Sunteți pe pagina 1din 13

Cu toti incercam sa ne hranim cat mai sanatos,incercand sa alungam din alimentatia noastra acele E-uri care ne fac atat

de rau organismului nostru. Si pentru ca sunt persoane care si-au construit o mini-gradina de fructe si legume langa casa ,si care isi doresc sa le creasca ecologic m-am gandit ca acest articol le va fi cu siguranta foarte util. Pentru asta va trebui sa urmeze catva pasi esentiali necesari in cultivarea fructelor si legumelor ecologice.

Ce trebuie sa stiti?
-daca ati cultivat ani la randul legume care au fost stropite cu substante chimice,atunci nu va asteptati ca pamantul pe care doriti sa-l cultivati ecologic va fi curat mai devreme de 7 ani. -daca totusi ati folosit substante chimice,lasati pamantul sa respire,nu il mai cultivati minim 2 ani,in tot acest timp pamantul se va reface hranindu-se doar cu mulci,iarba, care cu siguranta va creste si care nu va fi indepartata,gunoi de grajd,frunze uscate, mranita,cenusa de lemne,toate aceste se vor amesteca prin aratura o data pe an toamna. -cei care nu au folosit substante chimice insa ,vor fi si cei mai norocosi pentru ca nu vor astepta deloc ca pamantul sa se refaca pentru a cultiva in mod ecologic.

Cum pregatim Pamantul?


-operatia incepe inca din vara ,cand intr-un spatiu din gradina confectionam cu ajutorul a 4 dulapi de scandura o mica ladita pentru depozitarea mranitei (atentie mranita se va tine maxim 3 luni in acest spatiu,incercati cat mai des sa udati amestecul si sa-l intorceti si tineti amestecul acoperit pentru o fermentare optima). -toamna ,veti arunca uniform pe pamantul din gradina ,rumegus,nisip,frunze uscate,cenusa de lemne, si gunoi de grajd,apoi se va trece la aratura . -primavara ,doar curatati pamantul de eventuale buruieni

Pregatirea Rasadnitei pentru viitoarele plantute


Samanta
-incercati sa procurati samanta netratata chimic,pentru ca tratarea chimica a semintelor vor transmite o doza chimica si viitoarelor fructe,poate nu intr-o doza asa de mare cum ar fi de exemplu tratarea propriu-zisa a plantei in gradina cu chimicale,dar cu siguranta se va regasi o doza mica de chimicale in viitoarrele legume.

-incercati sa pastrati samanta proprie,pentru ca asa vom avea cu certitudine dovada ca provine dintr-o cultura sanatoasa si netratata chimic. -pentru o mai buna calire si vigurozitate a semintelor si a viitoarelor plantute inainte de insamantare se vor tine la congelator timp de aproximativ 8 ore,dezinfectati semintele indiferent de mediul din care provin inainte de a le insamanta.

Pregatirea pamantului pentru Rasadnita


-incercati sa eliminati din start pamantul provenit din gradina,pentru ca indiferent cat de bine il dezinfectam atunci cand il pregatim in cantitate mare este foarte greu sa fie dezinfectat 100% ,si un procent cat de mic nedezinfectat poate aduce boli, sau paraziti nedoriti viitoarelor plantute. -folositi mranita vegetala,este un pamant excelent pentru o dezvoltare optima la plantute -amestecul trebuie sa contina,mranita,nisip si gunoi de grajd,toate vor fi cernute si apoi oparite -nu folositi pamant lutos,plantutele nu vor putea creste mari,pentru ca radacinile lor vor patrunde cu greu printr-un pamant tare. -deci aveti grija ca pamantul pe care il aveti sa fie foarte afanat

Ingrijirea plantutelor in Rasadnita


-pentru caderea plantutelor ,folositi ceai de musetel il puteti aplica saptamanl,sau ori de cate ori este necesar -pentru hranire plantutelor,folositi saptamanl dilutie de cenusa de lemne,decot din frunze de ceapa,stropiri cu zeama de zer,dilutie de zeama de urzica,coada calului . -la repicare pe langa amestecul folosit mai sus la insamantare,adugati suplimentar,coji,maruntite de oua,coji uscate de citrice -aerisiti,zilnic incaperea unde se afla plantutele,indiferent de vremea de afara,la inceput vom aerisi brusc apoi ,treptat,treptat,aerisirea trebuie sa ajunga incepand cu luna martie la cateva ore pe zi,apoi dupa jumatatea luni martie,pentru cei din sud va incepe treptat aerisirea toatala si pe timp de noapte.

