CAPITOLUL 1.

Evaluarea - componentă esențială a procesului

instructiv-educativ

Finală

Formativă Complexitatea și importanța evaluarii, în

sfera procesului educativ a determinat multi
Inițială
pedagogi să își îndrepte interesul spre aceasta.

aprecierea
rezultatelor
măsurate
luarea
măsurarea
deciziilor
rezultatelor
de
învățării
ameliorare

Operațiile
evaluarii
 CAPITOLUL 2. Metacogniția - abordare psihopedagogică

Cel mai des în literatura de specialitate este

întâlnită definiţia metacogniţiei ca fiind
cunoştinţele pe care le are un individ despre
funcţionarea propriului sistem cognitiv.

Structura metacogniȚIei

Cunoştinţele metacognitive
(credinţele, cunoştinţe) Strategii metacognitive
(selecția proceselor cognitive)

Acest astepect psihopedagogic, al dezvoltării competențelor metacognitive,

constituie un aspect important în formarea unui stil adecvat de învățare al
elevilor.
 CAPITOLUL 3. Activitatea evaluativă și metacogniția

Acest capitol reprezintă simbioza primelor două, fiind accentuate perspectiva metacognitivă a
evaluării, pricipalele instrumente de evaluare ale metacogniției, dar nu în ultimul rând relația
metacogniție-autoreglare.

Metacogniția însoțește propria cunoaștere,

educație, instruire, evaluare, apreciere, formare,
corectare, dar și autocontrolul. Aceasta surprinde
o întoarcere „spre sine”.

Instrumente de măsură a
dezvoltării metacognitive

interviul
observaţia
chestionarele
CAPITOLUL 4. Dezvoltarea compențelor metacognitive ale elevilor în
procesul evaluării
• Scopul cercetării
Această microcercetare îşi propune să investigheze opiniile cadrelor didactice din învățământul primar, în
legătură cu dezvoltarea competențelor metacognitive (cunoștințe și abilități ale elevilor despre propriile procese
cognitive -în mod particular, despre maniera în care învață - și posibilitatea de reglare a acestora, pe direcția de
optimizare a învățării) în procesul evaluării.
• Obiectivele cercetării
 
Identificarea principalelor implicații pe care le are metacogniția în rezultatele
evaluării și autoevaluării, raportate la elevii din ciclul primar;

Identificarea valențelor dezvoltării competențelor metacognitive ale elevilor din ciclul

primar în procesul evaluativ.

• Ipotezele cercetării
Dacă elevii își dezvoltă competențele metacognitive, atunci elevii obțin rezultate ale
evaluării satisfăcătoare, practicănd o învățare autentică.

Dacă profesorul de la nivelul învățământului primar urmărește dezvoltarea

competențelor metacognitive, atunci elevii devin mai implicați în procesul
instructiv-educativ
• Tipul cercetării 
Cercetarea realizată este de tip constatativ. Are la bază metode și tehnici de cercetare calitativă,
cu scopul identificării implicațiilor pe care le are dezvoltarea competențelor metacognitive, la elevii
din ciclul primar asupra evaluării.

• Instrumentele cercetării
În cadrul acestei cercetări, metoda pricipală utilizată a fost ancheta pe bază de chestionar.
Acesta cuprinde 23 de itemi care au vizat percepția cadrelor didactice despre influența
competențelor metacognitive asupra reglării învățări, viziunea respodenților despre evaluare, privită
din perspectivă metacognitivă și influențele asupra autocunoșterii elevilor, dar și barierele pe care
cadrele didactice le întâmpină în dezoltarea competențelor metacognitive la elevi. Aplicarea
chestionarului s-a realizat în perioada mai-iunie 2020.

• Populația studiată
Pentru a afla implicațiile dezvoltării competențelor metacognitive ale elevilor în procesul
evaluării am hotărât să administrez un chestionar la 30 de cadre didactice de la nivelul
învățămantului primar, de la Școala „Ion Ciorănescu” -Moroeni, respectiv Școala Gimnazială
„Diaconu Coresi”-Fieni, din judeţul Dâmboviţa.
 Opinia cadrelor didactice cu privire la măsura în care sistemul de notare prin calificative
favorizează dezvoltarea metacogniției, răspunsurile s-au structurat astfel:

Figura nr. 3- Opinia cadrelor didactice despre măsura în care sistemul de

notare prin calificative favorizează dezvoltarea metacogniției

Dat fiind faptul că majoritate respondenților consideră că sistemul de notare bazat pe

calificative, de la nivelul învățământului primar, facilitează dezvoltarea competențelor metacognitive
se poate afirma că bazele competențelor metacognitive sunt puse în acest ciclu.

Punctul de vedere al cadrelor didactice despre măsura în care prin evaluare elevilor le este
dezvoltată metacogniția, răspunsurile s-au structurat astfel:

Figura nr. 7- Punctul de vedere al cadrelor didactice

despre măsura în care prin evaluare elevilor le este dezvoltată metacogniția

În urma analizei răspunsurilor primite, în procesul de evaluare trebuie să se urmărească

cunoașterea de către elevi a criteriilor de evaluare la care trebuie să se raporteze. Cadrul didactic,
este de preferat, să creeze contexte de autoevaluare obiectivă a elevilor, dar și de găsire cu ușurința a
modalităților de remediere a erorilor.
 Percepția cadrelor didactice despre influența competențelor metacognitive asupra reglării
învățării, răspunsurile s-au structurat astfel:

Figura nr. 8- Percepția cadrelor didactice despre influența competențelor

metacognitive asupra reglării învățării

Ceea ce înseamnă că, în cadrul procesului didactic este necesar să se acorde

mai multă atenție la formarea și dezvoltarea competențelor metacognitive.

