CURSUL V

VALORILE UMANE

1. Concept/definiții
Demersul alegerii unor definții legate de valori este unul foarte important în perspectiva
intenției de a prezenta o clasificare a acestora, mai cu seamă dacă ținem cont de multitudinea
definiților rezultat, probabil, nu numai al varietății abordărilor teoretice ci și a fenomenelor la
care face trimitere termenul, ceea ce însemnă că, noțiunea/conceptul de valoare reprezintă un
cadru general al clasificării factorilor normativi, eterogeni la care face trimitere aceasta/acesta.
Simplificarea problemei abordate poate fi realizată luând în considerare sublcase omogene de
valori, ca de exemplu raportarea la scopuri, obiective, standard, interese, ș.a.m.d..1
Teoria și prcatica din domeniile psihologiei sociale, respective sociologiei, diluiază în
mare măsură conceptul de valoare corespunzător celuui de normă si atitudine. În acest context,
printre definițiile date de disciplinele socioumane cea mai des întâlnită formulare se referă la
”principii generale și abstracte despre ce este important și de prețuit în viață, cum trebuie
oamenii să se comporte și să aprecieze situațiile, evenimentele, persoanele, precum și obiectele
sociale și naturale”.2 Acelaș autor este de părere că trasăturile cele mai importante ale
conceptului de valoare sunt: ”generalitate și centralitate în universul spiritual-simbolic al
societății și în structura personalității umane, standardele acțiunilor umane, vectorii motivaționali
ce determină și orientează acțiunea, accentuatul lor caracter conștient, deliberat, în sensul de
adeziune”3 la satisfacearea dorințelor, stârnirea acestora (dezirabil). Valorile ocupă un loc central
în structura personalității unei persoane și direcținând judecățile, atitudinile, respective acțiunile
acesteia, ceea ce înseamnă că valorile se exprimă prin atitudini. Valorile, localizate în centrul
ansamblui motivațional fiind cele ”determină și asigură în mod direct procesele de apărare și
manifestare a eului, stima de sine”4
După alți autori precum, Milton Rokeach, 1973, o valoare exprimă o singură convingere
cu un un caracter de generalitate crescut, care exclude situațiile și obiectele particularizate. În
aczul unei persoane, valorile sunt de de ordinul zecilor, din și în perspectiva conștientizării
principiilor fundamentale referitoare la multiplele tipuri de comportament sau scopuri superioare
ale existenței. Totodată, valorile sunt fixate întrun mod intim la nivelul eului, fiind proprii
omului, ”credințe care ne orientează afectiv în privința obiectelor, ideilor sau
comportamentelor”.5 Referitor la valori şi la modul în care acestea sunt organizate întrun sistem,
autorul citat are propria teorie în cadrul căreia definește valoarea ca fiind o „credinţă de durată”
iar „o anumită cale sau un scop al existenţei sunt de preferat, din punct de vedere social sau
personal, faţă de o cale sau un scop opuse”6. Aceasta însemnă că, valorile nu există separat, ci cie
ele fac parte dintrun sistem al valorilor, care reprezintă organizarea de durată a credinţelor cu
privire la scopurile existenţei şi la modalitățile considerate a fi rezultatul dorințelor de a le
înfăptui. Prin structura sa, acest sistem orientează cu prioritate fiecare valoare în raport cu
celelalte, schimbarea lor presupunând reconsiderarea priorităților în interiorul ansamblului
1
Ethel, M., A., (1956), The Classification of Values: A Method and Illustration in American Anthropologist, New Series,
Vol. 58, No. 2 (Apr., 1956), pp. 221-248;
2
Iluț, P., (2009), Psihologie socială și sociopsihologie, Editura Polirom, iași, pg. 409
3
Op.cit, pg.409
4
Op.cit, pg.410
5
Milton, R., (1973) The Nature of Human Values, New York: Free Press, pg. 5
6
Ibidem
valoric al fiecăruia dintre noi, ceea ce însemnă că acesta este „suficient de stabil ca să reflecte
personalitatea individului”, însă şi „suficient de instabil ca să permită rearanjări ale priorităţilor
valorice, ca rezultat al schimbărilor survenite în cultură, societate, experienţă personală”7
Valoarea exprimă „o modalitate de orientare selectivă legată de preferinţele, motivele,
nevoile şi atitudinile individuale”8, valorile ocupând o poziție centrală în viața fiecărui om,
reprezentând principiile care fundamentează modalitatea/modalitățile de acțiune, în sensul
orientării acesteia/acestora principii care stau la baza modurilor de acţiune, orientându-le.,
Conceptualizarea noțiunii de valoare se poate realiza prin formularea și considerarea
următoarelor afirmații9:
 valorile nu pot fi direct observate - aceasta presupune stabilirea strategiei cu ajutorul
căreia se pot face orice afirmații cu caracter empiric referitoare la valori, ceea ce
înseamnă o examinare a relevanței valorilor pentru atitudini și comportamente;
 valorile implică consideraţii morale - implică demersul de explicare a naturii
considerațiilor morale, ca vector al caracterului social al valorilor;
 valorile sunt concepţii despre ceea ce este dezirabil - ceea ce presupune să considerăm
valorile din și în perspectivă euristică.