Plantare in Camp a plantutelor


-este bine sa se faca calirea plantutelor cel putin cu o saptamana inaintea scoterii directe in camp deschis -incercati sa plasati gradina intr-un loc cu foarte mult soare,pentru ca plantutele au nevoie cel putin de 8-10 ore de lumina pe zi pentru a rodi optim.

In cultura ecologica rotatia culturi este extrem de importanta


-pentru a avea plantute sanatoase rotatia culturilor este obligatorie,specialistii spun ca rotatia se poate face la 2.3 respectiv 4 ani,dar noi am avut rezultatate foarte multumitoare pentru ca facem rotatia culturii an de de an. -incercati sa plantati intodeauna plantutele de ardei dupa mazare si fasole,veti avea rezultate foarte multumitoare,pentru ca atat cultura de mazarea cat si cea de fasole pe langa faptul ca lasa un pamant foarte afanat ,elimina in pamant foarte multe minerale si azot atat de important pentru o dezvoltare viguroasa a ardeiului cat si pentru o fructificare foarte buna. -dupa ceapa si usturoi plantati intodeauna rosiile ,atentie nu plantati ceapa langa usturoi pentru ca desi provin din aceasi familie nu se suporta,daca totusi spatiul nu va permite,delimitati spatiile dintr-e ceapa si usturoi cu semanarea unor randuri de morcov,asa veti avea cu siguranta toate plantutele multumite,pentru ca se stie ca atat ceapa cat si ardeiul iubesc morcovul. inainte plantari incercati sa folositi apa fiarta pe toata portiunea unde urmeaza sa se faca plantarea,veti dezinfecta astfel locul de eventualele boli sau paraziti. -la fiecare rasad in parte se pune 2 maini generoase de mranita si gunoi de grajd la plantare -saptamanl pentru prevenirea bolilor,stropiti direct plantele cu dilutie de urzica,coada calului,cenusa de lemne. -la 2 saptamani faceti fertilizarea la radacina plantei cu dilutie din dejecti de pasare ,sau porumbel ,nu abuzati in schimb ,chiar daca sunt ingrasaminte naturale,hranirea in exces face ca planta sa creasca nefiresc de mult si sa aiba un frunzis foarte bogat in derimetrul fructelor. -adunati cu mana toti daunatorii si indepartati ori de cate ori vedeti frunze moarte pe plante. -cand fructele de pe planta au ajuns aproape la maturitate la primul etaj atat la rosii cat si la ardei,castraveti si foarte putin la vinete se face desfolirea plantei. -indepartati orice lastar sau brat al plantei de pe pamant -nu uitati cand stropiti plantele pentru prevenire,stropiti si pamantul de jur imprejurul plantelor. -nu stropiti plantele atunci cand le udati,pe langa faptul ca nu suporta apa direct pe frunze,puteti sa le impovarati cu diferite boli -udati cu grija doar la radacina,sau pe rigole,pentru ca se stie cele mai multe boli provin prin contactul cu pamantul. Cine spune ca in gradina Ecologica nu au daune prea mari atunci,sa stiti ca musamalizeaza !!!!!

Trebuie sa stiti ca in cultura Ecologica veti avea putin mai multe batai de cap decat in culturile care sunt stropite cu chimicale,veti depune mai multa munca dar satisfactiile vor fi pe masura. -Incercati sa puneti mai multe plantute din accelas soi fata de cat puneati atunci cand stropeati cu chimicale,pentru ca diversi daunatori sau boli vor mai rari pana la maturitate unele legume. In speranta ca aceste sfaturi v-au fost utile,va doresc tuturor gradini sanatoase si pline de roade bogate. Pe curand Maria

