at

at

sb
uPloaded
byst€f30
 0RI
Peisaglstii, gredinarii
gri(dinarii gi amatorii de flori l$i doresc plante
rare ii exotice. Acestl doi termeni sunt foarte cunoscuti,
cunoscuti_si
totugi nu foartemultetume9 e careestedlferenlaintre ei.
Si
Planteleexoticepot fl rare, dar nu toate plantelerare sunt
Si
exotice-.De asemenea,nu orice planti exotice este rarA, mai
ales printre celelalte plante exoflce na ve. Ne referlm alci mai
mult la spatiulnord-american.
O plantd rard este o planta care se Felegte doar lntr_o
singuri regiune Sl se gisegte de obicei in cateva exemplare.
Planterare pot deveni orice plante specifice unel regiuni care
sob acliuneaumani Si-aurostransaria de rispendire9i, mai
mult de atat,pot ajungesl disparacu totul.Termenulde iarsau
monumental naturiiaplicatde o institutieuneiflorl reprezintao
distinctlede naturasocialedati uneiplanteraresau exotice.
Titful de plantd exoticd este dat oricerei plante care nu
cregte in mod nativ lntr-o zoni. Majoritateaplantetor exofice
sunt gi rare in zona in care sunt transferate,aclimatizate,Unii
gridlnari numescplanti exoticao plantecu forme si culoare
neobilnuiti, oblinutdprin incrucigiri sau mutatiinaturale.
Delphiniumbakeri este un exemplude plantl care a devenit
rard datorite cauzelor de mediu. Extinderea infrastructurii, a
drumurilor,este principalacauz{ a diminuarii numerulu!de
plantede acestgen.
Un alt exemplardin Californiaeste potentillahickmanii,o
floarecu cinci petale,considerataa fi pe calede disparitie.
Zorelelesunt flori frumoase,de un albastruintens,uneorigi
mov,$i sunt considerateplanteexotice pentru ci nu sunt native
in Americade nord, dar nu sunt rare! De asemeneabambusul
este o plantl exotici care a fost foarte bine aclimatizati.
Gopiceii mici sau bonsali sunt de asemeneaplante exotice
foarte ciutate.
Plantele rare gi cele exotice pot fi confundate intre ele.
Acegtitermeniau devenitatat de utitizatiincat nici nu ne mai
dim seamacAsunt folositi incorect.
Pentrua nu existaaslfelde confuzii,EdituraElisvl prezinte
o serie de flori rare sau foarle rare, pe cale de disparlfiC.
llttuM
RI
it rard
enilor,extin-
d principala
numAruluide
 TAGGA
CHANTRIERI
, Tacca chantrieri, numita 9i
planta-liliacisauFloareaDrac,esie
considerati e raritate aparte.
Are frunzele liingi de 40-5b cm,
de un,verde strilucitor. poate fi
curtivata
;"":'T,fT,i,lT:"}ilj; 0,"ffi*#*
apropiatdde negru. Floareasa este ,aseminiloare unor
aripi-_de.liliac din care pornesc cateva ,,muste!i,,lungi
arcuite, iar in centru are o rozetd de flori, care pe misure
ce se desfac ofere intregii planteun aspectciudat.
Inmullirea se realizeazi cel mai uqor prin divizarea
lube-rculalorsau separareatufei. lnfloiirea are loc vara,
dupi ce planta produce c6tevafrunze.
Inflorescenta_apare ln virfut uneitije lungide ptni la 1 m,
ce se formeazain centrul tufei.
 STRONGYLODON
MAGROBOTRYS
NumitaSi LIANADE JAD, este
originaredin pdduriletropicaleale
Arhipeleagului Filipinez bste o
plante celeretoare, intalnitd in
pddurilecu umiditatemare.
Frunzelesale ating l5 cm lungime,
fiind divizatein 3 foliole*ovale.
Culoarea frunzeloresteroz-btonz initial,iai ia maturitate,
verde.infloregte in lunileianuarie*mai,
fiorilefiind$ubformd
de ciorchinicu o lungimeintre 40-90cm Si sunt alcatuili
din flori ln formade ciocde papagalrdstu.r,nat, de un verde
culoarea jadului, unicin lumeavegehle
,F,lorileigi modificeformapentrua puteafi polenizate de
o 6.pecie pe
de liliecicareaternecu susulIn ios flori pentru
a beanectarulprodusde acestea.
., Un,qlt.lucru interesant despreacesteflori,e$tecAatunci
candajungla stadiuldea se ueca,l$i modific{culoareadin
verde.'jadln albastru,iar apoiIn mov.
* toliolG= tiGcaae
din trunzuliteleunei frunzecompuae
 LLA
i .'"].
Nrl
rrTe o planta
pe
apa4rn familiei
o intilni stri
de Nord Galiforniei.
Es rro plante protejate de
a ile locale,careau stabilit
"p'lande redresarea speciei.
In ciudaeforturlloracestora, se considerecl
doar 4500de astfelde flori,
Aceastefloaresdlbaticimicdproduceflori luminoase,
-formate
dlncincipetaledeculoardgalben-aurietniiire"ga
primivari.
Tulpinaesteculcatela pamant,
taratoare,
iar lunqimea
acesteiapoatevarlade la S la 45 cm.
_lnfloregtetn tunileaprllie-mai,dupecareiarnamoaretn
-Intregime,rlmananddoartulpinausCati,
Potentilla hickmantipoate fi tntalnite ta o attitudine
cuprln3llntro l0-{30 m.
HIRTA

