Literatură pentru copii PIPP, ANUL I

An universitar 2020-2021_____________________________________________________

CURS 2

FOLCLORUL COPIILOR
1. Folclorul literar pentru copii
a) Definiție: folclorul literar pentru copii cuprinde totalitatea creațiilor orale care însoțesc
jocurile copiilor.
b) Trăsături generale (sunt aceleași ca ale oricărei creații folclorice):
- caracterul tradițional: folclorul pentru copii se transmite de la o generație la alta
de copii, fiind extrem de conservator;
- caracterul colectiv: creația pentru copii este rodul contribuției mai multor
individualități;
- caracterul oral: transmiterea se face prin viu grai, mai ales la copiii de vârstă
preșcolară;
- caracterul anonim: creațiile folclorice pentru copii au ca autori tot copiii, dar
numele acestora nu se știe. Accentul se pune pe textul în sine, nu pe autor.
- caracterul sincretic: creația îmbină mai multe arte: muzica, poezia, dansul, teatrul.

c) Trăsături particulare
Alături de respectarea trăsăturilor generale, creațiile din folclorul copiilor, încadrându-se
în general în genurile epic și liric, adaugă unele trăsături legate de universul inocenței infantile:

- au naivitatea specifică lumii copiilor, optimismul acesteia şi veselia ei;

- sunt simple, având o acustică plăcută, și suggestive, creează imagini concrete și
amuzante;
- sunt atractive și ușor de învățat, cuprinzând rime amuzante.

2. Creații folclorice folosite în jocurile copiilor

a) Cântecele-formulă – aparţin fondului ancestral românesc, exprimă relaţia omului cu
natura, având forţă magică, fiind însoţite de anumite practici sau ritualuri. Modalitatea artistică
este invocarea (soarelui, a lunii, a ploii, a unor plante şi animale), arătând dorinţa copilului de
a influenţa apariţia/desfăşurarea unor evenimente din natură. Astfel, aceste creații dau copilului
impresia că poate fi stăpânul naturii, pe de o parte, iar pe de altă parte, apropie natura de om.
_________________________________________________________________________________1
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Literatură pentru copii PIPP, ANUL I
An universitar 2020-2021_____________________________________________________
Exemplu 1: „Ieşi, soare, din`nchisoare
Că te-aşteaptă-o fată mare
Cu cercei de ghiocei
Cu salbă de nouă lei;
Ieşi, soare, din’nchisoare
Căci te tai
C-un mai,
C-un pai,
Cu sabia lui Mihai.”

Exemplu 2: „Lună, lună, nouă,

Taie pâinea-n două
Şi ne dă şi nouă
Ţie jumătate
Mie sănătate.”

Exemplu 3: „Melc, melc,

Codobelc,
Scoate coarne boureşti
Şi te du la baltă
Şi bea apă caldă:
Şi te du la Dunăre
Şi bea apă tulbure
Și te suie pe buștean
Și mănâncă leuștean”

Exemplu 4: „Paparudă, rudă,

Ogoarele udă,
Ploile să curgă,
Fără de măsură,
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata;
De joi până joi
Să dea nouă ploi,
Ploi de ale mari,
Pentru mari plugari,
Unde-or da cu plugul,
Să taie ca untul;
Unde-or da cu sapa,
Să tâşnească apa,
Să crească spicul
Nalt cât plopul,
Bobul de grână

_________________________________________________________________________________2
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Literatură pentru copii PIPP, ANUL I
An universitar 2020-2021_____________________________________________________
Cât un fus de lână
Şi s-aveţi parte
Numai de bucate.”

Astfel de texte nu trebuie privite ca scop în sine, adică pur și simplu să se cânte și atât,
ci oferă minunate prilejuri de a consolida deprinderi, de a activiza vocabularul, de a organiza o
dezbatere, cu alte cuvinte de a valorifica textul în cât mai multe direcții. De exemplu, după
învățarea cântecului-formulă Melc, melc, codobelc, se poate organiza o discuție din domeniul
științelor, despre melc, despre mediul său de viață, despre cochilie etc. De asemenea, se poate
explica legătura cu realitatea a noțiunilor „baltă-apă caldăˮ, deoarece balta este apă stătătoare
și e logic să fie încălzită de soare, și „Dunăre-apă tulbureˮ, deoarece Dunărea curge și nu are
cum să fie limpede.

