ASOCIAȚIA EGOMUNDI

CURS FORMARE

INTELIGENTA EMOTIONALA SI

DEZVOLTAREA PROFESIONALA A

CADRELOR DIDACTICE

SERIA 3, GRUPA 9
POPESCU MIHAITA
 IMPORTANȚA
INTELIGENȚEI EMOȚIONALE
-referat-
Inteligența emoțională reprezintă capacitatea de a înțelege și gestiona atât
propriile emoții, cât și pe ale celorlalți. Conceptul este din este în ce mai des
folosit, iar unii specialiști consideră că oamenii ce dau dovadă de inteligență
emoțională au abilitatea de a-și adapta gândirea și comportamentul în funcție de
context sau pentru a atinge anumite obiective.
Conceptul de inteligență emoțională (EI), denumit uneori coeficient
emoțional (EQ), a apărut în anii ’60, însă a devenit cunoscut trei decenii mai târziu,
datorită lui Daniel Goleman. Acesta a fost unul dintre promotorii conceptului de
inteligență emoțională și autorul a numeroase cărți pe această temă.
Coeficientul emoțional (EQ) este diferit de coeficientul de inteligență (IQ),
care măsoară inteligența umană în sensul abilităților mentale cognitive în mod
general, pe baza unor teste standardizate, raportate la vârsta cronologică.
Dacă IQ-ul este facil de măsurat, majoritatea oamenilor situându-se în jurul
valorii de 100, în ceea ce privește inteligența emoțională nu există o scară valorică
și nici teste standardizate. Cu toate acestea, unele companii au conceput și au
integrat propriile lor teste de inteligență emoțională în procesul de recrutare a
angajaților, din convingerea că persoanele care vor demonstra un nivel înalt de
inteligență emoțională vor fi angajați sau lideri mai buni.

Autocunoașterea
Presupune conștientizarea propriilor sentimente și emoții – persoanele care au
o inteligență emoțională ridicată au, de asemenea, și un nivel mare al cunoașterii de
sine. Acestea înțeleg cum emoțiile afectează atât viețile lor, cât și pe ale celorlalți.
Aceste persoane nu permit emoțiilor să preia controlul.
Autostăpânirea
Persoanele care au capacitatea să își stăpânească gândurile și impulsurile nu
vor lua decizii pripite, pentru că anticipează consecințele unei acțiuni înainte de a o
lansa. Acest aspect poate fi de folos în multe situații din viață.
Motivație
Persoanele care au inteligență emoțională ridicată găsesc motivația de a face
anumite acțiuni, de a munci pentru obiectivele lor și sunt productive. Au planuri pe
termen lung și se gândesc la modul în care acțiunile lor vor contribui la
îndeplinirea acestora.
Empatie
Persoanele inteligente din punct de vedere emoțional sunt mai puțin egoiste
și simt empatie pentru ceilalți și pentru problemele lor. Sunt buni ascultători, au
capacitatea de a cugeta bine și pot înțelege nevoile celorlalți. Persoanele inteligente
emoțional sunt considerate prieteni loiali.
Abilități sociale
Unei persoane cu inteligență emoțională ridicată îi este mai ușor să
colaboreze și să lucreze în echipă; poate fi un lider bun datorită abilităților de
comunicare și de gestionare a relațiilor.
Inteligența emoțională nu trebuie să fie confundată cu alte trăsături pozitive de
personalitate – cum ar fi optimismul, capacitatea de a crea veselie pentru alții și
pentru sine, calmul sau o bună capacitate de motivare. Astfel de calități sunt
importante, însă nu au legătură cu inteligența emoțională.
O persoană cu o inteligență emoțională ridicată este conștientă de propriile
sentimente și stări emoționale, chiar și atunci când acestea sunt negative. Așa că
este capabilă să le identifice și să le gestioneze. În plus, înțelege sentimentele pe
care
ceilalți le experimentează, ceea ce face ca persoana respectivă să fie un prieten,
părinte, lider sau partener mai bun. Aceste abilități pot fi perfecționate în timp.

Inteligența emoțională la copii

Inteligența emoțională are aceleași elemente definitorii și în ceea ce privește
copiii. Pe măsură ce aceștia cresc, trec prin anumite stadii de dezvoltare ale
inteligenței emoționale:
 Dezvoltarea conștientizării emoționale, mai întâi a propriilor sentimente,
apoi a sentimentelor celorlalți;
 Recunoașterea, identificarea și percepția emoțiilor – vor învăța să înțeleagă
expresiile faciale, limbajul corporal, tonul vocii, atât la ei, cât și la ceilalți;
 Descrierea sentimentelor și denumirea emoțiilor – vor învăța cum să
folosească cuvintele pentru a transmite ceea ce simt;
 Empatizarea cu ceilalți – dezvoltarea sentimentului de grija pentru ceilalți;
 Controlul și gestionarea emoțiilor – vor învăța cum să-și stăpânească
emoțiile în momentul în care trebuie să acționeze, atunci când au sentimente;
 Înțelegerea legăturilor dintre emoții și comportamente.