Valoarea reprezintă „o concepţie, explicită sau implicită, distinctivă pentru un individ sau
caracteristică pentru un grup, cu privire la ceea ce este dezirabil, care influenţează selecţia
modurilor, mijloacelor şi scopurilor disponibile ale acţiunii”. 10 În consens cu aceste afirmații,
valorile positive sau negative, sunt:
 elemente care fundamentează o definiție eficientă a unei situații de acțiune care stabilește
metodele, mijolacele de soluționare, cât și rezultatul așteptat sau neașteptat (dorit sau
nedorit) al acesteia. Ceea ce înseamnă existența unor orientări cu caracter normative
raportate întrun mod variat la procesele psihice superioare din sferele cognitivă și
afectivă;
 valorile pot fi explicite sau implicite, adică sunt rezultatul unor judecăți de valoare sau
sunt deduse din comportamentele verbale sau non-verbale care exprimă aprobare,
dezaprobare, vinovăție, laudă, recompensă, pedeapsă, sprijin sau obligație/presiune;
 valorile persită în timp și se manifestă prin direcționare, adică prin consistența
obesrvabilă a răspunsului/răspunsurilor date la o situație repetabilă;
 valorile sunt legate între ele ca elemente și modele sau sisteme distinct sub aspect
cultural sau individual, adică ca părți ale unui întreg ce se pot diferenția dar, în același
timp, interdependente.11
Mediul psiho-socio-cultural constituie ”fundalul axiologic al însușirii valorilor și formării
convingerilor”12Mediul poate determina conţinutul experienţei unei persoane, dar forma nu poate
fi determinată. Structurile genetice, ce există deja în interiorul individului, sunt principalele
responsabile de modul în care o persoană va interioriza conţinutul, îl va organiza şi îl va

7
Ibidem, pg. 11
8
Jan, W. Van Deth, Scarbrough, Elinor, (1995), The Impact of Values, Beliefs in Government Volume Four,
Oxford - University Press, pg. 11, disponbil pe https://books.google.ro
9
Ibidem, pg. 28
10
Kluckhohn, C., (1951), Values and value-orientations in the theory of action: An exploration in definition and
classification. In: eds. T. Parsons & E. Shils, (1952), Toward a general theory of action, 388-433, Cambridge, MA:
Harvard University Press
11
Ethel, M., A., (1956), The Classification of Values: A Method and Illustration in American Anthropologist, New Series,
Vol. 58, No. 2 (Apr., 1956), pp. 221-248;
12
Iluț, P., (2009), Psihologie socială și sociopsihologie, Editura Polirom, iași, pg. 420
transforma în informaţii semnificative pentru sine însăşi. Valorile sunt abstractizări și
generalizări ale întâlnirii dintre trăsăturile experienței anterioare și nevoile bio-psiho-sociale
fundamentale ale omului. Autorul amintit structurează global universul axiologic prin
următoarele niveluri:
a) valori general umane;
b) valori ale unui sistem sociopolitic;
c) valori ce țin de o anumită cultură și etnicitate;
d) valori ale grupurilor sociale mari și medii (clase sociale, profesiuni etc.);
e) valori ale microgrupurilor (familii, organizații, grupuri restrânse etc.);
f) valori individuale.
