TEXTUL LUDIC

Numărătorile

La vârsta copilăriei cea mai importantă activitate a copiilor este jocul. Copiii îşi creează
propriile cântece şi jocuri care îi ajută să intre în contact cu mediul înconjurător, pe care încearcă
să-l cunoască şi să şi-l apropie. Copiii nu sunt numai creatori şi inventatori pe plan muzical ci şi
pe plan verbal. Creaţiile copiilor au un caracter eterogen tocmai pentru că aceştia se inspiră din
viaţa de familie, de şcoală, din creaţia adulţilor, adaptând-o la stilul său propriu de manifestare.

Astfel, textele create de copii la această vârstă capătă un caracter ludic datorită limbajului
simplu dar versificat însoţit de gestică, mişcare şi joc. Cel mai răspândit text ludic este
„numărătoarea” sau „sorţii” care nu pot lipsi din nici un joc.

Numărătorile sunt formule anticipative jocului, cu ajutorul cărora este ales copilul cu un rol
precis: „să mijească” ( De-a v-aţi ascunselea), să prindă copiii care fug ( Prinselea) etc.

„Una mia suta lei,/ ia te rog pe cine vrei,/ din grămada de purcei,/ a lui moş Andrei.” ( Ciucur
Elena-Alina, 10 ani, Fîntînele). Numărătorile nu pun accentul pe textul verbal ci pe activitatea
motrice şi pentru eficacitatea scopului final: alegerea corectă a celui care are de îndeplinit un rol.

O caracteristică esenţială a acestei categorii de texte o constituie frecvenţa numărului şi a

silabelor care intră în alcătuirea versurilor. Versurile au structură variată şi se disting prin bogăţia
de conţinut, prin naivitatea imaginilor, prin ingeniozitatea versurilor.

Numărătorile sunt un joc de sunete în care copiii utilizează pe un material verbal redus,
un număr mare de artificii. Ele sunt introduse în joc parcurgând câţiva paşi:

- un copil propune o anumită numărătoare de la inceputul jocului;

- ceilalţi copii acceptă sau nu propunerea;

- propunerea este pusă în aplicare;

- liderul începe numărătoarea în sensul acelor de ceasornic;

1
 - textul recitat întâia dată se opreşte la unul dintre copii care este ales să îndeplinească un
anume rol şi este scos afară din numărătoare;

- numărătoarea se repetă pentru eliminarea sau distribuirea altor roluri.

Textele numărătorilor sunt cuvinte şi silabe îmbinate armonios, care de obicei se repetă
pentru menţinerea rimei.

Exemple de numărători:

a) Unu , doi, trei, patru, cinci b) Un cartof, doi cartofi...

Şase, şapte, opt, nouă, zece Îs fierbinţi!...Trei, patru, cinci,
Un pahar cu apă rece, Şase, şapte... Of, of, of!
Toţi ţiganii să se-nece, Mai mâncaţi şi voi, măi pici!
Numai unu să rămâie
Să se facă praf tămâie;
Praf, tămâie, portocală.
Dumneata să ieşi afară
Rolul numărătorilor este de a îmbogă