Conditii si factori de crestere a eficientei procesului de invatamant (coerenta, calitatea si

articularea componentelor, gradul de organizare a activitatii, calitatea vietii scolare,

personalitatea profesionala, stilurile educationale s. a.)

Componentele structurale si functionale ale procesului de invatamant pot fi evidentiate in

propria lor substanta, dar ele nu dobandesc relevanta decat in interactiuni, articulate intr-un
sistem care are in centru elevii cu nevoile lor si cu o continuitate dinamica (obiectivele devin
criterii de evaluare, iar rezultatele evaluarii baza noilor obiective).

Pentru ca sistemul sa functioneze eficient el trebuie sa se caracterizeze cel putin prin coerenta
si continuitate.

Conditiile si factorii de crestere a eficientei procesului de invatare

Proiectarea pedagogica fiind o actiune de orientare si pregatire a activitatii intructiv-

educative, este cea dintai conditie de crestere a eficientei procesului de invatamant. In acest
scop ea trebuie realizata respectand anumite etape si operatii integrate in programul de
instruire.

Realizarea coerentei componentelor procesului de invatamant:

-legatura stransa dintre obiective si continut determina tipul lectiei, strategia didactica
necesara, formele de predare, invatarea, evaluare, mijloacele de invatamant si locul folosirii
lor, precum si instrumentele de evaluare a rezultatelor.
-gradul de organizare a activitatii instructivo-educatie, concretizarea intr-un management
scolar modern, planificari si programe bine alcatuite, respectand cerintele pedagogice de
alcatuire a programului
-calitatea vietii scolare se manifesta in lectii si activitati cu caracter creativ, in calitatea
performantelor obtinute de elevi, in ordine, disciplina si curatenie si intr-o baza didactica
moderna;
-calitatea factorilor umani:

 competentele stiintifice de specialitate ale profesorilor, aptitudinile lor

psihopedagogice si metodice, constiinta profesionala, receptivitatea fata de nou,
conditioneaza cresterea eficientei procesului de invatamant;
 tot in aceasta directie au influenta si calitatile intelectuale ale elevilor, frecventa la
cursuri, pregatirea ritmica a lectiilor, folosirea unor metode rationale de invatare.

Personalitatea profesorului

Calitatile si trasaturile de personalitate necesare profesorului sunt:

-umanism: sensibilitate fata de problemele vietii, tineretului;

-responsabilitatea sociala: profesorul sa fie convins ca in invatamant se formeaza toate
cadrele necesare in toate sectoarele de activitate;
-constiinciozitate, simtul datoriei, seriozitate in pregatirea activitatilor didactice si educative,
punctualitate;
-sociabilitate.
Trasaturi de vointa si de caracter:

-fermitate, hotarare, perseverenta, respect si obiectivitate in aprecierea elevilor;

-pasiune pentru meseria de profesor si comportament civilizat;
-exigenta echilibrata, modestia;
-cultura generala ca sa poata sa predea interdisciplinar obiectul de specialitate.

Stilul educational constituie o sinteza de calitati, capacitati si componente educationale,

manifestate in modalitati de proiectare, organizare, desfasurare si evaluare a activitatilor
instructivo-educative.

Tipologia stilurilor

-in plan vertical:

 individuale (identitatea fiecarui profesor);

 grupale (profesorii cu particularitati stilistice asemanatoare).

-in plan orizontal: in functie de criterii ca orientarea continuturilor, structuri de comunicare,

procedee motivationale.

Dupa eficienta invatarii si satisfactie (natura motivatiei in grup):

 stil centrat pe profesor (profesorul domina, detine integral controlul invatarii);

 stil centrat pe elev (profesorul permite elevilor sa participe la deciziile privind
organizarea si conducerea invatarii).

Dupa structura de personalitate a profesorului:

 apropiat sau distant;

 metodic, sistematic sau neorganizat;
 stimulativ sau rutinar.

Stilul cel mai eficient este cel optim in raport cu conditiile date.