Compostul, cea mai buna hrana pentru gradina ta Invata cum sa folosesti deseurile organice din gospodarie pentru

ca plantele din curtea ta sa creasca mai frumoase si mai viguroase. Te-ai gandit vreodata ce se intampla cu toate deseurile menajere din bucatarie si din gradina? Exista o cale usoara si la indemana oricui de a le recicla. In loc sa le arunci la gunoi, invata sa fabrici compost din ele. Vei obtine astfel un ingrasamant organic, pe care il poti folosi in gradina ta bio. Toamna iti ofera toate ingredientele, deci apuca-te de treaba. Ce este compostul Compostul este ceea ce ramane dupa descompunerea plantelor si a altor organisme vii, un amestec de culoare inchisa, uscat, de consistenta pamantului. El degaja un miros de materie organica descompusa, fiind format din milioanele de microbi (ciuperci, bacterii) care digera gunoiul de curte si de bucatarie (mancare) pe care il producem. Ce poate fi folosit > Deseuri organice rezultate din gradinarit: frunze, arbusti, tufisuri, plante de casa, paie sau iarba, buruieni inaintea formarii semintelor, scoarta. > Deseuri organice menajere: legume sau fructe, coji sau resturi de legume, zat de cafea, coji de alune, coji de oua, cartoane de oua, paine, pliculete de ceai. > Materiale bogate in carbon: balegar de grajd, rumegus, talas de lemn, ace de brad, cenusa, pene de pasare, par, cutii de cereale, frunze uscate sau alte produse biodegradabile. Ce nu poate fi folosit > Niciun produs pe baza de carne, deoarece atrage rozatoarele. > Oase, carbune, metal, sticla, plastic, deseuri de la animalele de casa. > Plante bolnave sau infectate. Amplaseaza gramada departe de casa Alege pentru gramada de compost un loc ferit, care sa nu afecteze estetica gradinii si la care sa ai acces destul de usor. Incearca sa gasesti un loc cat mai umbrit si la adapost de vant pentru a impiedica uscarea prea rapida a

compostului.

Containerul poate sta in spatele unei tufe, in apropierea straturilor de flori ori de legume. Chiar si in gradinile sa existe doua containere, unul pentru adunarea resturilor si amestecarea lor si unul in care compostul se poate Trebuie sa aiba contact cu pamantul

Compostul nu trebuie sa se instaleze pe o baza solida, precum piatra, betonul sau argila compactata, ci direct p Contactul gramezii de compost cu pamantul inlesneste migrarea viermilor si a celorlalte animale mici care vo descompune deseurile organice. De asemenea, apa rezultata din ploi poate sa se scurga si sa nu stagneze. Nu trebuie niciodata sa devina uscat

Daca gramada de resturi nu este suficient de umeda, microbii nu au un mediu adecvat pentru dezvoltare, iar co va avea calitatea cea mai buna. Uda-l periodic, insa nu din abundenta in timpul verii. Gramada trebuie sa fie u sa musteasca de apa. Nu uita sa intorci cu o furca frunzele cam la trei saptamani sau mai devreme. Acopera gr compost cu o folie din plastic de culoare inchisa. Tine de cald si impiedica uscarea ori udarea excesiva. Cum poti accelera

In comert se gasesc substante care accelereaza compostarea, preparate din bacterii si ciuperci care aprind pr putrezire in faza sa de inceput.

Balegarul este cea mai buna sursa de azot pe care o poti folosi, iar un amestec de cinci parti frunze la o parte b face ca acestea sa se descompuna mai repede. Daca nu dispui de el, foloseste alte ingrasaminte organice. Cand este gata?

Compostul gata format este inchis la culoare si miroase a pamant (are mirosul solului). Cand il folosesti in gra gata atunci cand inca are bucati de frunze ori paie nedescompuse.

