Plan de consiliere de grup pentru elevi

PROPUNĂTOR: Gurău Maria

DATA:

DOMENIUL DE INTERVENŢIE: Comunicare si abilitati sociale

SUBIECTUL: Consilierea elevilor privind relationarea eficienta cu parintii

TIPUL DE ACTIVITATE: Consiliere psihologică de grup

SCOPUL: Dezvoltarea capacitatilor de relationare pozitiva in familie

COMPETENTE SPECIFICE:

Sa descrie credintele despre ceea ce inseamna a fi un parinte bun sau rau

să analizeze modalitatile de actiune asupra educatiei adolescentilor din

perspectiva rolului de parinte

să identifice modalitati de optimizarea a comunicarii eficiente cu parintii

să analizeze legătura asteptari – responsabilitati in relatia parinte -

adolescent

să identifice atitudini potrivite in familie

METODE DE CONSILIERE: discuţia facilitată, observaţia, completarea de fraze,

exerciţiul, lucrul în grup mic, jocul de rol, proiectia.

MIJLOACE: fişe de lucru, carioci, pixuri, coli, markere, flipchart.

GRUP ŢINTĂ: 11 elevi, clasa a XI-a.

DURATA: 60 min.

1
 Desfăşurarea activităţii

Exerciţiul numărul 1

Exerciţiu de spargere a gheţii

Cer elevilor să completeze individual urmatoarele fraze cu primele ginduri

care le trec prin minte.

a. Un parinte bun este cel care................................................

b. Un parinte rau este cel care.................................................

Intrebari pentru discutii:

1. A fost usor/greu sa completati frazele?

2. Exista corespondente intre ceea ce ati scris si viata reala?

Concluzii:

Se sintetizeaza aspectele care fac un parinte sa fie considerat de adolescent ca

fiind bun, dar si aspectele care-l fac pe parinte sa fie vazut da adolescent ca fiind

rau.

Exercitiul numarul 2

A privi prin ochii parintilor

Imaginati-va ca sunteti parinti. Ce sfaturi ati da copilului vostru adolescent,

care are personalitatea, obiceiurile si preocuparile voastre de acum?

Modalitate de realizare: lucrul in grup mic – 4 grupe

Intrebari pentru discutii:

1. Cat de greu sau de usor a fost sa va imaginati situatia data? Ce-ati simtit?

2. Regulile si sfaturile propuse seamana cu cele din familia voastra?

3. Cum credeti ca v-a ajutat acest exercitiu de imaginatie?

Concluzii:

A privi prin ochii parintilor inseamna a le intelege temerile, sfaturile,

motivele pentru care actioneaza intr-un fel sau altul. Astfel, relatia parinte-

2
adolescent poate fi eficientizata, iar cererile si regulile impuse de parinti pot fi mai

usor de negociat.

Exercitiul numarul 3

Comunicarea cu parintii

Scrieti pe foi ce anume incurajeaza comunicarea eficienta a adolescentilor cu

parintii si ce anume descurajeaza acest tip de comunicare.

Modalitatea de realizare: lucrul in grup mic; 2 grupe vor scrie despre lucrurile

care incurajeaza comunicarea cu parintii, iar alte 2 grupe vor scrie despre lucrurile

care descurajeaza comunicarea cu parintii.

Intrebari pentru discutii:

1. Ce anume sunteti dispusi sa faceti din ceea ce ati identificat ca factori ce

incurajeaza comunicarea cu parintii?

2. Daca ati identificat in propriul comportament atitudini care descurajeaza

comunicarea cu parintii, la care dintre ele sunteti dispusi sa renuntati?

Concluzii:

Modalitatile de optimizare a comunicarii, identificate in exercitiul de mai sus,

pot avea corespondente in viata de familie a fiecarui adolescent sau, pot constitui

alternative de comportament pentru adolescentii care au dificultati de comunicare

cu parintii.

3
 Exercitiul numarul 4

Piramida dorintelor

Elevii sunt solicitati sa completeze individual cele 2 piramide de mai jos.

A. Ce doresc parintii mei de la mine

Cea mai mica dorinta

Cea mai mare dorinta

B. Ce doresc eu de la parintii mei

Cea mai mica dorinta

Cea mai mare dorinta

Modalitatea de realizare: individual

Intrebari pentru discutii:

1. Exista diferente intre cele 2 piramide?

2. Care dintre dorintele parintilor este mai greu de indeplinit? Dar mai usor?

4
3. Ce credeti ca ar determina schimbarea ierarhiei dorintelor din piramida
dorintelor pentru adolescenti?
4. Cum v-a ajutat acest exercitiu?
Concluzii:
Prin completarea celor doua piramide, se pot corela propriile asteptari cu cele
ale parintilor. Este un exercitiu util pentru constientizarea raportului cerere-
oferta in relatia cu parintii, cat de mult se asteapta de la parinti, si in acelasi
timp cat de mult se ofera din ceea ce asteapta parintii de la adolescenti.

