Cum se obține compostul

Compostul este cel mai bun ingrasamant ecologic. Acesta s-a utilizat inca din antichitate, iar in
occident este denumit si gold brown pentru valoarea lui in culturile bio. Natura este cel mai bun exemplu
de realizare a compostului , in procesele biologice din paduri, la straturile superioare ale solului. Frunzele
cazute toamna se descompun cu ajutorul microorganismelor din sol, transformandu-se in stratul de humus
care asigura fertilitatea si sanatatea solului. Compostul este de fapt humus obtinut prin descompunerea
resturilor vegetale.

Un sol bogat in humus prezinta o culoare inchisa, o textura faramicioasa si un miros de pamant de padure
proaspat.

Avantajele unui sol bogat in humus:

– incoltirea si inradacinarea plantelor mult mai rapida;

– crestere mai rapida a plantelor;

– plante mai sanatoase (humusul contine antibiotice naturale ce confera rezista la boli si daunatori);

– imbunatateste calitatea solului: capacitate mare de inmagazinare si retinere a apei, absoarbe si retine
caldura, asigura aeratia.

Obtinerea compostului

In primul rand, materialele pentru obtinerea compostului, trebuie sa se amplaseze direct pe sol (nu se
toarna beton), pentru ca microorganismele sa permita descompunerea materiei organice din gramada de
resturi vegetale.

Este bine ca recipientul in care se depoziteaza materia prima pentru compost sa permita aerului sa circule.
Eu am construit un recipient de colectare din 4 boxpaleti .

Ce se pune in compost:

- iarba tunsa de pe gazon;

- resturi de legume si fructe;

- rumegus si talas;

- crengi tocate;

- cartoane (fara tiparituri – contin substante toxice);

- paie;

- frunze cazute toamna;

- flori ofilite;

1
- coji de la fructe uscate (nuci, alune, migdale);

- cocenii de porumb;

- balegar proaspat;

- cenusa de lemne;

- coji de oua sfaramate;

- zatul de la cafea.

Ce nu se pune in compost:

- toate deseurile animale (carne, oase, peste);

- produse lactate;

- coji de citrice – nu se descompun;

- cenusa de la carbuni – contine metale grele;

- plante si fructe bolnave;

- resturi vegetale tratate cu insecticid;

- buruieni cu radacini sau seminte (daca se usca la soare cateva zile inainte se pot folosi);

- frunze de nuc, rubarba (frunzele de rubarba sunt otravitoare);

- materiale anorganice sau din plastic (chiar si cele biodegradabile pot sa se descompuna intr-o perioada
prea lunga de timp);

Fazele principale ale procesului de compostare:

Compostul galben – incepe procesul de compostare, se degaja caldura.

Compostul mediu – volumul materiei prime scade mult (uneori chiar la jumatate), temperatura ajungand
chiar si la 60-70 de grade Celsius; apar multi viermi, rame.

Compostul matur – scade numarul de rame, viermi, compostul are o culoare brun inchis spre negru si un
miros de humus de padure.

Compost vechi – dispar viermii, ramele si are o culoare neagra.

Procesul de compostare dureaza de la cateva luni pana la un an sau chiar mai mult. Iarna, datorita
temperaturilor scazute, dureaza mai mult, iar vara, daca se mentine umiditatea, se poate finaliza in 3-4
luni.

Recomandari pentru un compost reusit:

2
– cu cat materia prima pentru compost este mai diversificata, se obtine un compost de calitate mai buna;

– compostul obtinut nu se foloseste in totalitate, se adauga o parte pentru obtinerea unei noi plaforme de
compost;

– cu cat materia prima va fi mai maruntita cu atat mai repede microorganismele vor reusi procesul de
compostare – recomand in acest sens o masina de tocat;

– alternarea straturilor de materii prime umede si uscate, cu o grosime de 20-30 cm;

– udarea, dar nu exagerata, a materiei prime pentru compost, in perioadele de seceta (se mentine
umezeala, dar nu udare in exces);

– la o luna, doua (pana cand materia prima se degradeaza si intra in procesul de descompunere) se poate
intoarce gramada intr-un recipient gol – recomand sa aveti un recipient gol tot timpul pentru intoarcerea
cu regularitate ( cel putin o data la o luna);

– utilizarea unui accelerator de compostare – zeama de urzici este cea mai recomandata (la 1 kg de urzici
se foloseste 10 l apa);

Cat compost sa folositi:

Cantitatea de compost se administreaza in functie de nevoia de ingrasamant a plantelor: pentru plante

care necesita un sol bogat (solanacee – rosii, vinete, ardei, cartofi; curcubitacee – castraveti, pepeni,
dovleci; sfecla, varza, praz) se pune 30-40 kg compost pe mp, pentru legumele cu necesar mediu
(morcovi, patrunjel, ridichi ) 15 kg / mp, iar pentru cele nepretentioase la un sol bogat (ceapa, usturoi,
spanac, salatele), sunt suficiente 10 kg / mp.