Cercul pedagogic al învăţătorilor

Şcoala cu clasele I- VIII, nr 18,

Baia Mare
Semestrul I
4 ianuarie 2010

,,Integrarea
experimentului didactic
în lecţie”
 Experimentarea şi observarea nemijlocită a realităţii constituie doi
stâlpi de susţinere a unei metodologii active, deziderat exprimat încă de la
sfârşitul secolului al XIX-lea, de adepţii ,, şcolii active”.
Ca metodă de explorare directă a realităţii

Experimentul ( DEX)=procedeu de cercetare în ştiinţă, care constă

în provocarea intenţionată a unor fenomene în condiţiile cele mai
propice pentru studierea lor şi a legilor care le guvernează; observaţie
provocată, experienţă.

Experimentul (dicţionarul de pedagogie)= producere sau modificare

intenţionată a unui fenomen, provocată de cercetător, în
condiţiile impuse de ipoteza cercetării, spre a-i surprinde caracteristicile şi
cauzele.

Conceput în corelaţie cu principiile didactice moderne,

experimentul urmează treptele ierarhice ale învăţării, conducând elevul de
la observarea unor fenomene, pe baza demonstraţiei, la observarea
fenomenelor prin activitatea proprie, apoi la verificarea şi aplicarea
acestora în practică.

Rolul învăţătorului este :

- de a dirija executarea unor acţiuni de către elevi,în scopul
asigurării unui suport concret-senzorial, care va facilita cunoaşterea unor
aspecte ale realităţii;
- de a aduce elevii în faţa realităţii, de a fi în contact direct cu
realitatea sau cu substitutele acesteia;
- de a-i determina pe elevi să înveţe prin descoperire.
a) după scop:
-demonstrativ - efectuat de învăţător cu scopul de a
demonstra şi a confirma adevărurile
transmise;
-aplicativ- efectuat de elevi pe baza unui plan
întocmit de învăţător, în vederea urmăririi
posibilităţilor de aplicare în practică a
cunoştinţelor teoretice;
-de cercetare - elevii sunt puşi în situaţia de a
concepe ei înşişi montajul experimental;
-calitativ- menit să evidenţieze relaţia de tip cauză-
efect;
-cantitativ- pentru a determina anumite mărimi ale
unor procese sau fenomene;
-negativ- utilizat pentru corectarea unor reprezentări
greşite ale elevilor despre anumite aspecte
ale realităţii;
-destinat formării unor deprinderi şi abilităţi motrice ,
prezente, de regulă, în activitatea de
b) după modul de desfăşurare:
-frontal- elevii efectuează concomitent acelaşi
experiment, ritmul de lucru fiind unic
pentru toţi;

-pe grupe- se realizează într-un timp scurt,

sarcinile fiind împărţite, asigurând
participarea tuturor elevilor;

-individual- elevii lucrează concomitent cu învăţătorul,

dar independent.
c) După domeniul de cercetare :

chimic;

psihologic;

pedagogic.

d) După condiţiile de efectuare:

 natural;

organizat.
– e) În funcţie de durata desfăşurării :

– imediate- desfăşurarea lor nu necesită

mult timp( începe, se desfăşoară
şi se încheie în cadrul orei de
curs);

– de durată - desfăşurarea lor se întinde pe

parcursul unei perioade
mai lungi te timp şi necesită
notarea într-o fişă de
observaţie a
modificărilor produse;
• f) După locul pe care îl ocupă în lecţie:

– Experiment pentru stimularea interesului

faţă de noile informaţii, a motivaţiei de
învăţare ( la introducerea lecţiei);

– Experiment pentru învăţarea noilor

informaţii, aprofundarea sau extinderea lor
(în lecţia propriu-zisă);

– Experiment pentru fixarea cunoştinţelor

( se introduc pe parcursul lecţiei, în
momente de feed-back sau de
recapitulare);

– Experimente pentru evaluare.

 Ca metodă didactică, experimentul
presupune provocarea deliberată a unui
fenomen sau proces, cu scopul studierii
acestuia.
Are un pronunţat caracter activ –
participativ, în primul rând elevii vor fi curioşi la
desfăşurarea experimentului de către învăţător,
iar apoi se vor implica prin propriile acţiuni la
realizarea acestuia.