Am adunat in timp cateva tehnici pentru o gradina ecologica: Intre rasadurile de rosii se planteaza craite care avand un miros puternic alunga din insecte. Se mai folosesc anumite plante numite ingrasaminte verzi care, cultivate printre legume, imbogatesc solul cu diferite substante (eu nu am apucat sa le folosesc dar voi incerca la anul). Resturile menajere biodegradabile se pot recicla si folosi la imbogatirea solului (coji de legume/fructe). Gandacii de colorado de pe cartofi si melcii se aduna cu mana si se duc departe de gradina intr-o zona cu plante salbatice. Broastele mananca melcii care ataca plantele (eu am vazut pe salata si pe varza). Buburuzele mananca musculitele care se pun pe lastarii plantelor si le ingreuneaza cresterea. Ariciul mananca si el insecte si melci. Am gasit intr-o carte (Gradina de legume ecologice Agnes Gedda) expicat cum sa ii creezi ariciului un culcus intr-un colt mai salbatic din gradina ca sa aibe unde hiberna si face pui. Daca nu are spatiul lui paraseste gradina.

John Seymour, Ghidul complet al autosuficienei (III), note de lectur


Produsele grdinii Grdina hrnitoare Cndva, grdinile erau un amestec de legume, de flori, de fructe, i adesea iepuri slbatici, aproape ntotdeauna un coco cu ginile lui, uneori porumbei i civa dihori. Astzi, avem suprafee inutile semnate cu gazon, straturi idioate i buruieni ultra-rezistente. Dac terenul este acid, atunci trebuie stropit cu var. Mazrea i fasolea ador pmntul care a fost stropit cu var. Fr blegar, recolta de cartofi va fi destul de mediocr. Scopul grdinritului bio este rspndirea unei cantiti ct mai mari de humus pe teren:

a) blegar; b) compost; c) alge; d) frunze moarte; e) excremente omeneti; f) fn vechi; g) urzici; h) iarb cosit de pe marginea drumului. Principiul compostului: materia vegetal trebuie s fie descompus de ctre micro-organisme aerobice, adic de ctre bacterii i ciuperci care au nevoie de oxigen pentru a tri. Pentru un compost reuit, aceste bacterii au nevoie de: aer, umiditate i azot. Materia tradiional pentru obinut compost este gunoiul de grajd, produs de animale i amestecat cu paiele din aternut, evacuat odat pe lun din adpostul animalelor. Dup cteva luni de stat sub cerul liber, plouat i amestecat periodic, se poate rspndi n grdin ca atare. Numim ngrmnt verde procedeul care const n cultivarea unei culturi care ulterior este ngropat n lucrrile agricole sau este pur i simplu secerat i lsat la suprafa. ngrmintele verzi amelioreaz calitatea solului pentru c plantele se transform n humus. Scopul unui bun grdinar este s aib ct mai mult timp solul acoperit de vegetaie. Dac e gol, trebuie s fie pentru ct mai puin timp, i pentru un motiv valabil. Buruienile trebuie s fie smulse i lsate la suprafaa terenului, pe ct posibil nainte de a avea semine. Singurele buruieni care ar trebui chiar cultivate ntr-un colior sunt urzicile i ferigile, care aduc diverse servicii. Exist ngrminte verzi de primvar i de toamn, leguminoase i non-leguminoase. Exist dou metode pentru a planta legumele: a) direct n amplasamentul rezervat creterii plantei; b) altundeva, urmnd ca planta s fie transplantat mai trziu (uneori sunt chiar 2 astfel de transplantri). Dei pare fastidios i ilogic, transplantrile legumelor sunt justificate: a) nainte de transplantarea unei legume care a crescut ntr-o rsadni, terenul servete unei culturi timpurii; b) plantele se dezvolt mai bine n medii protejate, nainte de a ajunge la amplasamentul final. Rsadniele reci (acoperite cu sticl) sau calde (pe paturi de blgar de cal cu paie, acoperite cu compost, i protejate cu sticl) sunt locuri bune pentru ncolirea seminelor de legume. Clopotele de sticl au marele dezavantaj c se sparg cnd te atepi mai puin. Solariile acoperite cu folie de polietilen au nevoie periodic s li se schimbe foliile, sfiate de vnt.

Lupta mpotriva paraziilor Deja rotaia culturilor i ngrmintele de natur animal asigur o bun protecie mpotriva duntorilor. Acetia vor exista ntotdeauna ntr-o grdin, dar nu vor lua proporii nelinititoare. Un mediu a crui flor i faun este foarte variat contribuie i el enorm la protejarea mpotriva duntorilor. Totui, n ciuda tuturor msurilor preventive, paraziii sau bolile pot invada grdina. Pesticidele chimice sunt de evitat, pentru c odat cu invadatorii distrug i formele de via utile. Arborii pot fi uni cu grsime, astfel nct predatorii s nu se mai poat cra. ns muli zboar. Musca morcovului nu mai apare dac n stratul cu morcov sunt cepe. Sau invers, morcovi n stratul cu ceap. Decoctul cu rubarb face minuni. Limacii pot fi capturai cu un castron plin cu bere ngropat parial ntr-un strat. Sau un castron plin cu lapte ndoit cu ap (pentru economie). Legumele Anghinarea nu este chiar cultura ideal pentru a hrni o societate nfometat. ns cel care triete n autarhie trebuie s caute o diet bogat i variat. Plant peren, d roade din al doilea an. Sparanghelul are nevoie de 3 ani pn ajunge la maturitate, dar efortul merit din plin. La castravei trebuie ndeprtat floarea mascul. n caz contrar, florile femele sunt fecundate, iar castraveii vor fi amari. Cultivarea tomatelor n aer liber este o adevrat loterie. Pentru a ajunge la maturitate au nevoie de un sezon uscat i clduros, practic 100 de zile de soare. Ierburi aromatice Au att valoare culinar ct i medicinal. Se pstreaz prin uscare. Ideal este s fie culese dimineaa, dup ce s-a uscat roua, apoi fcute bucheele, i amplasate ntr-o atmosfer extrem de uscat, ntre 21 i 27 grade Celsius. Se mpart n: a) anuale; b) perene. Sera

n regiunile reci, o ser chiar i nenclzit este indispensabil pentru a demara culturile de legume. Vara, sera poate fi utilizat pentru tomate, vinete i ardei. E adevrat c sera nenclzit nu este de mare utilitate iarna. Sera nclzit n timpul iernii permite accesul la toate fructele i culturile mediteraneene: piersici, pere, caise, struguri, ananas, kiwi, lmi, portocale etc. Peretele serei trebuie vopsit n negru pentru a atrage cldura soarelui n timpul zilei, dndu-i drumul treptat n timpul nopii. Solul serei trebuie s fie de cea mai bun calitate: cantiti egale de compost, pmnt de suprafa i nisip. Arbutii De departe, cel mai rentabil arbust este coaczul negru. Rezistent, prolific, cu fructe uor de conservat. Coaczele roii nu dau nici pe departe recolte att de abundente. Cpunile produc mult, iar dulceaa e bun. Afinele sunt cultivate de ctre gurmanzi, fiind dificil de recoltat. Arborii fructiferi Plantai specii cu talie mare, dar plantai i varieti pitice, care dau producii mari destul de repede dup plantare. Arborii pitici i vor ncheia ciclul de producie n 20-25 de ani, n vreme ce arborii de talie mare vor produce pn la sfritul zilelor voastre. Locul lmiului este n ser, iar un lmi d suficiente fructe pentru toat familia. Mslinul i rocovul au rdcini care ptrund foarte adnc n sol, ceea ce permite cultivarea de legume n preajma lor. Un mslin adult d 40-70 kg de fructe i 10 l ulei. Merii i perii se altoiesc relativ uor. Prunii ceva mai greu, i numai dac este strict necesar. Varietile precoce de mere i de pere se conserv prost, sau deloc. Trebuie consumate pe msur ce se coc, urmnd ca soiurile tomnatece s fie lsate pe iarn.

Cum s grdinreti atunci cnd conteaz (note de lectur)


Subtitlu: Cum s cultivi legume pe vremuri grele Capitolul 1. Introducere Timpurile grele care vor veni n curnd, tot ceea ce se bazeaz pe petrol va fi mai scump : combustibili, mncare, mbrcminte, transporturi, nclzirea locuinelor, etc. Oamenii din rile industrializate se vor confrunta cu scderea puterii lor de cumprare. Muli vor rspunde acestor provocri prin producerea propriei hrane.

n zonele temperate, legumele pot fi cultivate cu foarte puin irigare, sau deloc. Doar elina i conopida au nevoie de o fertilitate excepional a terenului. Grdinile de legume care pornesc cu semine din plicuri colorate nu sunt de succes, pentru c negustorii de semine nu sunt ntotdeauna oneti. Este nevoie cam de 70 mp de grdin pentru producerea tuturor legumelor de care are nevoie un adult timp de un an. Dup patru ani, o suprafa de teren folosit n producia de legume trebuie s fie nierbat, n vederea refacerii fertilitii. Capitolul 2. Fundamente Ce nseamn agricultura? a) eliminm plantele slbatice; b) cultivm ceea ce vrem s creasc; c) spaiem plantele astfel nct s nu existe competiie pentru hran; d) inem plantele slbatice departe; e) facem ca terenul s fie mai fertil i mai umed ca n natur. Legumele nu cresc n sol obinuit, ci n cel mai fertil sol de care dispunem. Legumele cu cerine minime: morcovi, pstrnac, sfecl, andiv, fasolea crtoare, brusture, varz, cele mai multe dintre ierburile aromatice, nap, barba-caprei. Legume cu cerine medii : anghinare, busuioc, varza de Bruxelles, broccoli, varza trzie, elin, porumb dulce, castravete, vnt, usturoi, gulia gigant, salat verde, ceap, ridiche, rutabaga, cartofi, spanac, roii, pepene verde, napul turcesc. Legume cu cerine mari : sparanghel, varza chinezeasc, pepene galben, conopid, praz, spanacul de primvar, napii de primvar. n general ceea ce se produce repede. Formula fertilizatorului organic complet (FOC) : - 4 pri de fin integral (sau 3 pri fin integral + 1 parte fin de snge) amestecat cu - 1/4 parte var agricol i - parte ghips (dac un utilizezi ghips, dublezi varul agricol) i - parte dolomit mrunit. Prile" se calculeaz n uniti de volum, nu de greutate. Ca fin, se pot folosi mai ales deeurile de la presa de ulei. Dac este de ales ntre var i dolomit, e preferabil dolomita. Fina

de snge este un subprodus de abator. Aciditatea solului nu conteaz n grdinile mici. Se corecteaz singur de-a lungul timpului, dac solul primete amendamentele potrivite. Aplicarea de ngrminte chimice este foarte periculoas din mai multe motive: a) este foarte uor de ars legumele prin depirea dozei optime; b) sunt prea pure, deci incomplete i dezechilibrate n raport cu necesitile complexe ale plantelor; c) se dizolv prea rapid n sol. Calitatea blegarului utilizat pentru compost este dependent de calitatea furajelor de care au parte animalele. Solul argilos poate fi ctigat puin cte puin pentru legumicultur dac se incorporeaz periodic materie organic n el. Cea mai simpl metod de amendat un sol argilos este mprtirea anual a unui strat de compost gros de 2-3 cm nainte de spare. O metod ceva mai scump de ameliorare a solului argilos este aternerea unui sol corespunztor, adus din alt parte. Creterea plantelor are loc noaptea. Coacerea fructelor (care este tot un fel de cretere) are loc tot noaptea. Germinarea multor legume are loc numai dac este suficient de cald. De aceea grdinarul trebuie s aib un termometru pentru sol. Capitolul 3. Instrumente i lucrri Hrleul, cazmaua, sapa se ascut ntotdeauna dup cumprare. Pentru a ngriji o grdin de 1000 mp, este nevoie doar de 4 instrumente: a) un hrle; b) o sap; c) o grebl; d) o pil pentru ascuit hrleul i sapa. Instrumentele de calitate nu sunt ieftine, dar se dovedesc cea mai bun investiie pe termen lung. Cazmaua este perfect pentru a lucra un sol compactat, care n-a fost demult utilizat pentru legume. Instrumentele cu coad scurt sunt perfecte pentru indivizii care au sub 1,5 m nlime, sau pentru pus n portbagaj i utilizat la camping. n grdin, oamenii cu nlime normal utilizeaz instrumentele cu coad lung. n general, cu ct oelul este mai bun, cu att poate fi mai ascuit, i cu att mai mul timp poate rmne ascuit. Pe de alt parte, cu ct oelul este mai dur, cu atta risc s se ciobeasc mai uor.

De aceea instrumentele de grdinrit nu se fac din cel mai bun oel cu putin, ci dintr-un oel de calitate intermediar. Este imposibil s-i dai seama de calitatea unui instrument fcut din oel altfel dect n funcie de marca i locul n care se face achiziia. Altfel, nu exist nici o metod rezonabil de a diferenia un obiect de calitate de o pies bun de aruncat la gunoi. O metod de a vedea ct de bun este oelul dintr-un instrument este evaluarea vitezei de ascuire: dac se ascute repede este de proast calitate, dac se ascute greu, probabil c e bun. Atunci cnd se nfiineaz o grdin de legume este nevoie de arat strict pentru distrugerea stratului vegetal superficial, mai ales dac este vorba de o pune, sau de un gazon. Ulterior, totul se face manual, pmntul se mrunete cu cazmaua. Nu exist ceea ce s-ar numi cea mai bun metod de a aranja legumele ntr-o grdin. Rzoarele (raised beds) sunt bune pentru anumite plante (n general cele mici: morcovi, salat, mazre pitic, fasole pitic, sfecl, brocoli, castravei, varz). Altele (mai ales cele cu rdcini puternice: pepeni, dovleac) prefer s fie cultivate fr nici o amenajare special. Rzoarele sunt foarte bune cnd se grdinrete fr irigaie. Pentru a mpiedica formarea de cruste la suprafaa straturilor, cea mai bun metod este aceea a mbogirii pmntului cu compost. Schimbndu-se proporia de humus, straturile se oxigeneaz mult mai bine. Un mic truc pentru alegerea unui instrument de calitate : punctul de contact dintre sap (sau hrle, sau lopat, sau grebl) i coad dac este de calitate, atunci e foarte probabil ca i oelul din care e fcut instrumentul s fie de calitate. Dac punctul de prindere este o butaforie, sigur oelul e jalnic. Achiziia unei roabe este unul dintre cei mai importani pai n materie de instrumentar de grdinrit. Nu trebuie s fim zgrcii cu ceva care trebuie s serveasc vreo 20 de ani. Este important ca roaba s fie din metal, nu plastic, i s fie n acord cu corpul grdinarului (care trebuie s-o probeze, s vad dac o poate manevra fr s se aplece, i fr s rite s-i loveasc genunchii). Roabele pentru crat beton sunt prea grele, i mult mai solide dect este nevoie n grdinrit. Capitolul 4. Magazinele pentru grdinrit Trebuie evitat cumprarea de semine din magazinele pentru grdinrit. Multe rsaduri sunt pur i simplu prea debile. Produse n sere, la adpost de vnt i de soare, n momentul n care sunt transplantate sub cerul liber, nregistreaz un oc de proporii, care fie le ucide, fie le ncetinete creterea cu 1-2 sptmni. Un vnztor de rsaduri cu simul eticii le-ar muta nainte de vnzare ntr-un spaiu intermediar,

ntre ser i cmp, la adpost relativ dar i la expunere relativ. n acest fel, rsadurile nu sunt ocate atunci cnd sunt expuse total la factorii de mediu. Pmntul de rsaduri se prepar din: a) 5 l sol de grdin; b) 2,5 l compost. Amestecul se face ntr-o gleat de 10 l. Rsadurile se justific doar atunci cnd este vorba de: tomate, ardei gras, vinete. Pentru alte legume nu are sens. Capitolul 5. Seminele Este normal s ne temem c fr ap seminele vor muri. ns de fiecare dat cnd stropim, temperatura solului scade, ncetinind progresul seminelor. Cel mai prost moment pentru a uda este la finalul zilei. Cel mai bun este la finalul dimineii, cnd soarele poate nclzi solul. Pentru anumite vegetale colectarea de semine este foarte simpl, nct e de mirare de ce muli oameni n-o fac. Speciile auto-polenizatoare sunt stabile, de la generaie la generaie schimbrile sunt minime sau nu exist deloc. Speciile care trebuie s-i schimbe polenul devin foarte debile dac nu o fac, aa nct nu se reproduc. Pentru ele este nevoie de mai mult teren, iar selecia seminelor se face cu mai mult abilitate. Anumite plante, pentru a-i putea pstra integritatea seminelor, au nevoie de o anumit cantitate minim pentru a putea s-i pstreze specificitatea. De exemplu, porumbul trebuie cultivat n cantitate de minim 50 de exemplare. Alte plante au nevoie de minim 200 de exemplare. Seminele pot fi mprite n: a) semine uscate (formate n psti, n ciorchini, n flori uscate); b) semine umede (formate n fructe zemoase, care sunt nc umede n momentul coacerii). Exemple de semine uscate: fasole, mazre, salat verde, mutar, spanac, sfecl. Exemple de semine umede: dovlecel, dovleac, castravete, pepene verde, roie, ardei gras. Cheia pentru a obine semine uscate viguroase este extragerea seminelor atunci cnd sunt maturate, oprind apoi supra-uscarea prin stocarea adecvat. Cheia pentru a obine semine umede viguroase este lsarea fructelor s se supra-coac, urmat de extragerea ct mai trziu cu putin.

Capitolul 6. S irigm... sau nu nainte de 1930, puine grdini aveau curent, deci puine grdini irigau n modul n care considerm noi astzi aceast activitate. nainte de 1880, cnd 90% dintre americani aveau o grdin, aproape toate erau lipsite de ap curent. Exist patru mari cauze ale secetei: a) pregtirea improprie sau neglijent a solului; b) incapacitatea de a stoca precipitaiile naturale n sol; c) eecul aplicrii metodelor adecvate de pstrare a apei pn cnd este solicitat de plante; d) semnarea mai multor semine dect poate suporta apa din sol. Dac seceta se dovedete sever, trebuie aplicat o msur curajoas: eliminarea unei plante din dou, indiferent ct de mici sunt plantele eliminate. Al doilea lucru de fcut este fertigarea (irigarea fertil). S-a constatat c este nevoie de o cantitate dubl de ap pentru plante care nu sunt n sol fertil dect pentru cele aflate n sol fertil. Fertigarea const n plasarea nutrienilor i a umezelii imediat sub planta aflat n cretere. Tehnica este deosebit de util mai ales pentru plantele mari: roii, pepeni, castravei, dovlecei. n mod tradiional, fertigarea se face cu blegar sau cu ceai de compost. Capitolul 7. Compostul La momentul elaborrii acestei lucrri, nc se pot cumpra materiale care s creasc fertilitatea solului. ns este de prevzut c, pe msur ce petrolul va deveni mai scump, compostarea va fi singura soluie cu adevrat ieftin pentru sporirea fertilitii. Creterea fertilitii solului este principala grij a grdinarului. Capitolul 8. Insecte i boli nainte ca o plant s fie atacat, deja este bolnav. Promotorii agriculturi organice spun c trebuie s ne concentrm pe sol care, dac este fertil, crete plante sntoase. n multe situaii acest punct de vedere se verific. Totui, printre cauzele bolilor mai trebuie adugate: vremea rea i soiurile neadaptate climatului. Capitolul 9. Ce s creti... i cnd s creti Seminele mici ca: elina, busuiocul, mcriul i cele mai multe dintre condimente trebuie semnate foarte superficial, cam la 1,25 cm adncime. Seminele ceva mai mari (spanac, sfecl) se seamn la 2 cm adncime. Seminele mari (porumb, castravei, dovleci) se seamn la o adncime de patru ori mai mare

dect dimensiunea lor. Legumele care sunt cel mai uor de crescut Varza verde crea, gulia sunt teribil de rezistente. Varza crea i poate relua creterea dup o noapte de -14 grade Celsius. Pentru a avea suficiena alimentar cu cereale europene, o familie are nevoie de mai mult de jumtate de hectar. Dac cerealele sunt nord-americane (porumb, floarea-soarelui, fasole), un acru lucrat n ntregime manual este suficient. Dac ns se cultiv cartofi, este nevoie de mult mai puin, dat fiind faptul c se pot produce uor 10 tone de cartofi la un hectar.