Astfel, pe tot parcursul dezvoltării sale, ”toate nivelurile supraindividuale ale universului
axiologic exercită asupra persoanei umane determinări directe și indirecte”. 13 Sistemul personal
de valori nu se naște intr-un cadru gol, ci pe baza întregii socializări și umanizări a copilului se
produce învățarea de aprecieri, atitudini și valorizări. Aceste valorizări desigur sunt infantile, nu
sunt ferme, dar mai degrabă sunt imitații și identificări cu cei din jur. Așadar, ”stadiile
psihogenezei moralei pot oferi sugestii utile pentru înțelegerea formării și dezvoltării întregului
sistem axiologic personal”14.

2. Clasificarea valorilor
Valorile pot fi definite ca preferinţe clare privind acţiuni potrivite sau efecte.Valorile
reflectă, pentru o persoană, sensul de bine sau r ău sau „cum ar trebui” să fie. De exemplu „drepturi
egale pentru toţi” sau „oamenii ar trebui trataţi cu respect” sunt valori reprezentative. Valorile
tind să influenţeze atitudinile şi comportamentul. Valorile se dezvoltă ca şi produs al învăţării şi
al experienţei şi interferează cu mediul cultural în care oamenii trăiesc. Deoarece învăţarea şi
experienţele sunt diferite de la o persoană la alta, rezultă şi valori diferite.
Valorile se clasificâ în funcție de: gradul de generalitate a aprecierilor de valoare, sensul
acestora, suportul lor, raporturile dintre ele, cerințele de satisfăcut (și obiectele prin care sunt
satisfăcute).
Valorile pot fi clasificate astfel:15
 Valori potențiale și valori reale
 Valori pozitive și valori negative
 Valori ale persoanei și valori ale lucrului
 Valori mijloc și valori scop
 Valori materiale și valori culturale
Valori potențiale și valori reale
În funcție de gradul de generalitate, valorile sunt general-umane (potențiale) sau de o
generalitate restrânsă (reale). Ultimele pot fi interindividuale, familiale, profesionale, clasiale,
naționale, continentale sau chiar ale întregii omeniri.
Valorile general-umane sunt numai potențiale, adică ele pot fi împărtășite de orice om
cultivat și care ar veni în contact cu ele, fără a fi însă receptate și introiectate efectiv de fiecare.
Ca potențialități, ele exprimă capacitățile oricărei conștiințe de a aprecia diferite obiecte ca
importante pentru diverse trebuințe și aspirații umane, pe de o parte, și însușirile obiectelor care
corespund acestor trebuințe, pe de altă parte.

13
Ibidem
14
Op.cit., pg. 424
15
https://www.scribd.com/doc/47809918/Tema-2-Clasificarea-valorilor
 Valorile de o generalitate mai restrânsă (reale) sunt înfăptuiri concret-istorice ale
valorilor potențiale. Ele se concretizează în variatele creații materiale sau spirituale, constituind
fondul cel mai trainic și mai durabil al acestora.
În cadrul fiecărei clase de valori, fiecare valoare potențială general-umană este una. Prin
fondul lor general-uman, adevărul, binele, frumosul, sacrul, ca și celelalte valori, au un singur
conținut, au același înțeles pentru toți. Fiecare specie de valoare general-umană se concretizează
într-o multitudine de valori de o generalitate mai restrânsa, având întelesuri diferite. În realitate,
în plan faptic, există o mulțime de teorii adevărate diferite, de diverse manifestări ale binelui, de
creații frumoase în varii ipostaze, de credințe religioase cu diferite conotații ale sacralității.
Valorile reale din fiecare clasă prezintă atât particularități prin care se disting unele de altele, cât
și anumite similarități prin care converg spre un înteles general.
