Experimentul de laborator -metoda activa de invatare si evaluare.

Prof.Daniela Andrei
Scoala Generala Carpinis

Ce aud, uit, Ce vad, mi amintesc, Ce fac, nteleg. Confucius

INTRODUCERE
Chimistul se poate bucura tot att de mult de o experien frumoas... ca i sculptorul n faa lucrrii executate (Costin D. Neniescu)

Chimia, fiind o tiin experimental care se bazeaz pe procesul teoretic i i gsete aplicabilitatea n practic n ncercrile de laborator, are la baz experimentul att ca metod de investigaie tiinific, ct i ca metod de nvare si evaluare. . Avnd un caracter experimental, chimia nu poate fi predat, nvat i evaluat fr s apelm la experiment.

EXPERIMENTUL - metod de explorare direct a realitii

SCHIMBA-TE, CA SA DEVII EXACT ASA CUM VREI SA ARATE LUMEA!!!

EXPERIMENTUL este o metod de explorare direct a realitii, folosit pe scar larg n predarea chimiei, biologiei, fizicii, a tiinelor tehnice, constnd ntr-o observare provocat i dirijat de anume ipoteze, ce urmeaz a fi verificate experimental. Experimentul este metoda didactic prin care elevii sunt pui n situaia de a provoca intenionat un proces sau fenomen chimic, fizic, sau de a modifica condiiile normale de desfurare a cestora prin introducerea unor noi variabile, n scopul studierii lor. Metoda presupune cooperare i activitate comun din partea elevilor, pentru rezolvarea unor sarcini comune de instruire ce implic activiti de reconstituire i modificare a unor procese i fenomene .

OBIECTIVELE EXPERIMENTULUI DE LABORATOR

Fixarea i consolidarea unor cunotine nsuite anterior de ctre elevi; nsuirea unor cunotine noi pe baza propriilor observaii; Formarea priceperilor i deprinderilor de mnuire a unor instrumente, aparate i materiale specifice laboratorului.
>

 TIPURI

DE EXPERIMENTE Experimentul demonstrativ - calitativ - cantitativ Experimentul aplicativ (de aplicaie) Experimentul destinat formrii deprinderilor practice / motrice Experimentul de cercetare Experimentul frontal Experimentul efectuat pe grupe Experimentul efectuat individual Experimentul bazat pe simulare

FACTORII CARE CONDITIONEAZA EXPERIMENTUL DE LABORATOR

Alegerea unei anumite forme de experiment este condiionat de mai muli factori: - existena aparaturii i a materialelor necesare pentru efectuarea experimentului, - ceea ce se urmrete a fi realizat prin efectuarea experimentului n cadrul leciei, - particularitile individuale i de vrst ale elevilor, - interesul manifestat pentru cercetarea fenomenelor fizice si chimice, dorina de colaborare i cooperare a elevilor.

 Metode

interactive , centrate pe elev:

MODELE DE INVATARE EXPLICITA (modelul invatarii directe sau explicite, modelul Evocare -Realizarea sensuluiReflectie, modelul Stiu-Vreau sa stiu-Am invatat, modelulInvatarea prin explorarae si descoperire; TEHNICI DE EVOCARE A CUNOSTINTELOR SI EXPERIENTELOR ANTERIOARE (Brainstrming-ul;Ganditi-Lucrati in perechi-Comunicati ;Lantul ideilor;Masa rotunda;Cercul, Graffiti,Gaseste pe cineva care stie); STRATEGII SI TEHNICI DE REALIZARE A SENSULUI BAZATE PE STUDIU INDIVIDUAL SI SCRIERE (Sinelg, R.A.F.T.,Schemele logice,Referatul,Eseul, Bibliografia, Fisele de studiu); STRATEGII DE REALIZARE A SENSULUI BAZATE PE DISCUTIE (Mozaic, Cubul, Creioanele la mijloc, Lasa-mi mie ultimul cuvant, Jurnalul dublu, Predarea reciproca, Provocarea clasei, Discutia dirijata, Mana oarba, Analizarea si interpretarea imaginilor, Discutia de tip panel, etc); STRATEGII SI TEHNICI DE REALIZARE A SENSULUI SI DE REFLECTIE BAZATE PE ARGUMENT SI DEZBATERI (Argumente pe cartonase, Tabelul T, Colturile, ArgumenteContraargumente,etc.);

 Metode

interactive , centrate pe elev:

STRATEGII SI TEHNICI DE REALIZARE A SENSULUI BAZATE PE INVESTIGATIE SI PE REZOLVAREA SITUATIILOR PROBLEMA (Proiectul, Interviul, Explicarea interdisciplinara, Piramida, Partenerul de sprijin, Sinectica, Comunicarea rotativa, Experimentul, Investigatia in grup, Studiul de caz, etc.); TEHNICI DE ORGANIZARE GRAFICA A INFORMATIILOR (Diagrama Venn, Analiza SWOT, Ciorchinele, Posterul, Cadranele, stabilirea succesiunii evenimentelor, Bula dubla, Organizator graphic al caracteristicilor, Tabelul comparative, Harta cu figure, etc.) TEHNICI DE REFLECTIE (Eseul de cinci minute, Eseul cu argumente pro si contra, Cartoanele colorate,Anuntul de mica publicitate, Tehnica fotolimbajului, Turul galeriei, etc.); STRATEGII BAZATE PE JOCURI ( Jocul de rol, Puzzle, Patrate divizate, Benzi desenate,etc.); METODE SI PROCEDEE DE EVALUARE (Examinarea explicatiei, Examinarea prin teme de casa, Portofoliul, Scriere si interevaluare in grupuri mici, examinare prin lucrari de control si teste de cunostinte, Examinarea demonstratiei, explicatiei, etc.).

Utilizarea experimentului de laborator ca metod interactiv de predare nvare n activitatea didactic contribuie la mbuntirea calitii procesului instructiv educativ, avnd un caracter activ participativ i o real valoare activ formativ asupra personalitii elevului. n organizarea unui nvmnt centrat pe copil, profesorul devine un coparticipant alturi de elev la activitile desfurate.

Un nvmnt modern, bine conceput permite iniiativa, spontaneitatea i creativitatea copiilor, dar i dirijarea, ndrumarea lor, rolul profesorului cptnd noi valene, depind optica tradiional prin care era un furnizor de informaii

Avantantaje:

Folosirea experimentului de laborator, ii ajuta pe profesori sa-i indrume pe elevi in procesul de invatare, deoarece creeaza contextual favorabil pentru: motivarea si implicarea activa a elevilor in invatare; facilitarea gandirii elevilor, in special a celei critice si a celei creative; procesarea informatiei de catre elevi prin exersarea operatiilor gandirii atat de catre elevi, cat si de catre profesor; proiectarea unor activitati care sa ajute la realizarea acestor scopuri; abordarea interdisciplinara a continutului; oferirea unui material de discutie; angajarea elevilor intr-un discurs permanent ceea ce permite monitorizarea intelegerii;stimularea schimbarii si a reflectiei personale; incurajarea exprimarii libere si in siguranta a tuturor opiniilor; confruntarea de idei si opinii in conditii de respect; sprijinirea elevilor in producerea opiniilor, a intrebarilor si in cautarea raspunsurilor proprii; organizarea predarii; stabilirea unor scopuri pentru invatare si satisfacerea anumitor nevoi individuale;

 Cerina primordial a educaiei progresive, cum spune Jean Educatia progresiva

Piaget, este de a asigura o metodologie diversificat bazat pe mbinarea activitilor de nvare i de munca independent, cu activitile de cooperare, de nvare n grup i de munca interdependent. Dei nvarea este eminamente o activitate innd de efortul individual depus n nelegerea proprie, Cerina primordial a educaiei progresive, cum spune i Jean Piaget, contientizarea semnificaiilor tiinei, nu este mai puin adevrat este de a asigura o metodologie diversificat bazat pe mbinarea ca relaiile interpersonale, sunt un factor indispensabil activitilor de nvare ide degrup munca independent, cu activitile de apariiei i construirii nvrii personale i colective. nvareaDei n cooperare, de nvare n grup i de munca interdependent. grup exerseaz capacitatea de decizie i de iniiativ, d o not nvarea este eminamente o activitate proprie, innd de efortul mai personal muncii, dar i o complementaritate mare individual depus n nelegerea i contientizareamai semnificaiilor aptitudinilor i talentelor, ceea ce asigur o participare mai vie,de grup tiinei, nu este mai puin adevrat ca relaiile interpersonale, mai activ, susinut de foarteapariiei multe elemente de emulatie, sunt un factor indispensabil i construirii nvriide personale stimulare reciproc, de cooperare fructuoas. Specificde metodelor i colective. nvarea n grup exerseaz capacitatea decizie i de interactive de o grup este c ele promoveaz interaciunea iniiativ, d not maifaptul personal muncii, dar i o complementaritate dintre minile participanilor, dintre personalitile lor, la o mai mai mare aptitudinilor i talentelor, ceea ce asigur oducnd participare nvare mai activ i cu rezultate evidente. Acest tip de vie, mai activ, susinut de foarte multe elemente de emulatie, de interactivitate determin subiectului cu situaia de stimulare reciproc, de identificarea cooperare fructuoas. Specific metodelor nvare n care acesta este antrenat ceea ce duce la interactive de grup este faptul c ele ,promoveaz interaciunea dintre transformarea elevului n stpnul propriei transformri i minile participanilor, dintre personalitile lor, ducnd la o nvare formri. mai activ i cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determin identificarea subiectului cu situaia de nvare n care acesta este antrenat , ceea ce duce la transformarea elevului n stpnul propriei transformri i formri.

Experimentul virtual Pregatirea tinerilor pentru o Socieatate a Cunoasterii impune utilizarea unor tehnologii didactice adecvate capabile sa asigure: integrarea informatiei intr-o maniera interactivmultimedia (foto, sunet, film); conservarea informatiei prezentate ad-hoc - text si audio si transpunerea ei pe suport electronic (note de curs integrate in programe de prezentare realizate in Power Point, utilizarea programului AEL); vizualizarea on-line, la nivelul unei sali de curs, a informatiei disponibile pe Internet (Laboratoare virtuale, biblioteci, simulari, proiecte de cercetare, institutii de specialitate, muzeetc.)

n procesul studierii CHIMIEI, cunotinele elevilor la diverse discipline colare se integreaz sub diferite aspecte, astfel inndu-se cont de principiul interdisciplinaritii.

INTERDISCIPLINARITATEA EXPERIMENTULUI DE LABORATOR

Elevilor le este greu s integreze n mod individual cunotinele obinute la cteva discipline de studiu, pentru a-i forma o viziune global referitoare la obiectele, fenomenele i procesele examinate.
Utilizarea legturilor interdisciplinare face posibil nelegerea esenei concepiei tiinifice despre lume, perceperea ei integral i stabilirea cauzelor diferitelor conexiuni existente n natur, studierea noului material pe baza celui deja cunoscut, mbogirea i consolidarea lui.

ntre teorie si practica

Metoda lucrrilor de laborator i a lucrrilor practice asigur: > legtura strns dintre teorie i practic. Unele lucrri practice i de laborator au ca baz exerciiile i se desfoar dup modelul acestora, iar altele dup modelul tipurilor de experiment. n cadrul strategiei didactice analogice, predarea nvarea se desfoar exclusiv cu ajutorul modelelor materiale i modelelor simbolice. Aplicatiile practice in CHIMIE reprezinta chintesenta insusirii constiente si eficiente a notiunilor din disciplinele care compun domeniul mentionat. Lucrarile practice de laborator, pentru chimiefizica nu numai ca sunt utile, dar au drept scop atragerea elevilor si catre natura, determinandu-i s cunoasc si sa inteleaga fenomenele fizice si chimice care au loc.

Integrarea experimentului de laborator in lectie

Ca

metod didactic, experimentul de laborator poate fi folosit n orice tip de lecie i poate fi inclus n oricare etap a leciei: Pentru verificarea cunotinelor; Pentru captarea ateniei; Pentru transmiterea noilor cunotine; Pentru consolidarea cunotinelor; Pentru evaluarea cunotinelor.

De la primele observatii spre teoria stiintifica

Pavlov afirma ca: observatia nu face dect sa adune ce i ofera natura, n timp ce experienta ia de la natura ceea ce doreste ea. Etapele care se parcurg n decursul unei cercetari stiintifice. Motto: -observatia Pentru creatia stiintifica , surprinderea unei probleme - formularea ipotezei este mai eficienta decat -efectuarea predictiilor rezolvarea ei - testarea ipotezei-experimentul (Dillon,J.T.) - analiza rezultatealor experimentale, formularea concluziilor, Este o mare deosebire ntre a nu putea respinge ipoteza ca fiind falsa si a demonstra ca ea este adevarata. Acesta reprezinta fundamentul metodei stiintifice!

IN CONCLUZIE.

Experimentul de laborator mbinat cu o metodologie didactic modern acioneaz formativ asupra gndirii elevilor, stimulnd creativitatea acestora, capacitatea de a restructura i redefini coninutul.

Acesta este esenta stiintei: sa pui o intrebare impertinenta si atunci vei fi pe drumul unui raspuns pertinent (Lockhart, J.D.) n concluzie, nvmntul modern preconizeaz o metodologie axat pe aciune, operatorie, deci pe promovarea metodelor activ-participative care s solicite mecanismele gndirii, ale inteligenei, ale imaginaiei i creativitii.Activ este deci, elevul care ntreprinde o aciune de cutare, de cercetare i redescoperire a adevrurilor, de elaborare a noilor cunotine.

Motto:Nu exista deloc lucruri mari, nici lucruri marunte. Exista altceva.Altceva inseamna ceea ce-mi place si ceea ce fac (Jacque Prevert)

N CONCLUZIE.
Chiar prin definiia sa, experimentul de laborator trebuie s constituie suportul performanei n procesul de predare-nvare a disciplinelor fizica si chimie, astfel c elevul trebuie inclus n chiar structura disciplinei, care nu trebuie s-i defineasc ceea ce el intuiete sau folosete, ci s-l provoace s descopere ceea ce l nconjoar, ceea ce se ntmpl n jurul su, pentru a gsi soluii problemelor crora trebuie s le fac fa.

n limitele impuse, cu rezervele existente, intr-un ritm propriu, bazat pe convingerea ca toate au un inceput, sa incercam sa facem singuri ce asteptam de la altii. Prof.Daniela Andrei