Cand il vei folosi pentru semanatul semintelor trebuie sa fie foarte bine descompus, pentru ca microbii din am ataca si semintele incoltite. SHOPPING Tocatorul pentru crengi Bosch AXT 2000, putere motor 2.000 W, viteza de taiere 260 R/min., diametru maxim de taiere 3,8 cm, randament 140 kg/h, greutatea masinii 25 kg. Se poate cumpara din reteaua magazinelor Praktiker la pretul de 649,90 lei. Suflanta cu tocator Viking BE 600, portabila, cu set de aspiratie Vac-Kit (sac de colectare de 40 l si un tub special de aspiratie). Se poate cumpara din reteaua distribuitorilor Stihl la pretul recomandat de 299 de lei set aspiratie 165 de lei. Tocatorul Viking GE 103, cu deschidere speciala, in forma de trifoi, care inlesneste prelucrarea crengilor ramificate. Are un sistem de cutite Multi-Cut performant, cu disc multifunctional pentru o maruntire cat mai fina. Se poate

cumpara din reteaua distribuitrilor Stihl la pretul recomandat de 900 de lei. FABRICAREA COMPOSTULUI ACASA Compostul
Compostul este ceea ce ramane dupa descompunerea plantelor si a altor organsme vii- o substanta inchisa la culoare, sfaramicioasa si de consistenta pamantului excelent ingrasamant pentru plantele din jurul casei si pentru pamantul din gradina. Este o cale de a recicla gunoiul din curte si din bucatarie si este un pas critic in reducerea gunoiului nefolositor sau a gunoiului ars in spatele curtii. Este foarte usor sa inveti cum sa faci un astfel de compost. Procedeul de a face un compost nu este nou.. In natura , compostul reprezinta ceea ce se intampla atunci cand frunzele se aduna unele peste altele ( formand litiera) si incep sa se descompuna .

Petronel

Formare compostului nu este o ide noua; este cel mai natural si mai comun proces.

Principiile de baza ale formarii compostului

Compostul este format de milioanele de microbi ( ciuperci , bacterii) care digera gunoiul de curte si de bucatarie (mancare) pe care il producem. Daca stratul este suficient de racoros viermii, insectele ii vor ajuta pe microbi. Oricum, ca si oamenii aceste vietati au nevoie de aer, apa, si mancare. Sa pastrati in minte urmatoarele principii atunci cand va formati propriu strat de compost. 1. Aer Pentru a va asigura ca aveti o aerisirea adecvata a stratului de compost si a microbilor opriti sau evitati amestecarea a oricaror ingredienti care ar putea exclude aerul. Ati putea de asemenea sa intoarceti stratul de compost pentru a fi aerisit. Puteti apoi intoarce partea de margine si aduceti-o catre partea centrala a amestecului . In acest mod compostul va fi expus oxigenului esential pentru procesul de descompunere. Recomandam amestecarea din nou a compostului dupa 90 de zile. In timp veti vedea cum micul munte de compost incepe sa scada in marime. 2. Apa Ideal , stratul vostru de compost ar trebui sa fie la fel de umed ca un burete plin cu apa pentru a se potrivi nevoilor microbilor specifici compostului.

Daca compostul vostru nu este suficient de umed , nu va fi un mediu propice dezvoltarii microbilor si ca urmare acesta nu va fi bun din punct de vedere calitativ. Atentie ! Stratul sa nu fie prea ud in caz de climat prea umed. In zonele uscate va fi necesar udarea stratului de compost pentru a mentine o compozitie adecvata. 3. Mancare In termen restrans sunt doua feluri de mancare de care microbii compostului au nevoie: Mancarea Maronie reprezentata de plante moarte si uscate ca : paie , seminte uscate, frunze de toamna, aschii de lemn sau rumegus. Cea verde este reprezentata de plante proaspete , seminte verzi din gradina, fructe din bucatarie, resturi de legume din gradina, balegar proaspat de cal etc. Comparativ cu Cea maronie , Cea Verde contine mult mai mult azot. Un amestec de mancare verde cu maronie reprezinta o balanta nutritionala pentru microbi. 4. Alte lucruri de luat in considereare Daca locuiti intr-o zona rece stratul vostru de compost va fi in stare latenta in timpul iernii. No problem : cand va sosi primavara va invia . O problema obisnuita care apare in legatura cu stratul de compost este aceea ca acest strat trebuie sa fie cald. Nu e adevarat. Daca aveti suficienta aeratie si umezeala, materia voastra se va descompune la temperaturi de 50 grade F sau mai mari. Oricum , stratul se va forma mai repede daca tempertura e mai mare. 5. Ce poate fi folosit ca compost ? Majoritatea resturilor materiale din casa sau gradina voastra pot fi utilizate : Frunze din copaci , arbusti, tufisuri, paie sau iarba , legume sau fructe, coji sau resturi de legume Balegar de grajd , rumegus, talas de lemn , ace de brad , cenusa, pene de pasare, par sau alte produse biodegradabile . Zat de cafea , coji de alune, coji de oua, cartoane de oua Alte numeroase forme de materii organice di casa sau gradina Atentie : Nu folositi nici un produs pe baza de carne deoarece atrage rozatoarele.

