iir

db
uploaded bvst*f0

@ E S P F ?

FL@F" " . .

afla, Reprozinfi _ Florile ne inconjoaratn orlce situatle ne_am de multe ori ,,patade culoare.'ce de farmec lumil in caie trtim. Frumusetea,originalitateaformelor gi culorilor lor nu dispar decat odatl cu ele. Toatecomponentele florllor sunt in realitatefrunzemodificate, - diferite in moduri, cu scopul de a realizediferite funclii. Plantelece infloresc, se conslderdci au o vechirie de 13S de milioane de ani. Dupeindelungicerceterl, oamenii de itiinte au ajunsla concluzia ce pdmeleflorl semlnaucu magnolille de ast{zi.sau cu ,,liliaculde apd,,,celor douA tipuri -de plante lipsindule unele structurl specializatefntalnite ia planteieaga ziae ,,moderne,,. Flo le sunt supusedispariliei, ,,ajutate"de acel oamenicare provoaceextinctia in mod firesc a plantelor. Firl plante oamenii nicl n-ar exista, cici fosilele tor reprezintl principalii carburantl folositi, ridlcinile plantelor fixeazl solul, ln tulpinile lor tsi gisesc adlpost vieluitoarele, frunzelelor,,prepare,.oxigenul pe care noi fl resiirim... 9i totugi oameniiIe distrug cu atata ignoranle... In paglnile care urmeazA vom lncerca sl prezentim copiilor nu neaferat florile ,,specifice,, lirli noastre, care se regjsesc numaiin Romenla,cl aceleacare, aduse pe terltoriul noitru pe diverse cii, s-au aclimatizatatiit de bine, inclt am ajuns 8e le considerem,,autohtone,,, cele cu carecei mici se intilnesc zi de zi: garoafe,crizanteme, pentru stabillrea trandafiri,margarete... adevlrului, florilecaresuntspecifice floreiromanegti sunt:deditelut vinlt, gentiana,bujorul de munte, iriaul de niunte, toporagii (violetele), ghintura, maculcornut,ciubolica_cucului, etc.

Licrimioara(convallaria-najalis), cunoscuta dexiergdfitat $i subnumele coada&ticogului, clopotel; cercetug, . curpina de pddurc, du'tiibrdvioard, estesinguraspecie lloareaturculut', de planta care apa4ine genului familiaRuscaceae. Gonvallaria,

. Amerlea in pedurile de foioase, de Nord, zonele Prefere darumbrite, deluroase saudecampie, lunci,, zone chiarca un covor, undeformeazi cateodafi cu umbra, 9i are permanente case nuseingelbeneasce' nevoie de umiditate primevara celnfrunzeste esteo planta erbacee, Lecremioara din ridicinile remaseln pdmantpe timpul iernii, care de {5-30 cm. Tulpina areo ineltime se se extinde. continue Florilesunt albe (rareoriroz pal), au forme de clopotei, Fructul imbietor. mesoare 5-{0 mmln diametru $i auunparfum 5-7 roguaprins9i mesoar{ eslede culoare de lacrSmioara mmln diametru. gi ceafarmaceutice parfumurilor ln induBtria Sefolosegte

O idalnim ln Europa,nordul Asiei 9i

tl

ilACUT.
lfacul (Pepaver somniferum) esteo o floaresilbaticd, dar care cregte gi in gredini, cunoscute pentrufrumuseJee florilor salede culoare rogie,albesau roz. Maculestecultivatatit pentru semintele salobogate ln ulei,care au lntrebulntarelnduetrialdgi alimentari. Maciieraucunosculi lnce de acum3000de ani, poate atingco lnellimede,l00-t50 cm, Are o tutplnesublhe Si netedd, slmple saupulinramiflcate. Arefrunze verzi, ilorile sunt marialbe,toz saurogii, Fructulmacululeste o capsulece conllnesemlntede mici dlmen3iunl, de culoare neagr!,cu un-confinut rihicat de ulel(40-50%), Seminlele de macsuntadeseifolostte de gospodlne ca umpluturi pentrupr4lturl 9i cozonacsau proserate pestecovrigl, painegi aaleurl.

ll 'it ',] il ii

i.

'i).

i: ri.

funclie de soi (0,5..4 m).

Planta tipici aretulpina spinoase $i fructulca mecegele trandafirului selbatic, canina" carecregte subforme ,,Rosa de tufiguri ln regiunile aride,cu soluricalcaroase. gi Florile cu 5 petale, 5 sepale marede stamine Si numer galbene, stile,pot fi de diverse culori(albe, roz,rogii,etc). Fructul este cdrnoa, iar receptaculul,sferic, cu numeroase ovare,stilul cu stigmatulcapitat.Ga plante ornamentale, $e foloaesc ln parcuri gi grAdini (ca exemplare izolate saugrupate), avando deosebitd valoare foloseste decorativi. Se a Si in industria alimentare, pentruparfumul gi aroma cosmeticelor lor,

l'
,l'

lt

IIARGARETA
Margareta (Leucanthemum vulgarel este o floare de cdmp ce poate fi intalnita frecvent pe pesuni9i pajisti.Face parte din familiaAsteraceae. Esteo ptante perene cu tulpina ierboase, care poate atinge o ineltime intre 30-60 cm. Are o tulpind neramificagce prezintd pe sectiunetransversale muchii.

