UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, ȘTIINȚE SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE

REFERAT LA LITERATURA PENTRU COPII

STUDENT CONF. UNIV. DR

CĂȘARU IOANA CRISTINA MAZILESCU SORIN

FILIALA CÂMPULUNG , 2022 – 2023

 Folclorul copiilor

Folclorul copiilor constituie un gen de sine stătător care însoțește pe copil în toate
manifestările. Ele (cântecele) și jocurile copiilor au o vechime foarte mare și o diversitate în formele
de manifestare. Se caracterizeaza prin: muzicalitate, simplitate, plasticitate. Aceste imagini sunt
luate din lumea animală sau florală, din viața de familie sau socială sau dintr-o lume închipuită. Au
o notă de naivitate firească, optimism şi vioiciune . Sunt atractive, plăcute intrucat copiii prefera
rimele năstruşnice, numărătorile şugubeţe, tot felul de poezii naive, jocuri hazlii. Sunt creatii în
proză sau în versuri, epice şi lirice, nu au o forma fixa si sunt de obicei texte scurte (6-8 silabe).
Versurile sunt uneori scandate de copii. Aceste creatii au trasaturile specifice creatiei populare:
- au un caracter anonim intrucat nu se cunoaste autorul;
- caracter oral fiind transmise pe cale orala;
- caracter colectiv intrucat sunt creatii ale mai mulltor persoane care au contribuit in timp la
imbogatirea lor pana la forma actuală;
- au caracter popular intrucat au ca sursa de inspiratie intelepciunea populara si utilizeaza limbaj si
expresii caracteristice graiului popular;
- si caracter sincretic, adica implica simultan diferite forme de arta: muzica, poezie, jocul mimic,
dans.
Procedeul artistic frecvent in cantecele-formule este vocarea: soarelui, lunii, ploii, a unor
plante sau animale( gargarita, barza). De asemenea, aceste creatii au functii multiple: psihica,
educativ-formativa si distractiva.
În folclorul copiilor întalnim:
a) Cântece- formule, pentru elementele naturii, animale, plante, obiecte;
b) Formule independente de jocul organizat;
c) Formule legate de mişcare;
d) Jocurile de grup cu accesorii;
e) Poezia maternă.
a) Cântece- formule, pentru elementele naturii, animale, plante, obiecte;
Cele mai multe dintre ele sunt formule de incantaţie cu substrat magic. O parte din ele
sunt desprinse din folclorul adulţilor. În majoritatea cazurilor semnificaţia lor veche s-a
pierdut, deşi în general, ele sunt însoţite de unele practice sau rituri .
Aici se pot distinge:
1. Formule terapeutice: Lună, lună nouă
Rupe pâinea-n două
Şi ne dă şi nouă
Ţie jumătate, mie sănătate.
2.Cântece pentru insecte: Fluturaş, drăgălaş
Zboară jos de pe imaş
Şi vino la mine
Să mă joc cu tine.

3. Cântece sau formule pentru schimbarea vremii

Paparudă, rudă
Să dea nouă ploi
Ploi de alea mari
Pentru mari plugari
Unde-or da cu plugul
Sa taie ca untul;
Unde-or da cu sapa,
Sa tasneasca apa,
Să crească spicul
Nalt cât plopul,
Bobul de grana
Cât un fus de lână
Și s-aveți parte
Numai de bucate.
 4.Formule folosite la joc:
Cruce de argint Unu, doi, trei, patru,
Dacă ti-i uita Am pornit cu căutatu’
Ochii ţi-or crepa Cine nu-i gata
Îl iau cu lopata.

Tom şi Jerry,
Cheamă pompierii,
Foc, foc, foc,
Ieşi afara tu din joc.
b) Formule independente de jocul organizat( distractive, educative, satirice):
Acestea satirizează în genere defectele de comportament: lenea, mândria, minciuna şi mai rar
pe cele fizice. Se pot clasifica:

1.Porecle- la numele copilului se inventează versuri cu aceeaşi rimă:

Nicolae, clop de paie Iarna e geroasă
Hai cu mine la bătaie sau Gelu vine-acasă
Geamu-i îngheţat
Geta s-a culcat.
2.Luări în râs:
Noapte bună, somn uşor Şapte şi pe celălalt
Şapte purici pe-un picior Să te tragă jos din pat.
3. Frămantări de limbă:
Acestea se spun cu o repeziciune mare şi bine răspicate. Ele sunt sucite, încâlcite şi
învârtite într-adins, ca cel ce le spune să-şi frământe limba ca să le spună corect.
* Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel, când a venit
bucuros din Bucureşti;
* Capra neagră-n piatră calcă, piatra-n patru bucăţi crapă,
Aşa să crape capul caprei, cum a crăpat piatra-n patru;
*Bou breaz, barlobreaz
Din barlobazatura barlobuzurilor.
 c) Formule legate de mişcare:

Unica, doica, treica, Una, două, trei, patru, cinci,

Pătrica, cincica, Mama cumpără opinci
Şesica, şeptica, Tata cumpără o pară
Optica, noica, zecica Ca să ieşi şi tu afară.
Ieşi afară tu purcica.
d) Jocurile de grup cu accesorii:
Cele mai multe din jocurile copiilor în versuri se cântă şi se interpretează prin mimică şi
gesturi după reguli proprii, în directă legătură cu vârsta copilului şi mediul în care trăieşte, folosind
invocarea, repetarea de cuvinte, naivitatea, stilul simplist şi enigmatic. Mulţimea acestor jocuri este
aşa de mare încât am să ilustrez doar o parte din titlurile lor.
1.Jocuri cu mingea;
2.Jocuri cu coarda;
3.Jocuri cu palmele(rezistenţă);
4. Jocuri cu pietricele(şotron).
Constatăm pe temeiul exemplelor de mai sus că jocul are şi un caracter didactic deoarece
prin el se învaţă în continua lui repetare zilele săptămânii, lunile anului, literele alfabetului,
numărătoarea şi un rol educativ, deoarece prin ironizare si satirizare se scot în evidenţă defecte de
caracter, de ordin fizic ale copiilor. Totodată prin joc se memorează şi numeroase melodii.

e) Poezia maternă
Poezia maternă este incredibil de importantă pentru conexiunea dintre mamă și copil.
Mama nu doar cântă cântece pentru bebelușul ei înainte de culcare, ci folosește și păsări în orice
moment convenabil: după ce sa trezit, a jucat cu el, a schimba scutecul și a scăpat. Pestushkie și
glumele au de obicei o anumită cunoaștere, de exemplu despre natură, animale, păsări. Iată unul
dintre ele:
Cockerel, cockerel,
Scallop de aur
Ulei-umplut cap mic,
Shelkova borodushka,
Că te trezești devreme
 Cântați vocal,
Sasha nu poate dormi?
 BIBLIOGRAFIE

1. Comişel Emilia – Folclorul copiilor, Editura Muzicală, Bucureşti, 1982;

2. Tocilescu Barbu – Folclor literar românesc, E.D.P., Bucureşti, 1975;
3. Roşianu Nicolae – Eseuri despre folclor, Editura Univers, Bucureşti, 1981.