6. Locatia compostului
Alegeti o locatie pentru compost de pe proprietatea dumneavoastra pentru a putea forma un strat primitor pentru toate categoriile de materiale de mai sus. Se recomanda alegerea unei locatii ce nu va deveni un obstacol in viitor. In timp ce alcatuiti acest strat de compost incercati sa nu depaseasca 1,5 m inaltime si 2,5 m diametru. Incercati sa nu-l expuneti pe cat posibil vanturilor puternice sau altor factori climaterici care ar putea sa persiste vreme indelungata ( apa provenita din toirea zapezii sau in cazul inundatiilor). Un compost are nevoie de contact cu solul pentru a fi liber actiunii viermilor ; Un compost are nevoie de aer ; Un compost nu trebuie niciodata sa devina uscat.

7. Cand este gata compostul ?

Compostul gata format este inchis la culoare si miroase a pamnat (are mirosul solului ). In mod obisnuit e dificil sa recunosti orice ingredient de la inceput , desi bucati de material greu de descompus ( exemplu paie ) se pot observa deseori. Nu exista un punct unic in care compostul se termina de format . Pentru situatiile in care compostul se foloseste in gradina , poate fi gata atunci cand inca contine bucati de frunze sau paie nedescompuse.

Daca planificati sa folositi compostul pentru plantarea de semite cel mai bine este sa aveti stratul foarte bine descompus pentru ca microbii de descompunere pot ataca si semintele incoltite daca compostul nu e gata format.

Inceperea producerii compostului intr-o simpla zona de langa casa

8. Cum se foloseste compostul Dupa ce procesul de formare al compostului s-a terminat va rezulta o materie de culoare inchisa mirosind a pamant si fiind un bun ingrasamant ce poate fi folosit in gradina sau ferma. Compostul poate fi folosit in amestec cu nisip ca sol de baza sau poate fi pus la suprafata solului, Aplicati compostul intr-o grosime de 2-7 cm la rasadurile din gradina dumneavoastra. Compostul ce imbogateste solul : multi oameni pun compostul in amestec cu solul din gradina lor inainte de plantarea de primavara Compostul cu rol de patura de balegar : compostul poate fi lasat la suprafata pamantului ca o patura . Aceasta patura de compost protejeaza solul de eroziune si de efectul de uscare produs de vant si soare.

Compost terminat :o bogata substanta nutritiva si care miroase a pamant

9. Cum imbunatateste compostul solul ?

Compostul face o multime de lucruri in beneficiul solului pe care ingrasamantul nu il poate face . In primul rand adauga materie organicace imbunatateste calea in care apa interactioneaza cu solul. In solurile nisipoase compostul actioneaza ca un burette ajutand la retinerea apei in sol. In solurile argiloase compostul adauga porozitate solului nedandu-i voie sa se satureze cu apa dar nici sa se intareasca.

Compostul introduce in sol un mare numar de microbi (bacterii, ciuperci)si asigura habitatul corespunzator pentru ca acestia sa traiasca .Acestia la randul lor sunt capabili sa extraga substante nutritive din sol si sa le transfere plantelor.

10. Bena de compost

Existenta numeroasaelor varietati de bene si lazi pentru compost ii imbunatatesc atat aspectul cat si calitatea . Tipul de bena pe care il alegeti depinde de gusturile personale, de cantitatea de munca pe care doriti sa o investiti si de materialele pe care le aveti la indemana.