Pentru exemple mai sugestive și asociate cu muzica, accesați următoarele linkuri:

https://www.youtube.com/watch?v=2_LO07Oefv4 melc, melc

https://www.youtube.com/watch?v=4eP3ZqhOLV8 Lună, lună nouă

b) Recitativele-numărători și numărătorile simple – sunt grupuri de versuri,

într-o ritmică precisă, logice sau ilogice, rostite cu scopul de a se alege, prin eliminare, copilul
care va avea un anume rol în joc. Recitarea este însoţită de o gesticulaţie specifică. Sunt
surprinse imagini din mediul şcolar, familial, social, se trece de la ironie şi umor până la satiră,
obţinându-se efecte stilistice originale prin:
• asocierea versurilor constituite din silabe fără sens cu versuri logice;
• adăugarea sau eliminarea unor părţi ale cuvintelor, păstrându-se sau nu
sensul acestora, accentul punându-se pe mişcarea ritmică, repetată.
Alte creații implică numărătoarea, fără a urmări alegerea unei persoane pentru un
anumit rol, ci doar de divertisment. (de exemplu, Una este luna)

Exemplu 1: Un, doi, trei,

Baba la bordei
Curăță ardei,
Pentru moș Andrei.
Moș Andrei s-a dus la piață,
Și-a căzut cu nasu-n gheață,
Și s-a dus la farmacie
Să cumpere alifie.
Alifie n-a găsit
_________________________________________________________________________________3
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Literatură pentru copii PIPP, ANUL I
An universitar 2020-2021_____________________________________________________
Și afară a ieșit.
Și s-a dus la o tarabă,
Vânzătorul îl întreabă:
– Vrei alune?
– Nu sunt bune.
– Vrei halva?
– Asta da.
– Ieși afară dum-nea-ta!

Exemplu 2: Acătă, bacătă, șâcâtâ nau,

Antiri mogă nau,
Principala mo-rin-go.

Prin aspectul lor ludic, prin umor şi prin muzicalitatea versurilor, recitativele-numărători
sunt atractive, contribuind la dezvoltarea auzului fonematic al copiilor şi la înlăturarea
defectelor de vorbire. De asemenea, textele pot fi o bază pentru exersarea numărătorilor la
activități cu specific matematic, pentru exersarea memoriei, mai ales în cazul numărătorilor
inverse.

Accesați următoarele linkuri pentru a asculta variante de numărători:

https://www.youtube.com/watch?v=oa9tmT_49Xg Una este luna

https://www.youtube.com/watch?v=bU8SqFMURaA O alună, două, trei

c) Cântecele care însoţesc jocurile copiilor – sunt adesea dialoguri muzicale,

despre muncă, despre animale, de exemplu „Țăranul e pe câmpˮ sau „Podul de piatrăˮ.
Exemplu 1: „Podul de piatră s-a dărâmat,
A venit apa și l-a luat
Vom face altul pe mal în jos,
Altul mai trainic și mai frumos.ˮ

Exemplu 2: „Țăranul e pe câmp, țăranul e pe câmp,

Ura, lelița mea, țăranul e pe câmp.

El are o nevastă, el are o nevastă,

Ura, lelița mea, el are o nevastă.

Nevasta un copil, nevasta un copil,

Ura, lelița mea, nevasta un copil.

Copilul o dădacă, copilul o dădacă,

_________________________________________________________________________________4
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Literatură pentru copii PIPP, ANUL I
An universitar 2020-2021_____________________________________________________
Ura, lelița mea, copilul o dădacă.

Dădaca un pisoi, dădaca un pisoi,

Ura, lelița mea, dădaca un pisoi.

Pisoiul prinde șoareci, pisoiul prinde șoareci,

Ura, lelița mea, pisoiul prinde șoareci.