ales

S?&s
iI::.,t.$l b"ri'.rtqi
' .,r}>.)".
 LEONTOPODIUM
ALPINUM GASS
NumitepopularFloarea-Reginei
sau Floarea-de-colt,esteo sp;cie
de planti erbacee,perene.
Perioada de inflorire este
iulie-august.planta.esteinalti de
5-20 cm, cu inflorescentealb-
argintii,unelemai mari,alietemai
mici,gi careiauformauneistelule.
Planta'este acoperitd cl: peri catifelali, argintii, ce
fj.
confere o etegantadeosbbiti.
D€caln Romaniaplantaajungedoar panela tnetlimeade
maximum20 cm, ea poatetre$te in alte llri pini ta 50=gOcm,
, O intalnimtn MuntiiCatcarogi, in pajigtilede p9 versantii
abruptigi insoriti sau pe stancerii. .'
La noi cregtein Muntii Carpali,fiind declarati monument
al naturii inci din 1933. ln afara spaliului romanesc,
Floarea-Regineitnfrumuseleazi zone - din Abruzzi, Alpi,
Balcani,Pirinei,dar Si din Asia Gentrali $i de Est.
 RAFFLESIA ARNOLDI
Rafflesiaanoldi esle originari
din piduriletropicaledin sud-estul
Asiei, mai exactin insulaSumatra
din Indonezia.
Este o planti parazita care
cregtela redacinilevitei tropicale,
ea neputandse-gifabricesinguri
hrana, deoarece este lipsite de
frunzegi clorofili.
Plantanu aretulpine,lnfloregteo singuredate pe an, iar
floarea se deschide doar pentru o septdmane.Floarea
poaleajungela diametrulde 1,3m grosimegi o greutatede
7 kg. Fundulcupei este plin cu o cantitatemarede nectar,
cu rolul de a atrageinsecteleIn vedereapolenizArii.
Acelaii rol il ioace gi mirosul pulernic,de carneputreziti,
pecarefloareall emand.Dupdpolenizarefloarease transforme
lntr-un truct mare gi zemos,plin cu seminte.Pentrua se
lnmulti trebuieca fructul sA fie strivit de pasulgreu al vreunui
animal (de obicei rinocer sau elefant) care poarti apoi
seminteleprin jungli.

Cr*se.!H
"w,
./";:W?.-.t
llfttY-.\.1
$!.\",\
qtiyi:
W
ffi'r--W
 GYPRIPE luM
. 'CALGE
NumitpopularrsPseq
rrurrrrr t vPurqr mnei,
...Rstcospeciedeorhidee and
genuluiCypripedium. Es
erbacee, perend, care infloregte
anual.Atingeo indltimede pini la
2 metri.Infloregtedin iulie-august
p6ni in septembrie.
Frunzelesuntlungide6-12cm,latede2-4cm,inconjurand
tulpina, 9i prezintdcate trei frunzuliterareori opuse,
rotunjitesprebazi, ascutitespreverfgi dinlatepe margini.
Inflorescentelese afld la bazafrunzelorsuperioare,cu
2-14 tlori mari,lungi de 3-4 cm, de culoareroz-liliachiu.
Plntenuleste lung de 4-5 mm, verzuiSi pulin lncovoiat.
Fructulareformauneicapsuleovale.
Papucul.Doamnei este o plantd ornamentale, rareori
spontani,Sepoatelntelnipe meleagurile Romeniei, darca
arealareEuropaCentrald,Himalaya subtropicald
$i Indla,

'))

)
( (
 TITAN ARUM
Titan Arum (Amorphophallus
titanum) a fost descoperitd in
pidurile tropicale umede din
Sumatra,in anul 1878,de c6tre
botanistulitalianOdoardoBeccari.
Ceamai recenti inflorire a fost
in gridina botanicedin Betgiain
mai anul 2008.
Producecea mai mare floare
din lume,cu dimensiuni cuprinse
intre 1,50Si aproape3 metri.

