\*-..

@
$

I
t
 IFfEFFryft'u*{," i-':rd.-/fi-!r -.{s 'lW
Oricezoni geograficicuprindefructespecifice,
fiecareavAndun ror
beneficpentru organism.Fructeleexoticesunt cultivate,de obiceiin
zonel et ropic aieaJ el u m i i .A u o s e r i ed e p r o p r ie titib e n e fice a su p r a
o r ganis mului.
S un to b o g a t d , dr e co m a n d agteiin
s u r s ;d ev i t a m in efiin
t ra tarea
div er s el obro l i i, n f r u m u s e l a r te
ean u lu l,e tc.
exoticeauinsSpialteproprietSli:
Fructele usureazS digestia
datoritd
f i brelo ra l i m e n tare,c ombatc hi ar ars ur ileg a s t r ic eA
. u e f e c t et o n ic e l
asuprasistemuluinervosdatoritdvitaminelordin grupulB 9i stimuleazdl
activitatea cardiace princon!inutulde potasiu.Sedisn'ng de asemenea
printr-unconlinutridicatde caroten,careaclioneaz:lavorabilasupra'
vezufui.Uniicercetitorisuslinci onanosul,kiwi pot ardegr;similecare
bfocheaziarterele." Propriet;liasemindtoarearc gi mdrdcuya,mai
cunoscut;subnumeledelructulpasiunii-o delicatesd exotici,daruna
deosebitde sdndtoasd, 5e recomandiacestfruct celorcaresuferi de
afecliuni gastrice;*ca rdiacel'dar' Si pentru"combatereainsomniilor.
uspecialigtii spunci dac5mincim cincisaumaimultefructesaulegume
'pe zi reducemrisculde a ne imbolnavide diferiteforme de cancer,
Rodiileprevincancerul, intdrescimunitatea,'reduc febra,hidrateaziin
sezonulcald,''regleazi tensiunea'artedald!Banana posedaefecte
a nti -a c ides ianti . u | c e r o a s e c u n o scu te d e m u | ttim p m
Undvocodopezitimp de 3 sSpt;maniva aveacaefeeterreducere a
colesterolului total superioarifa!6 de aceeaobtinuti prin aCoptarea
unuiregimcu pulinegresimi.Sipomero areun efectsim!lar.Un consu m
cotidiande L-2 pomeloscadecolesterolultotal cu 7%.Acesterezultate
se datoreaz5 conlinutuluifoarteridicatal fructujuiin pectini,o fibri
s ol u bi16.
ldealar fi camicaro dati peseptimanisi seconsume fructeexotice,
deoarece sereducerisculdeimbolndvire, datoritdprezenlei substanlelor
nutritivel
 nC|5

. AnanasullAnandscomosus, Fomilio:Brcmeliqceoe)este o ptantetropicali,

erbacee,originaridin America.AiungeIa 75-150cm lndllime,Si pe o lungirneoe
9-120 cm; tulpina este foarte scurti si loarte solidi, iar frunzele,dlspusein
minunchiuri,suntaluntite 9i asculite,cu un aspectcerat,aiungendpandla 5O-1g0
cm.Frunzelepot fi toateveni saupot p.ezentadungirosiatice,talbenesauivorii.
Fructul,suculentSicirnos,poatedep:si30 cm.Coaja€erati giduri, tormati din
unitili hexagonale,poatevariaintre verdeinchisSi rotiatic (atuncicandfructul e
copt).Miezulareculoare aproapealbi cende crudgigalbenicande copt.
Descoperitde CristoforColumbin Antile,deliciosul ananasa ajunsin Europa
abiain secolulal XVtiea.
Ananasul esteinclusin rendulplantelormedi.inale datoriticalititilorfru.tului
siu, din €arese exttageun sucfoarte plicut la gust,dulceSiaromat.Fructelede
ananas.onlin:bromelin;,acidcinamic,pe.tine,polizaharide, vitaminaC, sero_
tonina, minerale5i vitamine.Daci este bine preparat9i pistrat, suculde ananas
revigoreaziactivitateadigestiviSidetermini poftade mancare.
 evo(:c/Do
s
+'

Avocado(Persedame cono,Fdmilie:Louruceael se cultivi in zona americand

tropicali, inci din perioadaprecolumbiani.Existetrei tipuri de avocado,care se
cultivi in Mexic,Guatemala5i Indiilede vest.Esteconsideratcel mal hrinitor fruct
dinlume,datorit;conlinutului marede proteine iigrisimi.Unfructmediuc6ntdregte
in iur de 300g. Coajanu €stecomestibil;,
Avocadoeste clasificatca pom trudifer me.eu verde,deli unele valletlti ?9i
plerdfrunzele pentruscurt6mp,inaintede a inflori.Fructula fostadusin EuroDa in
se€olulXlX. Fructuldeavocado esteovalSiseaminicu o par5,areculoarea verde
in€hissaumaroniugiarein interiorun singursimbure,lnconjurat de pulpauntoasi
a fructului,De oblcei,fructul nu se coacepeni nu cadedin pom. Avocadocontine
intre 3-30%ulei,foarte utilizatin industriacosmeticisitarmaceutici.
Floriledela avo€ado aumalmulteinflorescenle (structuri
caretin florile)laterale.
Acesteasuntfoarte lrumoase,galben-verzui, cu 1-1,3 cm diametru.

\._.__
 Be/ne/ne

_l
t

Bananierul(Musasdpientum,Fdmitie:Musoceoe) esteo planti erba€ee,lipsiti

detrunchilemnos, alec;rui tulpinidispardup; perioada deformarea tructelor. De
aceeaBuddha a fecutdinbananier simbolul fragilitSlii
lucrurilor,
inleleptulmeditand
asupracaracterului tre.dtoral lucrurilor,infilitat la poaleleunuibananier,reprezinti
unadintemeleclasice alepicturiichine:e. Bananele suntoritinaredinAsiadesuo-esr.
Bananierula existatinacelatitimp, dihcelemaivechitimpuri,SiinAmerica, incaSii
conside16ndul un arboreproductiv.lntinuturilemuntoasedin Africade Est(Uganda,
Burundi,Rwanda)bananeleau importantaceamai mareca alimentde ba:i al
populatiei.Seestimeazi ci existiun consum de 450kgpean pecapde locuitor, cer
maimaredinlume.Ugandezii folosesc acela$i cuvant,,matooke,, pentrua descrie 5i
banana, Simancarea,
Datoriti m:rimii Sistructurii(0,7-7,5m), estedeseoriconfundat.u un arbore.
Estecultivatpentrufructelesale.lnlume,bananele o.upi loculpatrudupi orez,
grau5i porumbin consumul uman;suntcrescute in 130de leri din lume,
Banana esteunadintrecelemaivechiSimaicunoscute fructedin lume.Nu are
samburiSipoatefi g;siUin oricesezon, Esteun fructcuo valoarenutritiveridicau.
Esteo bunesursdde caloriifiind bogateln elementesolide,iar conlinutulde api
estescdzut. O bananimarepoateoferimaimultde 1OO de calorii.Contineo canti-
tate marede zahirasimilabil, ceeaceo faceo surs5bun; de energie.

i_ _--,F-
 caRamBo(€|

Carambola lAverrhoeo cordmbolo) esteoriginardin Filipine,Indonezia, IndiaSi

SriLanka,gi estecunoscut 5ubdenumirea de,,fructulstea",datoriti formeisate-
cendestet5iat,in se4iuneare form; de stea.Copacul de carambola estefoarte
decorativ, inalt panS puternicparfumate.
la 12 metri,areflorililiachii, Fructele.le
carambola, de culoare galben;,atuncicandsuntcoaptesuntgilbuicupetemaronii
li pot crestepan; la 15cm.Mierulestefoartemoale9iareungustdulce-acri90r, Se
pot consuma inaintede masi,deoarece suntindicatepersoanelor carenu au poftd
de m6ncare,
De pe listacompu'ilorce ajuti organismul, fructul-steacontinevitaminaC,
antioxidanligizaharuri puline.Ceicaresuter;de insuficient: renali nu trebuiesi
serveasclacestfruct, deoarece,ca ti trepfruitul, .ontine acid oxalic,o substanta
ddunitoaresuferinzilor de rinichi.

{a^
7I,
7i/t/t
.:a-.>"a7

/,/'zl
l/ ,rA .-..l

Z- *^-l
 GREP€FR(,IT

Grapefruit-ulestefructul pomuluiCitrusparadisi,originardinlirile calde.Denu-

mireagtiinlifici a primit-oabia pe la iumitatea secotuluial Xtx-lea.peni atuncis_a
crezut ca este doar o alti varietatede pomelo- fructul din a cirui incrucigare
accidentalecu portocalaa 9i rezultat.Faceparte din famitiafructelo. denumtte
citrice(lemai,portocale,manda.inel.Acestaeste rctund, de culoaregalbenesau
rozalie,cu miezulzemosti amar,avando compozitiefoarte bogati in aiizi organici
care-idaugustulacriSor,zaharuri(puline),siruri de potasiu,magneziu,sodiu,clor,
fier, cupru,mangan,fosfor,calciuSivitamineleC,A, BL 82 9i pp.
Originardin Asia,els-a cuhivatweme indelungatiin IndiasiJaponia,dupacare
a ajunsin Florida,Grapefruitularenevoiede atiita cilduri,incet fructultrebuiesi
stealn copacmai muh de 18 luni pentru a se coacecomplet.Seconsumi la scatd
largi in lntreagalume,ln s.U.A.de exempluocupind locul4in alimentatiade bazl
a populaliei.
 G(Jc|VC|

Guava(PsidiumGuajava) esteun fruct exoticce provinedin Americade Sud,

lara de origine fiind Peru, Mexic, dar se cultivi deia ti in Franla.Are un gust
dulce-acritor, parfumatSiasemin;torcucelal fru€tuluipasiunii (maracuja).Guava
conlinemulte vitamine,in specialvitaminaC.in miezare multe seminlemaronii.
Pomulajungepani la 8-10 m, frunzelefiind ovaleti stri lucitgare.infloregtevara,
iar pe la stertitul lunii octombriese coc fructele,ce au formi ovali, aproximativ
5-10cm,9iculoaregilbuie.Fructule comestibil integral,9ie chiarfoartehranitor.
Coajasinguriaremaimulti vitaminaC decitne-ar putea oferio portocaltintreagi.
Fiindoriginardin regiunile tropicale,arenevoiede muit6cSldurE 5iapi.
in prezentsunt comercializate 4 tipuri de guava:ceagalben:,verde,rotie 5i
guavauria$ithailandezi.
 rutr

OriginardinChina,kiwiesteftuctul comestibilal plantelorActinidiachinensis,i

Actinidiadeliciosadin Asia.Plantacarefacekiwi poatefi descrisica un arbustcu
vile lungi,viguroase9ilemnoase, asem;nitoarelianelor,€uaspectde arbustci$rator,
Adeseaun astfelde arbustacoperio zon6de 3-4,5m letime,5-7m lungim€
ti
3-3,6 m in5llime. Fructulare o form; ovaloidi (7-10 .m lungime9i o greutateoe
circa80-100g),Coajaverde-maroniu (acoperitd
cu periloriaspri),nu estecomestibili.
Pulpafructuluiestecirnoas:,de culoareverde,cu semintemici,dispusecircutar
citre interiorulffuctului. Esteun arbustfoarte sensibilla ger li la v6nt, preferend
solurileumede,umbroase ti pulincalcaroase,
Kiwiestefrudul cucelemaimultesubstante nutritive,conlinend: luteini,.upru,
potasiu, magneziu, fier,calciu, acidfolic,crom,vitamina4 vitamina86,vitaminaC
(un fruct de m:rime medieacoperinevoilezilniceale unui adult),vitaminaE.
Cupruldin kiwi estevital pentrucrettereacopiilor,intirirea oaselor,intdrrrea
dentiliei,dezvoltarea cerebraliti echilibrarea imunit;lii.
Fructulse cohsumaproaspdt, t;iat pe jumitate 9i mencatdirectdin coaiacu
ajutoruluneilingurilesaucasucnatural.Sefoloseste siin cosmetici.

a
o l/ o\_/
-:.
 (Y(hCC

Originardin Chinade Sud, copacultropical de lychee(Litchichinensis)este

singurulmembru al genului Litchi din familia Sapindaceae. Frudele sale sunt
ciorchiniirubinii de lycheesaulitchi, ni$tefructe micute,de mirimea cepgunilor.
Exteriorullor este acoperitde o coaii duri, necomestibili,o carapacelepoasi ce
ascundeun miezc;rnos,transparentti zemos.Fructelesuntgustoase, insSsemanF
trebuieindepirtati cu grij: deoareceesteotrivitoare.
Lycheeconline,in medie,un total de 72 mg de vitaminaC pe 200 de gramede
ftud, Acestlucrulacedin lycheeo foartebuni sursidevitaminaC,Sunt,de asemenea,
bogatein cupru,fosfor,potasiuSivitaminaB,conlinfoarte pulinegr6simisaturate,
colesterol9i sodiu.Sefolosescin pr;jituri, dar seconsumigiin formd natural;.
9i pomenit9i in mitologiaHindu)-Acestfruct face parte din genul Mangifera,ce
conline numeroasespeciide fructe tropicaleaparlinandfamiliei Anacardiaceae.
Fructulseg;se9tesubmai multe culoride la galben-portocaliu, la nuantede verde
sasrotu,detormeovoidal;,aluntit,ascutitlacapeteavendformalitereiS.SAmbureE
esteoval Si mare.Gustulfructuluivariazi in fun€tiede soi de la cel asemenitor
pepenelui galbenpenela celal prunelorcoapte.Copaciiin sinesuntmari,stufoti5i
vegnicverzi,Frunzelesuntrogiatice cendsunttinereSiverzila maturitate, aducand
parcecucelede piersic,de un verdeintens,lucioase. Copaciipotajungepeneta300
de anigiinc;si mairodeasci.
Mangocrettepe toatecontinentele, chiar$iin Americade Nord.
Mangoadaug;culoare5i gustoriciruifel de mAncare. Eleaparlinata-numitei
grupe,,galbene si portocalijde fructegi legume",acestea conlinantioxidanti,
ca
v;taminaC. O can; de manBoasigur;184%din necesarul zilni. de vitaminaA
{continemult beta-caroten)Si 61% de vitamina C.
 mc|Re(uYe

Maracuya {Passifloraedulis,Familia:Passiflore},
cunos.ut$;subdenumirea de
,,fructulpasiunii",esteoriginardin zonaAmazonului, din AmericaCentralA5i de
Sud.Estefructulunuifel de liane,fiindcunoscute in prezentpeste300de speciiale
acesteiplante.Esteo planti cdl5r6toare lemnoas;careatingelungimide 10 m,
Frunzele au dileritenuantede verde.de la verdedeschisla verdeinchis.sunr
lucioase, ;i misoari intre5-25cm,iarflorilesuntde culoarepurpurie.
Fructula.e o formi rotundAspreoval.Coajagroasia fru.tuluicoptalterneazi
in functiede speciede la alb-verzuila maro-violet.
Cucetestemaicoptfructul,cu
atit maiin€reliteestecoaja.in privinlagustuluiestecatalogatcafiindprintrecele
maidelicioase fructeexotice.Maracuya cu miezrosuestemaiaromatdecatcelcu
miezgalben.
in interiorse afl5samburiinvelitide pulpasuculentide o culoareportocalie.
Cunoscute sunt peste400de variatiuni.doar20 aufructelecomestibile.
 Papaya,cunoscutigi ca,,pepenede copac",esteoriginarddin Mexiculde sud,
AmericaCentral5ti no.dul Americiide Sud,insi papayaeste acum cultivati in
maioritatealerilor tropicale.Estefrudul arboreluiCari.apapaya,din genulCarica,
Esteun arboremic,fir; ramuri,singura iulpini avandintre5 gi10m inillime,cu
fruhzearanjatein spifalS.Frunzele suntmari,5O-70cm in diamettu.Florilesunt
produsepe axelefrunzelor,maturendu-se in fructelungide 15-45cm gi late de
1O-30cmin diametru, Fructele suntcoaptecAndsuntmoiSidevingalben-portocalii
Supranumit si "fructulingerilor',papayaestebogatin magneziu, potasiu,fier,
calciugi alte minerale,precumsi vitamine{continemai multi vitaminaC decar
kiwi),A, C,ESicuun conlinutde beta-caroten maimaredecatmorcovul. Fructulde
Papaya prezintinumeroase beneficii
asupraorganismului. papaya contineo enzimi
numiti papaini,folositoare drnurilorSia altorproduse),
la fregezirea Enzima din
papayaeste de asemeneacomercializatisub form; de tablete, ca un remediu
pentru problemedigestive.Seminlelenegresunt comestibile5i au un gust iute.
Uneorisuntmicinate$iinlocuiesc piperulnegru.
 Acestfruct tropicalestefructul cocotierul\ilcocosnuciferu,Familia.arecoceoe
- familiapalmierilor), de provenienle din Americade sud.Estesinguraspeciedin
genul.ocos,9iesteun palmiermare,cu in;llimi de pani la 30 metri,cu lrunze
penate,cu lungimede 4-6 mj frunzelebitrane se desprind,l;sandtrunchiulneted.
cocoterul seg;sefte in zonelenisipoase, undeluminasoareluiesteputernicesi
prelipitaliileabundente, deoarece are nevoiede umiditatemare.Pulpanuciide
cocos,consistent:, de culoarealb5,seaseamdnila gustcumigdalele.
Parteaexterioar:,candestecrudi, are culoareverde9iestelemnoasS. Coajade
la suprafala nuciiestedur;, lemnoas;,de culoaremaro,iarin interiorulei esteo
,,migdali"mare,carein ceamaimareparteseconsum;.
Nucade cocos€onsumatiregulat,datoriu conJin!tului de substanteminerale
(in primulrendcalciu,magneziu, zinc,seleniusi fier)ajut; Ia invingereaoboselii.
Miezulfructelor (endosperma), seconsum[fie proasp[t, fie uscat,avandun parfum
plicut,bland9i cu o adierede nu.i. Gustulestespecific, un pic dulceag. Lichidul
a.ritor din interiorulfructelortinere(apade cocos)esteun r;corito.popularin
lirile tropicaleinu trebuieconfundatcu laptelede cocos.Uleiulext.asdin miez
estefolositla gdtit (in specialpentrupriiit),

td?-\'\
. u ' t , , 1 ) . J n - , ,' ,'
", //\
'n \,. 1 t'
', r,
,,\ ,.
fi -,t"t '"
/t
f\
/ l\

'" . ------1 \
u11 ttr /1\ <
- /;\
,r. "zt "trr..'I )
\l 11/S ,)u^
 Porto€alul dulce(Citrussinensis, genulCitfus,FamiliaRutaceae) esteun arbore
fructiferde mirimemijlocie, insepoateajunge 9ila 13m indllime; arecoroanamare,
rotundi saupiramidal;,cu frunzeovalede 7-10 cm,cu marginedreapti.Florile
suntalbeparfumate, careaparizolatsauin buahet,Substantele activeprezente in
portocalS sunt:fructozS,talactozi,vitamine82,81,86,i g fier,calciu,magnezru,
fosfor,potasiu, sodiu,zinc.
Portocalul esteofiginardinIndia,pakistan, Vietnam, sud-estulChinei,in O.cident
fiindadusde c;tre arabi.Originafdin China,portocalul a urmatca si mandarinul
drumulm;t;sii. Lilterior,el a ajunspecoastele Mediteranei, ficind parte,aldturide
mAslini, din peisajul
mediteranean. portocalele suntuneledin celemaibunefru€re
de iarni, suplinind carenlele vitaminice
Existio marevarietatede portocalicu mari diferenle,fundamentale pentru
calitatea 9igustulfructului,carevariaz;de la dulcela affu.Specia Citrusaurantium
produceportocaleamareutilizatepentrufabricarea biuturilor,marmeladelor $l
prijiturilor.
 Pomeloeste cel mai marefiuet citric(CitrusmaximasausauCitrusgrandis),de
forma unei pere uria5ede p6ni la 20 cm lungime,de culoaregalben-verzuie, cu
coaja groasi de 1,5 cm, cu pulpa gdlbuie,actdulatl $i usor amari. Esteadesea
considerato varietatede grapefruit,in fapt diverselevarietili de grepfruitfiind
hibrizidintre pomelo5i diferitesoiuride portocal.
Pomeloesteorigina.di. !5rile Asieide Sud-Est. in China,fructul a fost cultivat
pentruprimadati in jurul anului100i.Hr.,fiind un adeviratsimbolin cultura
chinezi.Chinezii credci acestfructii aDiri de rele.
Plantaatati ca un mic cop;cel,cu frunzelucioase, carepoateatingein;llimea
de 7 m (in condiliilein careare spaliusuficient5i condiliiclimaterice adecvate).
Frunzele suntde un verdeinchis,cu un puf scurtpe ele,florilesuntalbe,puternic
parfumate,cu diametrulde 2,5cm.
Plantaincepesi produc5 fructecamla 4 anide la plantare.

3
 RODIC

RodialPunicogrdndtum,Fomilie:Lythrccede)este un arboremicsauarbustfoios
deinillimepan;la5-8 m,Termenulde rodiereprezinti fructul,iarplantasenumette
rodiusaurodier.Originaride peteritoriulactualal tranului, rodiaa fostdusi peste
Oceande citre spanigli,in!779. Acumsecultivi in AsiaCentral5Side vest,ldrile
Mediteranei ti Indiade nord,inclusiv
in Caucaz, 5iin India,in MunliiHimalaya.
Plantacre$tesubformEde tuf; cuin;ltimeintre1,8-4,5m. Frunzele suntlance-
late,lucioase, au 3-7 cm in lungimeti 2 cm in lA me, Florileau formdde palnie,
culoarerogu-desch;s, 3 crnjn diametru,cam5 cmlungime, cu 5-8petalegofrate,si
inflorescaproapetoatevarts.Fructularedimensiune de 7-12€min diametrucu o
formi aproapesferica,are o coaj; rosiegfoas; $i in jur de 600 de seminle.
Seminlele ti pulpace le inconjoar;,numit; fructfals,suntcomestibile. Rodiirese
foloses€ proaspete, sauca suc,cat 9i la fabricarea vinurilor,dar sunt extremoe
apreciatein industriacosmetic;, undestaula bazaa numeroase tratamente ti creme.
Rodiasefolosette Sipentru vopsirea
tesSturilordinbumbac aiin.
OragulspaniolanticGranadaa primit numelede la acestfruct. Dargreciio
consideriun simbolimportant: cuocazia risdtoriei,a AnuluiNousaula cumb;rarea
uneicasenoisespargede pimento rodie,de asemenea o intelnimreprezentat; pe
diferiteobiecteSipe velmintelepreolilorgreci.

1^\.N
\st,zz
 (\
(

1i:-

: iiil'llilLilriliilil t
, tlllllilirililil