Tipul de bena selectata depinde de gusturile personale

Un exemplu simplu de depozitare al compostului cu ajutorul unor pari din lemn

11.Bena de compost portabila din sarma Acest tip de lada este foarte flexibila.Se potriveste foarte bine in spatii mici si poate fi utilizata si ca bena de colectare a gunoiului menajer si poate fi portabila.Ea poate fi usor mutata prin schimbarea stalpilor . Simplu, se desfac incuietorile ,se trag partile constituiente si se muta. Compostul poate fi schimbat in bena cu o noua locatie . 12.Cusca din sarma sau bena impletita din sarma O alta solutie pentru depozitarea compostului poate fi facuta foarte simplu utilizand cusca pentru pasari din sarma sau din sarma impletita si pari din lemn sau otel pentru fixarea benei.
Aceasta prezentare este produsa de:

Website: www.wecf.org

Email: wecf@wecf.org Blumenstrae 28 D - 80331 Mnchen Phone: +49-89-202323-90 Fax: +49-89-202323-91

References: http://counties.cce.cornell.edu/chemung/publications/building-compost-bins.pdf http://www.montana.edu/wwwpb/pubs/mt9204.html

Compostul - Ingrasamant ecologic natural

Compostul se obine prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleav, resturi de buruieni i de leguminoase, nutreuri depreciate) la care se pot aduga substane minerale (var, cenu, etc.). Aceste resturi se adun n grmezi, se ud din cnd n cnd pentru a favoriza procesul fermentrii. Pentru compostare putem folosi practic toate deeurile organice care se produc n mediul nconjurtor. Materiile prime ce pot fi folosite pentru compostare sunt: - materii organice animaliere: gunoi de grajd (bovine, cabaline, porcine, psri, ovine) zeam de blegar, ngrmnt lichid; - materii organice vegetale: resturile vegetale ale plantelor de cultur (paie, coceni de porumb) rumegu de lemne i de plante, coaj de copac, iarb frunzi; - produse secundare din industria textil, de piele, de hrtie, din industria alimentar (industria de conserve, industria spirturilor, etc.); - deeuri gospodreti (de hrtie, de buctrie, de grdin, nmol rezidual etc.). Procesul de compostare Microorganismele prezente n deeurile organice ncep descompunerea materialelor, proces care este nsoit de degajare de cldur, astfel crete temperatura grmezii. La peste 40C ncepe procesul de descompunere. Temperatura crete pn la 60C cnd se consum rapid mai muli compuii prin descompunere (zahrul, amidonul, grsimile i proteinele). Prin degajarea de proteine din amoniac PH-ul devine alcalin. n aceast faz ncepe descompunerea materialului mai rezistent (celuloza), viteza reaciei scade, fiind nsoit de scderea temperaturii. Odat cu scderea temperaturii ciupercile termofile din grmad se nmulesc din nou i contribuie la descompunerea celulozei. Acest proces se desfoar destul de repede, n decursul ctorva sptmni. Fermentaia este ultima etap care necesit cteva sptmni. Reaciile care au loc conduc la transformarea materiei organice rmase n molecule mari de humus sau acizi humici. n aceast etap exist o concuren mare ntre microorganisme pentru substanele nutritive. n aceast faz i fac apariia reprezentanii microfaunei (acarieni, furnici, viermi) care particip la mrunirea resturilor organice. Compostul face o mulime de lucruri n beneficiul solului pe care ngrmntul nu l poate face. n primul rnd adaug materie organic ce mbuntete calea n care apa interacioneaz cu solul. n solurile nisipoase compostul acioneaz ca un burete ajutnd la reinerea apei n sol. n solurile argiloase compostul adaug porozitate solului nedndu-i voie s se satureze cu apa dar nici s se ntreasc. Compostul introduce n sol un mare numr de microbi (bacterii, ciuperci) i asigur habitatul corespunztor pentru ca acetia s triasc. Acetia la rndul lor sunt capabili s extrag substane nutritive din sol i s le transfere plantelor.

Sursa: Unirea Pentru mai multe informatii detaliate despre ecologie si protectia mediului, evenimente ecologice, stiri de mediu, compost, ingrasamant ecologic, ingrasamant natural sau voluntariat oriunde in tara aboneaza-te gratuit la newsletterul saptamanal
EcoMagazin

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor 5000 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul comunitatii. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.

De ce s-i prepari singur compost?