Cum poate fi exemplificată inteligența emoțională la copii

 Își exprimă emoțiile în moduri vizibile: de exemplu, copiii extrovertiți sunt
mai vocali, iar cei introvertiți pot cânta, desena sau chiar scrie despre modul
în care se simt;
 Pe măsură ce se dezvoltă, îi vor asculta pe ceilalți în mod mai activ și vor
răspunde în moduri adecvate din punct de vedere emoțional;
 Își autoreglează sentimentele – vor începe, în mod treptat, să proceseze
emoțiile prin care trec.
 În consecință, un copil care are inteligență emoțională se va dezvolta mai
armonios din punct de vedere psihic și comportamental. Părinții sunt cei care îi pot
ajuta în acest sens. Discuțiile despre emoții și sentimente îi vor ajuta pe copii să le
recunoască și să vorbească despre ele.
În plus, inteligența emoțională îi ajută pe copii să se înțeleagă pe ei și pe
ceilalți, să comunice și să își gestioneze sentimentele, indiferent de natura acestora.
Aceste achiziții îi vor ajuta pe tot parcursul vieții să dezvolte și să mențină relații,
atât la nivel personal, cât și profesional. Există diferite jocuri și exerciții prin care
copiii își pot dezvolta inteligența emoțională.

ACTIVITATE PENTRU RECUNOAȘTEREA

ȘI EXPRIMAREA EMOȚIILOR

 Jocul emoțiilor , Grupa Mică, Nivel de vârstă 3-4 ani

Îi învățam pe copiii noștri să scrie, să citească, să vorbească politicos, să
deseneze, să aibă grijă de sănătatea lor. O mulțime de lucruri care îi ajută să le fie
bine. Însă, le vorbim prea puțin de un subiect esențial pentru starea lor de bine:
emoțiile lor. Iată o activitate simplă, dar importantă, pe care o puteți realiza cu cel
mic, cu scopul de a-l ajuta să înteleagă ce sunt emoțiile, cum se manifestă ele la
nivel de mimică și cum influențează comportamentul.Pentru captarea atenției aveți
nevoie de coli și de creioane colorate.
Desenați pe o coală de hârtie emoțiile: bucurie, tristețe, uimire și
frică.Discutați, cu copilul, despre fiecare emoție în parte.Luați o coală albă de
hârtie și desenați în centru, fața unui copil, după care trasați mimica
corespunzătoare primei
emoții, bucurie: ochi rotunzi, sprâncene arcuite, zâmbet până la urechi. Găsiți
împreună sinonime pentru “bucuros” și scrieți-le în jurul desenului.
După care copilul trebuie să își amintească unele întâmplări în care s-a simțit
foarte bucuros. De exemplu: „Ce ai făcut atunci când ai fost bucuros? Ai sărit? Ai
bătut din palme? Ai râs zgomotos? Ai dansat? Ai îmbrățișat pe cineva?”,etc.Luați
pe rând toate emoțiile și realizați același exercițiu.
De ce este importantă aceasta activitate?
Pentru că îl ajută pe copil să identifice mai ușor emoțiile.Identifică mai
repede emoțiile pe care cei din jur le trăiesc, doar privindu-le comportamentul.Își
poate regla propriile emoții mai ușor, recunoscându-le prin mimică și
comportament, atunci când apar.

 Joc „Cum arăt atunci când sunt…?”- Grupa Mică, Nivel de vârstă 3-4
ani
Este un joc foarte simplu și, totodată, distractiv, pe care îl poți face cu
copilul de când observi că începe să-și manifeste emoțiile de bază.Arată-i mai întâi
tu cum arăți atunci când simți o anumită emoție, de pildă bucuria, sau furia: „Cum
arăt atunci când sunt furioasă?”; „Cum arăt atunci când sunt fericită?”; etc.
Mimează câteva emoții, apoi roagă-l pe copil să le mimeze și el, la rândul său. Pe
măsură ce copilul crește, este important să cunoască cel puțin aceste 7 emoții:
frica, bucuria
(fericirea), tristețea, furia (mânia), disprețul, dezgustul și uimirea. Apoi, poți adauga
și alte emoții. Spor la joacă și descoperire!

