Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Editura lcA'"r.l>(
Culegereaa fost redizati in conformitate cu programa
Pre$colariactuali.
TehnoredactoriRalucaIanko
Corector: MunteanuElena
Editor: DanielaDosa
82-93-32:135.1
372.46
Prefa{5
Catea oferi celui careo parcurge,pe lang6 satisfacliilepe care le aduce
odce fbpt inedit, pdlejuri unice de refleclie, d€ meditalie.Ea indeamnela
intospeclie, contribuiesubstantialla formareagi modelareapelsonalitAtii)r
comportamentuluicititorului.
Lectwa rlmane" agadar,una dintre cele mai intense.mai educativesi mai
rdspa.ndite activitAi. De aceea,cu cat apropierea copiluluide cane se fu.e mar
deweme, cu amt mai impotante gi mai durabile sunt efectele ei in domenlut
limbajului, al comunictuii,al comportamentuluisaual socializdrii.
In contextui actuai al reformei educagionale,$coala,ca institulie-cheie,
Joacdun rol impofiart ill apropiereacopiiului de lumea ca4ii ti, implicit, de
lecturd.
Rabelaisspuneadesprc copil cA ,,esteunfoc care ttebuie apfins ,i nu un
yas cale trebuie umpl&/'. Secretulacestuifoc rezide in propria noastrecapacitate
de a-i prezentacopilului carteaca pe ceva care meritA si fie cucerit. ia pe o
materievie. Pentma-i facepe copii saaprecieze momentele de solitudinei[ fala
cir,tii, pentu a-i face sddescoperefaptul cAnu e$tiniciodatdsingur atunci cdndai
o cartein fata, trebuiesdimpdrtdsetticu ei plicerea lecturii, sdle cite$ticirti, sAle
pov€ste$tica4i, sd-i incurajezi sd vorbeascadesprelucrurile pe carc ei in$i$i le
scnu.
Degicopiii qtiuci existein salade grupdu1 colt anumeundesepot intalnr
cu cartea,cu limbajulscris,ei iubesccu fervoareu)iversulmagical povigtii 9i,de
aceeanu refuzi niciodatdo povest€spusAsaucititd de educatoare/adult.
Ltcrarea ,,Culegerede texteliterate pentru educatealimbajului,,, rcalizat1
de EdituraTehno-Art,cuprindeo seriede pove$ti,povestidsaubasme,specifice
rifsrejprepcolare scrisedeauloriconsacrati.
Sperxmca aceastAiniliativd editoriali sdvini in sprijinul educatoarelor,in
activitatile desfe$uatecu copiii pre5colari,dar $i in sprijinul pdrinlilor care vor
dod sd contrituie la imbogifirea expedenfelorde limbaj ale copilului in perioada
pre$colaritefi.
VioricaPreda
Indicatii metodicegenerale
obiec'tive cadra:
e Dezvoltarea e4rriniii orale, in\elegerea ti utilizarea corectd a
sem iJicaliilor stuacturilor verba|e orale;
. Educarea unei e4rirrii verbale orale corecte din punct de teclete
fohetic, lexical $i sintactic:
. Dezvoltarea creati.ritd{ii ti exp/esiitdlii limbajului oral
Obiec'tive de refeinld:
. Sd participe Ia aclivitdtj de Wp, inclusit la actiritdli de joc, afit
ih calitate de vorbitol, cit Si in calitate de auditor;
t Sd inlebagd ti sd transmitd uesaje simple; sd re1clioheze la
acesteQ;
. Sd audieze cu atenlie tu brt, sd telittd ideile acestora ti sd
demonstrezecd l-a taleles;
o Sit distingd swtaele ce compun aMintele ti sd le Pronuhle corcct:
. Sit-ti imbogdteascd vocabularul activ Si pasi, pe baza experienlei,
actiitdlii perso ale ;i/sa a relaliilor cu ceilalli ti sd utilizeze u
limbaj oral din pma de redere grahatical;
. Sd lecepteze , text care i se citeSte oi i se poveste;te, inlelegd.nd
in mod intuirit caracleristicile expresive Si estetice ale acestuia:
c Sd fe capabil sd cleeze el fitsuti (ca ajutor) sttltctufi verbale,
rime, ghicitori, povestii, mici dramaizar, utilizAncl intuitiv
elemertele expresive.
2. Educareacomudcirii scrise
Obiective cadru:
t Demoharea carycitdlii de a inlelege Si transmite inteklii, gAndun
miilocite de limbaiul scris.
.
Obiective de refeinqd:
. Sd lecunoased existenla scrisului oriunde il intdlneSte:
. Sd inleleagd cd tipdritura (scrisul) are inleles (sehni,licalii);
. Sd gdseascd ideea u ui text, umdrind indiciile oferite de
imagini;
. Sd ma ifeste interes pentru citit;
. Sd recunoascA cu txtesimple literc in contexte
$i familidre:
. Sd cunoascil literele alfabetului alte conrenlii ale limbajului
,i
scns;
. Sd utiliteze mqteriale scrise tn vederea executdrii unei
sarunt
date;
. Sd perceapii Si sit facd deosebire intre diferitele
fotme, mdfimt,
culoli - obiecte, imaginL.fonhe geothetrice,tipuri de contLtrun,
etc.;
. Sd utilizeze efectfu instntmentele de scris, stdpAnind deprinderi
motrice elementare necesal,efolosirii acestora:
. Sd utilizeze desene,simboluri pentru a transmite semnifrcalii;
. Sd descopere cd scrierea indepli erte anumite scapuri, cerinle
sociale Si sd sefoloseascd de aceastd descoperire;
. Sd inleleagd setunifcalia cuvintelor, literelor qi cifrelor, invdydntt
sd le traseze.
- jocul didactic;
- jocul exerciliu.
in activitdlile de educate a litubaiului se utilizeazd o gamd largd.de
tipul
metode Si procedee didactice, selectate in iunc\ie de natura conlittutului'
acti|itdlii, tuilocul de lealizare' rdrsta copiilor' Dintre acestea alnintim:
basm' povetti
- oove"tirea ' utilizatA ai ales ifl nararea unui
poNestiri sau pentru scurte polestiti, in momentul captdrii atenliei:
'L9pqe;8194'
- utilizatd penhlr reelLborarea utlui subiect ptezentat
orTtnrio, d" (powste, basm'fragment literur);
"du"otoor" unui text' aNandun
- porestilea cu lnceotu d;t'utilizatd in ctearea
i cePutdat;
in redatea
- expii"atia ' utilizatd in argumentarea suplimentalif
s;nsului u or cuNinte,fragme te litefare, in prezenfurea unor rcguli
deformare a structurii verbale sau rcguli Si norme deioc:
- ilemonstratia prin exemplifcare, demonstrare explicitd si
-
demonstrdre ca model de acliune - utilizate i el'ctuarea unor
etercilii, iocuri de rol' dramatizdri, etc ;
- convetsaiia fronnlii. pe grupuri mici, evisticit, subfol'md de dialog'
utilizatd in descifrarea inlelesurilot unor 'ftagmente literare' a unor
mesaje transmise de text, cokrersalii pe anumite teme pentru
consolidatea 5i veriiicarea cunott[nlelor :
' uaUgu4!izg!94 - Ltilizatii in descoperilea sensurilol unui.text'
n ilror"o wlei situalii plobletud ti algumentarea ei' in gdsirea
rdspun:ul i la ghicitori in desci.lrateazicirlorilor li proverb?[or:,
in rezolvarl
- exerciljll - utilizdt in invd\areapoeziilor prin repetat'e'
d" ,o:-nini t"got" de vocabular' lexic gra alicd (ne@da fonetico'
analitico-sinteficA), [n antre ament grafic;
roluri
- ip4!l-.t19-!9J' utilizat in tr.mspunerea copilului in diverse
socialesau imaginareti e'xersarea rolnlui ales:
- dlamatizatea - utilizat i transpunerea unor t'oluri ditl basfie li
poreStt,scurtescenerc,copiii cunosca d inprealabil wlele leplici;
de sctiv
- actiritatea cu ccolea - Lnilizatd in formalea depfinderilor
citit, ca suport pe ttu abe metode ii procedee (povestiri, explicalii'
cowefialie, erercilii)
.
Pentru intrc.lucerca copiilot ih octivitate se poate apela la o
ghiaitoarc, un :cun fragment nuzicatlsau la o imagine sugestivd.
care pot declan$ intercsul acestora pentru porestea ce ra ufiha.
. Citirea textului w fr Jdcutd de cdtre educatoale/atlult, care se yu
situa la nirelul de vizualizate al copiiloryi va incerca sd iSi
adcrpteze tonul ih funclie de eyenilnente sau personaie. De
asenenea.re fe.omondd utilizarea mimicii.
. Dacd tetul original este prea lung, acesta vtj
Ji adaptat de
educatoare/aduh ti, it1 consecinld scurtat sau va fi prezentat in
intregimecopiilor in activitali sucaesNetdupa o pauzdl.
. Cuvintele qi expresiile noi vor Ji explicate, de cele mai multe ori,
fn timpul porestirii, prin aldtularea unui siltonim sau ct unei scurte
prezentdri ldmuritoare seu, in cazul tn care este neroie de u
expllcalie mai ampld, la sfdrSitul porestirii, atunci cAnd se
/ememoleazd impreund cu copiii mome tele princi)ale ale
acesleia.
. Irhaginile vor.fi prezentate concomitent cu etpunerea
tertului {r
vor Ji Lttilizate ca suport de discuyie periru rememorarea
momentelor princtpole. pcnrru idcnti,frcarea ri prezentaria
personajelor ti a acliunilor acestora.
. La rt ol, copiii vol f implicali in redarea titluhri
fi, eventual. .l
numelui autarului sau a unor caracteristici ale cd4li din cale li s_a
citit (detalii despre copertd, despre asezarea textului in paginA
eLc.).
. Pentru jlyarca ti in(elegerea mesajului se pot
folosilrowbe Si
zicdtot i sau scurte ftagme te rimate dik poezii/cAntece cwloscut-
de copii ti care pun accent pe ideea scoasdin eyidenld de mesaiul
rexrttIui povesrtr audia t.
La cireqe
de Ion Creangd
@daft. uarape aproape deMogi.md furigez din casd9i mdduc.
ziua in amiaza-mare, la moqVasile,liateletateicel mai mare,s6 fur
nistecire$e;c6cinumaila ddnsulgi incdla rreo douelocuri din satera
cdteun cireqvaratecca.rese cocea- pbleade DuminicaMare.$i mi
chitesceu in mine,cum s-odauca s6nu m6 prind6.Intru mai intai in
casaomuluiEimd fac a cerepe lon, sdne ducemla scildat.
- Nu-i acasAIon, zise matu$aMdrioara;s-a dus cu moqultau
Vasile,subCetatela o chiuS-din Condreni,s-aducd niqtesumani".
Cdcitrebuiesi vi spunci la Humulegtitorc Ai fetele9i baielii,
gi femeile 9i bdrbalii; 9i se lac multe giguri de sumani,qi lii de
noaten*,caresevdndqi p6nur6'qi cusute;qi acolo,pe loc, la neguston
armeni- venili inadinsdin alte t6rguri: Foc ani, Bac6u,Roman,T6rgu
Frumosgi de pe aiurea,precumgi pe la iarmaroace in toatepe4ile.Cu
asta se hr6nescmai mult humule$tenii,rdz69i fird pemanturi ti cu
negustoriadin picioare;vite, cai, porci, oi, brAnz6,.ldni, sareii
_oloi,
liind de pdpuqoi:sumanemari. genunchere 5i sdrdace I (ar .
bemerici', ciLmesoaie, lbicere-qi scotntri inflorite': stergarede
borangicalesegi altelucruri,ce le duceauluneain tdrgde vinzaresau
joia pe la m6ndstiriledemaici,cdrorale vinecampestemanAtargul'
- Apoi dar mai rdmdi sdratoasi,m6tugdM6rioard!vorba de
dinioari. $i-mi pare r6u ce nu-i viru Ion acasdcA tare af fi avrlt
pldceresi ne scild6m impreuni...Dar in gdndulmeu: "$tii c-am
nimerit-o?Bine cd nu-sacas6;$i de n-ar veni degrab6,qi mai bine ar
fi..."
$i scurt gi cupdnzetor,sdrut m6na mdtugei,luAndu-miziua
buni, ca un b6iatde treab6;ies din casdcu chip c6 md duc la scildat,
md gupuresc* pe undepot 9i cind colo,mi trezescin cirequlfemeiigi
incep a ciribdni' la ciregein sin, crude,coapte,cum se giseau.$i
cum eramingrijit 9i m5 sileamse fac ce oi facemai degrab6,iaca
metuqaMerioarac-ojordie in mdnd,la tulpinaciregului!...
- Dar bine,ghiavole,aici ti-i sceldatul?
ziseea,cu ochii holbali
jos,
la mine.Scoboard-te t61harule, cdte-oiinvila eu!
Dar cum sa te cobori,c6ci jos erapripidenie! Dacdvedeea gi
vedecAnu mAdau,zvarr!de weo doud-treiori cu bulgariin mine.dar
nu mdchiregre. Apoiincepea seaburca'pe cjre5in rui. zicdnd:
. - Stai,mAiporcane,cete ceptu$e$te ea,Marioara,acus!
eu_
mddauiutepeo creangA maisprepoale$i odarafac:
. . Irul.i
zduptln nrgtecanepacareseintindeade la cireqinainte, eracrud6
5i
gi pind la br6ude inalt6.$i nebunade mdtugaMdrioaradup6mine,
9r
su fi'ga iepuregeprin cinepi gi ea pe urmamea,p6n6la garduldin
fundulgr6dinii,pe careneavnndvremes6l sar,o cotigeam-lnapoi iar
prin canepAfugandtot iepuregte,qi ea dupd mine-pAnd_n dreptul
ocolului.pe unde-miera iar greude sarit:pe de laturiiar gard.
5i
hartita-de meruga nu m6sldbea din fug6nici in ruprulcapuluiicalpe
ce sdpuie mdnape mine! gi eu fugagi ea fuga,9i eu fuga qi ea fuga,
pdnd.ce ddm canepatoatd palancd' la pdmant;caci sa nu spun
minciuni,erauvro zece-doudsprezece prdjini de c6nepd-frumoasi 9r
deas6cum ii peria,de carenu s-aualesnimica.$i dupnce facemnoi
trebugoara asta,metu$anu $tiu cum se inc6lcegte prin c6nep6,ori se
impiedicdde ceva gi cadejos. Eu atunci iute md risucescintr_un
picior, fac vreo doui sirituri mai potrivite,m6 azvdrlpestegard de
parci nici nu l-am atins,gi-mipierd urma,ducAndu-md -acasi
ii fiind
foanecumintein ziuaaceea,..
. Dar mai indesard,iacagi mogVasile,cu vomicul*9i pagnicul,
strigape tatala poarr6,ii spunpricinagi-l cheamis6 fie dL iati c6nd
s-aispdqic6nepaqi cireqele- c6ci dreptvorbind,9i mogVasileeraun
carpenosg-unpui de zgdrie-brdnzd ca qi mdtugaMdrioara.Vorba
ceea:au tunat gi i-au adunat.tns6 degeabamai clempdnesc eu din
guri: cinece arecu muncaomului?Stricaciunea seficuie 9i vinovatul
trebuiasd pldteasce. Vorba ceea:Nu plite$te bogatul,ci vinovatul!
Afa ii taraa datgloabapentrumineqi pacebund.gi dupdcea venitel
ruginar de Ia ispagd-.
mi-atraso chelilneald'ca aceea.zicdnd:
. - Na! saturd-te
de cirege!De amusi gtii cd 1_aimdncatlefteria-
de la mine,spdnzuratule! Oaremultestriciciuniam sd mai pldtesceu
pe urma[a']
$i iacaagacu cireqele;s-aimplinit vorbamamei,sdrmana,iute
qi degrabd:cd.Dumnezeu n-ajuti celui careumb16cu furtiqag.inse ce
!i-i buni pocdintadup6moarte?D-apoiruqineameaundeo-pui?Mar
pasdde dA ochi cu matugaMdrioara,cu moq Vasile,cu vdru Ion,
9i
chiarcu bAiefiigi feteledin sat;mai alesduminicala bisericA,la hora,
unde-ifrumosde privit, 9i pe la scdldat,in Cierul Cucului,unde em
beteliqteaflaciilor qi a fetelor,dorili unii de altii toatAsdptamana de
pe la lucru!
ME rog, mi se dusesebuhul desprepoma ce fEcusem,de
n-aveaicaps6 scofiobrazulin lurnede ruqine;9i mai alesacum,cdnd
se ridicasecatevafete frumu$elein sat la noi gi incepusea mi
scormoligi pe minela inim6.Vorbaceea:
- Mei loane,dragi!i-s fetelet
- Dragil
- Dar tu lor?
- gi elemie!..
insdce-i de ffcut?...s-affeceea$i asta;obrazde scoa46qi las-o
moart6-npdpugoi,ca multealtelece mi s-auintdmplatin viatd,nu aqa
intr-unan, doi 9i deodat6,ci in mai mulli ani, 9i pe rind ca la moard.
$i doar mi qi feream eu, intr-o pEr€re,sa nu mai dau peste vreo
pacoste,darparcdnaibamdimpingea,de le fbceamatuncicu chiuita.
$i tocmai-mi-te, indatddupi ceacu ciregele, vine altala rdnd.
Cuvi te ti erpresii:
chiul/piui - instalaliefolosita pentruimpaslirealesdtudlorde lanepdn
frecareagi presarealor intre doi cilirdri rotitod;
suman - hainAtrArAneasce lunga (pani la genunchi),f6cutddintr-o {esature
groasAde landi lun&a; zeghe;
noaten - lane de miel (neagd) saude mioardtunsdin al doilea a.n:
pinurd - tesituradin lane;
sirdace - sumanescurtepandla brau;
itari - pantalonilArene$ti1ungi,stamli pe picior, confeclionalidin lana;
bernevici - pantalonilardneqtilargi, Ihculi din stold goase;
liicere - covoarctixaneqtide 16.ni. careseagtempejos saucu carese
impodobesc lavitele$i perelii;
scoarti - covoarecuuseal5delanS;
gupuri - a sefuri9a,a sestreculal
ciribini - a plecarepede(gi pe furiq) de undeva;a secira, a o $terge:
aburca- a s€uca; a sesui celerandu-se; a seridicadejos,de la pimdnt;
cenepl - plantdtextile cu tulpina inalta $i dreaptaqi cu frunzedintatepe
margini, cu flori mici, verzui, cultivatepentrufibrele caresescotdin tulpind;
cotigi- a schimba direclia: a coti:
p&lanci - culcatela pdmant;
l0
hergit (-i) - lacomde ca$tig;cArpenos;rdu, lipsit d€ inlelegere
prijini (de canepA)- unitatede mdsurAveche,folosita penh! lungimi sau
supruele;
vornicul - pdmar al unui satsaual urlui tArgsaufunqionar in
administraliacofiunelor rurale,insdrcinatcu distribuireacorespondenlelor,
convocareasdtenilorla adundri,anunlareaStirilor etc.;
cirpinos - zgarcit,avar;
ispati - despagubire,amendapletitApentrustricdciunileftcute de cinava
pe un terencultivat stiin;
chelflneali - bataiezdravanadati cuiva sauprimitd de cineva;
a-ti mencalefteria- a-qipierdereputaliade om cinstitfalAde cineva.
AIte textesuport:
1.Proverbesi zicatod:
"Minciuna arepicioarescurte."
"Dupe faptdqi rAsplatS."
2. Chicitori/rime:
"Rotii canige mdrgele
Pofi si faci filag cu ele
$i grupatedacdvrei,
Le pui la urechi cercei."(Cireqe)
"Veronica,fatamamei
Ceacuminteqi curati
$i-a fhcut,mdncAnd oisege
Pefurif, pe |o4, o pat6..."($ireata,de ElenaFarago)
11
Pupiza din tei
de Ion Creangd
Cuvinteti exprcsii:
dugli! (-i) - om lenef, trandav,putrtlos:
cuc armenesc- pupdzd;
larini - cempcultivat: ogor, alatud;
anapoda- pe dos,de-a-ndoaselea; altfel,in altedirectiedecattebuie:
lespede- placadepiatrdnaturaldde dimensiunimari;
lingurari - ligani carefac linguri de lemn;
chirandi/pirandi - figanc5;
chise[fn (fig.)-amestec din caxenu semai alesenimic:
putiDi - vasede lemn.de obicerde forma unui trunchide con,fdcutedin
doagelegatecu cercuri$i folosite la pdstaxeaunor branzeturisaumurdturi.
a lua pe cinevala depinat - a mustra,a lua din scurtDecineva:
iarmaroc- ldrglinutla dalefixe;balci:
giunctjuninci - vilea tandrAintre un an si doi anil
dugheana - pra\Aliemica.saracacioasa;
alivenci - turte ficute din milai amestecatcu lapte b5tut cu bdnzA
$i 9i
coaptein cuptorcu unt sausmantana;
$tioalni - baltdmocirloasa:
prohod - slujbareligioase la inmonnantdrile crertine;inmomartare.
2. Ghicitori/rime:
"Ce mofatddlagii mei,
A prins Creangdirtr-un tei? " (Pupdza)
"P\r,pu, pu!
Sti cocofati
CantA-n tei li e motati!" (Pupiza)
Povesteaunui om leneg
de Ion Creangi
Alte textesupott:
1. Proverbesi zicdtori:
"Lene;ul,la toate/Zice cenu poate."
"Pentrucel tlandav e totdeaunasdrbdtoarc."
"Trendeviae mumatuhrlor dut5lilor."
"Trandiviae prcstiacolpului,iar prostia,tdnddviamin1ii,"
"Leneae cucoanimare,/Care n-aredemincare."
"Paineanu umbladupi-stomac"
"A atteptase-ipicemura-ngurA."
" Dumlezeuif de,darin haistenu-1ipune!"
2. chicitori/rime:
'Numai ienegulpe lume suf€rAde stuecrs;
Muncitorultotdeaunapaineas-ocattigegtie."(l.M.Raureanu)
2a
Giinusa cea motati
de CdlinGruia
fficoqelul pintenat*
ziseintr-obundzi giinu$eimotate:
- Cred ce in pidure s-au copt nucile.Hai qi noi acolo si ne
sdturem.Ce dacenu mergemacum,aresAle strangeveverilape toate.
- Mergbucuroasi,rdspunse giinugamolate-,careeradomicdde
plimbare.
gi-au ieqit din ograddfrumuqel,au trecutprin c6mpie,apoi au
urcatdealulgi au ajunsla pidure.Ziua eratarefrumoasdgi nuciletare
bune. de-au stat acolo pana-n seare.La plecare,gainu$amopte,
deodala. lam-nesam . ii spusecoco5elului:
- Eu nu merg acasddecdtin trdsurd!
- De undesEiau trisur6?intrebecocoselul.
- Treabata! Altfel rAmanaici si mi mindnceltlpile.
Cocoqelulvdzdnd, cd,nu areincotro,se apucdde lucnr. $i cum
era el istet 9i priceput,{icu o trdsuricimici din crengulede alun,cu
rolile din coaj6de nuc6.GAinuqa moFte seurcerepedein trdsuricigi
spunecocogelului:
- Hai, inhamd-temai repedecd ne apucinoapteape aici.
- De$teaptA mai egti,soro!De-aqqti c6 m6 duc singuracas6,dar
nici de inhdmatnu mi inham,rdspunse cocogelultare supdrat.$i apa
incepusera a se certa.$i cum se certauei de zor, numaiiacatrecepe
acoloo broascetestoase.
- Ei, darnu-i frumosce faceli!
- Dar tu ce te amesteci, urito - spusegdinuga.Broascase ftcu
cd nu aude5i zise:
- Hai, urc6-tegi tu, cocogelule, in trdsuricd9i dac6vd impdcap,
ve duc eu, cE tot am treabaintr-acolo.$i broascase inh6md-iar
fesurica plecAduduinddeli era mai mare dragul. Merserdei ce
merserafi seintahird cu un drumet.
Era Acul de Cusut.Veneade la croitor.se vede,9i-l apucase
noaptea pe drum.
_ - Luafi-md9i pe minein trdsurici - se rugdAcul de Cusut.Ci
dacdseintunecdmai tarepot laceun pasgi m6pierdprin praf.
- Nu te ludm,nene,spusegdinuga, cd mi-i frici s6nu mdinteoi
2t
- Ba urc6-te,drumelule,spusecocogelul, cd egtislab.Te vdd eu
cd nu prinzi mult loc in trdsurS.
Acul de Cusut se urcd 9i trdsuricapleci mai departe.$i,
intunecdndu-se de-abinelea,drumelii noqtri se oprire la un han, cd
nu-i bine si merginoapteape dmm.Dar pentrucdbroascalestoase era
gr6bitd,iqi lue remasbun gi porni sprepdriu unde pesemneavea
niscaiva-treabd.
- i1i mullumim,broscu16, strigari deodaticocoqelul9i Acul de
Cusut.
- Rdmanelisdnitoqi,dragii mei, dar fi1i cu bigare de seamela
hangiu-.$i, in adevir, in fala hanuluiieqi hangiul.$i penhu ci era
imbracatintr-unto4 lung gi puta ochelaripe nas,drumeliino$trinuJ
cunoscuripe JupdnVulpoi.
- Poftili,pofti{i,oaspeliveseli.Cegiinugdfrumoasd!
Geinugamolatepdnsea seumflain peneqi pd$indlanloq intra
in han. Coco5elulmersedupd ea, apoi Acul de Cusut.In han erau
mu$teriide tot soiul.
- Cu ceputejipleti gizduirea?intrebdhangiul.
- Apoi baninu avem,raspunse cocoqelul, dardiminealdgdinuga
i1iva daun ou.
- E binegi aga,rdspunse hangiul.Oul tot cu banisecumpEr6.
- Eu pot se-!icosceva,spuseAcul.
- Bine,bine,frcu hangiul,v6d ci suntelidrumeticumsecade.
$i gdinugamotatd,cocoqulpintenatgi Acul de Cusut,dup6ce
au statla masa,s-audusintr-oodaiesi seculce.
- Eu am sd dorm jos, spuseAcul de Cusutagez6.ndu-se mai
l6ng6u96.
Cocogelulqi gdinuqaadormiripe dati. Acul de Cusutnu putea
dormi gi pace.Pesemne'ildureaurecheade carel trdsese croitorul.
Hangiulveni, nu ftiu dupece, in odaialor. $i cdndse aplecdL,
Acul de Cusutii v62 numaidecdt coadade wlpoi gi mai vizu cum
hangiultragecu ochiulla cei ce dotmeau.Dar sevedeacd hangiulera
grdbit,c6ci iegi repede.Atunci Acul de Cusutse dusela cocogel,il
inlepi pulin gi-l trezidin somn,apoio trezi qi pe giinuqd.
Geinutaincepusefpe:
- De asta te-am luat cu noi in trasure,ca si md inlepi.
22
slabtuogule?
- Tdcelidin gur6,$optiAcul. A fost hangiulpe-aici.Hangiulnu
estealtcinevadecatcumetmlnrlpoi qi l-am vdzutcum vd misura din
ochi.
- Vai, ce ne facem?spuseg5.inuga, fhcdndu-semic6de tot.
- Daci e aga,spargem geamul,spusecocogelul pint€nat.
- Lasec5.vA scapeu deincurcituri - spuseAcul, careauzisepe
un mu$teriuc6-i cereahangiuluicirbunepentrululea.Cocogule, pune
repedeoul giinuqeiaici in vatri. Acoperd-lin spuz69i dupdaceeanici
sA nu miqcali.Abia isprdvirdtreaba,cdnd iaca qi hangiul intrd cu
luleaualui Mog Marlin. Drumetiinoqtri se feceaucd dom. Hangiul
spusein goapte:"Ia si aprind eu luleaua;i pe urmd ve arAt eu
gdzduire".Dar cum ciuta el in cenugdun cdrbunesdJ pun6in lulea,
oul careeragatacopt,pocnitare,ii umpluochii de cenu;6de nu mai
vizu nimic hangiul.
Muqterii din han, auzind pocnetul,o zbughiri pe ugi afard
speriati.Coco$elul9i giinuga abia deschiserd ochii $i cum vulpoiul
hangiuumblade colo pAni colo gtergandu-se la ochi, iqi scdpacoada
din briu.
Acul de cusutil inFpe zdravinin coadd.Vulpoiul,crezindc6 i
s-aaprinscoada,prinsea fugi lovindu-sede tot ceintAlneain cale.Iepr
afardgi porni sprep6dure.
Vrelisd ttili ce-afost apoiT
De la hanulcupricina
Repede fugi cocoqul,
Dar mai repedegiiina!
- Nu fugi, giinute - strigi razdndAcul - poatevinebroascasi te
tragdcu trasurica!
- Mulqumesc, dragi Acule, vorbi de dataastafiumos gdinuga.
Merg eu Eipejos. $i o-ntinsevoiniceqtela drum!
Cuvirlteti erprcs.ii:
molatI - carecautAsi iasein evidenle,carcsecredesuperior,indrdznel,
cu guramare;
niscaiva./niscai
- careeste,seaflI intr-ocantitatenedeteminatd, intr_ull
nlrmaroarecare;
pintenat - cu pinten - fonnalie cornoasasituatAiIl parteade dinapoi $i de
23
.josa piciomlui,deasupralabei;
tam-nesam- pe nea$ieptate, deodata, pe nepusamasa;
hangiu - persoandcareline un local (han)undesepot addpostipeste
noaptedrumetii;
lantoq - seme!,mandru,ingamfat,fudul; a.rogant;
pesemne- separec4...,sevedeci...; poat€,probabil;
multeriu - cumptuator,client
Ciubo{eleleogarului
de Cilin Gruia
AIte texlesuport:
l. Proverbesi zicatori:
"Ce lie [uJi placealtuianu face."
"Cinesapegroapaaltuiacadesingurin ea.',
"Nu lua ce nu-i al tdu cAte arde."
"Cinsteacantirettemai mult decatbanul."
2. Ghicito /rirae:
"Pemincinos.intotdeauna,
il potoleftitot cumirciuna"(LM.Raweanu)
Nuieluqade alun
de Cilin Gruia
& fost odatacaniciodata.
A fost odateo femeiesirman6,careaveadoi copii:un b6iatsi o
fatd.Pelatdo chemaSprinreioara, iarpebaiatMueurei.
Sprinreioara spdla5i scutura.
Mugureladuciaapdde ia izvorgr
adunasurcele;Sprinteioara aprindeafocul in vatr6qi fierbeabucatelc,
Mugurel culegeapoamedin p6dure;Sprinteioaracoseagi torcea,
Mugurelimpleteaopincidin coajede tei. gi seara,c6ndveneamama
lor trudit6de la munc5,masaera atternuta,mancarea caldd.apadrn
ulciorrece,ogradacuratA,casameturata.
intr-o zi, Sprinteioara pomi cu Mugurelprin pdduresi culeagd
ciuperci.Soareletrecusede am:Laz6, dat coqurilelor rdmdsesere tot
goale. $i cum mergeauei gi se afundautot mai mult in desig,
uitandu-secandin dreapta,cdndin stdnga,numaiiati cAzerireintr-o
valeo ciupercdmareqi frumoasS. Seaplecar6s-orup6,darciupercase
lEcunev6zutd.Seuitari mirali in jur 9i o vdzur6cevamai departe.Cu
cit se apropiaude ea,cu atat ciupercase dep6rta.$i au mersei. au
mers,paneau ajunsintr-o poiani verdeundese aflau o mulfimede
ciuperci.insi, cum seaplecaus6le culeagd,cum intrauin pimant, iar
daci seridicauin picioare,ciupercilerasireaudin nouin altaparle.
"Ce s6 fie oare?se gdndiSprinteioaraParci ar aveapicioare'
agaaleargdde colopin6 colo".
C6ndseuit6 mai bine, vizu cd arborii erausfambi, {Ird fiunze,
cAsemanau cu ni$tefeptunvii, care-gimigcaucrengileca nitte degete
r6sucite.Sprinteioara inlemni.Voi s6-l strigepe Mugurel,care mar
alergainc6 dupi ciupercilefemecate,dar nu ar,uputere.Mugurel
tocmai atunciprinsesein mdini o ciupercdmare $i tregeade ea s-o
scoatidin pdmint.Ciupercaserupse9i din eaizbucniun fum galben-
verzui.Fumulinvdluiintr-o clipetoatapoiana,apoiseridicddeasupra
p6duriica un nor qi semistuiin zare...O datdcu norulpieri poianacea
verde, pierird copacii ciudali, cu chipurile in1lico96toare,pieri
Mugurel.
Sprinteioara o rupsela fugd,striganddupeajutor.Nu-i raspunse
insd nimeni.Cnrdrileii eraunecunoscute... Se r6tecise...Abia tdrzru
ieqiintr-un luminiq.incepusd cautedrumulsprecasa.Dar cum sd se
intoarcAfer6 Mugurel?Pomi in ciutarealui. $i tot umbldndea 9i
sfigandin toatepe4i1e,sepomeniintr-orariqtedepidure,in falaunui
aluncareselegdna.Nu adianici un v6nt,nu semiqcanici o frunzdin
ceilalli copaci,qi totusialunulse legdnade parceil scuturacinevade
tulpin6.Cine il migcaoare?Ba inc6, lucru 9i mai ciudat,la fiecare
leg6narefrunzelei seingilbeneauqi cddeaudepe ramuri.
- Ce ai, alunule?il intreabiSprinteioara.
Mare-ifu uimireacdnddin foqnetulfrunzelorauziun glas:
- Nu te mira cA mi legdn cind nu bate vdntul qi c6 mi se
ing6lbenegte podoabain toiul verii; la rid6cina mea e un vieme
3A
neprasnic carema roadedemAdor crengilesi frunzele.
- Un r ierme?llicu Sprinteioara.
. $i fata incepusd sapecu un bet.pamantuleratare.Radicinile
addnci.Sprinteioara nu seldsi pdndnu gisi viermele.gi acelaprinsea
se rugagi a lEgdduidaruri,dar fata nul ascultdce spune,ci il stnr,,r.
Acoperiapoi r6ddcinilecu pAmantgi, fiind in vale un izvor, adusede
cdtevaori api in pumni...$i iatA!...alunuligi lepadA'pe datdharna
galben6,inmuguri,dddufmnzenoi gi inflori.
- Multumesc, fati bun6, ci m-ai scipat de dugman,qi
aplecdndu-qi un ram inflorit, alunuladdugd:Rupede aici o nuielugd.
Cu atatt€ pot raspldti.Poate-liva fi de folosin drumulteu.Cu aceasta
nuieluqi,de vei atingecopaciiuscali,pe dati vor inflori qi vor lega
rod; de vei atingecrengulele uscate,elevor inverzigi vor da rid6ciu;
devei atingecrengulele verzi,elesubochii t6i, sevor facecopaci...
Sprinteioara lud nuielugade alun gi o bdgdin sdn.pesiepddure
selAsA inceriiornoaprea. UndesdpomeascA?
De dupi un nor se uita, miratd,luna. Hei, de s-ar fi putut,
Sprinteioara ar fi intrebaGogi pe eadac6nu i-a v6zutcumvafritiorul.
C6tevalacrimii seprelinserdpe oblzz.Dar fatale Srerse repedeqi se
urcd intr-un copac,unde-gi{hcu un culcuqdin ramuri tinere. Nici
pomenealide somn.Toat6noapteasegdndiin fel gi chip cumar putea
s5-9i g6seasc6friliorul. Vdntul miqca frunzelecopacilor.frunzele
lopneau 5i Sprinteioarei ise pdreaci audeglasullui Mugurel.
In zori, fatapomi din nou la drum.$i merse...9i merse...multe
zile la numir gi tot atateanopli, intrebandr6uri, izvoare.pasdri
cantatoare, dacdnu qtiu ceva de fraliorul ei; nimeni insa nu-i outu
rdspunde.
DupA multA vreme, ajunseintr-o poiand gi se agezdsi se
odihneascd. $i cum stdteadusi pe gdnduri,numaice audeun fluierat.
C6nd se uit6, ce si vad6?Un balaur' mare, verde se tara Drin iarba.
Florileseaplecau speriate Ei seascundeau, iarbase uscain calealui.
Din cAndin cnnd,balaurulseoprea,iqi ridicain suscapulgi amncain
vdzduho dogoareindbuqitoare. Ochii ii sffaluceauia iaraticul.iar
printre dinli scoteaun fluierat ascutitde{i spArgeaurechile..-Se
indrepta citre un copac inalt, pl€tos, in care se zdrea un cuib
neobifnuit.Vdz6nd-ope Sprinteioara, balaurulse IEcuo dateroatesi
3l
se aruncAasupraei. Fatase d6duinderdt.Scoasenuieluqade alun gi
atinsecu eaun rug uscatde mure;qi pe datain caleabalauruluirisdri
o tufe marede mure,care,incoldcindu-se, il prinseca intr-o lesAture
incilciti. Balaurulincepusi sezvdrcoleasc5, dar cu cit se zbitea,cu
atat risAxeauin jurul lui mai mul1irugi de mure qi-l legaudin toate
p64i1e.Spdnteioara adunade pe jos fel de fel de crenguleuscate,le
atingeacu nuieluqagi le aruncaasuprabalaurului.Ac€steape date
inverzeau, prindeau rddicini qi creqteau in jurul balaurului,
strdngindu-lin ramuri ca intr-un clelte. L-au incolacitgi l-au strans
atatde tareramurileqi rugii de mure,incdtbalaurul,in celedin urmd,
pieri. $i cum rugii de mure gi crengulelearuncatede Sprinteioara
cresteau inci, 1l acoperiride nu i se mai cunoscuurma.BucuroasdcA
a scdpatde balaur,Sprinteioara voi sApomeascd mai depafte,darnici
nu apucas6-9ipuni nuielugade alunin sdn,ci qi auzidin copac:
- Hei, ascunde-te,fatd viteaz6...vine pasirea cu penelede
a.rgint,mamanoastrS, qi ar puteasete inghitn!...
- Cinestrigi?intrebAmirati fata.
- Noi,puii ei!
Sprinteioara nu alrr vremesa se dumereascA" desprece poatefi
vorba, cici v6zu in v6zduh o pasArenespusde mare. Peneleii
strdluceau ca argintulgi, pe undetrecea,vantulse starnea,copaciise
aplecau,ramuriletremurau.Numai cu o aripd intinsd,umbreatoate
poiana, dar cu amdndoui,intunecalumina soarelui.CAt ai clipi,
pasereacu penelede argint cobori, deschiseciocul, o inghili pe
Sprinteioara, apoi se ridicd in cuib, la puii ei... Dar ce pui! Eraumai
mari decit fata...Puii incepurds6strigecu tolii intr-unglas:
- Dd-i drumul,mami, d6-i drumuldin guq6...
- Cd fliminzi mai sunteti,puii mamei;indat6,indatdv-o dau!
- Nu suntemfldmdnzi,si nu-i faci nici un r6u,mame...Fatape
careai inghilit-o ne-ascipat de la moarte...Ne-a scApatde balaurul
cel verdecareveneasene menance... Dd-i drumul,si nu moar6...
Pasirea cu penele de argint zbur'aspre tufi$ 9i, dupd ce se
incredinldde adevdr,urc6 din nou in cuib, cdscdciocul gi-i dddu
drumulfetei,vie gi nevdtimat6...Sprinteioarei nu-i veneaa credecA
scdpaseatat de repededin guqa intunecoasegi tremura incd de
spaimi...Pasdrea cu penelede argintii spuse:
- Cums61imulpmesccdmi-ai scdpatpuigoriideduqman?
- Sd-mispui,pasirede argint,undel-agputeagdsipe fiiliorul
meu?PeMugurel!...
- Nu gtiu!...Imi parerdu.Dar intr-oclipi voi inconjuralumeasA
aflu.
$i cdt ai batedin palme,pasdrea de argintzburdin zdri...gi cit
ai fumao lulea,paserea de argintse$i intoarse.
- Ca sE ajungi panAla fratelet6u iJi trebuieopinci de fier qr
indrizneald de voinic... Fratele teu e acum la Z6.naHapsdnd,a
MunteluiNegrust6pand... Zara st6in acelmunte,intr-unpalatferecat,
iar muntele-ipAzitde o lupoaicdcu dinlii de olel 9i ochii neadormi1i...
Aga mi-a spussoramea,pasireacu penelede aur.Jine fulgul acesta
de la mine! Cdnd vei fi la greu" sdJ pui in podul palmei. Acum
coboarddin cuib gi pomegteinspremiazdnoapte... Fii ins6 cu bAgare
de seam6:ZdnaHaps6nd, a MunteluiNegrustApan6, e tarevicleand9i
nu o vei puteadoboridec6tcu sabiauriagului.
Sprinteioaxa ar fi dorit sdmai intrebeceva,darpasdrea iqi luase
zborul.
$i a mersSprinteioara, 9i a mers...zi de vardpdn6-nsear6,cale
lungdca-npoveste,pestev6i gi pestecreste,trecandapemanioaseqi
pdduri intunecoase... $i tot merg6ndea a$a,zilele nu numera.Iata
c6-ntr-odimineaFsetrezi c-unmunte-nfala;gol, pletuv; din poale-n
virf nu aveapic de verdeal6;$i de-acolo-nziri, c6run1i,se-ntindeau
tot muntiqi mun1i...
Sprinteioara seaqezipe o piatrEsdseodihneasc6. Dar nu-i tihni
somnul,cApe dat6auzio 1arm5, de clocoteaudepAtArile.Candseuitd
mai bine,vezuintr-o vale un om nespusde mare,mare9i inalt, incat
ameteaiuitandu-tes6-i zaregticapul.Avea spinareac6t doud po4i
puse alaturea,bralele groasecdt copacii b6trani,gi, cu un fel de
ghioagd",lovea stdncileqi munlii. Munlii se previleau,stAncilese
sfdrdmauin bucili, pdmintul se cutremura.Sprinteioara,vizAndul
atatde infuriat,sepiti intr-opeqter6. Uriaqulloveain pietre,de sAreau
scdntei,9i sev6icdrea:
- Dacear fi cinevas6-miscoatdblestemata de viespedin ochi,
i-ag d6rui oricel...Viespeaimi mdnincdvederea.Am sA deremtoti
munlii de durere!
33
Sprinteioara seridicdgi incepusi strige:
- Ili scoteu viespeadin ochi,numaiastamper6-te, ce nu me pot
apropial
- Undee$ti?strigao datAomuldeclocotiri vdile.
- Aici, pe stinc6.
- Nu te ved!
- Stailocului,c6 vin numaidecit...
l'ata se apropiede uriag,dar abiaii putu ajungepdndla gleznd.
Seurcdpe o stdncd,dar abiaii putu ajungepind la brAu.Seridici pe
un pripor, dar abiaii putu ajungeumerii.In celedin urmi, se sui pe
un munteqi-i ajunsela ochi. Uriaqulse domoli,fata ii cAutdin ochl.
Cu un varfdebroboada' r iespea.
ii scoase
- Mullumesc,fatd bunE! spuseuriaqul.Mi-ai scapatlumina
ochilor...Cu ce te pot oareddrui?Eu suntmegterulFaur,din Muntii
PIesuvi.
Fataii povestiintamplarea cu frAtiorulei. Omul asculti,iqi lud
apoi de jos ghioaga qi lovi in munte.Pe dati se deschiseo poartdgi
intrardintr-o fieririe uriagS.
- Sabiamea- ziseFaur- nu 1io dau,cd n-ai s-opoli duce;are
mai bine de o mie de ocale-;dar,iat6,rup din eao bucSlic6qili fac o
sabie pe mdsurata, care va avea tot ateta putere, dacd vei fi
indrezneala!
$i uriaqulrupseo aqchiedin sabie,o trecude catevaori printre
degete,ca pe o bucati de ceare,gi-i ficu feteio sabie.Apoi lui o a1t6
bucatade fier, o fremantain pumni, ca pe un aluatmoale,gi-i fEcu
Sprinteioareiqapte perechi de opinci, fiecare mai mare ca cea
dinainteaei. $i rupdnddin ghioagalui de fier o bucata,ii fdcupe datd
un ciocinel:
' - Cu acestade vei lovi munteleacela blestemat,el se va
deschide.
Sprinteioaramullumi uriagului,igi puse sabia la qold, vAri
ciocdnelulin san,incdlle o perechede opinci, iar pe celelaltegase
perechiIepusein spinaregi o pomi la drum.
$i merse,9i merse multd vreme, pdni ce simli ci o dor
picioarelegi cd o strdngopin^cile. Sedescdllaqi vdzuc6 opincileerau
roasela tdlpi de atatadrum.InceltealtApereche.Oboseala ii trecupe
datdqi prinsedin nouputeri.$i iar merseqi tot mersezile fdrdnumdr,
pdndincepuriiar s-ostrdngdopincile.
Vremeatreceagi fatacre$tea.
Le descelleqi pe aceleagi lui altelemai mari. $i cu catmergea,
cu atatsimteaSprinteioara cumcre$te.
C6t o fi mers,c61iani au trecut,nimeni n-ar puteaspune,dar
fataschimbdin calecelegaseperechide opincigi de fr61iorulei tot nu
putu da. Candincdllaceade-a$apteapereche,incepusa meargaatat
de repede,incdt nu-qi mai d6deaseamape unde trece. gi poate
Sprinteioara nu ar fi gtiut c-a ajunsla poalelemunteluide cremene"
neagr6,dacAnu-i ieqeain calelupoaicacu dinlii de o1el,c6reia,cdnd
l6traqi cl6n$nea,pestetot ii s5r:eau scAnteidin bot.
Nimeni nu seputeaapropiade munte.Ce se facASprinteioara?
Cum sddoboarelupoaica? Nu eraglumdsdte iei la luptecu asemenea
lighioana. De aceeafata se urc6 intr-un copacti a$teaptesd vina
noaptea,doar, doar va adormi lupoaica.Noapteaveni, dar ochii
lupoaiceinu se inchiserd.A stat Spdnteioara trei zile $i trei nopli in
copac,dar degeaba... Segdndeamereula fretiorulei, carenu mai era
depafie,dar pe carenu-l puteavedeainc6.Chibzuiea ce chibzui,9i
pandIa urmdi5i aduseaminrede puful pasdriide arginr.il pusein
palm6.Pasdrea de argintvenipe date:
- Cu ce te pot ajuta,Sprinteioari?
- Nu 5tiucumsddoborlupoaica...
-... Numaiatunciva puteafi rapus6,cAndi se vor topi dinlii la
foc, spusepasdrea.
- gi ce-i de frcut?
- Las'pe mine!
Pasareade argint bdtu din aripi 9i intr-o clipd venird atatea
pes6ri,incatnu mai incipeauin copaci,mii 9i mii de pisiri. Pas6rea
de argintmai b6tu o dati din aripi. Pisdrilezburar6,9i nu dupdmult
timp seintoarserifiecarecu cateo ramurduscatdin cioc. Cdtai clipi,
aruncaripovarajos, in jurul lupoaicei,ftcdndun larc de crengi",mare
gi inalt, ca un zid. Lupoaicasiri speriatidin culcuq,incercdnds6rupd
mormanele de crengicu dinlii. Dar, cdtte-aigtergela ochi,venireaite
pdsdri cu t6ciuni' apringiin cioc. LEsardtdciunii pestevreascuri*.
Vreascurileseaprinseridejur imprejur,cAcitoatepAsdrile incepuri s6
laci v6ntcu aripile.Pedat6,lupoaicafu invdluitdde fl6cdrimari,ce se
aruncauasupraei ca niqtelimbi de balaur.Incepusdurle,se se zbata,
sd sara,dar incotroapuca,tot pesteflAciri didea. De celdure,dintii
incepurase i se topeasce. V6zdndaceasta, sdriprin foc. Foculinsd o
aprinse,9i lupoaicaingrozitd,fugi arzdnd,panec6zuintr-o prepastie
addncE 9i pieri.
Sprinteioara voi si mullumeasc6 p6s6rilor,dar,c6ndse uitd,nu
ie mai vizu. Auzi numaiun tllfhit de aripiin depidare.
Se apropiede munte$i-l atinsecu ciocdnelulde fier. ln munte
se deschiseo poafi5.Spdnteioara intr6.Poartaseinchisein ulma ei...
qi fata prinsea urca pe sc6ri minunatede marmurdalbestrie.Erau
acolofel de fel de cdraricareduceauin multep64i: uneledin piafta
verde,altelegalbene,alteleca parafocului.Nu qtiape carese apuce.
Cdr6rilecoteaucdnd in dreapta,cand in stanga,cend urcau, cand
coborau.Upile i se deschideau singurein cale gi treceaprin cdmdri
impodobitecu pietrescumpede toateculorile,ce streluceau deli luau
vederea.Totul insa p6rea pustiu; qi era o linigtede-giauzeabdtiile
inimii. $i cu cdt mergeaSprinteioara, cu atati se pirea c6 nu are nici
un spor.lncepus6-ifie team6cd nu-$iva gdsifratelein acelelocuri cu
totul Sicu totul ciudate...
$i iatAcA sepomeniintr-o pegterA mare,cu perelii 9i bollile de
clegtar..in mijloculpeqteriierao gurdde fAnt6n6. $i parcdauziagaca
un huruit-adinc. Sed6duind6rat.Inimai se fEcucdtun purice.Cdnd
se uitd din nou Ia pereli, vdzu in ei o mullime de fete cu felele
strambe,care se uitau la ea. Ficu cAlivapaqi, feteledin perelii de
cle$taro priveausperiateqi se migcauo dat6 cu ea. $i erauagade
multefetein perelipi in bolli, lncdtSprinteioara sevizu lnconjuratdin
toate pe4ile de aceleardt6ricu chip omenesc, ins6 schimonosite-, in
fel de fel de forme.O sudoarereceii trecupe gira spindni.igi puse
palmelela ochi. in celedin urmi, prinzdndpulin curaj,strigdla eie.
Toate incepur6 s6-9i miEte buzele, dar nu li se auzea glasul.
Sprinteioara aplecdochii,si nu le mai vada,nu seuiti nici in dreapta,
nici in stdnga,ci seapropiedin nou de gurafhntdnii,de unde- de data
asta- i se piru c6 audepagi din ce in ce mai apropia{i.Luindu-gi
inirn, in .linti ctri o;'
- Hei. careestiacolo?
36
Nu-i rdspunde nimeni.Ridic6iar ochii spreoglinzi.Feteledtn
pereliipe$teriii$i strambara gurilesAo ing6ne,parcd.
- De ce vd strdmbalila mine?lle intrebaSprinteioara. Mai bine
mi-a{ispuneunde-lpot gdsipe Mugurel!
Abia spusecel din urmdcuvdnt,qi din gurafAntdniivdzuieqind
o mogaldealacu un sacin spate:
- Mugurel!
- Spdnteioara! Surioaramea!Cumde-aipututvenipin6 aici?!
Sprinteioara iqi imbrdliqafratele.Mugurelera slab,gilbejit Ei
zdrenluit.
- Cine a b6gatfeteleaceleaurdtein pereliipesterii?Cine sunt
ele?...Uite, acumvnd 9i baieli.Vezi,Mugurel?
- Nu-i nimeniin pereli,surioaramea.Pereliiaceqtiaau fel de fel
de oglinzi strambe,careschimonosesc chipuloriqicuis-arapropiade
aceastelantandblestematA, ca sdJ sperie,s6-1alungepe cel ce ar
peflundeaici, pentrucA prin aceastdfentande drumul sub pdmdnt
pdndla comori.De c0ndm-a fvat ZtinaHapsdna, coborin ftecarezr
prin fantanaastagi cautnestemate. $i mi-a spusblestemata cd atunci
imi va da drumulde aici c6ndvoi umpleqapteodeicu nestemate. Eu
n-am umplut p6ndacumdecit un ungher",cdci pietrelescumpese
gesescgreu.
- gi unde-iZdnaHapsina?goptiSprinteioara.
- Undeanumeqade,nu gtiu!Dar vine din trei in trei zile aici, sd
numerenestematele. $i, dac6te va gdsi,va fi rdu de tine,qi de mine...
Intoarce-temai bine acas6,surioaramea.Ieqi din muntepe unde ai
intrat. O sA vind Hapsdna.Din clip6 in clipi trebuies6 soseasca.
Intoarce-te acasa,surioaramea.
- Nici nu mdgdndesc!
- Ne va prindeqi neva ucidepe amindoi!
- Hai repede,Mugurel.Vino dupdmine!
Mugurel16sdsaculjos, alesedin el o piatrascumpe,o pusein
san91spuse:
- Are putereasupraintunericului... ii vindecape cei ce-qipierd
vederea... E-o piatlAatatde rari, incit nu gtiudac6semai afle altape
lume...
Cei doi copii porniri. Dar drumul pe care venise fata se
37
ascunsese. TrecurAprin pegteriboltite, pe cdrdricotite,prin cdmdri
impodobite,pe scdri de marmure,prin vdi luminoase,prin hrube.
intunecoase... Deodad inse, cum^mergeaupe o poteci inguste,o
stancdserostogoligi le t6ie calea.Incercarasa iasaprin altaparte.De
subo bucatade piatrAlaqniun izvor cu api clocotit6...Seintoarsera.
In munte incepuun vuiet surd. Ciririle qi drumurilese inchideau
vdzind cu ochii. Incepurdse sarApestebolovani colturoqi,peste
prApastiilece li se deschideauin cale ca nigte guri de fiare
nemaiv6zute... Vuietul crettea din ce in ce mai mare, bolgile se
prabuqoau,pe$terilese ferecau,intunericulii impresura.Mugurel
scoase din s6npiarrafermecatd. Zar;rdo crapdturd prin careinceicard
sA se strecoare. Abia trecurdinsd, qi perelii se apropiard...p6n6 la
zidul munteluinu mai eramult,..
- Ne-asimlit Haps0na, abiaputusespun6. Mugurel.
Sprinteioaraatinseperetelemunteluicu ciocanelulqi in fala lor
sedeschise o u;d.Ceidoi copiiieqirdla luminazilei...Darabialicurd
c61iva paqi,cd Zina Hapsdna,zdrindu-idin virful MunteluiNegru,
rupsecu gheareleo buca6 de stancd$i o arunc6inaintealor. Din
bucatade stancdcrescunumaidecdt un munteinaltpdn6la cer.
Sprinteioaraiqi incelt6repedeopincilede fier, il lud pe Mugurel
in brale 9i cat ai batedin palmetrecurapestemunte.ZdnaHapsina,
vdzind lucrul acesta,se minie gi mai tare$i trimisedup6ei vantulde
mlazanoapte .
- Vant de miazenoapte, intr-o clip6 si mi-i umfli pe sus gi sd
mi-i urci pe MunteleSecetei,sEmoari acolo...Din zbor sd-i dezlegr
feteiopincilede fier, s6-ismulgisabiaqi apoisi mi le aducimie.
Vdntul porni v6jdind.Ii ridicdpdn6la nori, ii lud feteiopincile,
dar sabianu i-o putu smulgedin mdn6...infuriat,ii aruncdpe cei doi
copii pe MunteleSecerei. li dusebabeiopincile.c6t despresabieii
spusece a scApat-o intr-o prdpastieqi c6 se duces6 o caute.ii era sr
vantuluifrice de zgripfuroaici',qi ce era sd spund...ZAnaHaps6na,
lu6ndopincilede fier, stdgdde secuhemurarivdile:
- Acolo si stali, indreznelilor!...Cine mi-a v[zut comorilenu
mai vedeniciodatdfalalumiil...Niciodatd!
Pe v6rful aceluimuntenu se afla nici un fir de iarbd,nici un
stropde ap6,iar de coborit nu puteafi vorba.Munteleera din cale_
afaredeinalt $i aveapereteledreptgi luciosca marmura.
Au stat ce au stat cei doi copii acolo,sus,qi iat6 cd de la o
vreme incepu si-i chinuie loameagi setea.Au inceput si colinde
muntele,dar degeaba. Cdndnu mai gtiauce sEfac6,Sprinteioara zdri
intr-o vegeuneun trunchiuscatde copac,putredaproape.Fatab6tu
din palme,veseld.Scoasenuielugade alundin sdnEi atinsetrunchiul
de copac.Acestape datdinverzi,ddduflori 9i legd rod. Poamelelui
eraugustoase. Cei doi frali igi potolirefoameagi setea$i se aqezardla
umbrd.
Copaculcregtea, creEtea din ce in ce mai mare,acoperindu-icu
fiunziguliui rdcoros.$i cum chibzuiauei gi socoteau ce-arputeaface
sdcoboaredepe munte,din copaccezuo crengule.Sprinteioara atinse
crengulacu nuielu'a de alun 9i pe dat6 crenguladddu rdddcini9i
incepu sd creascdsub ochii 1or. Atunci, SprinteioaraEi Mugurel
prinseris6rupdcrenguledin copac,sAle atingdcu nuielugade alunqi
sd le aruncepe munte.Crengulele prindeaurdddcinigi sepreficeauin
adevirali copaci.Au inceputatunci sd aruncecrengulepe peretele
muntelui. Muntele prinse a se impdduri. In ramurile copacilor
incepurdsd cantepeseri,prin vdgiuni pomirdla vale izvoarelimpezi
cume cristalul...
De jur imprejurulmuntelui,din virf gi pdn6-npoale,crescurd
copaci cu rddicinile infipte in stdnci. Jindndu-sede tulpinile
copacilor,cei doi copii incepurdsecoboare.Cobor0gul eragreugi pln
de primejdii, dar Sprinteioaragi Mugurel nu se inspdimdntard, mai
ales ci rdd6cinilecopacilorse intindeausub picioarelelor ca nipte
trepte de scare.De la tulpine la tulpind, de pe-o r6.ddcin6 pe alte
qi
reddcind,incet cu bdgarede seami, ajunser6pind aproapede
poalelemuntelui.Dar, cdndsEpuni piciorulpe pimdnt,vdzuri in fala
lor o prepastieadance, pestecarenici o riddcindnu seintindea,peste
care nici un cerb nu s-ar fi incumetatsd sare...Si cum sletea
Sprinteioara 9i se gdndeace si fac6,tot indemnandu-l pe Mugurelsa
nu-gi piardd cumpatul,igi aduseamintede panapisdrii de argint.Dar,
cdndsd o pund in palm6,o scdpe,gi panapluti, apoic6zt in addncul
frrd fund al pripastiei.Agteapta,alteapte,dar nu se aratdnimeni...
Deodatd,auziun glas:
- Sprinteioara, numaieu te pot ajuta,dar asta-ipentrucea din
39
urmA dati!... Ii vorbea nuielu$ade alun... Scoate-mddin sin 9i
infige-mi in munte sub picioareletale. SA gtii insi c6 de-acumne
despA4im.
Spdnteioara lud nuieluqa, o infipsein munteSipedataincepusA
creascepesteprApastieun pod impletit din ramuri verzi...Cre6tea,
cregtea, pesteprepastiese sblta,panaajunsepe celalaltmal. $i podul
acelade ramuri era agade des qi de mare,incat nici nu se vedea
prapastia.Sprinteioara 9i Mugurelpomirdrepedepe podul de ramuri
gi frunze,bucurogicd scdpaseri de MunteleSecetei9i deprapastia{Erd
fund...
Zina Hapsdna,uitdndu-sespre Muntele Seceteigi vdzdndul
verde,impddurit,igi pusemOinilein pdr de ciudi gi pomi ca o vijelie
intr-acolo.Mugurel9i Sprinteioara tocmaicoboraupe o potece,intr-o
valeminunatd. candle ie5iin calezgripluroaica.
- Ha, ha! V-am prins! {dcuZdnaHapslna.De-acumnu-mi mar
scipali, 9i se repezispre ei. Sprinteioarase d6du un pas inapoi gi
scoasesabiad6ruitnde Fav. Ziina Hapsinaigi iungi o datdm6inile
s6-i apucesabia.Sprinteioarai Ie retezape datd. Dar mdinile se
ridicari de jos 9i se lipird la loc de trupul Zdnei Hapsdne.Fata se
inspeimante pentruo clipe.Dar parcaauziin urechivorbeleuriagului:
"Sabiace ti-o dau va aveatot atataputeredacAvei fi indrizneatdl"
Prinsecurajqi incepudin nou se loveascd. Nici Mugurelnu stAteacu
mdinilein sdn,ci prinsesd aruncein babdcu ce ii iegeain cale.Zdna
Hapsinase preficeacdndin corb intunecat,candin garpeinveninat,
cdndse inilla ca o trestiepdni in nori, cind se ldleaca o broasci,la
pdmant.Nu era ugor de luptat cu ea...Hapsinascrdqnea, zarease-
nnegrea.Sprinteioara insd, cu sabia ei, cum lovea-nHapsdn6,cum
sdreauscintei,$i cu cat lovea,cu atatcregtea latamai voinic6.Babase
ficea parcetot mai mica.
SimlindZ6naHapsanaputereasabiei,voi s6 fugd si-gi cheme
ajutoareleei. Sprinteioara nu-i didu rigaz gi, venindu-ibine,ii retezd
pe datAcapul.Din trupulZinei Hapsdneieqiun fum vdn6t,inecicios,
ca de pucioas6", carese risipi in v6nt. $i din acelmomentse auzi o
zguduiturdde se cutremurarA vizduhurile.MunteleNegru Ei palatul
ZdneiHapsdnesescufundard in pdm6nt9i in locul acelaaperuo baltA
cu an6e6lbuie.
il apuci pe Mugurelde mdni qi pomir6sprecasa.
Sprinteioara
Trecurdprin pajigtilnflorite,seoprirdpe la izvoarelimpezi,strdbetura
codriumbrogigi cimpii mdnoase. Pdsirilecdntauin calealor, copacii
le intindeauroadelecoapte,iar vdntulle recoreafruntea.
Cuvinte$i exptesii:
lepida - a-qidezbreca un veqmdnt;
balaur - monstrucareinhuchipeazd iaul. imaginatcaun $arpeudaScu
unul saucumai multecapete, adesea inaripat;
dumerire- acgiunea de a sedumerigi rezultatulei; lSmurire,inlelegere,
clarificare;
ghioagi - alTni vechede 1upt5,alc5tuitedintr-un fel de ciomag(de lenrn
saufier)cu cap;ru1 bombar: ciomag. bdrd.maciuca;
pripor - coastddedealsaudemunte,pantdabrupta;
broboadi - basmacu careseleagdfemeilela capsaupe careo poartdpe
spate;
oca - unitatevechede misud penh'ucapacitSligi greutdli (egalacu un iihrt
sauun kilogram);
cremene- varietatede rocAsedimentarasilicioase,careareproprietateasa
produciscanteiatuncicandestelovitdcu un obiectde otel:
lighioane- ,fiimalsalbalic;
tarcde crengi- ingadirura dincrengi:
ticiuni - cdrbunisaulemn in fazade arderelErdflacard;
vreascuri- crengi,ramuriuscatecaresedesprinddepe copci
bolti de clestar- bolti de cristal:
1l
huruit - faptul de a sehurui (a faceun zgomotca acelacareseaudecend
umbldo ctulte):
schimonosite - pocite,schimonosite, slutite;
mogeldea{i - fiinlA saulucru careapareneconturat,neclardin cauzace,tii,
a intunericuluisaua depdrtfuii;
ungher - col! dintr-o incdpere;
hrube - goluri subtemnecarcservescca loc de trecerc;
ventul de miazinoapte - vaDtulde nord (punctcardinal);
zgripluroaicl - personajdin basmeinchipuitcao femeierea,cuputed
supranaturale;femeiebltlane, zgarcitd$i rea; cotoroanle;
fum ca de puciotsi - fum cumirosulat (a sulO;puturosi
piatri nestemati- piatd pretioasi,piatrescumpdfolositi mai alespentru
podoabe.
Alte textesuport:
L Proverbesi zicatori:
"La nevoiedeviicurajos.";
"In primejdiicre$tecurajul.";
"Cinecautdprimejdiain eava pieri.".
12
impreund",se gandeape drumwdbiula,bucuroasd. "Ea in apd,eu in
nisip".
Cisula rindunicii erasubstreagina uneicase,sus,susdetot!
Cip-cirip-cirip! fhcu wdbiula, ceea ce pe limba vrdbiilor
insemna:
"Vecinicd,
Rdndunicd
Ieqi afard
Surioard...
Nu-i nici caldqi nu-i nici soare,
Dar e binedeplimbare..."
A statw6biula,a mai strigato data,de doudori, apoi,sfhr...a
z hrra t cnr e n; J , r r a
Cuvinteti atprcsii:
iaz - lac mic natuml,format in albia unui rAu,prin adunareaapei intr-o
adanciturAde teren;
muquroi- grimadd fomatd din $ranape careo aruncafi.rmicilela
suprafaga
soluluicdndi$i sapi inciperilesubterane;
stol - grupdepaseride acela$ifel;
deretica- a faceordinesi curatenie.
Alte textesuport:
L Proverbe si zicdtorii
"Un prietenfacemaimult decato pungi cu bani.,,
2. Ghicitori/rime:
in frac negruimbrdcati Estemici cenu$ie,
Zboardiute-nlumeatoata Facemare,maxega16gie.
Coada-ica o frirculitd (Vrdbiufa)
Ro$ioard subbtubi!5
Toamnaeane pireseste
Primavara ne-ovesteite.(Randunica)
Tapul $i tarpele
dePetreIspirescu
2. Ghicitori/rime:
"Are solzi,daxnu e pelte "Estebtubatulcapreioare
$i pdn iarbesetaraite. Carepa$tepe r5zoare?
CandsprepradAel pomeste, Are coame,ba $i barbi
Ca un val seunduie$e."($arpele) $i-o incurcd-nfin qi iarba."(Tapul)
Alte ,extesuport:
1 Proverbesi zicdtori;
"Figdduialadatde datodecurate,";
"Faptarea,candvatot sepedepsegte."
"Vrcdnicia searat6prin fapte,nu prin vorbe."
'Numai cu vorba,nu sefaceciorba!"
2. Ghicitori/rime:
Mingigoaxe audi, Litere trei are
Galbenesausengedi, Si-osilabi-ri pare,
Hai sdle ghicili copii!(Mercle) ln livadade$te
Ftii cum senumegte?(Mer)
Fetila cu chibrituri
deHansChristianAndersen
ffra cumplitde frig; incepusesA ningA de dimineala 9i
ningeaintruna;se gi intunecase, searaseapropia,searaceadin urmda
anului.Pe ffigul mare,in viscol,mergeao biatefetip pe o sfadd in
sus;pe capn-aveanimic,gi picioareleii eraugoale.
Cdnd plecasede acasd,de dimineal5,plecasecu pantofi in
picioare,nigtepantofivechipe careii purtasemult6\Tememamaei \ir
careeraumari de-i iegeaudin picioare.De aceeaii qi pierducandfu
silitd sd fugd ca sdn-o calcenigtetrisuri careveneauin goanacailor.
Dup6 ce trecurdtrisurile, se intoarseea ca s6-qicautepantofii,dar
unul nul mai gAsise,iar pe celdlaltil luaseun $trengarde b6iatcare
fugeardzdnd9i spunindcd rrea se facddin el leagdnpentrucopilul
lui, cind o aveaunul.
61
$i biataledtAnu mai alrr cu ce se-fi fereascA de frig picioarele
carese rogiserigi se invineliserd.Fetilamergeagrdbiti gi-n 9o4u1ei
vechiaveaniqtecutii cu chibrituriqi mai avea5i-nmAndo cutie.Dar
in ziua aceea,in ajunulAnului Nou, toatdlumeaeragrdbite.Cine sa
se mai opreascd pe viscolulacela,si cumperechibrituri!Zita erc pe
sfnrgite9i ea nu vdndusenici micar o cutiede chibrituri.Biata fetite
treceadin straddin straddqi ii eratarefrig gi foame.
Pdrulei blond,lunggi frumoscareii cddeain buclepe spateera
plin de fulgi mari. Dar ei nu-i pdsade acegtia.Pe la toateferestrele
str6luceau lumini; din mai toatecaseleieqeamirospl6cutde fripturd
de gdsc5,cumsefacede Anul Nou. $i mirosulacelaii incetineapagii.
In sfhrqitdupd ce se mai rugi o datA- tot in zadar- de un
trecdtorsd-icumpereo cutiecu chibrituri,v6zuun colt intre douacase
$i, obositAsepusejos acoperindu-qi picioarelecu rochifa.Dar frigul o
frcea si dArdiiegi mai tareca inainte,fiorii ii cutremuraucorpul.Ea
nu indrezneasd se duci acasapentrucd nu c6gtigase nici un bin 9i ii
era fiicd si n-o batAtate-seu.$i, pe urmd gi unde locuiauei, intr-o
mansarde cu acoperiqul crdpatprin caresuflavdntulca la el acasd,era
tot agade frig ca qi afar6,c6cilemnes6faci foc nu aveau.
Manutelebieteifetileerauamo4itede frig.
- Imi vine sAscotun chibritdintr-ocutie,igi ziseea ce n-o sa
bagetatade seamecd lipsegte gi si-l aprindca sd-miincilzescun prc
degetele.
$i agaqi fbcu.Aprinseun chibritqi ii inconjuri flacdracu mdna.
Ce flacird minunate!I sepArufetilei cA$adein fa{aunei sobemari de
tuci impodobitd. cu alimuri qi in careardeafocul.Ce cildur6l... Fetira
era s6-qiintindd picioareleca sd gi le incilzeascd,c6nd flacdrase
stinse.Sobapieri qi fetila rdmasenumai cu un bAt de chibrit ars in
min6.
Mai aprinseunul. Flac6ra-ilumind zidul din fald care se fbcu
straveziuca o pdnzdsublire.Fetilaputu vedeapdnd-ntr-oodaieunde
era o masAacoperiti cu o fatd de masdpe carestrdluceaunigtefarfurii
de po4elan.In mijloc se afla o gdsci marefripta umplutecu meregi
pruneuscate.$i, lucru de necrezut,deodatigascasdri de pe mas6,9i
veni legdndndu-se cu furculilati culitul in spinarepdn6la fedti. pe
utrnAflacira sestinsegi rimasenumaizidul receqi gros.
Mai aprinseun chibritgi sepomenil6ngdun pom de CrEciuncu
mult mai fiumos de cum vdzuseea anultrecutprin geamulde la uga
unul negustorbogat.Pe ramurilelui verzi striluceaumii de lumAndri
colorate;in toatepA4ileatamaucofeturi,jucdrii poleitegi o grdmadi
de minuni.Fetilaigi intinseamdndoud bralelesprepom 9i chibritulse
stinse.Pomulpdruce seurcdsprecerqi lumindrilesefdcurdstele;una
cizu sprepimAnt lisdnd o dAri de lumind in urm6-i.
- O sEmoari cineva,cugetefata.
Bunicaei, singurafiin1dcarea iubit-oweodati,qi careacumnu
mai trdia,ii spusese odat6:,,Cdndcadeo stea,un suflet se inaltd la
Dumlezeu".
Mai aprinseun chibrit. O lumini mare se rispindi gi in fata
fetilei se ivi bunica ei. Haineleei stdluceau,fala ii era plin6 de
blandele.
- Bunico,strigefetila,bunico,si md iei gi pe minecu d-ta.Ah!
Nu mi pirdsi 9i d-tac6nds-o stingechibritul,nu pieri din fala ochilor
mei ca sobacaldd,cag6scafripti, caminunatulpom deCrAciun.
gi fetila mai aprinseun chibrit qi pe urme altul gi altul p6nd
aprinsetoatechibriturilece-i mai ramaseserd in cutie,cdci voia si o
mai vadi pebuniculaei.
$i chibritudleluminardmai frumos dec6tcea mai frumoasd
lundplini...
Bunicanu mai eracoco$atA qi slabi ca atuncicdndmurise,ci se
schimbase cu totul.Obrajiiii eraurogii qi zdmbea. Ea o lud pe fetiti in
gi
brale amAndoud seinSlfariveselein srrilucireau.".u, agu.rr,.rrrr,
acoloundenu mai eranici frig, nici foame,nici durere...Se aflaula
Dumnezeu...
. A doua zi de diminealdtrecetoriio gisiri pe fetdi in colpl
dintre cele doudcase.Ea zdceajos, cu obrajii rogii, cu zAmbetulpe
buze...moafta.moaftade frig.in ceadin urmanoapte a anului.
- Ia te uite ce prostie!spuseun om fdr6inim6.Cum o fi crezut
eacd o sdseincdlzeascicu foc de chibrituri?
Allii o pl6nser5, ins6nimeninu gtiace lucrurifrumoasevizuse
fetita,gi-nce strelucireintraseeacu bunicaei, in ziuaAnului Nou.
(DupAtraducerealui Dumitru Stencescu)
63
Activitdli/frugmente de actfuitate care pot veni in continuarea celei de
Povertire:
. Repo|estircatextultt ,,Fetilacu chibrituri";
. Co rorbire tematic.::,,Desprcsperanla";"Desprevisul fiecerui
copil de a fi inconjwat dejucdrii, de oameniiubitori etc." (dupAcE
copiilorle-aufostcititeli altetextecu o tematiceasemandtoare);
. Puzzle(la actlit tile liber-alese):o imaginedin,,Fetila cu
chibdturi" de HansCltristianAndersen;
. Drumatizarc:"Fetila cu chibrituri";
r figa - ,,lmagini amestecate"(la activite,tileliber-alese):imagini din
,,F€ti!acu chibrituri" de Hars Chdstiar Andersenalezateintr-o
altd ordinedecatceafireascd,datAde text; copiii vor numerota
imagioilein ordineadati de text si vor numi momentele
prezentate;
. Citirc de imagini(la activitSlileliber-alese): ,,Personaje $i pov€$tr
cunoscute".
Alte textesuport:
1. Proverbesi zicitori:
"socotealade acasA nu sepotrivegte
cu ceadin targ."
"UIl rdu niciodatanu vine singur."
"Omului sirac
Nici boii la jug nu-i trag,
Nici lernnele-n foc nu-i ard."
2. Ghicitori/rime:
"Ce sestinge "intr-un colt uitate,
Cdndse-aprinde?"(Chibritul) Ramanvaratoata
Iama-njulul meu
V-adunalimereu!"(Soba)
61
Cuprins
pag.
Prefala 3
Indicatii metodicegenerale 4
La cirete,de Ion C.eangi 8
Pupiza din tei, de Ion Creangd t2
Poyesteaunui om lenet,deIon Creanga l8
Giinu$a ceamolati, de CdlinGruia 2l
Ciubo!elele ogarului.deCrilirCruia 24
Nuielutade alun, deCdlinGruia 29
Undea zburat randunica?,deTitel Constanti[escu
Tapul li qarpele,dePetreIspirescu 46
Presleacel Voinic $i merelede aur,de Pete Ispirescu 48
Fetita cu chibrituri, de HansChristianAndersen- dupi trad.lui
Dumih'u Stancescu 6l
Bibliografie
Edifurr T€hno-Art
07221413175
Tel./fax:0254/546888;
E{ai: tehnoat@hohiail.cotn
Lucrareaexecutatiila
Imprimeria.ARDEALULChi
B-dnl2l De.embrienr 146Chj'Napoca
T e l .:4 l l 8 7 l F u :,+ 1 3 883
Com.r.70097/2007
Tiaj: 4000exemplare