7 Iul 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Email Tipareste Articol de: Maria Postu Nu toat lumea este motivat s-i prepare singur compostul.Iat c de mai bine de un an eu am nceput s-mi prepar compostul i sunt convins c aceasta este deosebit de util, durabil i simplu pentru o persoan particular s realizeze acest lucru. Avantajele preparrii compostului Aceasta ofer un ngrmnt deosebit apreciat de ctre plante, grdina de zarzavat, peluz, cnd este mprtiat pe suprafa sau ncorporat.Pcat s nu ai suficient compost. Acest ameliorator deosebit de hrnitor permite vegetalelor s se apere mai bine mpotriva agresiunilor externe. El este cu att mai apreciat cnd voi tii c acestea sunt propriile voastre reziduuri care au generat compostul. Actiunea acesta limiteaz volumul deeurilor care trebuie tratate.n medie, aproape o treime din coul vostru de gunoi este compus din deeuri care pot fi adugate lzii voastre de compost.Mai degrab dect s generai emisie de Co2, cu transportul i tratarea gunoiului menajer care cel mai adesea sfrete la incinerator, mai bine s facei civa pai pentru a rsturna coninutul n fundul grdinii voastre.In plus,este o metod foarte economic.n cteva luni obinei un humus natural care depete (preuiete) din plin gunoaiele industriale pe care le gsii adesea n magazinele pentru grdinrit.Mai mult nu suntei obligai s cumprai o lad cu compost, aceasta accelereaza procesul dar nu este indispensabila. Incovenientele preparrii singur a compostului Sincer, eu nu prea le vd .Desigur, trebuie s avei reflexul de a aeza alturi resturile menajere (coji de legume i fructe), dar v putei uura munca utiliznd un co ermetic pe care s-l golii din cnd n cnd.Multe persoane se tem de mirosurile neplcute dar dac vei respecta cteva reguli simple, lada voastr cu compost n-ar trebui s miroas.

Avantajele folosirii unei lazi cu compost basic

Este mai puin scump dect cunosc eu (aprox.35 euro) Dup un an i jumtate de utilizare i poi rscumpra prin folosirea acesteia, una identic. Ea se monteaz i se demonteaz foarte uor prin mbucare (nurubare) i rmne totui foarte stabila. Lat i nalt de aproximativ un metru, permite uor manevrarea deeurilor. Eu o gsesc foarte dragua i solid. Dezavantajele acestei (lazi) bene cu compost: Fr capac i cu o distan de aproximativ 3 cm ntre scnduri, aceasta lad cu compost va avea tendina ca deeurile s se usuce foarte repede, n special n unghiuri. Nici o trap nu permite recuperarea compostului de la baz.Dac nu eti atent s miti suficient compostul n curs de formare, atunci compostul matur, (copt) va rmne la baza lazii voastre i vei fi obligai s-o demontai n ntregime(10 minute maxim) Spre deosebire de anumite lzi cu compost care dispun de o baz uor ridicat i nalat, aceasta lad pstreaz vegetalele voastre n contact direct cu pmntul.Ca un remediu al acestui punct slab, este suficient s aezai cteva ramuri la baz, nainte de a ncepe s-o umplei. Rezumat:Foarte simplu, este suficient un pic de atenie i ingeniozitate pentru a compensa cele cteva puncte slabe ale acestei lzi cu compost.

Prima staie de compostare pentru deeurile biodegradabile

ncepnd cu luna decembrie, oraul brilean Ianca dispune de prima staie de compostare pentru deeuri biodegradabile din Brila i de cea de-a dou realizat la nivel naional.

Obiectivul, care are drept scop rezolvarea problemei depozitrii la ntmplare a gunoiului de grajd din Ianca i din satele arondate, a costat 762.450 euro, din care 682.450 euro a fost contribuia Uniunii Europene, iar restul sumei a fost asigurat de la bugetul oraului Ianca. Dup ce sunt inute la uscat ase luni, acestea se transform n ngrmnt natural i sunt vndute fermierilor interesai s i fertilizeze terenurile agricole. Direcia Serviciilor Publice Ianca, administratorul staiei de compostare, sper c va avea suficieni clieni peste ase luni, cnd gunoaiele depozitate acum se vor transforma n 5.000 tone de mrani. Toate gospodriile care vor ncheia contract cu DSPI vor primi gratuit europubele speciale pentru strngerea gunoiului de grajd.

Cum apare compostul?

