Musetelul

Amplasarea culturii

Mușețelul preferă solurile permeabile, luto-nisipoase, bine expuse la

soare, bogate în materie organică naturală şi foarte bine lucrate.

Este recomandat ca mușețelul să se planteze după leguminoasele

pentru boabe, bourceag sau după cerealele păioase sau muștar. Nu se
recomandă înființarea unei exploatații cu această plantă medicinală pe
solele în care a fost porumb sau floarea-soarelui, deoarece aceste culturi
absorb o cantitate mare de elemente nutritive din sol și lasă o cantitate
mare de resturi vegetale.

Fertilizare culturii de mușețel cu gunoi de grajd

Atunci când te hotărăști să-ți înființezi propria cultură de mușețel este

bine să iei în calcul eliminarea din start a îngrășămintelor chimice.
Înainte de înființarea unei plantații de mușețel se administrează 15-20
tone gunoi de grajd bine fermentat care se încorporează în sol, odată cu
arătura efectuată la adâncimea de 18-20 cm

Pentru o răsărire cât mai uniformă este necesară tăvălugirea terenului,

deoarece semințele acestei plante medicinale sunt foarte mici și au
nevoie de un teren nivelat care să le permită o răsărire uniformă.
Soiuri românesc de mușețel: Mărgăritar și Flora

Perioada optimă pentru semănatul mușețelului este sfârșitul lunii august

și începutul lunii septembrie. Specialiștii recomandă soiurile Mărgăritar
și Flora, soiuri foarte bine adaptate condițiilor climatice de la noi din
țară. Sămânța trebuie să aibă o puritate fizică de minim 70% și o putere
de germinație de minim 50%. Se seamănă la o distanță între rânduri de
0,25 cm, iar adâncimea de semănat este de 0,5 cm.

Se recomandă semănarea la începutul toamnei, a culturii de mușețel în

așa fel încât, la intrarea în iarna, plantă trebuie să prezinte frunze bine
dezvoltate, care să o ajute să treacă peste perioada de frig.

Cost de înființare pentru un hectar cu mușețel – 1.000 euro pe hectar

Însămânțarea se va efectua cu semănători universale, adaptate pentru

seminţe mici, aplicându-se o normă de sămânţă de 2-3 kg/ha. Seminţele
pot fi amestecate cu nisip, cenuşă sau rumeguş, pentru o distribuire cât
mai uniformă a acestora.

Densitatea optimă a culturii este de 12-16 plante/m2.

Prețul pentru un kilogram de sămânță de mușețel este de 400 euro. La

un calcul, simplu, estimativ, la un hectar intră 2 kilograme, costul doar
cu sămânța te duce la 800 euro, iar 200 de euro sunt reprezentați de
costul cu pregătirea terenului pentru semănarea culturii. Ceea ce
înseamnă că, pentru a înființa un hectar cu plante de mușețel, ai nevoie
de o investiție inițială de 1.000 euro.

Prașile și pliviri repetate

Dat fiind faptul că plantele de mușețel răsar târziu, cam la 50 de zile de

la semănare, este necesară o urmărire atentă a evoluției buruienilor din
cultură.

La începutul perioadei de vegetație, plantele au un ritm lent de creștere,

iar apariția buruienilor în cultură pot sufoca planta de mușețel. Este
necesară combaterea buruinelor prin prașile și pliviri repetate, până
când planta se dezvoltă suficient.

Atunci când plantele au 5-8 cm se va efectua răritul acestora. În fiecare

an vor fi executate praşile şi pliviri pe rând, ori de câte ori este necesar,
în funcţie de gradul de înburuienare al culturii. În loturile semincere, vor
fi eliminate din lan, plantele atacate de boli sau dăunători, sau cele slab
dezvoltate.

Recoltare manuală sau cu recoltator metalic

Mușețelul, o plantă medicinală aproape uitată de fermierii români: Ce

profit se poate obține din cultura gingașelor flori cu bănuț galben
Gabriela Gimbășanu - 12 mai 2015 21:49

Facebook

WhatsApp

LinkedIn

Mușețelul era una din plantele medicinale pe care până acum câțiva ani
le întâlneai la tot pasul. Astăzi puțini mai sunt cei care cultivă mușețel pe
suprafețe extinse, în ciuda faptului că această cultură este una deosebit
de profitabilă, cu o desfacere rapidă în industria farmaceutică și cea
cosmetică. Mai mult, investiția necesară pentru înființarea unui hectar
cu mușețel este una rezonabilă, de circa 1.000 de euro, iar planta nu
este deloc pretențioasă. Se recomandă cultura ecologică, mai căutată de
procesatori și care se vinde la un preț mai bun.

