Realizarea unui invatamant modern , centrat pe integrarea noilor
cunostinte in sistem si pe aplicarea acestora in practica, este in mod obiectiv legata de asigurarea unei puternice baze didactico-materiale a scolii, dar care sa fie supusa permanent unui proces de innoire si modernizare. Fara o asemenea baza materiala, fara utilizarea unui larg sistem de mijloace de invatamant, nu se poate ajunge la organizarea unui demers didactic bogat in continuturi, flexibil in forme de organizare si desfasurare, care sa conduca spre eficientizarea intregului proces de invatamant. Sistemul mijloacelor de invatamant reprezinta o componenta importanta a strategiilor de instruire , cu o mai mare valoare psihopedagogica asupra scopurilor didactice si asupra functiilor pedagogice pe care le indeplinesc. Pornind de la particularitatile de varsta si individuale ale elevilor, cadrele didactice isi aleg mijloacele de invatamant cele mai potrivite, metode adecvate, forma de organizare, sistemul de comunicare dascal-elevi, proiectandu-si si structarandu-si demersul didactic in asa fel incat sa contribuie intr-o masura cat mai mare si intr-un mod cat mai eficient la formarea si informarea elevilor. Materialul didactic are un rol prioritar in cadrul strategiei didactice. Elasticitatea strategiei este data nu numai de bogatia si mobilitatea metodelor, ci si de folosirea flexibila a materialului didactic solicitat de particularitatile metodice ale fiecarui eveniment sau secventa a lectiei. Termenul material didactic desemneaza atat obiectele originale, cat si pe cele concepute si realizate special pentru a substitui obiecte si fenomene reale. Actul invatarii este cu atat mai eficient cu cat se stabileste o relatie directa intre copil si obiectul cunoasterii. Dobandirea de noi cunostinte se face prin efort personal, individual, invatarea prin actiune. Acest material didactic nu este un simplu material intuitiv, el devine functional in momentul cand se opereaza cu el. Ceea ce ofera eficienta materialului didactic este posibilitatea de a realiza o legatura permanenta intre activitatea motrica , perceptie, gandire si limbaj prin verbalizarea unor etape de realizare a sarcinilor didactice. Din punct de vedere psihologic, materialul didactic, impreuna cu rolul pe care il are actiunea in momentul perceperii , ajuta la perfectionarea capacitatii perceptive. Mijloacele de invatamant au valoare de instrumente pedagogice care usureaza si optimizeaza comunicarea dascal-elevi, care sporesc capacitatile elevilor de a receptiona informatii tocmai datorita unor variate situatii perceptive, dezvoltandu-le , in acelasi timp, capacitatea de a intelege realitatea si de a actiona asupra ei. Varietatea mijloacelor de invatamant contribuie in mare masura la formarea capacitatilor de a inregistra, prelucra si interpreta informatiile primite, de a explora, compara, fixa noile cunostinte. Folosirea lor la momentul potrivit si asocierea lor cu cele mai adecvate metode si procedee, imprima un caracter activ si complementar activitatilor de predare-invatare, asigura feed-backul. Deasemenea permit formarea de reprezentari corecte, transmiterea operativa a celor mai recente evenimente, intamplari, influenteaza dezvoltarea inteligentei generale si a capacitatii de invatare, formarea si modelarea personalitatii elevilor. Lipsa unor resurse materiale si tehnice de mare diversitate, face dificila aplicarea cu consecventa a unor metode active si concrete, capabile sa favorizeze o cunoastere stiintifica, bazata pe observatia directa a obiectelor si fenomenelor realitatii, pe experientele proprii, pe activitati practice, aplicative.
