AO Inovație în Educație de Performanță

METODE ȘI TEHNICI EFICIENTE DE ÎNVĂȚARE

LA ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ȘI
ȘTINȚE
Descoperirea; Experimentul; Cercetarea; Jocul didactic

Cazacioc Nadejda, drd, cercetător științific

 Învățarea bazată pe experiment
Este o metodă didactică care implică formarea competențelor prin experimentare și explorare activă,
oferind elevilor oportunitatea de a-și construi propriile cunoștințe și de a dezvolta abilități practice. S.
Cristea definește experimentul ca „procedeu de cercetare în știință, care constă în provocarea intenționată
a unor fenomene în condițiile cele mai propice pentru studierea lor și a legilor care le guvernează;
observație provocată; experiență”. Experimentul este acea metodă fundamentală de explorare a realităţii,
care permite educabilului să se convingă în realitate de justeţea afirmaţiilor teoretice. Învățarea bazată pe
experiment este piatra de temelie pentru explorarea directă a realității prin activități intenționate de
provocare, reproducere, reconstituire și modificare a unor fenomene și procese, în scopul studierii lor,
Mușata Dacia Bocoș accentuează că pentru a forma la elevi capacitatea de investigarea experimentală este
necesar „a se asigura de simultaneitatea acțiunilor motorii cu cele intelectuale”. Metodologia învățării
bazate pe experiment vizează intervenția activă a subiectului în condiții bine definite asupra conținutului .
I. Cerghit subliniază că experimentul este o observație provocată intenționat în condiții determinate, o
acțiune de căutare, de încercare, de găsire de dovezi, de legități, în viziunea lui experimentarea şi
observarea nemijlocită a realităţii constituie cei doi stâlpi de susţinere a metodologiei active de predare-
învățare-evaluare ce favorizează realizarea conexiunilor logice dintre teoriei și practica. S. Chelcea spune
că esența experimentului științific este vizată direct de „ este dată de capacitatea de a exercita controlul
asupra variabilelor care influențează rezultatele experimentale”.
 În conformitate cu scopul didactic urmărit experimentul are 4 direcții specifice de acțiune: descoperire, demonstrare,
aplicabilitate, formare (figura 1).

Fig. 1. Clasificarea experimentelor după scopul didactic

Trebuie să menționăm că deși sunt diferite conform scopului didactic care îl urmăresc experimentele și
nemijlocit învățarea bazată pe experiment se caracterizează prin 5 etape comune (figura 2) în
desfășurarea demersului de învățare.

Fig. 2. Etape ale Învățării Bazate pe Experiment

Conform Curriculumul Școlar la disciplinele din aria curriculară Matematică și Științe Învățarea Bazată pe
experiment se realizează prin 3 forme de organizare a instruirii (figura 3): Activitățile experimentale, Lucrări
practice, Lucrări de laborator.

Fig. 3. Forme de organizare ale învățării bazate pe experiment

 Exemple de activități experimentale
Chimie
• Investigarea reacțiilor chimice între diferite substanțe - elevii
pot efectua reacții chimice simple și să învețe cum să
identifice și să analizeze produsele de reacție, ca exemplu am
putea experimenta interacțiunea dintre acid și metale unde
hidrogenul este produsul de reacție care poate fi identificat la
ardere prin acea „pocnitură” caracteristică. Totodată putem
analiza și dependența vitezei de reacție de concentrația
acidului.
• Determinarea pH-ului soluțiilor - elevii pot învăța cum să
folosească indicatori, senzorii sau pH-metrul pentru a
determina pH-ul soluțiilor și să investigheze cum variază
acesta în funcție de concentrație sau temperatură.
• Analiza compoziției unei soluții necunoscute - elevii prin
activități experimentale pot efectua diferite teste chimice,
spre exemplu testele de solubilitate sau de reacție cu anumite
substanțe, titrare în prezența indicatorilor pentru a stabili
compoziția unui obiect necunoscut.
Biologie
• Investigarea microorganismelor dintr-o probă de apă - se
colectează o probă de apă, care trebuie examinată la microscop.
De aici elevii descoperă diferite tipuri microorganisme și devin
capabili să identifice și să enumere acele microorganisme.
• Creșterea plantelor în diferite condiții - în cadrul acestei
activități experimentale se poate investiga efectul diferitelor
variabile precum tipul de sol, concentrația de oxigen în aer,
concentrația de dioxid de carbon, cantitatea de apă sau de
lumină asupra creșterii plantelor.
• Testarea efectului temperaturii asupra activității enzimelor -
elevii pot testa activitatea enzimelor, cum ar fi amilaza, în
diferite temperaturi pentru a vedea cum afectează acestea
activitatea enzimatică.
 Exemple de activități experimentale
Fizică
• Experimentul de cădere liberă - în cadrul unei activități
experimentale la disciplina fizică elevii pot realiza un
experiment unde să măsoare timpul în care un obiect va
cădea de la diferite înălțimi și să calculeze accelerația
gravitațională folosind formulele de studiate în cadrul orelor.
• Experimentul de tracțiune - o altă activitatea experimentală la
disciplina de studiu fizica ar fi cea în care elevii trebuie să
măsoare forța necesară pentru a întinde diferite materiale,
cum ar fi o frânghie, o sârmă din aluminiu, o spirală din inox și
să calculeze coeficientul de elasticitate al materialului.
• Experimentul de lentile convergente și divergente - elevii pot
să observe cum lentilele convergente și divergente afectează
razele de lumină și să învețe despre formarea imaginilor.
 Experimente Virtuale la chimie