In natura, humusul (acel tip de sol usor, afanat si bogat in substante nutritive, care poate fi gasit in padure) apare prin descompunerea lenta a substantelor organice. Producerea compostului este un procedeu similar, doar ca mult mai rapid.

De ce ai nevoie pentru obtinerea compostului?

Aproape orice material biodegradabil este bun. Ce resturi din bucatarie poti folosi? Resturi de fructe, de legume, pliculete de ceai, zat de cafea, coji de oua pisate, cenusa de lemn. Atentie! Nu trebuie folosite resturi de carne, lactate si grasimi, deoarece vor emana un miros neplacut si vor atrage animale daunatoare. Ce resturi poti folosi din gradina? Plante ofilite, ace de conifere, iarba taiata, paie si fan, rumegus i aschii de lemn, scoarta macinata si balegar/gainat de la pasari sau orice animal erbivor. Gunoiul animal nu trebuie folosit niciodata direct in strat, deoarece este acid si arde radacinile sensibile. Atentie! Este de preferat sa nu adaugi plante bolnave, iar buruienile trebuie curatate bine de seminte, pentru ca atat bolile, cat si unele seminte de buruieni supravietuiesc procesului de descompunere si vor ajunge din nou in gradina ta. Cel mai bun moment pentru a incepe strangerea materialelor pentru compost este la inceputul primaverii, cand incepi curatenia an gradina. Vei continua sa adaugi materie prima pana la sfarsitul verii, cand vei obtine un pamant negru afanat, fertil si fara miros.

Prelucrarea compostului Produsele reziduale din complexele de crestere a animalelor se folosesc la pregatirea compostului. Compostarea, prin definitie, este un proces de transformare biochimica, fizicochimica si microbiana a reziduurilor organice. Aceasta transformare dureaza cam o luna si necesita multa munca din partea producatorului. Pentru producerea compostului sunt necesare urmatoarele materiale: * paie de grau, orz sau orez, * balegar de cal pe baza de paie care sa fie proaspat de maximum o luna, nefermentat, de culoare galbena * gainat solid * balegar de porc uscat Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata care dorim sa o insamantam. In medie se foloseste 80-100 kg de compost pe metru patrat de cultivare. In continuare vom presupune ca dorim sa cultivam pe o suprafata de 10 mp, adica vom pregati compost de 800 kg - 1 tona. Pentru o tona de compost avem nevoie de 500 kg de material initial uscat, adica paie, balegar si gaienat in proportie de: 50% balegar de cal si porc, 20% gaienat si 30% paie. Se recomanda pregatirea unei cantitati mai mari de o tona de compost, altfel s-ar putea ca materia prima sa nu treaca prin procesul de fermentare. Pregatirea compostului se face in apropierea ciupercariei pe o platforma de cel putin 10 mp pentru o tona de compost care sa fie de beton pentru ca lichidul ce iese din balegar sa nu fie absorbit de pamant. Platforma ar trebui sa fie inclinata putin spre mijloc si sa aiba un acoperis pentru a feri de uscaciune sau de spalare din cauza precipitatiilor. Daca se doreste pregatirea compostului si in perioada iernii ar trebui sa gasiti o modalitate de a inchide platforma pentru ca temperatura sa nu scada sub 0 gr C. Deasemenea se poate prevedea platforma cu mici jgheaburi pe margini pentru a retine lichidul ce iese din balegar. Materiale auxiliare pe langa deseurile organice se folosesc: ipsos (pentru constructii), malt (de la fabrica de bere), sulfat de cupru, uree tehnica. Odata ce avem totul pregatit incepem preinmuierea care dureaza 12 zile. In aceasta faza paiele se vor aseza gramada pe platforma pentru ca pe parcursul a 6 zile sa fie udate si tasate zilnic. Apoi paiele vor fi amestecate cu balegarul si gaienatul si tot amestecul va fi udat si tasat alte 6 zile. In cea de-a 13-a zi se adauga 2 kg uree si se afaneaza materialul dandu-i forma dreptunghiulara cam de 2-3 m inaltime. Apoi la fiecare 3-4 zile, cam de 3-4 ori, se adauga la material cate 24 kg ipsos si se intoarce. Declansarea procesului de compostare ar trebui sa fie semnalizat printr-o temperatura ridicata de 60-65 gr C la cateva zile dupa cea de-a 13-a zi. Temperatura ar trebui sa fie verificata in mod regulat. Daca temperatura stationeaza la 40-45 gr C atunci se necesita o mica afanare pentru ca sa patrunda mai mult aer in interiorul gramezii. Daca temperatura depaseste 70 gr C riscati sa ardeti paiele si atunci rearanjati gramada astfel incat sa cresteti inaltimea si tasati putin gramada. Daca scade umiditatea se cer cateva stropiri a gramezii.