Frunzele sunt lobatedintat,gi nu sunt agezate perechi pe tulpine.Petalele sunt albe,a$ezate pe un sinourrind. Florile, candlncepse vegtejeasci, au uri mirosnjolicut. Marga.retelesu-nt re$pandite pepajigtite dintoatdEuropa, . iar in Asia se intalnestespeciat-Cuian themumircutianum chiarin-regiunea lrkutsk. in perioada cregtind, margareta a devenit floarea Sfintei Marla Magdatena, fiindnumitiimagOalene"sau,,floarea inocentei,,.

gir chiar galben; in plus, exista varietatibicolore.Foliajulvariazi considerabiltn ceea ce privegte

inetimeaSitextura. mai piticeatinglneltimide Varietatile 35 cm'.dar majoritatea ajungla 90 cm. Bujorii sunt de trei tipuri: unii inflorescla inceputul sezonului, unii la mijlocai altii tdrziu.Ruperea bobocilor influenleaze de asemenea florilor. durata Are nevoiede soarecel putin 6 ore pe zi pentrua se dezvolta corespunzetor. Bujorultrebuieplantatla o distanta rezonabild de pomi,deoarece lgi dezvolta un sistemviguros pot intrain competilie de ridecini,iaracestea cu redecinile pomilor. Dace, lnainte deinflorire, se pestreaza doarmugurii gi se lnlituri cei laterali, terminali florilevor fi maimari.

; tr ' li'

Grinulcreg

in Africa

nici unu

Crinuf vergat japonez (Lilium tigrinum) poate aiunqe la 150.cm.ina_ltime gi poafte spre varf { S-20 de ftdri 69ii_ portocalii.Crinulpoatefi cultivatfere dificuttetiin qridind. Inmultirea se realizeaziprin metodesimple:des6ertirea bulbilor,.prin bulb-iti prinfrunzele aerieni, solz6ase ale6ut6itor, prin butagi de frunze sau prin seminle. Se replanteaze odataIa 3-4 ani.

us lrivari4 sunt
infloresc , care rii. Candvedem
bulboase din

UL

lnseamne ce iarnaeste 100 , Existeaproximativ dF ghiocei,care difere prin Firecia merimeSi floare. Respandirea se faceprin bulbi,prin mutare candplanta imediatdupd ce frunzelese ofilesc; se este ln hibernare, gi prinseminte. potfi cultivati gi in poate raspandi Ghioceii ghivece, plantali dartrebuie lncd din lunaoctombrae. gi o tulpinecu flori. Dinfiecare bulbra6ar 2 sau3 frunze gi delicate gi au 2-3cm lnetime,Prezinte Florilesunt mica 3 petalecu varfulverdela interior9i alte 3 petalealbe la exterior,Plantaareln jur de {5 cm Inellimeii lnflolegteln gi februarie nordice. ianuarie ln zonele temperate
ln lilareaBritanie. Pfimadatd ghiocelula fost semnalat

ici ale ghioceiloriegind

Dartaralalelelor esteOlanda, undeincadin sec.al Xvll-lea laleaua reprezenta o valoare, deoarece bulbiise foloseaula troc cu monedesau cu zestrece valoraugreutatea lor in aur, Florilelaleleisunt tntr-ogami foartehrgi de culori: alb, rogu, galben, podocaliu, roz, ciclam, tnti-una sau doua culori._Exista, in general, patru tipuri de flori: simple - invotte(cu rotunjitela varf_; mai mutteranduride petalej9i rotuniite_la verf; ascutitela varf; latelepapagal, Cimplecu flori franjurate,dantelatesau incretite.

celnseamnd turban, floarea lalelei fiind asemuite cu acesta. ln lran floarea estereprezentafi pedrapelul national.

UTTA

rezistente flori de gredine, Speciile9i tipurilede petunia se distingprinforme,marime florilor: $i culoarea Forma florilordifera, in functiede soi, iar de a$emenea plantei vadazd lnetimea lntre20 9i 80 cm.Petunia infloregte zile dupi 65-70de de la semanare. Majoritatea varieHtilor gi plantecu Petunia desoiuriapa4in speciei hybrida cuprind flori albe,roz,mov,violet,etc.cu un parfum foarteputernic, Provine dinAmerica deSud(Argentina, Brazilia) Siesterude gl ardeiul, buni cu cartoful lnflorind ln perioada vari-toamne.