https://chemcollective.org/home

https://phet.colorado.edu/
 Învățarea bazată pe descoperire
Este o metodă didactică care promovează învăţământul prin cercetare, oferă posibilitatea ca elevii să
dobândească cunoştinţe prin efort propriile investigaţii, fapt care contribuie la formarea temeinică a
competenţelor specifice. Sorin Cristea specifică că învățarea bazată pe descoperire are menirea să dezvolte la
educabili competența de a învăța să înveți, elevul ca subiect al educaţiei se dezvoltă prin acţiuni, prin activitate
personală. Învățarea bazată pe descoperire în opinia lui Jerome Bruner este una din metodele didactice care
„pune accentul pe descoperirea cunoștințelor și pe construirea lor de către elevi, în locul transmiterii lor de
către profesori”. Conform acestei abordări, elevii sunt încurajați să exploreze, să descopere și să construiască
cunoștințe prin intermediul experiențelor lor personale, și prin intermediul interpretării și înțelegerii acestora.
Învățarea bazată pe descoperire presupune, de asemenea, stimularea gândirii critice și creative, precum și
capacitatea de a face conexiuni între diferite idei și domenii de cunoaștere, se bazează pe investigarea proprie a
elevului cu scopul de a dobândi, prin activitate independentă dirijată, cunoştinţe noi din diverse surse de
informaţii. Autorii Jinga I. și Istrate E. în manualul de pedagogie definesc învățarea bazată pe descoperire ca
„metoda didactică în care cadrul didactic concepe și organizează activitatea astfel încât să faciliteze elevului
descoperirea prin efort propriu a cunoștințelor, explicațiilor, prin parcurgerea identică sau diferită a drumului
descoperirii inițiale a adevărului”. Ioan Cerghit face referință la faptul că învățarea bazată pe descoperire
presupune implicarea activă a elevilor în procesul de construire a cunoștințelor, prin intermediul experienței lor
personale și a explorării proprii. Această abordare a formării competențelor la educabili poziționează cadrul
didactic în rolul de facilitator al procesului de predare-învățare-evaluare, oferind elevilor suportul necesar
pentru a putea explora și descoperi informații noi, prin intermediul diferitelor resurse și activități.
Învățarea bazată pe descoperire sau învățarea prin explorare vizează direct descoperirea
informațiilor și a cunoștințelor noi prin explorarea și investigarea unui subiect sau a unei probleme
ce implică o serie de etape interconectate precum (figura 4):

Fig. 4. Etape ale învățării bazate pe descoperire

Pentru că conceptul de învățare prin descoperire vizează un element ce poartă în sine curiozitatea
educabilului și potențialul lui cognitiv pentru a realiza demersul didactic axat pe metoda învățării bazate pe
descoperire avem nevoie de elemente cheie precum: întrebări provocatoare, experiențe practice,
descoperirea răspunsurilor, colaborare și abordare flexibilă (figura 5):