Utilizarea mijloacelor de invatamant in procesul de invatamant prezinta
urmatoarele avantaje:
*Continuturile sunt prezentate sau transmise intr-o maniera placuta si
accesibila; *Favorizeaza un mod conservativ de lucru prin punerea de intrebari si retroactiuni specifice; *Stimuleaza invatarea in grup sau independenta si permit efectuarea unor exercitii si activitati aplicative; *Creeaza situarii variate de dobandire a cunostintelor; *Flexibilizeaza instruirea , facilitand accesul la informatii; *Consolideaza si sustin mesajul educational, fiind suport pentru concretizare ori pentru demonstratie; *Sustin si eficientizeaza nu numai invatarea , ci si procesele de formare a notiunilor, priceperilor si deprinderilor prin intermediul unor mecanisme psihologice foarte diverse; *Dezvolta o varietate de forme interactionale in cadrul grupului de elevi; *Perfectioneaza sistemul de evaluare; *Favorizeaza procesul de orientare scolara si profesionala si de integrare sociala Mijloacele didactice de conceptie proprie au o multime de avantaje fata de alte mijloace didactice procurate . Ele servesc unui scop bine determinat, pot fi confectionate din resturi disponibile, din diverse materiale reutilizabile (vase de unica folosinta, dopuri, ambalaje, tuburi de carton etc), au costuri mici, sunt securizante. Nevoia crescuta de protejare a mediului ofera un motiv in plus pentru a dezvolta arsenalul de mijloace didactice din materiale reutilizabile.Utilizand lucruri care ar putea fi aruncate in scopul confectionarii materialului didactic, am putea contribui la reducerea substantiala a deseurilor. Principiul psihopedagogic de construire si utilizare a materialelor si mijloacelor de invatamant afirma ca eficienta si stabilitatea invataturii depind in mare masura de complexitatea si diversitatea materialelor didactice. Pentru a se dobandi noi cunostinte, pentru a se confirma adevaruri anterior insusite sau pentru formarea modelului intern al unei noi actiuni, este foarte important a se prezenta de catre cadrul didactic unele obiecte sau fenomene reale, ori substitute ale acestora. Prin demonstratia cu astfel de modele, se asigura un suport concret senzorial in activitatea de cunoastere, de intuire a realitatii. In afara demonstratiei cu ajutorul obiectelor naturale sau tehnice, alte forme ale acestei metode de transmitere a informatiilor sunt demonstratia cu ajutorul desenului didactic sau demonstratia cu ajutorul materialelor grafice (planse, harti, diagrame etc.). Indiferent de forma aleasa, in utilizarea demonstratiei se cer respectate urmatoarele cerinte de baza : alegerea unui material demonstrativ semnificativ, reprezentativ si accesibil. Modelul didactic este un sistem artificial , construit prin analogie cu cel real (originar), din care retine numai trasaturile esentiale, semnificative. El constituie o simplificare, o schematizare a realului. Investigand modelul, operand cu acesta, elevii dobandesc informatii cu usurinta. Pot fi folosite machete sau mulaje care reproduc cu fidelitate sistemul real, dar la alte dimensiuni (de obicei mai mici), pot fi utilizate modele ideale(abstracte) cum ar fi modele grafice sau modele matematice (diferite formule, ecuatii, scheme matematice). Materialul didactic nu este un simplu material intuitiv, el devine functional in momentul in care se opereaza cu el. Un material didactic este cu atat mai eficient cu cat inglobeaza o valoare cognitiva si formativa mai mare, care sa contribuie la realizarea obiectivelor pedagogice ale lectiei la care este folosit. Contextul pedagogic si metoda folosita determina eficienta materialului didactic prin valorificarea functiilor sale pedagogice. 1.Functia de comunicare (informare) Sub directa indrumare a cadrului didactic, copilul dobandeste cunostinte prin efort personal. 2. Functia ilustrativ-demonstrativa Demonstrarea cu ajutorul materialului natural contribuie la formarea unor reprezentari si notiuni clare, cu un continut bogat si precis. 3.Functia formativ-educativa Prin folosirea unui material didactic adecvat se exerseaza capacitatea operationala a proceselor gandirii, contribuind astfel la realizarea unui invatamant formativ. Observarea devine exploratoare si sistematica , iar analiza, sinteza, comparatia sunt favorizate. Atentia este activizata si ceeaza conditii pentru o buna perceptie. In cadrul actului educativ se acorda prioritate activitatii senzoriale, care constituie baza perceperii corecte, concrete a obiectelor, si ,totodata, o conditie primordiala a dezvoltarii tuturor proceselor psihice de cunoastere. 4.Functia stimulativa Materialul didactic trezeste interesul si curiozitatea pentru ceea ce urmeaza sa fie cunoscut de catre elevi. Ei devin activi si interesati cand trec la manipularea obiectelor si participa cu mai multa usurinta la discutiile ce se angajeaza pe marginea obiectelor.Materialul didactic suscita interes, trezeste necesitati noi de cunoastere si actiune, concentreaza atentia si mobilizeaza efortul de invatare. 5.Functia ergonomica Aceasta decurge din calitatile unor materiale didactice de a contribui la rationalizarea efortului elevilor in timpul desfasurarii procesului de invatamant. Materialul conceput si realizat in acest scop trebuie sa rationalizeze efortul copiilor la limita valorilor fiziologice corespunzatoare dezvoltarii somatice si psihice, asigurandu-le ritmuri de invatare in concordanta cu particularitati de varsta si individuale. 