PATgEIUTA
cregte ln toateanotimpuiile. Mii pans'eluta cunoscute Gunoscura 9i ca panseluta 9t de camp, cln Barba-lmpdratului, catifeluta cgtirerula s si{ _B:P:-ipp3f4rrui, Trei-frafi-pttafi. Numete provine di cuvlntul fraicez,,pen's6e,.,care lnseamnigdnduri, dansetuti - fiind astfelsimbolul amintirilor.
floare de origine europeaii, c

Pansef ula Mola tricotor)eateo

of?c (itorite atbinete suntEJrinilriroii.j, i-"i i-"Linl_gLelizalg? por_cutege Ierese la final

obtine nolrlsaduri. de sezona$aincdtdi se poatl

ceaInferioart 9i cetedoudsuperioare tiino niai'miii'itcat cete_taterale cotorate colorate fn ro9u, vtotet, lit'"iila'if"". Potfi.unicolore, bicolore striate saupltate, pentiu faptut ci atmlefluiurigi alteinsecte. _ Esterenumitt

ensiuninri-ci,Frecr pelil,":1"n,::1"_gpl1Tl1g"_g'f tutpine, afinge ce[mutr l5 cmrnnlur6,-l.i'n-Jii undiametru d-e aproximativ {,5 cm.Ftortie "Il!'"'" iu'S-p"l.f" Iirig.r",

FA
Caryophyprovine umele
de plantecare = Zeus,$i anlhos

numelelnseamn

garoafele inaredin Eurasia, uneledin celemaipopulare de gredlne. Cuajutorul hlbrldlzerli garoafe. lniulllrea se facoprin ieminfe,careae seamlne ln fobrua e-martle. pot atinge40-50 Garoafele cm lnillime, au flori simple tau betute, frumosmirosltoare, cu diametrul de 4-6cm,de dlferlte culorlprocum: ro9u,roz,galben, alb.Frunzele sunt g .verzul, ascullte, agezate lungul de-a tulplnli.

Nuferii (nymphaea,l sunt plante acvaticecarefic paie din fbmili tot globul gi cuprind ciica 40 ite

Nymphaeaceae. Sdntrespandite pe

tip^uri: gi plutitoare, subacvatice celede laiupEia(a apei avand camere cu aer, in formede inime gi cu un peliol(=codita fr.unzei) lung.Flodle suntfrecvent aromate, aupeialete deculori diferite cevariazide la albgi albastru la nuanie derozSirogu. Frunzele variazd ca dimensiune unele sunt maii cai o farfurie,altelesunt cat nigtediscurimici gi au rolul de a reducecantitatea de alge din iazuriprin obstruclionarea luminii;de asemenea oferdtocuride ascunzig pentiupegti. Toto specie de nuferesteSi lotusut (Nelumbol, carbare flori asemenetoare, dar se deosebeste prin forrii frunzei. Lotusulsacruse inalle deasupra apei,-in timp ce nufarul pluteste pe ea

plante perene, barli, lacuri, ape curgitoare.Au tulpini lungi (rizomi) infiptetn mal. Frunzele se pot clasifica in doue

{Jtvc"

FS\'\t'l

,a

-ry

SA
i dir! nordulAfricii $i Europa i. Exi$le circa 32 specii ) bi''esleq plante bulboasl. Popularmai e denumite9i ghiocel galben; trompetd, chirsenis, coco-

rite,cuprine sauzarnacadea. Narcisele au un parfum special, foarte puternic,motiv pentrucare suntindrAgite de toatdlumea. Florile sunt,in functie de specie, panela mici(miniatur), circal0 cmdiametru, variind pand dela albSigalben, la rogu. Existedatecareatestace narcisele existedin anul 3000 inaintede Christos. greci,romani gi chinezi Vechii cultivau pentruproprietetib narcisele lor medicale. prietenia, Narcisa exprime bucuria, vacanla. Eateconsiderati o floarea copiilorgi a adolescentei. 8e daruie$te la nagterea unuicopil.

orientalis), l:lea gi a fost cultivate

iuvaerul Orientului", a in Europade Vest ln

{0-'15cm distante cii$e gi aproximativ plantate unul de celilalt.Zambilele ln lunaianuarie vor lnflori primivara.Bulbii mdsoare in mod normal 14-15 cm, dar pentruzambile ({9 cm). enorme ating gi dimensiuni :-,'Floarea, deosebitde parfumati, are coloratul de obicei piersicAi albastru;se mai pot gesitnsi gi zambile alb,r.oz, purpurii,rogii,albastru-inchis, galbeneSi portocalii.Pot fi cultivate cu usurinle ln ghivece,ca flori de apartament. Bulbiisunt toxici gi de aceeanu sunt pe gustulrozdtoarelor.

lateln Austria ln anii {500. primaverii. o floare specifica i se planteaze in lunaianuarie, cu multsoare, la {5 cm

.,

.,.. "]

@ffie
!?.KHH uplmadsrS bvi:
'.,;[;i{,x