Exercitiul numarul 5
Atitudinile in familie

Elevii sunt solicitati sa se imparta in grupe de cate 4. In cadrul fiecarui

grup se repartizeaza urmatoarele roluri: mama, tata, fiica de 18 ani, fiul de 15
ani.
Primul joc: Va aflati pe litoral in luna august. Este ora 6 seara. Sunteti cu totii
la masa si discutati cu privire la modul in care vreti sa va petreceti seara.
Trebuie sa va decideti in aproximativ 5 minute, iar pentru asta veti adopta cu
totii atitudinea “bulldozer”.
Ce inseamna atitudinea buldozer: inseamna ca nu suntei niciodata de accord, nu
aveti incredere in nimeni, invinuiti pe ceilalti, stresati, dominate, sunteti
autoritari, autocratici: “Conteaza doar nevoile mele. Ale tale nu au nici o valoare.
Daca exista un loc, acela mi se cuvine. Am intotdeauna dreptate, tu te inseli.
Vreau! Fa-mi placere! Ai incredere in ceea ce spun! “ Va construiti securitatea
pe seama supunerii celorlalti.
Al doilea joc: Veti discuta despre meniul cinei adoptand atitudinea “papa-lapte”.
In cazul in care vreunul dintre voi se indeparteaza de rol, atragete-i atentia. Un
“papa-lapte” care are pareri personale nu este un papa-lapte.
“papa-lapte”: mereu de accord, se autoculpabilizeaza, se judeca, se supune,
gentil, dominat, scalv, salvator, supus stresului: “Nevoile tale sunt mai
importante, au prioritate fata de ale mele. Daca exista un loc, acela ti se cuvine.
Ma insel, tu ai dreptate. Dupa dumneavoastra,domnule. Se autoelimina. Pentru el
este mai importanta placerea altora, chiar daca ea contravene propriilor
sentimente.
Al treilea joc: Discutati cu privire la programul TV pe care il veti viziona in
aceasta seara. Atitudinea in negociere: “autentic”
“Autentic”: isi afirma propria opinie, dar o asculta si pe a celorlalti. Plecand de
aici, cauta sa ajunga la o solutie: “tin cont de nevoile amandurora. Exista un loc
pentru fiecare. Este democratic, nu elimina pe nimeni. Este cooperant, nu judeca
sin u ii invinuieste pe ceilalti. Calmeaza, tempereaza. Este puternic.

5
 Modalitatea de realizare: lucrul in grup
Intrebari pentru discutii:
 A fost usor / greu, sa jucati rolul atribuit?
 Ce-ati simtit?
 Dintre toate atitudinile jucate, care este cea mai indicate pentru
relationarea eficienta cu ceilalti?
 Exista corespondente intre acest joc de rol si anumite discutii familiale?
Concluzii:
In relatia de tip “papa-lapte” nici o de cizie nu este posibila. O relatie de tip
bulldozer este atomizata, deciziile comune sunt imposibile. Atitudinea de intelegere
a nevoilor celorlalti, este cea care optimizeaza relatia cu familia.

Incheierea activitatii

Se adreseaza intrebari de final de activitate, evaluative.

ANEXA 1

a. Un parinte bun este cel care................................................

b. Un parinte rau este cel care.................................................

a. Un parinte bun este cel care................................................

b. Un parinte rau este cel care.................................................

6
 ANEXA 2

B. Ce doresc parintii mei de la mine

Cea mai mica dorinta

Cea mai mare dorinta

B. Ce doresc eu de la parintii mei

Cea mai mica dorinta

Cea mai mare dorinta Cea mai mare dorinta

7
ANEXA 3

Primul joc: Va aflati pe litoral in luna august. Este ora 6 seara. Sunteti cu totii
la masa si discutati cu privire la modul in care vreti sa va petreceti seara.
Trebuie sa va decideti in aproximativ 5 minute, iar pentru asta veti adopta cu
totii atitudinea “bulldozer”.
Ce inseamna atitudinea buldozer: inseamna ca nu suntei niciodata de accord, nu
aveti incredere in nimeni, invinuiti pe ceilalti, stresati, dominate, sunteti
autoritari, autocratici: “Conteaza doar nevoile mele. Ale tale nu au nici o valoare.
Daca exista un loc, acela mi se cuvine. Am intotdeauna dreptate, tu te inseli.
Vreau! Fa-mi placere! Ai incredere in ceea ce spun! “ Va construiti securitatea
pe seama supunerii celorlalti.

Al doilea joc: Veti discuta despre meniul cinei adoptand atitudinea “papa-lapte”.
In cazul in care vreunul dintre voi se indeparteaza de rol, atragete-i atentia. Un
“papa-lapte” care are pareri personale nu este un papa-lapte.
“papa-lapte”: mereu de accord, se autoculpabilizeaza, se judeca, se supune,
gentil, dominat, scalv, salvator, supus stresului: “Nevoile tale sunt mai
importante, au prioritate fata de ale mele. Daca exista un loc, acela ti se cuvine.
Ma insel, tu ai dreptate. Dupa dumneavoastra,domnule. Se autoelimina. Pentru el
este mai importanta placerea altora, chiar daca ea contravene propriilor
sentimente.

Al treilea joc: Discutati cu privire la programul TV pe care il veti viziona in

aceasta seara. Atitudinea in negociere: “autentic”
“Autentic”: isi afirma propria opinie, dar o asculta si pe a celorlalti. Plecand de
aici, cauta sa ajunga la o solutie: “tin cont de nevoile amandurora. Exista un loc
pentru fiecare. Este democratic, nu elimina pe nimeni. Este cooperant, nu judeca
si nu ii invinuieste pe ceilalti. Calmeaza, tempereaza. Este puternic.