Șoarecii mâncă brânza, șoarecii mâncă brânza,

Ura, lelița mea, șoarecii mâncă brânza.

Brânza o fac ciobanii, brânza o fac ciobanii,

Ura, lelița mea, brânza o fac ciobanii.

Ciobanii au măgari, ciobanii au măgari,

Ura, lelița mea, ciobanii au măgari.

Astfel de texte inspirate din universul apropiat al copiilor, însoțite de muzică, pot
constitui jocuri muzical-kinestezice pentru relaxarea în pauze sau în timpul orelor specifice
pentru mișcare, sau, de asemenea, pot fi punctul de plecare pentru anumite discuții
problematizante. De exemplu, ascultați o versiune puțin diferită a jocului Țăranul e pe câmp,
apoi observați că se poate pune în fața copiilor o problemă morală: jocul se încheie Țăranul să
aleagă, copiii pot fi întrebați ce va alege țăranul și de ce, dintre nevastă, copil, dădacă, pisoi,
șoarece, brânză, butoi, gunoi… E un bun prilej a verifica ce domeniu este mai familiar copiilor
și ce argumente aduc ei pentru o eventuală alegere dintre cele enumerate.

https://www.youtube.com/watch?v=eHCHks6UE2k Țăranul e pe câmp

https://www.youtube.com/watch?v=zleFmXQ5D_g Podul de piatră

d) Versurile cumulative – sunt desprinse din basme sau snoave, devenind un fel de
versificare a acestora, o transpunere într-o variantă prescurtată și simplificată a basmului.
Adesea apar repetiția sau paralelismul, ca procedee de construcție a versurilor, care facilitează
memorarea.

Exemplu: Zăresc un prinţ călare ... ia, o...

- Ce face prinţu aicea? ... ia, o ...
- El caută să se-nsoare ... ia, o...
- Pe cine o să ia? ... ia, o....
- Pe mine! … ia, o...

_________________________________________________________________________________5
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Literatură pentru copii PIPP, ANUL I
An universitar 2020-2021_____________________________________________________
Aceste texte exersează memoria, fixează elementele esențiale ale basmului, evidențiază
anumite trăsături ale personajelor. Este un mod de a apropia copiii de lumea basmelor și a
snoavelor, înainte de a avea contactul direct cu acestea, înainte de a fi studiate. Mai târziu, când
vor studia diferite basme și snoave, copiii își vor aminti scurtele versuri învățate la o vârstă mai
mică.

e) Formule legate de mișcare – sunt scurte versuri ritmate care, în jocurile de urmărire
și alergat, precedă căutarea unui posibil copil ascuns. Ele au rol de avertizare și totodată
stârnesc râsul.

Unu, doi, trei, patru,

Am pornit cu căutatu’
Cine nu-i gata
Îl iau cu lopata.

f). Formule independente de jocul propriu-zis – sunt creații în rime care, în diferite
situații de viață cotidiană, stârnesc râsul prin ironie și umor. Uneori, acestea satirizează anumite
defecte ca minciuna, lenea, refuzul de a dormi sau pur și simplu înveselesc copiii.

• Luările în râs – sunt texte scurte și amuzante, rostite în momente firești din existența
cotidiană, de exemplu seara:

Noapte bună, somn uşor

Şapte purici pe-un picior
Şaptezeci pe celălalt
Să te tragă jos din pat.

• Poreclele – sunt rime în care se cuprinde numele unui copil, însoțit de expresii
descriptive strict amuzante.

Nicolae, clop de paie

Hai cu mine la bătaie.

Iarna e geroasă
Gelu vine-acasă
Geamu-i îngheţat
Geta s-a culcat.

• Păcălelile – sunt versuri prin care copiilor li se promite un obiect, care însă nu se va
primi niciodată, fiind înlocuit de cu totul altceva:
_________________________________________________________________________________6
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Literatură pentru copii PIPP, ANUL I
An universitar 2020-2021_____________________________________________________
„Cine bine va cânta
Un covrig va câştiga,
Cu-cu! Cu-cu!
Cucuriguuuu!
Oare cui să-i dăm covrigu’?”