6.Functia de evaluare Functia de evaluare a randamentului invatarii consta in posibilitatea materialului didactic de a pune in evidenta rezultatele obtinute de catre copii, de a diagnostica si aprecia progresele inregistrate de acestia.Se pot confectiona si utiliza materiale multifunctionale pentru crearea de situatii-problema, menite sa testeze posibilitatile copiilor de a opera cu datele invatate, ei fiind pusi in situatia de a identifica, de a compara si de a interpreta situatiile nou- create. Pentru atingerea scopului formativ al materialelor didactice trebuiesc indeplinite o serie de conditii psihopedagogice. Un element important in definirea calitatii pedagogice a unui material didactic il reprezinta calitatea sa de a contribui la optimizarea corelatiei dintre factorii de ordin stiintific implicati in continutul materialului si conditiile psihologice ale actului instructiv.Integrat in actul de instruire, materialul didactic trebuie sa ajute la parcurgerea fara obstacole a fiecaruia dintre nivelele de conceptualizare pentru orice achizitie,avand un rol determinant in dobandirea nivelului concret, identificator si clasificator , de formare a reprezentarilor si conceptelor. De asemenea trebuie realizat un material didactic util in realizarea unui anume obiectiv, in functie de etapele in care se formeaza orice reprezentare. Calitatea estetica contribuie la atragerea afectiva a elevilor in activitatea instructiva, la stimularea motivatiei de invatare. Elementele estetice trebuie sa constituie un factor de intarire si nu de distragere a atentiei. O alta conditie psihopedagogica o reprezinta dimensionarea in raport cu varsta copilului. Materialele didactice trebuie sa aiba si indici de vizibilitate adaptati spatiului. Folosirea unor tehnici de instruire ce satisfac aceste criterii favorizeaza participarea elevilor la activitatea de instruire, asigura calitatea instructiv- educativa a mesajului transmis si dau valoare formativa comportamentului prin care elevul probeaza ca si-a insusit cunostintele transmise. MIJLOACELE DE INVATAMANT SPECIFICE LIMBII SI LITERATURII ROMANE
La inceputul scolaritatii, gandirea copilului are un pronuntat caracter
intuitiv, fiind orientata spre rezolvarea problemelor concrete care apar in cursul activitatii. Trecerea de la gandirea concret-intuitiva la gandirea abstracta este un important salt calitativ care se produce spre sfarsitul clasei a IV-a.Memoria scolarului din clasele mici are si ea un caracter intuitiv.Scolarul mic memoreaza mai bine imaginile, obiectele si fenomenele concrete(forma, culoarea lucrurilor, figurile persoanelor,faptele, evenimentele etc.)si retine mai ales povestirile, descrierile concrete (bazate pe imagini intuitive si cu rezonanta emotiva). In sistemul influentelor ce se exercita pe diferite diferite directii pentru cresterea actiunii formative a scolii , jocul didactic are un rol important, deoarece, putand fi inclus in structura lectiei, se poate realiza o imbinare intre activitatea de invatare si joc, imbinare ce faciliteaza procesul de asimilare si consolidare a cunostintelor. La orele de limba si litaratura romana, eficienta jocului didactic depinde in cele mai multe cazuri de felul in care invatatorul stie sa asigure o concordanta intre tema jocului si mijloacele de invatamant folosite, de felul in care stie sa foloseasca cuvantul ca mijloc de indrumare a elevilor prin intrebari, raspunsuri, indicatii, explicatii, aprecieri etc. Jocuri precum ”Scara cuvintelor”, ”Unde este fiecare?”, ”Gaseste perechea”, contribuie la activizarea vocabularului, la verificarea si consolidarea deprinderilor de exprimare corecta, dezvoltarea memoriei vizuale si pentru realizarea obiectivelor planificate. In cadrul acestor jocuri pot fi folosite :pliante pe diverse teme, imagini reprezentand fiinte , lucruri, colaje cu imagini ale unor obiecte, jetoane, tablouri reprezentand colturi din natura, anotimpurile etc. Pentru dezvoltarea gustului pentru citit se poate folosi jocul”Ghici din ce poveste este?”, pentru realizarea caruia se pot folosi urmatoarele mijloace de invatamant: colaje cu fragmente semnificative din diferite lecturi particulare, ilustratii ce reprezinta diverse personaje sau scene din diferite povestiri, caseta audio, CD-ul etc. Aceste jocuri prezentate pot avea rol orientativ pentru crearea altor variante adaptabile in functie de materialul didactic existent intr-o scoala, la care se adauga si cel confectionat de catre fiecare dascal, astfel incat jocurile, asociate cu mijloacele de invatamant cele mai potrivite, sa contribuie la eficientizarea lectiilor. Rolul ilustratiilor, desenelor, tablourilor in procesul insusirii cititului in general, este de a exercita o mai mare influenta in intelegerea sensului anumitor cuvinte, in dezvoltarea vorbirii ordonate a elevilor, cat si la imbogatirea vocabularului lor cu cuvinte noi si la dezvoltarea gandirii logice. Folosind povestirea dupa aceste materiale, dascalul contribuie la deprinderii de exprimare orala, la fixarea noilor cuvinte intalnite de elevi in procesul citirii. Gandirea elevilor se formeaza in procesul insusirii cunostintelor concrete.Folosirea materialului intuitiv in structura lectiilor de limba si literatura romana ofera largi posibilitati pentru dezvoltarea gandirii logice a elevilor. Compunerile dupa tablou sau dupa un sir de ilustratii favorizeaza dezvoltarea senzatiilor , perceptiilor, reprezentarilor, influenteaza puternic gandirea si sentimentele elevilor, trezeste emotii, le stimuleaza imaginatia creatoare si le concentreaza atentia. Mijloacele intuitive naturale, cele elaborate sau confectionate de catre dascal trebuie folosite mult la ore , deoarece sunt cele mai apropiate de realitate.