Mușețelul nu a dispărut numai din gospodării, dar și din flora spontană,

specialiștii vorbind de efectele folosirii iraționale a unor substanțe
chimice, dar și a faptului că nimeni nu s-a îngrijit de păstrarea și
protejarea gingașelor flori albe cu bănuț galben.
Pentru nostalgici, dar și pentru cei care doresc să investească în
înființarea unei culturi cu mușețel, Agrointeligența a întocmit un ghid
simplu pentru cultivarea acestei plante medicinale.

Amplasarea culturii

Mușețelul preferă solurile permeabile, luto-nisipoase, bine expuse la

soare, bogate în materie organică naturală şi foarte bine lucrate.

Este recomandat ca mușețelul să se planteze după leguminoasele

pentru boabe, bourceag sau după cerealele păioase sau muștar. Nu se
recomandă înființarea unei exploatații cu această plantă medicinală pe
solele în care a fost porumb sau floarea-soarelui, deoarece aceste culturi
absorb o cantitate mare de elemente nutritive din sol și lasă o cantitate
mare de resturi vegetale.

Fertilizare culturii de mușețel cu gunoi de grajd

Atunci când te hotărăști să-ți înființezi propria cultură de mușețel este

bine să iei în calcul eliminarea din start a îngrășămintelor chimice.
Înainte de înființarea unei plantații de mușețel se administrează 15-20
tone gunoi de grajd bine fermentat care se încorporează în sol, odată cu
arătura efectuată la adâncimea de 18-20 cm.
Pentru o răsărire cât mai uniformă este necesară tăvălugirea terenului,
deoarece semințele acestei plante medicinale sunt foarte mici și au
nevoie de un teren nivelat care să le permită o răsărire uniformă.

Soiuri românesc de mușețel: Mărgăritar și Flora

Perioada optimă pentru semănatul mușețelului este sfârșitul lunii august

și începutul lunii septembrie. Specialiștii recomandă soiurile Mărgăritar
și Flora, soiuri foarte bine adaptate condițiilor climatice de la noi din
țară. Sămânța trebuie să aibă o puritate fizică de minim 70% și o putere
de germinație de minim 50%. Se seamănă la o distanță între rânduri de
0,25 cm, iar adâncimea de semănat este de 0,5 cm.

Se recomandă semănarea la începutul toamnei, a culturii de mușețel în

așa fel încât, la intrarea în iarna, plantă trebuie să prezinte frunze bine
dezvoltate, care să o ajute să treacă peste perioada de frig.

Cost de înființare pentru un hectar cu mușețel – 1.000 euro pe hectar

Însămânțarea se va efectua cu semănători universale, adaptate pentru

seminţe mici, aplicându-se o normă de sămânţă de 2-3 kg/ha. Seminţele
pot fi amestecate cu nisip, cenuşă sau rumeguş, pentru o distribuire cât
mai uniformă a acestora.

Densitatea optimă a culturii este de 12-16 plante/m2.

Prețul pentru un kilogram de sămânță de mușețel este de 400 euro. La

un calcul, simplu, estimativ, la un hectar intră 2 kilograme, costul doar
cu sămânța te duce la 800 euro, iar 200 de euro sunt reprezentați de
costul cu pregătirea terenului pentru semănarea culturii. Ceea ce
înseamnă că, pentru a înființa un hectar cu plante de mușețel, ai nevoie
de o investiție inițială de 1.000 euro.

Prașile și pliviri repetate

Dat fiind faptul că plantele de mușețel răsar târziu, cam la 50 de zile de

la semănare, este necesară o urmărire atentă a evoluției buruienilor din
cultură.

La începutul perioadei de vegetație, plantele au un ritm lent de creștere,

iar apariția buruienilor în cultură pot sufoca planta de mușețel. Este
necesară combaterea buruinelor prin prașile și pliviri repetate, până
când planta se dezvoltă suficient.

Atunci când plantele au 5-8 cm se va efectua răritul acestora. În fiecare

an vor fi executate praşile şi pliviri pe rând, ori de câte ori este necesar,
în funcţie de gradul de înburuienare al culturii. În loturile semincere, vor
fi eliminate din lan, plantele atacate de boli sau dăunători, sau cele slab
dezvoltate.

Recoltare manuală sau cu recoltator metalic

Recoltarea la muşeţel este o operaţiune dificilă, care necesită un volum

mare de forţă de muncă, deoarece florile se deschid aproape în fiecare
zi în perioada de înflorire maximă în lunile: mai, iunie, iulie. Este
recomandat ca recoltările să fie efectuate la intervale de 2-3 zile,
deoarece dacă se întârzie, o parte din flori se vor scutura. Se recoltează
manual direct cu mâna sau cu recoltatorul metalic prevăzut cu un
pieptăne.

După recoltare, este recomandat ca materialul vegetal să fie transporat

la centrul de prelucrare, pentru condiţionare şi uscare.
Bibliografie: AGROINTEL.RO, Wikipedia si Gazeta olt