După rostirea acestor versuri de căte adult sau de către alt copil, cel ce le rostește poate oferi,
de exemplu, o bucată de hârtie sau altceva, stârnind amuzamentul celor de față.

• Frământările de limbă – sunt exerciții create de copii, care însă au devenit utile în
timp, pentru însuşirea corectă a unor sunete sau cuvinte dificile. Ele contribuie la
dezvoltarea atenţiei, a spiritului de observaţie, a memoriei şi a perspicacităţii elevilor.

Exemple:
• Nici n-a zis şi zici c-am zis, când oi zice chiar oi zice ca să zici c-am zis ce-oi zice.
• Capra calcă piatra, piatra crapă-n patru, crăpa-i-ar capul caprei cum a crăpat piatra-n
patru.
• Soră Sară, n-ai sărit asară să vezi carnea cum se sară?
• E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe din neamul
prepeliţelor pestriţe.
• Stanca sta-n castan ca Stan.
• Bucur se bucură că Bucurel s-a întors bucuros din Bucureşti.
• Sor-ta, dacă-i vie, spune-i ca să vie azi în deal la vie.
• Cerce cei ce cer cerceii!
• Ţine minte: când te minte fără minte, nu te minte şi în simţăminte, dar când te minte
în cuvinte pregătite dinainte-n minte, ia aminte că te minte şi în simţăminte.

Accesează următorul link pentru a asculta și alte frământări de limbă:

https://www.youtube.com/watch?v=4EB8SvTLA9c

3. Concluzii
Folclorul copiilor, deși în ansamblu cuprinde creații aparținătoare genului epic sau
liric, are o puternică notă particulară: se abate total de la speciile tipice pentru folclorul literar
general. Este un folclor adatptat, iar proverbul, zicătoarea, basmul, balada, legenda, doina,
mitul – specii consecrate în literatura populară –, sunt înlocuite de ineditele numărători,
_________________________________________________________________________________7
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Literatură pentru copii PIPP, ANUL I
An universitar 2020-2021_____________________________________________________
cântece-formulă, recitative, glume, păcăleli etc., toate fiind organizate în rime amuzante,
atipice și adesea ilogice. Adulții trebuie să abordeze literature din folclorul copiilor cu tact și
cu înțelegere, fiindcă ea exprimă veselia vârstei. Este momentul ca aceștia să accepte că lipsa
de logică, provenită din spontaneitate, se poate accepta, pentru a stimula creativitatea copiilor,
dorința lor de a inventa. Imaginația la vârste mici este bogată și poate fi o sursă inepuizabilă de
creație, spre satisfacția copiilor, deveniți mici creatori de lume ficțională.

Teme pentru seminar

a) Ascultă următorul colaj de creații din folclorul copiilor:

https://www.youtube.com/watch?v=HLHmdmGylis

b) Analizează recitativele-numărători și prezintă efectul stilistic al acestora:

„Unichi, Dunichi, Tri, Patrichi, Azna, Pazna, Doina, Epârchi, Cioc, Boc, Treci la loc!”
„Uniele, dodiele, Caraili, caracaş, Taie popa iepuraş, După moara Hâncului După
podu turcului, Ranţuş, panţuş....”

c) Oferă exemple cunoscute de tine pentru speciile din folclorul copiilor enumerate mai sus.
Realizează o mini-culegere de texte folclorice pentru copii (cel puțin cinci texte), folosite încă
în zona de unde provii sau în care îţi desfăşori activitatea. Dacă ai posibilitatea, le poți înregistra
atunci când copiii le interpretează.

d) Studiază elementele de folclor al copiilor, așa cum apar ele în romanul „Amintiri din
copilărieˮ, de Ion Creangă.

Bibliografie:
1. Norel, Mariana, Limba și literatura română pentru copii, Brașov, 2012

2. https://pdfslide.net/documents/03-folclorul-copiilor-definitiv.html

_________________________________________________________________________________8
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS