, .1.

I
r,r;ii.:.I
;.4:i:i: ,
iit'
mRt

:.] :.:]:
..:...
.' :,'..'::::.)
 nlfwmLehe-
prNsivnid
esteun mediude reliefspecificcontinentuluiafrican(dar
nu numai):vastepigunitropicaledeschise, cu foartepulini copacigi
tuff5url.Savanaacoperiintinderi marl atet in Africa,cit America
,i
de Nordtl de Sud9i?nNordulAustraliei.
ln savanicadmaipufineprecipitaliidecatin stepaeuropeand. Clima
in savaniestemai cald5,iar anualsuntlnregistratesecete,Solurile
suntmaipufinfertile,acide5inisipoase, iat luminoritatea estemaximl.
SuntdouAanotimpuri princlpale:unulsecetos,icelelalt,umed.
Florasavaneiesteunaadaptatlcondiflilorclimatericeneprlelnice
dln savani, Astfelin savanl se intelnescarborl (baobabi,accacii,
palmieriln Africa,eucaliptin Australia)careoferdfauneifitofage
a
savaneihrananecesarS. lnsi vegetaliadominantiesteceaierboasi,
Astfel,pentrua supravielui,arboriitl arbugtiidepoziteariin trunchlurile
lor apl pentrua supravieluiseronuluisecetos,iar planteleierboase
lgi usucl partea superioarila corpului (situati deasuprasolutul),
transportandsubstantelehriinltoaregiapala r!dicini, glastfelreduc
evaporarea apei.
Animalele celemai numeroase din savanisuntma le erbivore:
tirafe, antilopegnu,zebre,impala,(Africalrinoceri,i elefanli{Asia,
Atrical.Ace$tiadin urm5consumicel pulin 1i0 kg de vegetalepe zi,
De aceea,ei trebule si se deplasererapid pentru a-gigisl hrana
necesart.Cendiarbadeyinerar5,gnugl rebrelepornesc in glrurilungi
sprenoileplgunl;migrafialor corespunde cu ritmul anotimpurilor, Dar
erbivorelecadpradi leilor,leoparzilorti gheparzilor, pe16nglanimale
tlilesc li numeroase p{s6ri(struful- mareapasirea savanelor africane,
cu sll nonduln Americade Sud5i ernuIn Australla,dropli,
"fratii"
papagali,vulturll, reptlle(crocodlli,goplrle, gerpi!,Insecte(furnicl,
libirci, licuste,termltel.
 BEBUMUT
gabuinul(numit Si pqviqa)este o speciede
maimul5adaptati la viata arboricolS, avand&.,
lungimea de 70 cm,cu coadlde 30 cm si o'l-l
greutate de 15-30k8,Trdiegte ln AfricaOrientalS,
i'
in grupuridepandla200demembrl,numitecete.
ti se hrinettein specialcu plante,frude dal Si
veneaze, ln specialpuideporcmistfel.
Capul55use aseamindcu al unuicelne:are
botulalungit, maxilaleputernice, cubuzeproeminente,
blanastufoas5 ti coadascurti.Masculul babuinatepieleacapului,g6tuluisiumerllof
roiie,neacoperitl deblanl.
Puiide babuinise nasccu blananeagri,aceasta schimbendu-se in marope
mlsuri ceel cresc, Totimembtiiuneicetede babuiniaiuttrlalntruireapuilor.
babuiniipottrli pdndla 37deani.
ln aaptivltate,

\z_

---:-

:z:=?--
ZEBPe
 (en(t€se(Berr(
Cainele silbaticafiican
esteunmamifelcarnivor
dinfamiliaCanidae lntalnitnumaiinAfrica.
Corpul ii esteacoperitde o blandcumodele
neregulate, sub formede pete negre,alb€ 9i
galbene,distinctivepentru fiecare individ in
parte.Estesinguraspeciede canideale cirei
membreanterioare suntlipsitedegheare.
ln general,adullii au o greutatecuprinre
intre 17 Ii 35 kg,lntltimeaaproximative de 75
cm,lunglmea corpuluide 100cm tiocoadilunSe
de 3(H5 cm.
Masculiisunt pulin mai dezvoltalidecet femelele.Deti ca infiilbare c€inele
africanpareslabgifirav,corpullui estemusculos
Siputernic.
Hranalor preferatS
esteiormati din antilope,zebre,impalasautazele,pe carele
ataci doar atuncicandtoati haita este pregitl.t5.Ucid ti mdnanc,repedeprada
pentrucdahecarnivore, maiputernicedecatei, pot aptreaoric6nd.
 €(cFenru(
Elefantul facepanedin familiaProboscidea
(animale cutrompi),filndcelmaimaremamifer
terestru.Trebgtein pidurileAfriciisi ale Aslei.
Exist5doui tipuri de elefanti:cel african,mal
marecastatur59igreutate,ii celasiatic,Elefantul
poateatingechiargreutatea de5 tone.Triiegte in
turme.Fiecare membr!alturmeiaiutilacregrefea
puilor,iar ?ncazde pericolelefanliimaturise
 Frumoasa antilop5 Kudutriiettein parcurile
nalionaleli in rezervatiile naturaledin estul
Africii.Esteun animalexcluslv ierbivorextrem
de timid,ce se hrinegte5i se deplaseazi mai
alesin orelediminelii,dupi-amiaza tarziusau
€rziuin noapte,
Colpulmasculului de Kuduestedeculoare
cenutieintens,strdbitutiidE13-14dungiverti€ale.
Petrumazare o pati alb6,careiesein evidentl, de
asemenea, tio dung5albi la bazag6tului.Galonulalb dintreochiicatifelaligi zona
albediniurulgurildaucaracter felei,careesteinchisdla culoare.Umeriili spatele
acestui animalsuntscurte,Pecappoartio pereche decoarne careserisucescgralios
in spiraliin sus5iugorlnclinate sprespate,in perioadeledeimperechere, masculii se
infrunti adesea 5i coarnelele risuciteli seimpletesc,
feri a semaiputeadesprinde
unuldealtul,Siadesea morastfeldatoritideshidratirii.
Dincoarnele acesteiantilope sefacinsttumente muzicale - unfeldecornmuzical
ln caresesufl5.Laevreiacesta estenumitstqtqrgiestefolositin sinagogila ceremonii,
in Africa,segisescdoui tipuride Kudu- unulmaimareti altulmalmic.Tipul
mareestearestaturamaimaregi sedistingeprin barbamaroinchisti alb €ares€
lntindepini la piept,Coarnel€ suntti elemaimari,la fel 9i urechile.
Kudumareare
pecorp.
doaropt liniiverticale

-i>-.-_

6
 Blvo(u(
lntelnitatetin Africa,cet9iin America
de
Nrod- undeestemaicunoscut subnumelede
bizon- 9i in Asia,bivolulesteimpreviuibil
$i
periculos.Masculiiacesteiimpozantespeciide , ..
bovines5lbatice atingin modfrecventgreutili -r.
intre 300 5i 900 de kilograme,o in;tlime de :
1,7 m 9i o lungimede 2,8 m. Bivotutafrican . .,
aiungechiargi p6ni la 900 kg,ceeaceit face
un adversarpericuloschiargipentrupentruun grup
d€ lei. Cutoate acestea,nu doar dimensiunilesale
au dugde-alungulistoriei la reputatiasa de uciga$de oameni,.i Si perecheaqe
coarneimpresionatepe carele detine,
?n mod unic printre mamifereleerbivore,bivolul african di dovadd oe o
agresivitate neobignuitS,dupi cumpoateconfirmaoricevAnitorsau€ercetitorcarea
studiatmodulde viali al acesteispeciiaparte.in timput uneivenitori,dacSun bivol
esterlnit, seretrageinvariabilintr-un desigde undepornegteinurmirireavanitorilor
pe care-iatacecel mai adeseadin spate.Unii cercetitoriafirmA€i rolul de cel mai
periculosanimalal Africii,delinut de hipopotam,estedetronatin uneleregiunide
cilre bivoli.

ffi
.),, 1l
E.,Lt

\M
 Hienele
hr(oe
auapirut cu25-45milioane de ani
in urmi.Stdmotiilorapa4ineau fanilieiviveridelor,
en|umamifere rlpitoarede micidimensiuni, 9i
primelese9i aseminau cu civeta.Estemamifer
sarnivor caretriiette in AfricaSiinAsia9ldintre
hienelecetriiescazi,hienapitatdesteceamai
mare,tiestespecia ceamair6spenditi in Alrica.
Populeazl multetipuri dehabitaturi-printre
.aredeterturile, in zonecutufigurius.ate,dal ti
linuturipeduroare - din suduldetertuluiSahara pendin Atricade Sud- exceptand
parteac€amaisudiciti bazinul fluviuluiCongo, 9i muntipani la
ti zonesubdetertice
3962miniltime.
Hieneleauindllimea de7l pan6la88cm,Aulabele, botulSicapdtul
coziideculoale
marofoadelnchissauchiarnegru, getulti umeriifiindacoperite
deo coamdscurtA ti
deas5,ti getulli guraputernlce, cu carezdrobesc oasele,Suntcarnivore:omoald
antilopemiciti suntnecrofage (s€hrinesccucadavrel candnuaucevena.
Speranta devialt estede25deaniin captivitate.

'--_

ff,r /
(/)
f )t )
0
"i.t
"t
;w\r \d.
,l'\'',
 Gh€PERDU(
Ghepardul esteun membruatipical fumiliei
pisicilorselbatice
mari,telida€.Ghepardul este
un citirdtor modest,vanandpradaajutatde
vitezasadealergare tinu datorittagllitdlii.
Ghepardul este,de departe,cel mai rapid
animalterestru,9i chiardaci vitezasa maxim{
exactiestenecunoscutt, acestaestecapabilde a
atingein trei secunde,pornindde pe loc,viteza
decircau0 km/h.

_._--____\_

r lll
u\r n

ffi
[ -,,-*r/-\.n
\M."- ^

-;2_
=--\

fi,lwu
'V
 Girafa
G|ROFE
esteceamaiinaltidintretoate speciile
deanimale. EsteoriginalidinAtrica.Masculii
pot
avea48-5,5miniltimeSiogreutate de900kg.
Giratulesqntfaimoase datoriti gatuluilor
extremde lung(carele permitesi ajungila
frunzelecelemaiinaltefimaifragede dinarbori)
ti picioarelor
anterioarecare sunt mai lungi9i
mai maridec6tceleposterioare. Capulle este
prevdzutcu coarnemiciacoperitecu piele.in general,
gircfelecomuni€Ecu aiutorul infEsunetelot,sunetelepe caE le emitesu
aiutorulpHmanilor s5ienormineputand fi auzitedeurecheaumani.Limba deculoare
n€agri,foartelungi (circa45 de cm),ii permitese-91curcleurechlle.Blanaestede
culoaregalbeni, cupetedeculoatemaiinchise saumaideschise, peteledepeg6tsau
picioaresuntmaimici.
Perioada degestatie
a ginfeiestedet4-15luniti na$e,standin picioare,unsingur
pui,caremisoarlcca.1,8m.Lapulineoredupenagte.e, puiuldegiralEpoatedejasi
alergeOricuminprimeledoue slptimanipuiistaumaimuhgezend gipizilidemama
lor.Ginfeleadultesuntpreamaripentlumaioritatea carnivorilor,
darexemplarele mai
tinerepottl atacate
delei,leoparzi, puiuldevine
hienesaucainisilbatici, independent
dupi 18luni.Doaro parteajungadullLavando mediedeviali de2(F25ani....

-"-\M. :y
\

)&, W9
 (€uI
Leulesteun mamiferdin familiaFelidae,ce ."r
--
trSieite in sudulsiestulAfriciiin
zoneledesavani, - _ '
precumtiin sudulSaharei.e:
paiiititi p5durideschise,
Leulmasculpoaiefi recunoscut utor datoriti .:
coamei sale, m;soari 1,7-2,5 m. in lungimerli-:
(capulsi corpul),o inSllimede 1,2 m 9i poate " _,
centeripeni la 250 kg. temelaestemult mai
mic6,centdrind penela 150kg, are 1,/F1,8m.
lungime,cca.1 m inillime sicantire$t€120-180kg. ,jii-Jt)"\,)iYa',
Elanaleuluiare o culoareatipicd,cu nuanlegalben-maroniu deschis,
Leiisuntcarnivori,triiesc in grupuride familii,careconstauin femeleinrudite,
puii de ambelesexeti un masculneinrudit,careseimperecheazd .u femeleleadulte.
Leulesteun iubitor de familie,ili protejeazifamiliain momentelein caree$e
atacat5.Femelele seocupacuvanatul,in timp ce masculiiaplri pi mentinfrontierele
teritoriului,Masculiisuntdalialaredingrupcendaiungla maturitate.CutoatecAeste
cunoscutca,,regele junglei",leul esteun animalcaretriieste in campiideschise. Din
pecateeste o speciein pericol,populaliisemnificative gtrsindu-se doar in parcuri
natlonaledinTanzania giAfricade Sud.
in llbertate,masculultriie9te 12-16ani, iar femelamai mult, 15-18 ani, iar in
captivitatein iur de 24 de ani.

$6 #ek v
\M
\M@n
\M \)/
 menGUsra
intatnit; pestetot, de la sud-vestulEuropei
pandin Africa,Orientul MUlociu, IndiatiAsiade
sud-est,ii chiarin centrulChinei,facepartedin
familiaHerpestidae, cuprindecuprindepeste30
de speciigrupate in 15genuri.
Mantustelevariazica mirime intre 18 si 75
cm,cu greutatede pani la 7 kg,de la mangusta
pitici,cuo lungime a capuluisiacorpuluinu mai
marede 24 cm9i 200-300 g, pani la mangustacu
coadi alb6,aproapede doui ori ca mefime.Au corpullungti zvelt,picioarescurte$i
coadalung;,adeseastufoasi,intreiumitate li trei sferturidin lungimeacorpulsi,La
meinitila picioareau cete4 sau5 degete,previzutecu gheareretractabilelungi,i
asculite,pe
ascul,re,pecare le rotosesc
carete folosesc
la sapal
ta s5pat,Lateva
Catevaspeciide
de manguste
specti mangustesqnttoane
sunt foane.inteligente
inteligentesi
po,l diyersetru.uri,deace-ea elesuntti utitizate caanimatedecompanie
"li:j]!y11""
se hrine$ curozatoare altemamifere gi
mici,reptile ouilelor,
ti
:i ouile acestora,frunze,tuberculi ".fiti";t;i;tri
Siridicini de ierburi.ltl construiesc
adiposturile
ntr-ovarietate de locurl.Unele speciisapi
l€speciisapivizuini
vizuinicomp
complicate, cuun sistern complex
de.tu!efe.:q
urs{r

N stb
- i2

d.slt/41,----:-
 ((OPERDU(
Leopa.dul esteo felinS,te apariinegenului
Panthera.Triieitein Afriaa
tiAsia,intiriprecuml
India,pakistan,China,cabon,Congo, Kenya, dar
giin Siberia
giin altezone.
El este vestit pentrucapa€itatea sa de
adaptare,iardatoritisimturilorsaleexcelent de
dezvoltateti a desenuluibl6niirimine nevdzut
daci estenevole.Culoarea bleniisalecu des€n
caracteristir
variazddelagalben deschis la negru.
Leoparduleste una din cele mai mari feline, cu o
greutate intre4H0 kg,o inebimede5G80cm9icuo lungime a corpulutdepan6la
2 m.ln ciudamirimii,leopardul esteunanimatagil:aleargicuvitezedepanil; 65de
km/htl poatesiri penila 6 m orizontal5ipani la 3 m verrical.
Leoparziisuntanimalenocturne -vaneazi!i mlnenc6noaptea. Dupdo v6nitoare
reuiitS,leopardul seodihnetteti, decelemaimulteori,itiurci pradain copacpentru
a o feridecelelalteanimale.Dealtfel,ziuaseodihnette in tufiSuridesesauin copaci.
Leoparduli9i petrecetimpulcel mai adeseasingur.Exceplie suntperioadade
imperechere giperioadain carefemelaiticreite puii.
Triiette11-12aniinsilbeticiegipenila 24-.25 aniincaptivitate.

/'{.?:,;D

sgc,l
rts?e
f+fi
i"gr*J:
6*'dj\
0-"&"j
POR(UI
D( Pemenr
( eeRDveRf-u(
,
DeSiaceastispeciede mamiferoriginardin
Africa are unele aseminiri cu tapiful sud-
american,cei doi nu suntinruditi. Esteunul din
cele mai strSvechianimalede pe Pimant - -
aproapeo tosili vie.
Denumireade aardvark(ln limbaafricanS,,porc
de ptmant") i-afost dat5datoriteasemlnirii izbitoarecu
unuiDorcdomestic.
Estedetaliemijlocie,
solitar,
9iumblSmaimultnoaptea. Membrele acestuiasunt
groase5i scufteavandin terminatialor copiteasemeniporcilor.Botulestelun&
tubula4specificspeciilorce se hrlnesccu termite.Datoritdacestuifapt mai e$e
numit de furnici"sau,,ursulfurnicar,,.
Auzulti simlulmirosuluisunt
"man(itorul
asculitela celdintei,
darvederea e siracE.Limbaestesubtireg poateajungela45cm
delagur6.Celmaiciudat lucrulaacesta estedantura,carenuesteacoperit6desma[,
setocetteti apoicrettemereula loc.
Minanciinprincipaltermitetlfurnici,Poateatingein greutate
pani la4G45kg,
iar lungimea corpuluipoateajungepeni h 2,2m, daci seia in consideraregi coada
carepoateaveachiar9i70cm,

\@ $\n
2
V
\\l ,
\\Ir
\$s
W}
 Rno(€Rute(B
Celmai maredin speciasa,rinocerulalb
estealdolleacamirimedintreanimalele terestre
depePimAnt, dupi elefant,
corpulluidepitind
la maturitatelungimea de4 metri.lar masculii
dinaceastirasipotcentirichiar$i
peste3,5tone.:
Rinocerii
albitrdiesc
in zonatropicalttiin sud-estut
Africii,sehrinesccularbi,augurimariticate
coarnepe bot, cel din fall ffind Tntotdeauna
mai
mare.inmedieacesta
atingeo lungimede90cm,cu
toate cEin unelecazuripoate misura chia. ti 1,50m,
9l estedin cheratinS,spre deosebirede coarnelecerbilorsau bovlnelof,
Rinocerulalb nu are deloc pieleaalbi, ci .olorati intr-o nuanll cenutie-alb
murdarS. Dar,botezatde olandezi,,Wiid"adici - aluziela botul s5ulat adaptat
"lat,,
la iSscutiarba,termenulatrecutin limbaafrlkaans vorbltl de buri,colonl$tiiolandezi,
carel-au numit,,Wit".Primiiexploratoriengtezilau spusWrrit€,preluandincorect
t€rmenulde Wit din afrikaans,undelnsemna,,lat',.Astfel,nevinovatulrinocercu
botuf fat s-a pomenit botezatThe White Rhinoceros,adke rinocerul.el alb.
Au vedereaslab6,inseauzulgi mirosulsunt foartedezvoltatetiii aiutd si evite
pedcolele,deoarecerinoceriialbi sunt animalepagnice,Din picate, acestlucru nu
estesuficientpentrua scdpade braconieri,carefiveneazipentrua le vindecoarnele.
Separecdin zilelenoastremaisuntin viati circa 11 600de rinocerialbl.

\M
\M
\*^-
 htPoPoremu(
Esteunul dintrecelemai mari animaledin
Atrica,al treileaanimalca mirime de pe Terra,
fiind pulin maimicdarmaigreudecatun rinocer
alb.in ciudamdrimiisale- 3 m lungime,1,5m
inSllimeii cca.2500kg, cu o gur! mlsurando
jumitate de m, ti o perechede colti imenii
(aprox.0,5ml, poateintrecein fugi oriceom,
Totu$ihipopotamuleste destul de palnic.
Minancddoariarbi, frunze9i- rar-fructe.
Hipopotamiitriiesc doar pe continentulafrlcan
in zoneledin suduldeSertuluiSahara,lenevindtoat5 ziua
In apl sauchiarin ndmolSiiegindsi se hrlneasci doar noaptea,pentrua-!i potoli
foamea,un hipopotamestenevoitsi parcurg5pe pimant pani h 5 km, mancand
aproximativ40 de kg de vegetaleln tiecarenoapte.
Hipopotamul masculestenumittaur,femela- vac5,iar puiul* vilel.Arecorpulln
formdde butoi,o gureenorma,picioarescurteti catepatrudegetela fiecarepicior.
Esteacoperitcu o pielegri-maronie,insuficientde groasi pentrua rezistasoarelui
arzitor. Pieleasa transpiri un lichid tosu, uleioscarepistreazi pieleaumedi ti o
proteieazi cand este sub ap6. Datoriti modului de viaii preponderentasvatic,
hipopotamularenerile,urechilegiochiisitualisusdeasupracranluluipentrua putea
vedea,respiragiauziflri a fi nevoitsl.giscoaticapuldinapi, stendastfelscufundat
in ap; chiarmaimultde 5 minute.
TrEiettecirca40 de aniin libenate9i49 de aniin captivitate.