Procesul de pasteurizare se face prin evacuarea aerului incalzit din interior. Pentru aceasta introduceti sub gramada niste jgheaburi perforate. Apoi acoperiti gramada cu politilena timp de 48 ore. Verificati temperatura dinauntru, ar trebui sa fie de 21-25 gr C. ALTE METODE DE PREGATIRE A COMPOSTULUI Metoda II: Aceasta metoda, bazata pe paie este recomandata incepatorilor pentru usurinta cu care se prepara. Alegeti paie fara urme de mucegai pentru a nu compromite cultura de ciuperci. Aveti nevoie de un butoi metalic bine spalat si dezinfectat. Asezati o sita metalica cam la 10-15 cm de la fundul butoiului. Paiele puteti sa le folositi intregi sau tocate cam de 5-10 cm, desi se prefera paiele tocate pentru usurinta cu care imbiba apa. Dupa ce ati pus paiele in butoi asezati o alta sita deasupra paielor si o greutate peste sita. Umpleti butoiul pana la fara o palma de la marginea butoiului. Acoperiti butoiul cu un capac si incalziti apa pana la 75-80 gr C. Pastrati temperatura de 80 gr C timp de 4-5 ore. Stingeti focul si lasati totul pe a doua zi cand veti varsa continutul butoiului pe o platforma de beton putin inclinata. Imprastiati paiele astfel incat sa fie intr-un strat de 15 cm. Dupa cateva zile puteti folosi compostul astfel obtinut. Metoda III: Acest compost se face doar din paie si gunoi de pasare solid. Aveti nevoie de: 1000 kg paie grau, 400 kg gunoi de pasari solid, 200 kg malt, 60 kg ipsos, 20 kg uree tehnica. Faceti o preinmuiere a paielor timp de 6 zile, apoi amestecati gunoiul de pasare si ureea si lasati alte 6 zile. Factorii care influenteaza formarea unui compost bun sunt: Apa - lipsa de apa blocheaza activitatea microorganismelor si astfel procesul de descompunere. Prea multa apa face ca microorganismele sa nu primeasca destul aer . Aerul -aerisirea insuficienta provoaca inmultirea microorganismelor care prefera locurile umede iar odata cu ele apar si mirosurile neplacute. Caldura - activitate de descompunere pe care o realizeaza microorganismele este maxima atunci cand langa aerul si apa suficienta, compostul are o temperature optima pentru procesele de descompunere. Ideal ar fi ca compostul sa aiba 40-60 grade C, deoarece astfel devine posibila compostarea naturala si curatarea de germeni nedoriti. Substartele nutritive - cu cat resturile pe care le adunam sunt mai variate, cu atat compostul va fi la sfarsit mai valoros. Gradul de maruntire al deseurilor - pentru o descompunere rapida a materialului de compost, edte important ca toate componentele organice de substanta mai tare sa fie maruntite. Pentru a obtine un compost de calitate si intr-un timp relativ scurt, se recomanda construirea gramezii de compost din mai multe straturi alternative de materiale organice si minerale diferite, conform urmatorului procedeu: 1. Se asterne un strat afanat de material nemaruntit de 15-20 cm. Sunt recomandabile aici taieturile de crengi si gard viu, paie, cozi de flori, frunze uscate, coji de copaci, crengi, corzi de vita de vie. Pentru a face legatura cu celelalte straturi si a mentine atmosfera favorabila fermentarii, acest strat se stropeste cu apa. Prin acest strat se poate realize drenajul compostului; apa care este in plus se va putea scurge si totodata se asigura aerisirea. 2. Primul strat de material compostabil are 10-15 cm grosime si este format din materiale organice usor degradabile: tulpini si frunze verzi de plante cultivate si de buruieni, frunze,

resturi vegetale de la bucatarie. Apoi se puneun rand de pamant pe care vine inca un strat de frunzis, iarba uscata, resturi de bucatarie si gunoi de la animale. Depunerea se continua in acelasi mod pana la o inaltime de 1.5 m. Partea de sus a gramezii nu se termina cu varf ci cu o suprafata. Prima etapa a procesului de compostare dureaza maxim o saptamana si se incheie cu acoperirea gramezii cu frunze, paie, materiale textile, saci de iuta, folie de plastic etc. Este de asemenea foarte bine daca asterneti deasuprasi un strat de pamant negru de gradina. Astfel compostul se coace mai repede. Gramada de compost trebuie asezata pe suprafata solului si niciodata sapata in pamant, deoarece astfel riscam ca materialele folosite sa se putrezeasca in lipsa de aer. Sa cautam un loc ferit de vant, curenti de aer si umbros. Inca de la amenajarea gramezii, materialul trebuie udat din cand in cand, pentru ca sa nu se usuce prea tare. Compostul se coace dupa o desfacere in circa 4-6 luni in lunile de var, si in 6-9 luni in lunile de iarna. In timpul iernii este interzisa desfacerea compostului, pentru a se evita racirea lui. Insa in lunile de vara este indicatat desfacerea gramezii dupa 3 luni si reamestecarea. Puteti sa pregatiti una langa alta doua lazi pentru compost. Intr-una sa depozitati deseurile iar atunci cand o desfaceti puteti s-o treceti in celalalt compartiment, amestecand resturile, care dupa trei luni ar trebui sa fie aproape descompuse. Ca sa obtinem compost cu cantitatea necesara/optima de humus si ca substantele organice sa nu fie supraexploatate trebuie folosite in maxim 1 an de la terminarea coacerii. Fazele procesului de compostare: S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare: faza 1, stadiul de fermentare mezofila, care este caracterizat prin crestearea bacteriilor si temperaturi ntre 25 si 400C; faza 2, stadiul termofil n care sunt prezente bacteriile, ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor) la o temperaturade 50-600C, descompunnd celuloza, lignina si alte materiale rezistente; limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentina temperatura ridicatacel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor; faza 3, l constituie stadiul de maturare, unde temperaturile se stabilizeazasi se continua unele fermentatii, convertind materialul degradat n humus prin reactii de condensare si polimerizare; ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire la raportul C:N; materialele bine compostate au un raport C:N redus; de ex. raportul C:N poate scadea de la 30 la nceputul procesului de compostare la 15 n compostul matur. n timpul compostarii active, descompunerea aeroba genereaza bioxid de carbon si vapori de apa. Descompunerea anaeroba activa genereaza bioxid de carbon, metan si alte produse de fermentatie care creeazamirosuri neplacute, pH redus n gramada de compostare si inhiba cresterea plantelor. Numerosi factori afecteaza generarea de mirosuri: cantitatea de oxigen din gramada, caracteristicile materialelor supuse compostarii, pH ul initial al amestecului si materialele utilizate ca aditivi. Chiar daca exista o aprovizionare buna cu oxigen (obtinut prin difuzie, remaniere ori aerare fortata) n gramada de compostare tot ramn unele pungi mai mici ori mai mari n care procesul se desfasoara n conditii anaerobe. Produsele din aceste pungi anaerobe se vor descompune n momentul n care ele ajung n conditii aerobe n gramada de compostare. La conditii de pH n jur de 4,5 sau mai mici, microorganismele aerobe mor, se corodeaza echipamentele de lucru si apar mirosuri. pH-ul cobort si aparitia mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen.

O gramada de compostare este predominant aeroba daca concentratia oxigenului n gramada de compostare este distribuita uniform si are valori peste 5-6 %. La valori ale oxigenului sub 3 % apar mirosurile si ncepe procesul de anaerobioza. Daca se ntrerupe fluxul de aer n gramada chiar si numai 2 minute atunci cnd activitatea microbiana este ridicata n gramada pot sa apara procese anaerobe. n conditii anaerobe, apar mirosuri generate de alcolii si acizii organici volatili formati rapid, care coboara pH-ul gramezii. Restabilirea conditiilor aerobe printr-o aerare si porozitate corespunzatoare poate lua de la 2 la 6 zile.Executati 4-5 intoarceri de 4-5 ori adaugand malt si ipsos la fiecare intoarcere.