 Joc „Ploaia de zâmbete”- Grupa Mică, Nivel de vârstă 3-4 ani

Scopul acestui joc este poziționarea corectă a unui obiect pe baza
indicațiilor, folosind cuvintele care denumesc pozițiile spatiale: pe-sub, sus-jos, în
față-în spate, în-lângă.Pentru acest joc, veți avea nevoie de post-it-uri colorate și
creioane colorate.După care părintele desenează un zâmbet larg pe un post-it și î-l
dă copilului spunând: „Plouă cu zâmbete!- Un zâmbet pe masă.”; „Plouă cu
zâmbete! Un zâmbet lângă masă.”; „Plouă cu zâmbete! Un zâmbet în spatele
canapelei.”; „Plouă cu zâmbete! Un zâmbet sub scaun.” etc. Încăperea se va umple
de zâmbete și bună dispoziție. Copilul trebuie să aplice bucata de hârtie (post-it-ul)
pe locul indicat de părinte. Jocul se repetă de mai multe ori, după care părintele
poate schimba rolul cu copilul.După ploaia de veselie, copilul va strânge cu plăcere
bucățile de hârtie, pe care trebuie să le mototolească, făcând, astfel, exerciții de
dezvoltare a muschilor mici ai mâinii.Spor la joacă!
  Joc „Cărțile de joc despre emoții” – Grupa Mică, Nivel de vârstă 3-4
ani
Puteți avea un set de cărți de joc despre emoții, fie achiziționându-le din
comerț, fie făcându-le împreună cu cel mic.Veți lua câte o carte și o veți da
persoanei din dreapta voastră. Jucătorii pasează fiecare carte și exprimă emoția
reprezentată pe ea. Cu ajutorul acestei activități, copilul are ocazia să învețe despre
emoțiile negative și despre cele pozitive, îl poți ajuta să învețe cum să-și gestioneze
emoțiile și cum să găsească soluții în momentele dificile. Făcând acest joc
distractiv în timpul liber și cu relaxare, copilul va învăța treptat să recunoască
emoțiile, să le observe, să le accepte atât la el, cât și la cei din jur și,
treptat, să le gestioneze.
 ACTIVITATE PENTRU AUTOREGLARE
EMOȚIONALĂ

„Oglindă"
Ţintă: să-i învețe pe copii să recunoască diverse stări emoționale, să le imite,
să dezvolte empatia.
Progresul jocului: Participanții la joc sunt împărțiți în perechi (opțional), stau
în picioare sau stau unul față în față. Un copil cu ajutorul expresiilor faciale și al
pantomimicelor (mișcări lente ale capului, brațelor, trunchiului, picioarelor)
transmite o stare de spirit diferită. Sarcina altui copil al „oglinzii” este să fie
reflectarea lui, să-și copieze cu exactitate starea, starea de spirit. Apoi copiii
schimbă rolurile.

„Teatrul de modă”
Ţintă: să dezvolte la copii capacitatea de a distinge între caracteristicile
individuale ale semenilor lor, trăsăturile înfățișării acestora, de a-și forma abilitățile
unui comportament liber, natural, eliberat fiind în centrul atenției celorlalți.
Echipament: magnetofon, microfon pentru comentator, „podium”.
Progresul jocului
Opțiunea 1: Participanții la joc sunt împărțiți în modele de modă, modele de
modă, comentatori și spectatori. Ținutele de zi cu zi ale copiilor pot fi decorate cu
mărgele din bobine și bile, genți de mână, pălării și șepci originale etc. Manechine
și modele de modă se plimbă pe podium pe muzică, demonstrând modele și grație.
Demonstrația este însoțită de un comentariu prietenos. În primul rând, profesorul
poate fi comentatorul, iar apoi copiii. Publicul și-a aplaudat modelele preferate.
Apoi, jucătorii își schimbă rolurile.
 Opțiunea 2: La cererea copiilor, rolul creatorilor de modă poate fi introdus în
joc, demonstrându-și noile colecții (în același timp, sunt pregătite în prealabil
decorațiuni din hârtie, țesătură și alte materiale). Publicul determină câștigătorul.
Opțiunea 3. Puteți intra în diverse „nominalizări” și premii:
Progresul jocului
Opțiunea 1. Participanții la joc sunt împărțiți în modele de modă, modele de
modă, comentatori și spectatori. Ținutele de zi cu zi ale copiilor pot fi decorate cu
mărgele din bobine și bile, genți de mână, pălării și șepci originale etc. Manechine
și modele de modă se plimbă pe podium pe muzică, demonstrând modele și grație.
Demonstrația este însoțită de un comentariu prietenos. În primul rând, profesorul
poate fi comentatorul, iar apoi copiii. Publicul și-a aplaudat modelele preferate.
Apoi, jucătorii își schimbă rolurile.
Opțiunea 2. La cererea copiilor, rolul creatorilor de modă poate fi introdus în
joc, demonstrându-și noile colecții (în același timp, sunt pregătite în prealabil
decorațiuni din hârtie, țesătură și alte materiale). Publicul determină câștigătorul.
Opțiunea 3. Puteți intra în diverse „nominalizări” și premii: