wlpad€d

!ySret3o
 ANIMALE RARE
- ."1!7:9Oq_qe
specii sunt in acestmomentpe cate
ar alte 869sunt dlsplrute eau mai existi -doarln
tillaiin ultimulan,stareaa 183de speciis{ fnrlutitit
Vanate peste mlsurd, distruglndu-li-se habitatirl
irdfuau'pirr9i simpluabandonate, anlmaletece se reolsesc
ista'.bpecillorpe cale de disparitieau foartemlci sa-nses!
reduperaze teren.Un studiuefeciuatinanut2006aietai"otur ca
35despecilde anlmalenumerisub 1O0O de exemplare. '
hti cateva dlntre animalole cele mal peridit;te: Tar6ierii,
Ol(api,Chitcanul Sao Tome, Lupul rogu liri prezent mal oxisti
307exmplare),Ursulmarsupialnordicau nasutpiros (wombatul
nordic cu nas pdros, Lasiorhnus krefftil, yamlnon - mal existl
aproxlmatlv113 exemplare),Liliacul cu coadl din Insulele
Seychelles(maisunt doar 100de exomplare.Cel mai mareculb
de lllloci.dln_aceasti sp€cle so afla'pe Insula Sllhouette),
Rinoceruld_eJava.(metoxlstl 60 exempliretn sllba clc, Sl nldl
unul ln captlv_ltato),
Delflnulchlnezescdin raul yangtzeiBaUl)
(numlt fl delflnul chlnezescde reu, delflnulcu arlp-latbb sau
dolflnulYangtze,BaU- tn lumemal6untmaxlmIg asffetaeaetnnq,
Broa8catestoasede_pe.tnsula plnta(un slngurexemplarln vlaid
- ,jg:olSo Slnguratlcul"),Marmotadin Insuta Vancouver(rl|ai
exlstl doar 75_exemptare),
tepuretede cempHisptd(numit
*:f,"j:!:.111']l':::::,"r:p]11"lg-gu
_tepr",d,a!3rrtd
brinrler
a.pan
malloxlsli_fi 0,tepurt),Bivotutpitic de ip{ Tamaraw a,
1ii
de
!-aigi9I1u'10.000 bivo pe insuta
i/tindoro,
acummji su
30 200de exemplare), Linxuttberian(ast{ztmai pot ft fl
in Andaluzla- in anul2000erau400exemplare,azi mai Cfii
Diavolultasmanian, Marelerechinalb,Gabraneaqre.Ghel
Elefantulasiatic,BalenaalbastrlsauUaleniuriagEfTigrut si
Leopardulzepezilor.
In Romaniatrliesc jumltate din s biticl,qffle V
nent.Garpatiiconstituiqhab lpeni, 50%
dlntre ur;i si 30 9,. La nol exi
de pegtecare da i6m 30 de mi fspecie
carenu
malexisti in nicl specii
amenintate: 15.dd de pegti
si 22 de nev. sturlonii,fooaiCihistru,linxrit,
testoase, raciil'i de stepi. Existeiii-proiected6
repopulare, ca care a fost resuscitati capra neagri
aau marmota.r
 LUPUL RO$U
Lupufrogu(Canislupusrufus)
este un carnivormai mic decat
lupulcenugiu, darmaimaredecat
coiotul. Originardin Ftoridagi
Texas,SUA, ln prezenttraiegte
intr-o rezervatiede 1,7 milioane
de acridin Carolinade Nord.
in 1980,numerullor se redusesela 20,insedatoritipro-
gramelorspecialede reproducerein prezent207exemplare
triiesc ln gredinilezoologicedin SUA9i 100in salbilicie.
Lupul rogu are o lungimede 1-1,2 m, o coadede 2E-35
cm gi o greutatede 18-41 kg. Blana are culoareabej cu
nuante maronii,amestecatecu cenu$iu gi negru, gi e6te
mai inchis{ la culoarepe spate.
Spredeosebirede lupulalb,
-lupul ro$utreie$teln grupuri caretrdiegtein haiteextinse,
formatedin mascul
,,familiale,,
gi femeldplus puii tor"Freferi sd se hrfrneascdcu ratonisi
cdprioaredar,in lipsa acostora,vdneazdorice alt animalmit.

"'f ,
ltr--Yil

jt.'i'.\.
 BIVOLUL PITIG
DE APA TAMARAW
Bivolul pitic de apa Tamaraw
(Bubalusmindorersis)a fostdesco-
perit in anul 1888,fiind studiat
pentruprimdoari de citre zoologul :
francezPierreHeude.Treiegtedoar
in insulaMindoro(Filipine),
denumite
de bastinagi,,pemanfu
| tamaraw-urilof,.
Canteregteaprox. 300 kg, lungimea corpului este de
cca.2 m, iar coadamisoari pan6la 60 cm. Membriiacestei
specii snnt scunzi Si indesali. Gorpul lor voluminos gi
picioarelescurtele conferdun aspectghemuit.Exemplarele
adulte au pieleaacoperitecu pdr de culoaremaro-inciris,cu
nuante de gri. Pe parteainterioari a copitelormembrelor
anterioareprezinti petede culoarealbe.Aiat masculiicat gi
femeleleau coarnelein torme de V.
Treiescin medie 25 de ani. preferi peduriledese ale
insuleiitindoro,fiind atragide apeledin afropiere,ln carele
placesa se tiveleasce.Suntconsiderate a ii animaleaqresive.
ln prezent pe insulemai existddoar 100de exemp-iare.
 WOMBATUL
GU NAS PAROS
Wombatul cu nasperosnordic
(Lasiorhinus
krefiftii)preferdzonele
umedegi par[ialforestiere.
Acestmamifermarsupial putea
fi gesitin regiunileNewSouthWales
gi Victoriadin Australia,lnse acumtrdiescdoar113exem-
plareintr-omicerezervatie din Queensland.
Areculoareagri,marosauneagri,gi picioarele gi coada
scurte.Esteun animalgresut,greoi,ce poatecregtepdni la
o lungimede {,3 metriqi pandla 36 kg greutate.Ghearelo
lor ascutite,picioarele
umflategi puternicefac dinWombati
adevaratisdpetori.
Mediade viata ln captivitateeste de 25 ani, Este un
animalierbivor,se hrinegtecu ierburigi redecini.Dinliilor
crescln modcontinuu,de aceeatrebuiesd toademull.
Sezonulde lmperechcreare loc toamna,Puiul are la
nagtereI g $i doar3 cm lungime.Un lucruinteresanteste
cd marsupiulse deschideln parteadln spatepentrua nu
deranjapuiulcandmamasapd.

(,.,-
c"-

6) t\

))

\tctl
l\t) (
 LII{XUL IBERIG
Linxul iberic (Lynx pardinusl,
este o specie rari de feline, origi-
nare din zona Peninsuleilbericl.
din sudul Europei.Semneledis-
tinctive sunt dungile de leopard
prezente pe blana sa de culoare
gri deschis sau ln diferite nuanle
de galben-crem.
_ Populatiade lincsi iberici a scizut sub t00 in anul 2005
(de la 4000 exemptalein i960, apoi ta 400 in 2000).dar
numdrullor se afli din nou tn ascensiune.
Capul lmpreunl cu corpul mesoaretntre g5-110 cm,
avand in partea teminali o coade scurti de 12-30 cm,
neagrede jur-tmprejur.ine[imeaestede 60-20cm.Uiicutut
este mai mare ca dimensiunedecat femela,canteri;d ln
medie12,9kg gi maximum20,6kg,tn compaialieiu ti,t tg
la femele.Urechilefelinei sunt ac-operite
du un mogAi pfi
negru,careo aiute la detectareasurselorde sunet.-
Terminatiile
picioarelorsunt acoperitede pir negru
gro-s,de care se fotosegtepentru a se apropiaOe 9i
firl a atrageatentia. iraOi,

D oe 0"
\7 o., s
\"4.,o
bo
oc,
 RINOGERULGU
UN SINGUR GORN
Rinocerul cu un singur corn
(Rhinocerussondaicusl,numitSirino-
cerulJavan,estesingurulanimalim-
paricopitatsupravietuitoral familiei
Rhinocerotidae, care mai contine'
doarcinci specii.lncepind cu {930,
numerulacestoraa scdzutconsiderabil.
 r{tsPtD
rele hispid (fuo_ Iasus
hispidus,denumit9i ,,iepurdtecu
tepi", treiegtein regiuneasudici
a lanlului muntos Himalaya,ln
Nepal,Bengal9i Assar6.
vatea tere-
de locuin,te
pactnegativasupraacesteispecii.
in 1964,s-a crezutci specia
--
a' a dispdrut, fnse in 1966a&st
rit un exemplar.
Pdni ln 2001,in lu
existaudoar 110
Numerul lor in
continuAscdde se
pare cd nu se pot adaptaln
captivitate.
lepurii Hispizisunt diferiti
fatC de iepurii de camp de la
noi din taril, acegtiaau urechile
scurte,iar pi
 GA TEST
PINTA

r!r:;r,
 URSUL PANDA
Ursufpanda(Ailuropodamela-
noleucal este un mamifer de
marimemedie.Este cunoscut $i
sub denumireade ursulde bambus,
hrana lui de baza fiind frunzele
sau mugurii de bambus. Dar se
mai hrenegteSi cu mamiferemici.
Consume o cantitate
marede bambus saubulbiSiredecini
de plante,insumandpanala 30 kg pe zi, ei pierzandln iur
de {6 ore pe zi numaipentrua se hrdni.
Aceastaspeciereprezintiun adeveratsimbolal Ghinei,
motivpentrucareesleo specieocrotiti prin lege,dar din
pecateestepe calede disparitie. Tn2004se spuneace mai
trei€scln libertatedoar 1600de exemplare,ln prezent
catevagrupuritreindln sud-vestulChinei.
Urgiipandaaufatarotundi,blanaalbe,specifice,urechi
negreSi semnenegrein jurul ochilor,Membrele 9i umerii
sunt de asemenea de culoa.eneagrd.Femeleleclntdresc
ln jur de 80de kg,iar masculiiatingo greutatede 85-125kg
gi o lnetimede {80 cm.

/
 SALAMANDRA
ctcANTtcAcnlnezA
Salamandra gigantici chineze
(Andriasdavidianusleste cea mai
maresalamandre din tumegi este
in totalitateacvafice.Poatecregte
pene la 1,80 m in tungime.Are
corpulalungitgi doueperechide
picioare.
Pieleasalamandreigiganticechinezeeste colorati in
nuante.demaroinchis, neagri sau verzuie$i prezintApete
neregulate. Estede asemenea gi poroase,facilitlndrespiialia
prin piele,deoareceacestamfibiannu arebranhii.
_ Ochii salamandreigigantice chineze sunt mici, fdrA
pleoa-pe pozitionaliin pa{ea de sus a capului mare gi
plat,fapt_9i
pentrucare animalulare o vederesiabi.
Giganticulamfibian e$te activ mai mult noaptea,se
bazeaze.pemiros gi atingerein scopul de a_gi-localiza
prada.Triiegtein crApdturile din roci,noioioasesi intunecate.
aflatede-alungulmalurilorreuritoi 9i se hrdnegtecu pegtij
alte s^alamandre-mai mici, viermi, insectenraci gi melti, pe
careii prinde printr-omusceturi lateraldrapidd.
 LILIACUL DIN
INSULELE
SEYGHELLES
Liliaculdin insuleleSeychelles
(Coleuraseycherrensit,fieiegtein
pegteriledin insuleleSeychelles,la
nord de Madagascar.
Apare pe lista animalelorpe cale de disparilieinci din
momentulln cares-a descoperitci in lumemai existedoar
100de exemplare.Cel mai mare cuib de lilieci din aceasti
specieexistepe insulaSilhouette.
Liliecii de Seychellesajung sd cantereascAln medie
10*11 gr. gi triiesc, asemeneatuluror liliecilor,tn pegteri,
cripituri ale podurilor, trunchiuri de copaci Si locuri
intunecoaseunde nu poateajungeomul sau alt pradetor.
Sunt animaleinsectivore$i nocturne.
ln anli {860 au exislat mtrturii de tilieci care la amurg
zburaupestecampuricu bambus,iar ziua se odihneaupe
margineastancilorgi rocilor muntoaseacoperitede frunze
de palmier.
 TIGRUL SIBERIAN
Tigrufsiberian*(Panthera tigris
artaica)esteo specierari detigru.
Cutoateceln trecutpopulaAsia
centrald 9i vesticigi estulRusiei,
acumareunteritoriuderespandire
limitat:regiunea Amur-Ussuri in
estulSiberieiundeesteprotejat.
Este.cel mli.lnergdintrecele opt subspeciide tigru Si
cea.mai_mare
fetinein viata.Fe;e6;;;;;-t-; p"i,;'"i{;
perioade
degestatiede 't04zite.
Tigrii.sunt.vanetorisolitari. Se hrenesccu ciprioare,
porci selbatici gi bivoti.Tigrut este o speciein peiicol dd
disparitie._Ugor de recunoCcutdupi btina tor virgatd, cei
mai multi tigri treiescin pedurisau in zonecu muiii iarbe.
SuntinotetoriputerniciSi adesease scaldein rauri.
Blanatigrului"siberian este moderatde groase,aspragi
rari in comparatiecu cea a altor felinecardtriiesc in"fosti
Un-iune Sovietice.Maiexistedoar200tigri in taigauasiberiane,
gi in captivitate
circa30de exemplare in intreagilume.
r numitgitigrulAmur,tigrulcorogan,
tigrulnod chinoroscsau tigrulmanciudan

a s-g
/{48--
\|},
 II'IARMOTELE
VANGOUVERENSIS
Treiesctn regiunilemuntoase
ale insuleiVancouver(la o altitu-
dine de 900 panata 1400m.) Si in
centrelede reproduceredin jurul
Ganadei,fiind una dintrespeciile
amenintatecu disparitia.
lgi fac coloniile in locuri
greu accesibileoamenilor,
Acest mamifer unic se
diferentiazide restul marmo-
telor printr-o serie de carac-
teristici, care tin de: infiligare
(blanade culoareciocolatie, cu
petealbedispusepe bot,piept
gi abdomen), comportament (ele
nu comunici prin guiereturi,
spre deosebire de celelalte
marmote)9i habitat.
Greutateavariazi intre 3 gi
7 kg, fiind probabil cel mai
mare specimen din familia
rozitoarelor.
Eslimatdla aproximativ300
de exemplarein anul 1g80,
populatia marmotelor din
Vancouvera scizut in ultimii
ani, ajungind la 75 de exem-
plarein 2001,dintrecarenumai
25 mai trSiauin silbdticie.
|..
 GIVETA INDIAiIA
Civetasauzibeta(Wvernzibethal
este un animalde talie mice,care
.in Indochina,
treie$te sudulChinei,
Nepal,Bangladesh,Itlalayesia.
Are glande care produc un
lichid denumit civetone (folosit
in industriaparfumurilor). WWtW
In2008a fostincluse
pelistaanimalelor
pecalededisparitie
Asemenatoare pisicilor,zibeta esteomnivora$i manance
vertebratemici,nevertebrate, oue,hoiturigi materie
vegetale.
Esteun animalnocturn,ziuadoarmeln vegetalie, solitar,
ugorde recunoscutprin coloritulseu:dungialbe9i negre.
Ajunge panAla o greutatemediede {1-1S kg $i ca
Iungimepanela {00-{30 cm (distanlade ta nas ta Coadi).
Are un corp lung cu picioarescurle pentrudimensiunea
sa,de$imembreledin spatesuntconaiderabil maimarigi
mai puternice,gatul scud, larg, un bot asculit, urechi
mici, rotunjite,ochimici Si o coadelungi stufoaed.
 DIAVOLUL
TASMANIAIiI
Diavofuf tasmanianlSarcophilusi
harrisil esteunmarsupial
carnivor,
mic de stature,cu o musculatu.Ag
foartebinedezvoltate.
Are blana neagre gi poate
degaja mirosuri neplecutedace
este deranjat.
Estede mirimeaunuicainemic,darindesat$i musculos.
Diavolultasmaniantreiegteln cea mai micd insulda
Australiel, Tasmania. Mustitilediavoluluiajutdse localizeze
prada,Un masculcant{regtetntre l0-12-kg, iar o femele
t nt re O g i S k g .
Tlpetete 3ale6untfoarteputernice, Degidoarde mlrimea
unui calne mlc, labele9i dintii sii puternlcili permitsd
dovorezo ln lntregimeprada,putandsl rupaoasd.Diele,
.. Diavolultasmanianpoate cu pahela {3 im/h pe
distantescurte.
s-a -terga
sc{derea dtavo:
.,..|n.$ld'_,LTp -constatat
lllorta-gmanient,'datoriu -numirutui
rnui iincJi ra"d[';;;;';'";;i;
60%dln oxemplare,

:.

E
 URANGUTANUL
DE SUMATRA
Urangutanul de Sumatra(Pongo
aberiDeste cel mai mic din celer.
doui specii care supravietuiesc
astazi. Aceasta specie este in
pericol de disparilie din cauza
braconajuluiSi distrugeriihabita-
tuluisAude cdtreoameni.
Spre deosebirede ruda sa apropiatd,urangutanuldin
Borneo,cel din Sumatraare blana coloratein tonuri mai
deschise.Datoriteprezenleiin Sumatraa tigrilor, aceaste
speciepetrecemai mult timp in adepostuloferit de copaci.
Cu toate ci urangutaniitreiesc in medie 45 de ani in
selbAticie,rata inmullirii lor este cea mai scdzuti dintre
toatespeciilede maimuleprimate.Astfel,de-alungutvietii
sale,o femelAdd nagterela doar trei pui. Se estimeazece
la nivelul anului 2002in insula Sumatra mai triiau doar
3500exemplare.

-sr

:-f---
4t
Ir
\,
sb