Drdal Florentina Mdlina

Grupa 5, seria 2

Folclorul copiilor

Folclorul este o forma da manifestare a poporului in care se reflecta existenta materiala si

spirituala a acasteia in productii si creatii artistice ca: poezie, muzica,dans, teatru,arte plastice-
decorative,etc.
Termenul provine de la compusul englez : folk -popor si lore -stiinta, intelepciune.
Folclorul copiilor reprezinta lumea in care copilul creste si se formeaza.
El este bogat si variat, purtand elementele unei culturi stravechi,ce contin credinte arhaice.
Acesta e un veritabil document de cunoastere al puterii lor creative, cuprinzand categorii
cantate,scandate, gesticulate, mimate sau povestite. Se intalnesc creatii literare versificate alaturi
de jocuri propriu-zise. Acestea cuprind: cantece sau formule ritmico-melodice pentru elementele
naturii, animale, plante, elementele vietii sociale(familia,scoala,satul), formule, numaratori,
cantece de joc(individuale,de grup,cu diverse obiecte); cantece si jocuri legate de anotimpuri si
de sarbatorile de Craciun si de Anul Nou: urari, plugusor, sorcova, colinde, cantece de stea.
Copilul are creatii vocale, dar isi construieste si pseudo-instrumente muzicale: fluiere din tulpini,
ancii din pene de gasca, vioara din coceni de porumb,tambal de scanduri.
Evideniind curajul oamenilor dintotdeauna, printr-o ingenioas transfigurare artisitic,operele
in seama de faptul c n primul rnd Copilul se nate curios de lume i nerbdtor de a se
orienta n ea, i numai literatura care i satisface aceast pornire l ncnt Ca s fie o
oper de art, scrierile pentru copii i tineri trebuie s-i ncnte i s-i intereseze i p eoamenii
maturi, ntruct a iei din lectur cu stim sporit pentru om e secretul marii literaturi pentru
copii i tineret !!(G. Calinescu).
Cele mai cunoscute creatii din folclorul copiilor sunt cantecele-formule si recitativele numatori.
Textele numaratorilor sunt cuvinte si silabe imbinate armonios intre ele si care de obicei se repeta
pentru mentinerea rimei.
RECITATIVELE - NUMRTORI sunt creatii n versuri sau n proz, cu rima si ritm,
recitarea lor fiind insotita de o gesticulatie specifica. Rolul numrtorilor este de a mbogi
vocabularul copiilor, de a dezvolta memoria.
Numrtorile oglindesc receptivitatea la nou, pstrarea unor elemente de via arhaic. mbin
teme i motive diverse. Universul tematic este foarte larg. Se refer la activitile lor de fiecare
zi, plcerea copiilor.
Ele sunt rostite de copii cu scopul de a:
- alege un conductor de joc
- alege copilul care va avea un anume rol in joc
- sau de a elimina juctorii n plus, fr suprare
Sunt usor de memorat, ncnt copiii, i antreneaz si i binedispune.
Au si valoare instructiv educativ pentru ca ii ajuta pe copiii :
o sa desparta cuvintele n silabe
o sa-si corecteze unele defecte de pronunie
o i sa-si dezvolte limbajul
Ele contribuie la dezvoltarea auzului fonematic al copiilor ( auz fonematic = care permite
copilului sa diferentieze cuvintele ntre ele i formele gramaticale ale aceluiai cuvnt) si la
inlaturarea defectelor de vorbire.
Continutul lor este inspirat din universul familial si colar. Rolul numaratorilor este de a
imbogati vocabularul copiilor, de a dezvolta memoria.
Numaratorile oglindesc receptivitatea la nou, pastrarea unor elemente de viata arhaica. Imbina
teme si motive diverse. Universul tematic este foarte larg. Se refera la activitatile lor de fiecare
zi, placerea copiilor si familia lor sau persoanele pe care le iubesc, cel mai adesea mama, tata,
sora.
Exemple de numaratori:
a) Sade gasca pe gunoaie b) Ala, bala, portocala
Si numara la ciotoaie: Iesi badita la portita,
Unu, doi, trei, patru, cinci, Ca te-asteapta Talion,
Tata cumpara opinci; Talion, fecior de domn.
Cumpara si-o portocala, Cu tichie de franghie
Dumneata sa iesi afara!" Cu pana de ciocarlie
Da-n deal, da-n vale
Da-ntr-o floare mirositoare,
Cioc, boc, treci la loc!"
In unele numaratori numerele isi modifica forma, primesc alte terminatii, ori sunt inlocuite cu
alte cuvinte, cu sau fara sens, pastrandu-se numarul lor pana la zece.
,, Unica, Mingala,
Doica, Opotu,
Treica, Clopotu,
Patrica, Dorobant,
Tingala, Clant."

Exemplu:
- numrtori pentru eliminare din joc
Unu, doi, trei, patru, Tom i Jerry,
Am pornit cu cutatu Cheam pompierii,
Cine nu-i gata Foc, foc, foc,
l iau cu lopata. Iei afara tu din joc.

- jocuri numrtori
Un cartof, doi cartofi...
s fierbini!...Trei, patru, cinci,
ase, apte... Of, of, of!
Mai mncai i voi, mi pici!
Unele recitative sunt inspirate din notiunea de familie ca intreg: mama, tata si fratii
Acesta e tata bun si serios
Aceasta e mama exemplu frumos
Fratele cel mare merge la scoal
Sora mijlocie cu ppusa-n poal
Sora cea mic la mama alearg
Aceasta formeaz familia-ntreag.
Recitativele-numrtori
Acestea sunt versuri avnd un coninut variat, surprinzand universul familial, colar, social,
lingvistic, cu nuanri diferite de la umor i ironie pna la satir, recitativele numartori pot fi
nsoite de o gesticulaie specific. Copiii de obicei folosesc degetul arttor ndreptat spre
copilul pe care-l numr/ 1na, dou, stai c plou, doi, trei, patru, hai la teatru/ Cinci, ase, spal
vase/apte, opt, porumb copt.
Folclorul copiilor oglindete o serie de trsturi specifice dezvoltrii copiilor pe diferite etape de
vrst. Copiii notri au un folclor bogat i diversificat. El se caracterizeaz prin bogie
lingvistic i frumusee poetic. Copiii au capacitatea de a compune i a improviza texte scurte,
dialoguri, refrene. Cu silaba sau cuvinte care se repet, cu nlocuiri sau adugiri de sunete.
Folclorul copiilor se contureaz ca un gen universal care a luat natere n mod firesc la o vrst
foarte fraged cnd jocul este preocuparea principal a activitii copiilor.
Prin cntece, jocuri, creaii folclorice copii iau contact cu mediul nconjurtor, ncercnd s-l
cunoasc. Anumite creaii folclorice i familiarizeaz pe copii cu diferite fenomene i obiecte din
mediul nconjurtor, cu lumea animal i vegetal cu care cei mici sunt n contact n primii ani de
via- etap important n dezvoltarea lor intelectual. Pn la zece ani copilul cere s se joace i
cererea lui este fondat din punct de vedere biologic. El vrea s se joace cu orice. n acest fel el
ajunge s se joace i cu cuvntul. Astfel ajunge s cunoasc subtilitile limbii materne, i
nsuete muzicalitatea ei i ceea ce metaforic se numete sufletul limbii.
Prin intermediul acestui gen i exprim bucuriile, suprrile, dorinele, prerile personale.
n ceea ce privete vechimea jocurilor de copii la romni, cea dinti indicaie cunoscut este cea
a lui Del Chiaro Fiorentino: s nu se par de prisos cetitorului c voi descrie jocurile copilreti
ale valahilor, cci va vedea n ele nc o dovad c ei sunt urmaii vechilor coloniti, lsai de
Traian dup cucerirea Daciei, i care au transmis generaiilor, pn n ziua de astzi, aceleai
jocuri ca: mingea, bzita, de-a caii, scrncobul, baba-oarba i altele.
Del Chiaro vede n jocurile de copii o dovad a originii latine a valahilor i a dinuirii lor fr
ntrerupere, pe pmntul vechii Dacii, pn azi.