Fig. 5. Etape ale învățării bazate pe descoperire

 Situații de învățare bazate pe descoperire
• Determinarea prezenței unor ioni dintr-o soluție, elevii prin reacțiile de identificare analitică descoperă cu ajutorul
culorilor prezența ionilor în soluție, aceste reacții ne ajută să identificăm compoziția chimică a substanțelor și în același
timp să descoperim care ioni sunt în plus într-o anumită mostră, ca spre exemplu plumbul în rujuri.
• Investigarea procesului de oxidare a grăsimilor. În urma cercetării elevii vor descoperi că grăsimile se oxidează, și
anume acest proces de oxidare conduce la râncezirea alimentelor. Prin investigarea științifică elevii descoperă acele
mecanisme chimice capabile să dirijeze cu oxidarea grăsimilor, precum și efectele grasimilor râncezite asupra
proprietăților organoleptice ale alimentelor. Profesorul încurajează investigarea experimentală cu diferite tipuri de
grăsimi și condiții fizice diferite, precum variația temperaturii, intensitatea lumini și duratei de expunere asupra
procesului de oxidare.
• Reacțiile de caramelizare - unde elevii descoperă ce se întâmplă când zaharurile sunt încălzite la temperaturi ridicate?
În timpul experimentului elevii descoperă principalele mecanisme chimice care conduc la caramelizarea zaharurilor,
dependența culorii de temperatura și timp, dependența gustului de culoare și textura alimentară a substanței inițiale și
finale. Se încurajează experimentul cu diferite tipuri de zaharuri.
• Fermentarea produselor alimentare - se investighează procesele și mecanismele care conduc la producerea brânzeturilor,
iaurturilor, murăturilor. Prin investigarea aici elevii descoperă microorganismele implicate în procesul de fermentare,
efectul timpului și temperaturii asupra procesului de fermentare, sau altfel spus, construiesc calea logică de la o picătură
de lapte către o felie de cașcaval, sau de la o roșie din grădină către un butoi de murături.
 Învățarea bazată pe cercetare
Pentru asigurarea calității și durabilității procesului de învățarea în era modernă este necesar de a implementa
strategii didactice bazate pe „acţiune, aplicare, cercetare, experimentare”. Cercetarea fiind considerată drept
„un efort sistematic de a obține elemente relevante ale unei noi cunoașteri, un studiu atent sau o anchetă
specială, constând în descoperirea noilor fapte în orice domeniu al cunoașterii”. Învățarea bazată pe cercetare
(Inquiry-based learning) este o metodă didactică din categoria metodelor de cercetare directă a realității care
favorizează cunoașterea în context științific educațional ce implică educabilii într-un proces de descoperire
științifică autentică, unde prin metode și practici similare cu cele ale oamenilor de știință elevii își formează
cunoștințele. Este una din metodele didactice care oferă elevilor oportunitatea de a-și dezvolta abilitățile de
cercetare și gândire critică prin practici științifice autentice precum investigarea problemelor reale sau teoretice
oferindu-le statutul de tânăr cercetător formându-le în același timp gândirea științifică prin dezvoltarea
competenței de cercetare care este definită precum competență investigațională și vizează ansamblu de
capacități, atitudini, cunoștințe și calități personale specifice necesare în procesul cercetării, exersate în diferite
situații de învățare prin cercetare. Învățarea bazată pe cercetare și Educația STEAM reprezintă două paradigme
educaționale complementare, ce se întrepătrund armonios pentru a modela o experiență educațională înalt
integrată și holistică. Prin îmbinarea acestor două abordări, elevii sunt expuși unei paleti largi de oportunități
de învățare care transcend granițele disciplinare și îi pregătesc pentru provocările complexe ale lumii moderne.
Un aspect fundamental al acestei colaborări este accentul pus pe proiecte practice și aplicate. Elevii sunt
încurajați să abordeze probleme reale, să dezvolte soluții inovatoare și să-și exprime creativitatea în cadrul
proiectelor lor.
 Trăsături fundamentale ale învățării bazate pe
cercetare la clasă
• Elevii elaborează în baza conținuturilor curriculare
propuse de profesor întrebări cu caracter științific.
• Identificarea dovezilor în cadrul cercetării, ceea ce
le permite să dezvolte și să evalueze explicații care
abordează întrebări orientate științific.
• Formularea explicațiilor din dovezi pentru a
conceptualiza noțiunile științifice.
• Evaluarea explicațiilor în lumina conceptelor
științifice, teoremelor, tezelor propuse de către
savanți și oameni de știință, în special a celor care
reflectă adevăruri științifice demonstrate deja.
• Comunicarea și argumentarea descoperirilor
științifice din cadrul cercetării.
Pentru a desfășura demersul didactic în cheia învățării bazate pe cercetare trebuie să respectăm câteva
etape importante (figura 6)

