Pentru ce este inteligenta emotionala?

Cel mai important lucru despre o bună inteligență emoțională este că îi permite pe cel
care o are să se relaționeze cu succes. Și o bună socializare este una dintre bazele unei vieți
fericite și de succes.
O bună inteligență emoțională permite oamenilor care o au să înțeleagă mai bine
lumea în care trăiesc și alte ființe umane. Dar mai presus de toate, o bună inteligență
emoțională îi face pe persoana care o cunoaște mai bine și este mai în măsură să își dirijeze
viața cu succes.
Unii experți acordă o importanță atât inteligenței emoționale încât calculează că doar
20% din succesul vieții se datorează inteligenței intelectuale, iar restul, 80%, depinde de
inteligența emoțională bună.
Când se dezvoltă inteligența emoțională?
Inteligența emoțională începe să se dezvolte din copilărie, însă perioada cheie pentru
aceasta este adolescența. De aceea este foarte important să țineți cont de acest factor atunci
când aveți copii adolescenți.
Cum se dezvoltă inteligența emoțională?
O bună inteligență emoțională permite identificarea emoțiilor celorlalți; recunoașteți
emoțiile cuiva; utilizați aceste două cunoștințe pentru relații sociale și știți cum să vă ocupați
de emoțiile cuiva.
Modul de a începe dezvoltarea inteligenței emoționale este de a recunoaște emoțiile
cuiva. Este important să lăsăm copiilor noștri să simtă acele emoții și să le recunoască. Nu
este bine să-i învățăm pe copii să-i reprime. Este mult mai sănătos să-i lași să trăiască și să
învețe să-i cunoască. Este bine ca copiii și adolescenții să înțeleagă când și de ce sunt fericiți,
nefericiți sau frustrați sau au speranță, iubire sau orice altă emoție umană.
Este, de asemenea, important ca ei să învețe să nu se lăsăm trași de ei. Dacă un adolescent
este frustrat, trebuie să-l învățăm să înțeleagă motivul acestei frustrări și să-l ajute să găsească
instrumentele, de asemenea emoționale, de care are nevoie, astfel încât frustrarea să nu-i
domine viața.
O modalitate excelentă pentru adolescenți de a învăța cum să-și administreze corect
emoțiile este pentru ei să fie pozitivi. Și pentru a fi pozitiv, învață de asemenea. Cea mai bună
școală de a avea o atitudine pozitivă în viață este să trăiești înconjurat de oameni pozitivi.
Părinții pozitivi îi învață pe copii să fie pozitivi.
Și, în același timp, că adolescenții încep să învețe propriile emoții, vor începe să observe
și să înțeleagă emoțiile celorlalți. Aceste cunoștințe vor apărea și în cazul în care fiii și fiicele
noastre sunt sănătoase, o bună capacitate de empatie, care este capacitatea de a ne pune în
locul altora.( https://www.aboutespanol.com/inteligencia-emocional-y-adolescencia-23279)1
Vârsta preadolescentă este una din cele mai complicate perioade în dezvoltare. O dată cu
preadolescența apar mari schimbări legate de fiziologia organismului, nivelul de dezvoltare a
proceselor cognitive, inteligența și abilitățile. Și emoțiile sunt în curs de dezvoltare fiind
marcate de schimbări semnificative. Preadolescența este o perioadă de emoție sporită, care se
1
https://www.aboutespanol.com/inteligencia-emocional-y-adolescencia-23279
manifestă în excitabilitate ușoară, variabilitatea stării de spirit, apariția anxietății, agresivității
și a altor reacții (Golu F., 2010)2.
Scopul inteligentei emotionale este intelegerea emotiilor si sa invatarea modului in care
acestea pot fi gestionate. Sunt 3 zone care trebuie intelese si administrate: propria persoana,
persoanele din jur si barierele care ar putea sa stea in calea acestei întelegeri. Toate cele 3
aspecte se leaga intre ele, dar se diferentiaza doua zone particulare: managementul stresului si
managementul furiei. Ca si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi
dezvoltata.( Emmerling, Robert; Shanval, Vinod; Mandal, Manas, 2008)3.
Adolescența constituie o perioadă destul de lungă în care se produc însemnate schimbări
în viaţa afectivă a copilului. Emoţiile şi sentimentele preşcolarului însoţesc toate
manifestările lui, fie că este vorba de jocuri, de cântece, de activităţi educative, fie de
îndeplinirea sarcinilor primite de la adulţi. Ele ocupă un loc important în viaţa adolescentului
şi exercită o puternică influenţă asupra conduitei lui. Emoţia este o trăire a unei persoane faţă
de un eveniment important pentru aceasta (Adele B. Lynn, 2005)4.
Dezvoltarea abilităţilor emoţionale ale adolescenților este importantă pentru că ajută la
formarea şi menţinerea relaţiilor cu ceilalţi, pentru că ajută să se adapteze la şcoală, pentru că
previne apariţia problemelor emoţionale şi de comportament (Lynda C. McDermott, 2008)5.
In cartea sa "Inteligenta emotionala", Daniel Goleman (1995, 2001) cerceteaza
competentele emotionale, demonstreaza ca abilitatile sociale si emotionale pot fi dezvoltate,
iar copiii implicati in astfel de programe pot beneficia de avantaje pe termen scurt si lung in
ceea ce priveste starea de bine, performantele si succesul in viata. Considera ca exista 5
elemente care compun inteligenta emotionala:

 Constiinta de sine: identificarea si intelegerea emotiilor, constientizarea unei emotii

care se schimba, intelegerea diferentei dintre ganduri, emotii si comportamente,
increderea in sine, intelegerea consecintelor unor comportamente in termeni de
emotii.
 Autocontrolul (managementul emotiilor): controlul impulsurilor, managementul
furiei, maniei, dorinta de adevar, constiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea,
disciplina.
 Motivatia: stabilirea si indeplinirea obiectivelor, optimism si speranta in fata
obstacolelor si esecurilor, initiativa, dorinta de a reusi, perseverenta, daruire.
 Empatia: disponibilitatea de a te pune "in pantofii diferitelor persoane cu care
relationezi", cognitiv si afectiv, de a manifesta grija, atentie si respect, intelegerea
nevoilor si perspectivelor celorlalti, intelegerea diversitatii.
 Managementul relatiilor sociale (abilitatile sociale): stabilirea si pastrarea relatiilor
(prieteni), rezolvarea conflictelor, cooperarea, colaborarea, capacitatea de a lucra in
echipa, comunicarea, influenta, conducerea (leadership) (Goleman D., 2001)6.

2
Golu F. Psihologia dezvoltării umane. Bucureşti: Universitară, 2010
3
Emmerling, Robert; Shanval, Vinod; Mandal, Manas, 2008, Emotional intelligence. Theoretical and cultural
perspectives, Nova Science Publishers, London
4
Adele B. Lynn ,The EQ Difference: A Powerful Plan for Putting Emotional Intelligence to Work, American
Management Association, New York, 2005, ISBN: 0-8144-0844-3, 255 pages
5
Lynda C. McDermott, Basics of Emotional Intelligence (EI), published by ASTD Press, NY, USA, 2008,
ISBN-13: 978-1-56286-529-0, ISBN-10: 1562865293, 16 pages)
6
Goleman D., Inteligenta emotionala, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001
Daniel Goleman ofera o lista considerabila pentru dezvoltarea emotionala si sociala in scoala.
(Karen Stone McCown et al. 1998)7 Iata cateva sugestii:

 autocunoasterea (prin tot "arsenalul" de metode, Eul se descopera si devine mai

puternic),
 empatia (cunoasterea masurii tale, a celorlalti si a situatiei),
 comunicarea (cultivarea unor relatii de calitate are efect pozitiv asupra mediului,
promovarea asertivitatii),
 cooperarea/conducerea (un leadership eficient nu se bazeaza pe dominare, ci pe arta
de a-i ajuta pe oameni sa lucreze impreuna spre scopuri comune).
O posibilitate de dezvoltare a inteligenţei emoţionale prin comunicare la adolescenţi o
constituie orele educative proiectate de Curriculumul la dirigenţie (2006) ce solicită
profesorului să -şi racordeze activitatea la conceptul educaţional naţional modern
învăţământul formativ, orientat spre formarea-dezvoltarea personalităţii elevului şi educaţia
literar-artistică realizată în cadrul orelor de limbă şi literatură română. Zona emoţionala este
tot mi intens studiată, felul în care funcţionează emoţiile umane reprezintă actualmente o
ştiinţa înadevăratul sens al cuvântului.Utilizarea competenţelor emoţionale este relevantă
pentru oricineşi este aplicabilă în toate mediile şi profesiile. Argumentele de natură
antropologică, psihologică, socială prezentate în lucrările cercetătorilor în domeniu,
demonstrează inevitabilitatea impactului stărilor afective asupra formării personalităţii
umane, semnificative, în acest sens, fiind perioada copilăriei şi adolescenţei, au generat un şir
de provocări teoretice şimetodologice ce vizează prezenţa inteligenţei emoţionale în cadrul
educaţional contemporan.
Importanţa inteligenţei emoţionale pentru dezvoltarea optimă a adolescenţilor rezidă
în faptul că: persoanele cu EQ (emotional coeficient,engl.) înalt sunt mai fericite, mai
sănătoase şi mai eficiente în relaţiile pe care le stabilesc; prezintă un echilibru între emoţie şi
raţiune, îşi conştientizează clar propriile emoţii; manifestă empatie şi compasiune pentru alţii
şi au un nivel ridicat de autostimă.
Dezvoltarea emoţională sănătoasă a copiilor este esenţială atât pentru capacitatea lor
de formare/învăţare, în prima parte vieţii, cât şi pentru succes şi fericire la viaţa adultă
(Antonesei L., 2009)8.
În toate cercetările actuale ce vizează domeniul afectiv al umanului este menţionat că
armonia dintre aspectul interpersonal şi intrapersonal reprezintă echivalentul inteligenţei
emoţionale ce are ca scop „creşterea nivelului competenţei sociale şi emoţionale a
individului”. În acest context Goleman D. (2008) încearcă să definească noţiunea de
inteligenţă emoţională ca „abilitatea unei persoane de a înţelege şi a- şi gestiona eficient
emoţiile, de a înţelege şi a se descurca cu emoţiile celor din jur ,în scopul creării unor relaţii
adecvate cu ceilalţi şi a creării unui echilibru emoţional atât intrapersona , cât şi
interpersonal”( Goleman, D. 2008)9.
Diverse modalităţi de dezvoltare a inteligenţei emoţionale a adolescenţilor pentru
comunicare sunt propuse în lucrările grupului de psihologi Elias M.J., Tobias S.E.,
Friedlander B.S. (2003, 2007)care consideră că „cel mai important lucru este maniera în care
putem forma competenţe şi comportamente emoţionale încă din copilărie. Copiii au mai mare

7
Self Science: The Subject is Me, Karen Stone McCown et al. 1998
8
Antonesei L. (coord.)Ghid pentru cercetarea educaţiei. Iaşi: Polirom, 2009 189 p
9
Goleman, D. Inteligenţa emoţională. Ediţia a III-a. Bucureşti: Curtea Veche, 2008. 430 p
nevoie de o educaţie emoţională care oferă şanse reale de evoluţie şi succes, decât simpla
acumulare deinformaţii” (Elias M. J., Tobias S. E., Friedlander B. S., 2003)10.
Autorii propun un şir de principii ale educaţiei bazată pe inteligenţa emoţională:

 părinţii trebuie să construiască relaţii prin care să comunice cu copiii;

 nu este suficient ca părinţii să presupună că vor fi ascultaţi, din simplul motiv ca sunt
 părinţi;
 secretul pentru a răspunde la întrebările copiilor nu este de a oferi imediat un răspuns,
secretul constă în a predica mai puţin şi a asculta mai mult;
 în a spune mai puţin şi a arăta mai mult;
 în a înlocui autoritatea de părinte cu persuasiunea internă;
 în a forma caracterul copilului pornind dinspre interior, nu în a-l impune.
Bibliografie:
1. https://www.aboutespanol.com/inteligencia-emocional-y-adolescencia-23279
2. Golu F. Psihologia dezvoltării umane. Bucureşti: Universitară, 2010
3. Emmerling, Robert; Shanval, Vinod; Mandal, Manas, 2008, Emotional intelligence.
Theoretical and cultural perspectives, Nova Science Publishers, London
4. Adele B. Lynn ,The EQ Difference: A Powerful Plan for Putting Emotional
Intelligence to Work, American Management Association, New York, 2005, ISBN: 0-
8144-0844-3, 255 pages
5. Lynda C. McDermott, Basics of Emotional Intelligence (EI), published by ASTD
Press, NY, USA, 2008, ISBN-13: 978-1-56286-529-0, ISBN-10: 1562865293, 16
pages)
6. Goleman D., Inteligenta emotionala, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001
7. Self Science: The Subject is Me, Karen Stone McCown et al. 1998
8. Antonesei L. (coord.)Ghid pentru cercetarea educaţiei. Iaşi: Polirom, 2009 189 p
9. Goleman, D. Inteligenţa emoţională. Ediţia a III-a. Bucureşti: Curtea Veche, 2008.
430 p
10. Elias M. J., Tobias S. E., Friedlander B. S. Stimularea inteligenţei emoţionale a
adolescenţilor. Bucureşti: Curtea Veche, 2003. 291 p

10
Elias M. J., Tobias S. E., Friedlander B. S. Stimularea inteligenţei emoţionale a adolescenţilor.
Bucureşti: Curtea Veche, 2003. 291 p