Aceasteplantdeste supra-
numitdgi ,,Floareacadavru,,,
deoarecemirosul seu pesti-
lenlial aduce cu cel asem{-
netorcerniiputrezite,atragand
insectelepentrua fi polenizate.
La deschidere,floareaare
temperaturacorpului uman,
iar culoarearogie gi mirosul
emanatse pare ce au efecte
iluzionisteasuprainsectelor,
care o confundi cu o bucatd
de carne,
 iE
hir Gehtiana,utea) este
na zona muntoasa a
rul pei.
putemlntalni gi in Romania,
fiin consideratemonumental
nat irii in Munlii Bucegi.
te o planteerbacee
careajunge
pane la l-2 m inittime, Si care
apatine familieiGentianaceae.
ln Rominiacregtein zonelede cfimpie,celes
margineapedurilor.Are duraiade viati de pini la 8{
Are tulpina dreapti, neramificate,care se terrnih
rizom* puternic ai lung in pdm6nt. Frunzele s
opuse,au nervuriputernice,numaitulpinare;ir
bazi sunt petiolate.Florilesunt dispusela::b-al
gi au cate 5-7 petalede culoaregalbendgi fo.
Tnfloregte
Infloregte in iulie
iulie 9i august. Este ,folos
august. Este folositt
medieinei naturiste, pentru stimularea,,,i
digestie,avandun gust amarputernic.:,r:,,r't:
*tulplneingrogate,subterandsau la suprafatasoluiui: ,llr::.
 Plantaa fost mutatala cr{dina BotaniceChisEickdin
vestuf Londreiln 1824,acesla ramananddomiciliulei
permanenl paneln prezent.Unsingurexemplar din aceaste
speclemaiexisfi,in localitateaWaitangi din NouaZeelandd
In prezent,GrddinaBotanic{din Londradeline36 de
camolli,dintrecaregapteproducflori atdtde ncobignuite,
lncil oameniide gtiintenu au pututsd le clasifice.
La mryoculanilor {990,cercetetoriiau avut nevoiede
trci anl pentru a identificaacest exemplarde camelie,
 NEPENTHES
TENAX
Nepenthesfenax a fost descoperite
in GapeYork,Australia,ln 2009.
',Eo plantecarnivori a careiradicini
se fixeazi pe scoada copacilor,
Tulpinapoateajungepani ta 100cm
ineltime.Intrareain urndestealcdtuit{
din numerogi peri luciogi, care sunt
orientaliin jos.
 SGHWEINTTZ'S
SUNFLOWER
Schweinitz's Sunflower (Heri
anthusschweinr-fzir)
este o planti
perene,ce ajunge de reguli la
iniflimea de 1-2 m, dar poate
depasi chiar 9i 3 m lnaltime.
Crestesub formede tufig.Planta
infloregtein augustsaula inceputul
lunii septembriegi rezisti panela sosireaprimuluiger.
Frunzelesunt de culoareverdegi pot atingeo lungime
de 6-{7 cm gi sunt asprela atingere.
Floafea are forma unor discuri mai mici de culoare
galbena.Petaleleaiung pani la 2-3 cm lungime.
Se presupuneci la inceputuriaceastespeciea dominat
tinuturilede preeriesau zonelede savan6.
In prezento putetiintalniin Garolinade Nordsau Sud,in
zoneleinsoriteale pedurilorsau pe marginiledrumurilor.
Gregtepe diferitetipuri de sol, insa preferatutacesteia
estesolul pietrossau cleios.
Schweinitz'ssunflowereste o speciepe calede disparilie
datoritAincendiilor,constructiilorin excessau a dezvolterii
rezidentialegi industriale.

a\.-
\-
 DROSERA GAPENSIS
Droseracapensiseste originare
din sudulAfricii,carnivore,perene,
cu frunzedrepte,de panela 6,5cm
lungime,maisubtirila baze.
Frunzele sunt acoperite cu
tentacule,cu un aspectumed,ce
secretao sevelipicioasacareatrage
insectele.
Odatece o insecti esteprinsdpe un tentacul,frunzase
ruleazilncet (camln {5-20 de minute)in jurul acesteia,
aducandtoatecelelaltetentaculein contactcu insecta.
Droseracapensissecretdenzimedigestivein sevi care
ajutd la descompunerea rapidea prezii.Cu cat insecta
incearcimaimultse 6eelibereze, cu atit tenlaculele se vor
6lr6ngemaitareIn jurul ei.
Florilesunt mici,roz,de pani la 1 cm; nu au nevoiede
polenizator9i producsutede seminte.
Plantaare.nev_oie.de multi lumini pentrura.tl rpestra
appeCtgl de'plantl,,picurata
cu loglf:. . ,r.:r..,,,,
......
 SYMPLOCARPUS
RENIFOLIT,S
Aceasta planteestecunoscutA gi
sub numelede Varza-de-Mlagtine,
Buruiana-Dihoruluisau,purgisimplu,
Varza-Puturoase.
Se dezvolte incet, este uret
mirositoare gi preferizoneleumede,
Are frunzelelate de 40-55 cm gi
lungide,30-40cm.
"',:': Poalefi gesiti in mediulsdunaturalln EstulAmericiide
Nerd,tn nord-estul Asiei,nord-estulGhinei9i Japoniei.
Areo singurifloare,careinfloregtelainceputulprimeverii,
deasupranoroiului.Tulpinileremaningropateln sol, iar
frunzelese dezvoltemaitarziu.
Floareaareo formi spectaculoasa de cochiliede melc,
jur
cdtearetn de l0 cmtneltime,de culoaremovcu petede
aceeagiculoare,mailnchise.
Mirosulneplilcut al frunzelor
servegtedeasemenea pentru
a descurajaapropierea animalelormaridin zone,carepot
perturbasaudeterioraplanta.
..'

=---- ,::'z

=-
ii'r,,
:'li