Iușcă Florentina-Daniela

Grupa IV, Anul II

PIPP, UAIC

Metode tradiționale de instruire

Cum sunt clasificate metodele tradiționale de instruire?

„Metodele tradiționale de instruire sunt clasificate după criteriul istoric: expunerea

didactică, conversația didactică, observarea, demonstrația, lucrul cu manualul și
exercițiul împreună cu cele de dată recentă: algoritmizarea, problematizarea, modelarea
didactică, instruirea programată, studiul de caz, metodele de simulare și învățarea prin
descoperire. (Cerghit, I, 2006, Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași)”

Care sunt metodele tradiționale și prin ce se diferențiază?

1. Expunerea didactică

Ce este expunerea didactică?

Este o metodă care constă în prezentarea orală a unei teme/probleme complexe, ce se

evidențiază prin organizare densă și fluentă.

Câte forme poate avea expunerea didactică?

În funcție de vârstă, expunerea didactică poate fi: povestirea didactică, descrierea, explicația
și prelegerea școlară.

Povestirea didactică „constă în nararea unor fapte/fenomene/evenimente respectând

ordonarea în timp sau spațiu, fără explicarea cauzelor.”(C.Moise, 2008, p 312)

Descrierea este forma de expunere care evidențiază aspectele fizice ale unui obiect sau
proces, prin prezentarea trăsăturilor și detaliilor exterioare.

Explicația este forma expunerii care constă în precizarea și clasificarea conceptelor,

structurilor și mecanismelor de funcționare a unui produs/proces/fenomen.

Prelegerea școlară reprezintă forma de expunere care constă în prezentarea orală, logică și
sistematică, a unui volum amplu de conținut curricular.
Iușcă Florentina-Daniela

Grupa IV, Anul II

PIPP, UAIC

Ce presupune prelegerea și în câte forme se poate realiza?

Prelegerea presupune un efort maxim de sistematizare și rigurozitate științifică. Se poate

realiza sub diferite forme: prelegere magistrală, prelegerea dezbatere, prelegerea cu ilustrații
și prelegerea cu oponent.

2. Conversația mai este numită și metodă interogativă, convorbire, discuție sau dialog.
Aceasta contribuie la însușirea unor noi cunoștințe sau în vederea fixării, aprofundării,
sistematizării și verificării acestora.

Câte forme sunt ?

Conversația euristică (are ca scop însușirea de noi cunoștințe, cu întrebări ce solicită gândirea
în prelucrarea și sistematizarea datelor cunoscute), de consolidare (se urmărește repetarea,
fixarea și sistematizarea cunoștințelor) și de verificare (întrebări care vizează cunoștințe
predate solicitând memoria)

3. Observarea constă în investigarea/urmărirea intenționată, organizată și sistematică a

unor obiecte sau fenomene în vederea obținerii de informații despre acestea.

Care sunt tipurile de observare?

După gradul de organizare: spontană și organizată, după gradul de dirijare:

dirijată/independentă și liberă independentă/autodirijată și după durată: de scurtă durată sau
de lungă durată.

4. Demonstrația constă în prezentarea, de către cadrul didactic, a unor obiecte sau

fenomene reale sau a unor substitute ale acestora, sau a unor acțiuni, operații ce
urmează a fi învățate și dirijarea, prin intermediul cuvântului, a perceperii acestora de
către elevi, rolul elevului fiind de receptor.
Iușcă Florentina-Daniela

Grupa IV, Anul II

PIPP, UAIC

5. Exercițiul este o metodă clasică bazată pe acțiune, cu un caracter algoritmic, ce

constă în executarea conștientă, sistematică și repetată a unui număr pe operații în
vederea formării și însușirii unei structuri operaționale.

6. Lucrul cu manualul este o metodă didactică fundamentală pentru formarea de

priceperi şi deprinderi de muncă intelectuală ce constă în valorificarea, sub aspect
formativ şi informativ, a surselor şcolare scrise (manual, culegeri de exerciţii, lucrări
de specialitate, dicţionare, enciclopedii, reviste, crestomaţii, texte de pe internet ş.a.)
şi vizează dobândirea de către elevi a fondului aperceptiv necesar înţelegerii textului
în general, cât şi căpătarea deprinderii de a utiliza cartea în diverse
contexte/experienţe de învăţare.

7. Algoritmizarea presupune utilizarea unui lanţ/suite de algoritmi integraţi la nivelul

unei scheme de acţiune didactică ce va constitui un model operaţional în vederea
optimizării actului de învăţare.

8. Problematizarea constă în crearea şi propunerea pe parcursul învăţării, rezolvarea şi

valorificarea situaţiilor-problemă de către elevi, care, pornind de la cunoştinţe anterior
însuşite, ajung la adevăruri noi. (...)

9. Metodele de simulare reprezintă categoria în care se cuprind jocurile şi utilizarea

unor sisteme tehnice (simulatoarele) şi se bazează pe simularea/imitarea unor
activităţi reale, urmărindu-se în principal formarea de comportamente specifice.

10. Învăţarea prin descoperire este considerată mai mult „o orientare” pe care o pot
căpăta mai multe dintre metodele didactice, şi mai puţin o metodă de sine stătătoare,
deoarece învăţarea presupune atât receptare cât şi descoperire pe cale intuitivă, la
vârstele mici.” (Massari, 2014, pp. 42-53)

11. Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o

situaţie reală, autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de
situaţii şi evenimente problematice. (Doncean, 2017, p.1)
Iușcă Florentina-Daniela

Grupa IV, Anul II

PIPP, UAIC

12. “În utilizarea metodei se conturează următoarele etape: alegerea cazului de către
cadrul didactic; prezentarea cazului elevilor; obţinerea informaţiilor necesare (cu
ajutorul cadrului didactic sau în mod independent); prelucrarea informaţiilor;
elaborarea variantelor de rezolvare; alegerea variantei optime; verificarea deciziei
adoptate.” (Massari, 2014, p.53)

13. “Metoda proiectelor reprezintă demersul de anticipare mentală a unei acţiuni şi

executarea acesteia, prin însuşirea directă a tehnicilor de cercetare (documentare,
prelucrare şi sintetizare), prin efort, cooperare şi autocontrol.” (Massari, 2014, p.54)

14. Instruirea programată (programarea lineară, ramificată, combinată) reprezintă

metoda ce „organizează acţiunea didactică aplicând principiile ciberneticii la nivelul
activităţii de predare-învăţare-evaluare, concepută ca un sistem dinamic complex,
constituit dintr-un ansamblu de elemente şi de interrelaţii” (Massari apud Nicola,
2014, p.53)

Aplicație:

Câte forme poate avea expunerea didactică?

Ce presupune prelegerea și în câte forme se poate realiza?

Întrebări sinteză

1. Care este diferența dintre metoda didactică și procedeul didactic?

2. Care sunt metodele de instruire tradiționale cel mai des folosite în procesele
didactice?

Bibliografie

Facultatea de psihologie și științe ale educației, 2011, Pedagogia învățământului primar și

preșcolar, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași

http://www.tipardeva.ro/sites/tipardeva.ro/files/fisiere-carti-karina/pdf_3.pdf
Iușcă Florentina-Daniela

Grupa IV, Anul II

PIPP, UAIC