Valori pozitive și valori negative
Orice specie de valori este structurată polar, cuprinzând atât valori pozitive, cât și valori
negative. Cele pozitive servesc trebuințe și aspirații autentic umane, prin care omul își fortifică
viața biologică și psihologic-emoțională , pe când cele negative sunt contrare omului autentic,
sănătății lui generale.
Valorile polare sunt atât opuse, cât și corelative, cele pozitive neexistând și neputându-se defini
decât în raport cu cele negative și invers.
Valori ale persoanei și valori ale lucrului
În funcție de suport, valorile sunt ale persoanei (valorile vitale, morale, religioase), ale
lucrului (valorile hedonice, economice, politice, juridice, teoretice), iar unele sunt fie ale lucru-
lui, fie ale persoanei (unele valori estetice). Valorile atribuite lucrului nu depind exclusiv de
lucruri, pentru că presupun și aprecierile date de om lucrurilor pentru diferitele lor calități demne
de prețuit.
Valori mijloc și valori scop
Valorile sunt împartite, de regulă, în valori-mijloc sau instrumentale și valori-scop sau
terminale conform raportului dintre ele,. Primele ar fi cele cultivate nu numai pentru ele însele,
ci și ca premise pentru realizarea altor valori, iar ultimele ar fi înfaptuite numai pentru ele însele.
Valori materiale si valori culturale
Valorile materiale nu se reduc la bunuri, ci sunt, uniri de bunuri cu aprecieri, și sunt
denumite ca atare datorită finalității sau destinației lor. Valorile materiale sunt cele biologice si
economice, iar ca valori propriu-zis culturale pe cele juridice, politice, teoretice (logice,
matematice etc.), artistice, morale, religioase.
Așa cum am arătat, Milton Rokeach , 1973, a realizat una dintre principalele teorii despre
valorile individului, propunând un nou mod de organizare a acestora într-un sistem, dezvotând în
cadrul acesteia o clasificare după cum urmează:
 valori terminale - care reflectă  preferinţele unei persoane privind ceea ce vrea
să realizeze în viaţă, obiectivele pe care le urmăreşte pe întreg parcursul vieţii, respectiv:
 Armonie interioară - lipsa conflictelor interioare
 Dragoste matură - intimitate sexuală şi spirituală
 Egalitate - fraternitate şi oportunităţi egale pentru toţi
 Înţelepciune - o înţelegere matură a vieţii
 Libertate - independenţă şi alegeri libere
 Mântuire - salvare, viaţă eternă
 lume a frumuseţii - frumuseţea naturii şi artei
 lume a păcii - o lume fără războaie şi conflicte
 viaţă captivantă - o viaţă activă, stimulantă
 viaţă confortabilă - o viaţă prosperă
 Plăcere- o viaţă agreabilă, tihnită
 Prietenie adevărată - camaraderie, tovărăşie apropiată
 Recunoaştere socială - respect şi admiraţie
 Respect pentru sine - stimă de sine
 Sănătate - bunăstare fizică şi psihică
 Securitate familială - a avea grijă de cei dragi
 Securitate naţională - protecţie contra atacurilor
 Sentiment de împlinire - o contribuţie de durată
 valori instrumentale – care reflectă mijloacele prin care să fie atinse obiectivele;
adică cum ai putea să ajungi la ceea ce îţi doreşti.
 Ambiţios - muncitor, perseverent, plin de aspiraţii
 Autocontrolat - cumpătat, autodisciplinat
 Capabil - competent, eficient
 Cu orizonturi largi - minte deschisă
 Curajos - susţinere a propriilor credinţe
 Curat - îngrijit şi ordonat
 Iertător - disponibilitatea de a-i scuza pe ceilalţi
 Imaginativ - îndrăzneţ şi creativ
 Independent - autonom, autosuficient
 Intelectual - inteligent şi reflexiv
 Iubitor - afectuos şi tandru
 Logic - consistent, raţional
 Loial - credincios prietenilor sau grupului
 Obedient - supus, respectuos
 Onest - sincer şi cinstit
 Politicos - curtenitor şi manierat
 Responsabil - serios, demn de încredere
 Serviabil - ajutorarea altora