Experimentul valorificat în activitatea

didactică reprezintă o metodă de învăţare, în
care predomină acţiunea de cercetare directă a
realităţii.
• Obiectivele metodei vizează:

• Formarea , dezvoltarea spiritului de

investigaţie experimentală a elevului;
• Formularea şi verificarea ipotezelor
ştiinţifice;
• Elaborarea definiţiilor operaţionale;
• Aplicarea organizată a cunoştinţelor
ştiinţifice în contexte didactice de tip: frontal,
individual, de grup.
• Stimularea interesului elevului pentru
experiment;
• Însuşirea unor abilităţi practice;
• Dezvoltarea creativităţii elevilor;
• Dezvoltarea unei gândiri logice;
• Funcţiile experimentului didactic:

• permite elevilor să îşi formeze o privire de

ansamblu asupra unei acţiuni, operaţii sau a
unui obiect, proces, fenomen;
• asigură înţelegerea mecanismului de execuţie
a unei acţiuni;
• dezvoltă spiritul de observaţie, capacităţile de
analiză şi sinteză, de generalizare, de
comparare, de descoperire, de investigare;
• arată greşelile ce trebuie evitate pentru
securitatea executantului
Structura de proiectare şi organizare a
metodei implică următoarele etape:
•motivarea psihologică a elevilor pentru situaţii de
experimentare;
•argumentarea demersului experimental care urmează să
fie realizat;
• prezentarea ipotezei sau ipotezelor care solicită
declanşarea experimentului;
•reactualizarea cunoştinţelor şi a capacităţilor necesare
pentru realizarea experimentului, cu precizarea condiţiilor
didactice şi tehnologice;
• desfăşurarea experimentului sub îndrumarea
învăţătorului;
• observarea şi consemnarea fenomenelor semnificative
care apar pe parcursul experimentului;
• verificarea şi dezbaterea rezultatelor.
• Pentru a realiza eficient experimentul, este
necesar să se respecte următoarele cerinţe
generale:
• concentrarea atenţiei elevilor asupra elementelor
caracteristice, esenţiale, prin întrebări , sublinieri,
indicaţii;
• realizarea perceperii prin cat mai mulţi analizatori;
• accesibilitatea materialului intuitiv, acesta trebuie să
permită înţelegerea fenomenelor, proceselor;
• pregătirea din timp a materialului necesar
experimentului;
• respectarea în timpul experimentului a cerinţelor
metodice generale şi a principiilor didactice;
• folosirea unor materiale şi mijloace adecvate temei;
• menţinerea unui contat permanent cu clasa,
stimularea atenţiei;
• îmbinarea experimentului cu alte metode didactice:
expunerea, explicaţia, conversaţia etc.
 Importanţa experimentului:
 crearea unei stări emoţionale favorabile ce se obţine în cazul
unei demonstrări impresionant;
 dobândirea informaţiilor de substanţă despre realitatea
înconjurătoare şi legile care o guvernează;
 îi ajută pe elevi în structurarea gândirii formale, în dezvoltarea
capacităţii de a formula ipoteze;
experimentele înviorează predarea, stârnesc interesul elevilor;
 se asociază uşor cu materia studiată anterior;
 oferă posibilitatea de a memora mai uşor materia de învăţare;
 simulează cat mai bine realitatea;
 dezvoltarea creativităţii elevilor;
 dezvoltarea motivaţiei intrinseci;
 realizarea învăţării interdisciplinare,interactive, centrate pe
elev;
 consolidarea învăţării din punct de vedere al folosirii ulterioare
a cunoştinţelor dobândite;
 reducerea timpului de învăţare şi ridicarea calităţii învăţării;
Concluzie :

Experimentul este un drum spre

noi descoperiri, o bucurie, o
experienţă, o dezlegare, un fel de
miracol care ne ajută să înţelegem mai
bine lumea în care trăim.

Realizat de :
Înv. Sfara Ana
Înv. Muţ Gabriela