UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA FIZICĂ, MATEMATICĂ și TEHNOLOGII EDUCAȚIONALE

specialitatea MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

TEMA: CRIZA VALORILOR

Elaborat: Radu Ana

Ciclul II-Masterat
Grupa C1ME1
Se vorbeşte tot mai frecvent despre
existenţa unei crize acute a valorilor
culturale ca despre o problemă
centrală la nivel naţional şi global. În
societatea umană crizele nu sunt un
fenomen nou. Omenirea nu a fost şi
nu va putea fi scutită de crize. Istoria
nu cunoaşte nici o perioadă mai lungă
care să nu fi fost afectată de ele.
Astăzi este clar pentru oricine că, pe lângă multele
crize de la noi (politică, economică, socială etc.), există
şi o criză a valorilor, poate cea mai acută dintre toate,
provocată nu atât de schimbările ce s-au produs în
ultimii douăzeci de ani în societate, cât, mai ales, din
cauza lipsei unei educaţii cu adevărat valorice, iar
aceasta poate conduce
la mari deteriorări în
procesul de formare-
dezvoltare
a personalităţii umane.
 În viața unui popor sau a unei epoci se intersectează numeroase
tendinţe etice. După  cum fiecare epocă îşi are adevărurile sale ,
tot aşa fiecare îşi are şi morala sa, un sistem de precepte pe care
omul recunoscându-le le aplică.
Spartanii aveau o morală a curajului şi a
disciplinei, atenienii o morală a demnităţii
şi armoniei sufleteşti, romanii o morală a
voinţei şi puterii. În societatea modernă, cel
puţin în perioada de început, a coexistat o
morală a luptei, a desfăşurării brutale a
forţei, dar şi alta a liniştii şi păcii; o morală a
autorităţii colective dar şi una revoluţionară a
independenţei individuale; o morală a
scopurilor înalte în viaţă, dar şi una epicureică a
îndestulării simţurilor, o morală a datoriei pure, dar şi una
a sentimentului; o morală idealistă dar şi una materialistă.
Moralitatea îşi are un bun păzitor al ei : conştiinţa
morală. J.J. Rousseau în ,,Emile” îi consacră un
adevărat imn : ,,Conştiinţă, conştiinţă, instinct divin,
nemuritoare şi cerească voce, ghid sigur al unei fiinţe
ignorante şi mărginite, dar înţelepte şi libere,
judecător infailibil al binelui şi răului, fără tine eu nu
simt nimic în mine, care să mă ridice deasupra
animalelor, decât tristul privilegiu de a mă rătăci din
eroare în eroare, cu ajutorul
unui intelect fără regulă şi
a unei raţiuni fără principii”.
 Cercetările în domeniu vin să demonstreze caracterul sistemic şi continuu al
crizei valorilor culturale ale secolului XXI. Printre principalele
manifestări ale crizei sistemice ale culturii amintim:
Dezvoltarea cultului Reducerea nivelului
legitimarea corupţiei, artei şi culturii clasice
mituirii şi şi a rolului lor în
carierismului; societate, precum şi în
răspândirea sistemul de formare şi
alcoolismului, educare a societăţii.
Distrugerea narcomaniei, ş.a. în
valorilor general- societate
umane ale culturii Descreşterea nivelului formării
mondiale Descreşterea fără generale a societăţii şi a
precedent a valorii intelectului personal etc.
vieţii omeneşti; Aceste şi alte manifestări ale
creşterea agresivităţii, societăţii contemporane, luate
Dominarea unui stil cruzimii şi violenţei împreună, creează criza
de viaţă de tip asupra personalităţii sistemică a culturii
consumator
Degradarea valorilor
familiale; reducerea
responsabilităţii faţă
de destinul copiilor,
Viziune egocentrică
părinţilor, bătrânilor
cu privire la relaţia
etc.
omului cu natura

Liberalizarea hipertrofică a
relaţiilor dintre oameni;
Distrugerea biosferei şi diminuarea normelor
creşterea ameninţării morale, deprecierea
catastrofei ecologice conceptelor: onoare,
globale ruşine, demnitate, politeţe,
generozitate ş.a.
• Observăm că criză sistemică este provocată de către
om, de aceea lui îi revine şi responsabilitatea de a o
analiza şi a o combate, în timp util. Pentru aceasta
însă trebuie să îi cunoască originea şi natura,
conexiunile şi interacţiunile şi, în funcţie de
diagnostic, să stabilească strategii de rezolvare.
Potrivit experţilor în domeniu, cauza principală a
crizei valorilor în lumea contemporană o constituie
distrugerea sistemului
de valori general-umane
a culturii mondiale,
format de-a lungul istoriei.
• Cercetările efectuate confirmă că procesul de
distrugere ia amploare în sec. XXI în condiţiile
globalizării societăţii, dezvoltării liberalismului
economic în relaţiile de piaţă, utilizării noilor
mijloace de informare care acţionează asupra
conştiinţei umane. Una din cauzele crizei culturale
poate fi considerată schimbarea radicală a
conţinutului conceptelor fundamentale bine şi rău,
libertate şi responsabilitate, transformarea concepţiei
despre scopul şi sensul vieţii omeneşti, despre hotarul
dintre legile morale şi interdicţiile comportamentale
ale oamenilor, modificarea atitudinilor omului faţă de
natură, dar şi faţă de semenii săi.
• Una din cauzele crizei culturale poate fi considerată
schimbarea radicală a conţinutului conceptelor fundamentale
bine şi rău, libertate şi responsabilitate, transformarea
concepţiei despre scopul şi sensul vieţii omeneşti, despre
hotarul dintre legile morale şi interdicţiile comportamentale
ale oamenilor, modificarea atitudinilor omului faţă de natură,
dar şi faţă de semenii săi. Definind conceptele multimilenare
de bine şi rău, filosoful şi umanistul Albert Schweitzer
constata: „prin bine putem subânţelege totul
ce aduce beneficii, iar ceea ce
dăunează constituie răul”
• Definite ca "idei abstracte despre ceea ce societatea crede
că este bun, drept și dezirabil" valorile sunt aspecte
definitorii ale identității culturale (Goodman, 1992, p. 52).
Pe baza valorilor sunt judecate acțiunile sociale și sunt
determinate alegerile pe care indivizii le fac. Depășind
aspectul abstract, valorile au și o încărcătură emoțională.
Pe de altă parte, există o dinamică a valorilor, acestea se
pot schimba de-a lungul timpului în cadrul societății.
Pe baza valorilor, oamenii își structurează
comportamentul instituind normele sociale. Aceste
convenții sunt importante deoarece îndrumă semnificativ
funcționarea societății umane.
• Dacă este adevărat că actuala criză economică îşi are rădăcinile mai
adânci într-o criză a valorilor morale, atunci de aici ar trebui să
pornim. Relativizarea credinţei, a adevărului, a binelui în general şi
a binelui comun în particular a săpat tot mai adânc la temelia
valorilor. Iar pentru că în ultimii 20 de ani am căzut în patima unui
consumism agresiv, rezolvarea crizei înseamnă pentru mulţi dintre
noi revenirea la standardele aceluiaşi consumism. Atât, şi nimic mai
mult.
• Însă datele pe care ni le oferă realitatea imediată nu sunt în măsură
să ne dea prea multe speranţe. Când vorbim despre valori şi
promovarea acestora, domeniul prioritar este desigur acela al
educaţiei.
 Mulțumesc
pentru atenție!