Fig. 6. Etapele învățării bazate pe cercetare

 Situații de învățare bazate pe cercetare
•Investigarea echilibrului chimic - în cadrul orelor de chimie în clasa XII-a la profilul real elevii vor cerceta echilibrul
chimic și influența factorilor externi asupra acestuia cum ar fi spre exemplu: temperatura, presiunea sau concentrația. Se
vor realiza experimente pentru a investiga cum variază echilibrul în funcție de acești factori și se vor interpreta rezultatele
obținute.
•Investigarea proprietăților fizice ale soluțiilor - în cadrul acestei cercetării se vor investiga proprietățile fizice ale
soluțiilor spre exemplu: tensiunea superficială, osmoza, presiunea osmotică etc., pentru asta e necesar a se realiza
experimente și analize pentru a percepe mecanismele de interacțiunile a solvenților și soluției, în același timp se vor
investiga efectele concentrației și temperaturii asupra acestora și se vor identifica aplicațiile practice ale acestor fenomene.
•Cercetarea interacțiunilor dintre medicamente și unele substanțe - această cercetare implică experimente de laborator
pentru a determina compatibilitatea, reacțiile și potențialele efecte secundare ale combinațiilor dintre medicamente și
substanțe precum: alimente, alte medicamente sau componente ale organismului uman.
•Cercetarea compoziției chimice a solului - în cadrul cercetării se vor colecta probe de sol care vor fi supuse ulterior
investigațiilor de laborator pentru a stabili compoziția chimică, conținutul de nutrienți, metale grele sau alți indici de
calitate precum pH-ul. Se va investiga impactul acestora asupra fertilității și biodiversității solului pot interpreta rezultatele
în cadrul ciclului nutrienților și al sănătății solului.
Cercetarea structurii și funcției proteinelor - la fel în clasa a XII-a elevii vor investiga structura proteinelor, vor analiza
secvențe de aminoacizi, structura tridimensională a proteinelor, utilizând tehnici precum cristalografia cu raze X sau
spectroscopia de rezonanță magnetică nucleară (RMN) prin intermediul acestor studii, elevii pot înțelege relația între
structură și funcție și pot explora rolul proteinelor în diferite procese biologice.
 Învățarea bazată pe joc
Jocul didactic reprezintă o abordare pedagogică care promovează învățarea activă și participativă care se
combină cu elementele de joc în procesul de formare a competențelor la educabili. Elevii sunt elementul
cheie al procesului de descoperire și rezolvare de probleme, iar jocul didactic creează situații
educaționale care îi expune la provocări și situații reale, unde trebuie să aplice cunoștințele și abilitățile
dobândite. Jocul didactic reprezintă un ansamblu de acțiuni complexe care au ca scop dezvoltarea
intelectuală a elevilor, asigurând îmbinarea elementelor distractive cu cele de muncă. Astfel, această
metodă de învățare îi ajută pe elevi să-și dezvolte gândirea critică, abilitățile de rezolvare a problemelor
încurajând astfel participarea activă și angajamentul elevilor în procesul de învățare prin colaborare și
lucrul în echipă. D. Patrașcu spune despre jocul didactic că este o activitate orientată spre reproducerea
și însușirea experienței, în care se desfășoară și se determină autoreglarea comportamentului. Jocurile
didactice includ sarcini folosite pentru a dobândi cunoștințe prin crearea unei situații de joc pentru a
rezolva problemele de învățare la predarea unei discipline.
S. Cristea afirmă că jocul reprezintă o activitate psihosocială cu finalitate recreativă prezentă în toate
etapele vieţii ce imprimă un caracter viu și atragător activității școlare , este unul dintre acele mari şi
universale instrumente de disciplinare a emoţiilor de care dispune pedagogia contemporană.
Învățarea prin jocul didactic implică utilizarea jocurilor ca instrumente educaționale pentru a spori
angajamentul, motivația pentru învățare și înțelegerea conceptelor științifice. Desigur asta este
condiționată de (figura 9):
• stabilirea corectă a
obiectivelor de învățare,
• crearea unui mediu
interactive,
• adaptarea nivelului de
dificultate,
• colaborare și comunicare,
• creativitate și inovație,
• reflexie și sinteză.

Fig. 9. Realizarea demersului didactic axat pe joc

 Jocuri didactice la chimie
Domino chimic: Clasele de compuși anorganici nomenclatura sistematică.
• Jocul se realizează cu ajutorul a 16 plăcuțe
dreptunghiulare pe suprafața cărora sunt
fixate cartonașele din figura 10, se împart
între elevi dominourile și se explică regulile
jocului, piesele pot fi plasate numai dacă
informațiile se potrivesc și există o conexiune
logică între piesele de domino astfel ca să se
creeze un lanț logic continuu figura alăturată.
Jocuri didactice la chimie
Joc interactiv de grup – JeopardyLabs

• Jocul presupune pentru început formularea unui set

de întrebări de complexitate diferită, ulterior implică
formarea grupurilor, platforma permite înregistrarea
până la 10 grupuri și monitorizarea automată a
punctajului acumulat. Pentru fiecare întrebare
propusă se oferă timp, iar ulterior la ecran se poate
afișa răspunsul corect.
https://jeopardylabs.com/play/cercul-de-chimie-4
Jocuri didactice la chimie
Joc interactiv, bazat pe întrebări, WordWall

• Jocul presupune pregătirea setului de întrebări,

independența de mediul educațional unde va fi aplicat
jocul oportunitățile de afișare sunt diferite. Se poate
juca în grup cât și ca „quiz” în cadrul orelor. Una
dintre reguli fiind cea a răspunsului corect, punctaj
primește, elevul sau grupul care a răspuns corect.

https://wordwall.net/resource/37101827