Opinia cadrelor didactice despre influența autoevaluării asupra dezvoltării

competențelor metacognitive, răspunsurile s-au structurat astfel:

Figura nr. 10- Opinia cadrelor didactice despre influența autoevaluării

asupra dezvoltării competențelor metacognitive

La analiza răspunsurilor oferite de respondenți am constatat că elevilor trebuie să

li se creeze cât mai multe contexte în care să se autoevalueze, să se noteze reciproc etc.
 Argumentele respondenților cu privire la implicarea elevilor în procesul didactic, ca urmare a
dezvoltării competențelor metacognitive, răspunsurile s-au structurat astfel:
Tabelul nr. 2- Argumentele respondenților cu privire la implicarea elevilor în procesul didactic, ca urmare a
dezvoltării competențelor metacognitive
Răspunsurile cadrelor didactice Rangurile
oferite
Elevii ajung să devină conștienți de procesul didactic. Rang 1
(11) În elaborarea răspunsurilor respondenții
Elevii devin mult mai receprivi, activi și interesați de Rang 2 s-au raportat la creșterea nivelului de
activități. (10) receptivitate, conștientizare, înțelegere și
Elevii reușesc să se autoeduce mai ușor. Rang 3
interes al elevilor în cadrul procesului
didactic, ca urmare a dezvoltării
(4)
competențelor metacognitive.
Elevii devin mult mai serioși și înțeleg mult mai ușor Rang 4
sarcinile primite. (3)
Elevii nu sunt pregătiți să participe activ în cadrul Rang 5
activităților. (2)

Se pare că elevii cu aceste competențe metacognitive manifestă un interes

ridicat pentru autoevaluare și interevaluare, identificând singuri metode de
învățare avantajoase, reușind ca învățarea să devină mai ușoară.
Se observă că profesorii pentru învățământul primar identifică avantajele
dezvoltării competențelor metacognitive ale elevilor, și la nivelul implicării
active a educabililor în procesul didactic.
 CONCLUZII
• Concluziile cercetării

Despre dezvoltarea competențelor metacognitive ale elevilor prin evaluare, cadrele didactice
au opinii diverse fondate, în principiu, pe experiența de la clasă. În urma statisticilor efectuate am
propus recomadări utile cadrelor didactice în dezvoltarea metacogniției elevilor. Ipotezele

cercetării s-au verificat. Toate obiectivele cercetării au fost îndeplinite.

• Concluziile lucrării

În lucrarea de față sunt conturate aspecte relevate pentru procesul de evaluare și

metacogniție, dar și despre dezvoltarea metacogniției în procesul evaluării. Evaluarea și
dezvoltarea competențelor metacognitive ale elevilor din ciclul primar reprezintă o
provocare continuă pentru cadrele didactice, dar și pentru elevii implicați în procesul
instructiv-educativ.
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• Albulescu, I., Catalano, H. (2019). Sinteze de pedagogia învățământului primar. București: Editura Didactica Publishing
House.
• Bocoș, M., Jucan, D. (2017). Teoria și metodologia instruirii, teoria și metodologia evaluării. Pitești: Editura Paralela 45.
• Botgros, I., Franțuzan, L. (2013). Metacogniţia – componentă constructivă a competenţei de cunoaştere ştiinţifică în
Revista Univers Pedagogic, nr. 3-39/2013. Chișinău: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei al Ministerului Educaţiei,
Culturii şi Cercetării din Republica Moldova. pp. 20-26.
• Cerghit, I. (2002). Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri, strategii. București: Editura Aramis.
• Cucoș, C. (2008). Teoria și metodologia evaluării. Iași: Editura Polirom.
• Delacour, J. (2001). Introducere în neuroștiintele cognitive. Iași: Editura Polirom.
• Drăghicescu, L., M., Savu-Cristescu, M., Petrescu, A., Stăncescu I. (2014). Teoria și metodologia instruirii. Teoria și
metodologia evaluării. Târgoviște: Editura Valahia University Press.
• Flavell, J. H. (1979). Metacognition and cognitive monitoring: A new area of cognitive developmental inquiry în
American Psychologist, nr. 10/1979. Washington: American Psychological Association. pp. 906-911.
• Flavell, J. H. (1976). Metacognitive aspects of problem-solving, in L. B. Resnick (Ed.). Perspectives on the development of
memory and cognition. New Jersey: Lawrence Erlbaum Associates. pp. 231-235.
• Hacker, D. J., Dunlosky, J., Graesser, A. C. (1998). Metacognition in educational theory and practice. Mahwah: Erlbaum.
• Henter, R. (2016). Metacogniția- o abordare psiho-pedagogică. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
• Howard, B. C., McGee, S., Shia, R. , Hong, N. S. (2000). Metacognitive Self-Regulation and Problem-Solving: Expanding
the Theory Base through Factor Analysis. Paper presented at the annual meeting of the American Educational Research
Association, Seattle
• Manolescu, M. (2010). Teoria și metodologia evaluării. București: Editura Universitară.
• Manolescu, M. (2003). Activitatea evaluativă între cogniţie şi metacogniţie. Bucureşti: Editura Meteor Press.
• Popa, D.(2013). Strategii de stimulare a învățării autoreglate la elevii cu dificultăți de învățare. Cluj-Napoca: Presa
Universitară Clujeană.
• Radu, I. T. (2000). Evaluarea în procesul didactic. București: Editura Didactică și pedagogică.
• Savu-Cristescu, M. (2014). Teoria și practica evaluări. Târgoviște: Editura Valahia University Press.
• Savu-Cristescu, M. (2007). Rolul evaluării în creșterea performanțelor școlare. Târgoviște: Editura Bibliotheca.