Bolile si daunatorii de carantina la porumb.

Sursa 1
Daunator de carantina la porumb (Diabrotica virgifera virgifera le conte)
3. Plante gazda
Este in principal un daunator al porumbului (Zea mays), dar ocazional si alte plante
pot fi gazde, cum ar fi cele din fam. Poaceae pentru larve si din fam. Poaceae, Asteraceae,
Fabaceae, Cucurbitaceae pentru adulti. Se cunosc peste 22 de specii de plante gazda, dar
porumbul este planta gazda cea mai importanta din punct de vedere economic.
http://old.madr.ro/pages/fitosanitar/plan-de-monitorizare-diabrotica-virgifera.pdf
Sursa 2
Daunator de carantina Diabrotica virgifera virgifera le conte
Pierderile provocate din SUA de speciile genului sunt cuprinse intre 60 si 85 milioane
USD/an. Costul pesticidelor aplicate pentru combaterea larvelor sau adultilor la care se
adauga pierderile de recolta datorate atacului daunatorului, se ridica la aproximativ 1.000
milioane USD anual.
Are o singura generatie pe an si ierneaza in stadiu de oua (care pot fi gasite de la
mijlocul lunii iulie pana la sfarsitul lunii iunie anului urmator).
Primele pupe apar la sfarsitul lunii iunie si pot fi intalnite pana la sfarsitul lui august,
cand apar adultii. Adultii sunt prezenti in culturile de porumb din iunie pana in octombrie.
Aparitia in masa se inregistreaza incepand cu jumatatea lunii iulie si se continua in august, si
devin mai active dupa 2-3 ore de la rasaritul soarelui si cu 2-3 ore inainte de apus.
La aparitie, larvele cauta radacinile plantelor de porumb, putandu-se deplasa pana la
0,5 m, iar daca nu le gasesc mor. Solul compact favorizeaza mortalitatea, in timp ce
umiditatea solului permite o supravietuire crescuta. Larvele neonate supravietuiesc fara sursa
de hrana cateva zile (3 zile fara hrana determina supravietuirea a 4,7% din larve, iar o zi
provoaca moartea a 55% din lavele neonate).
Cand incepe inflorirea porumbului, adultii, nu mai ataca frunzele, ci se hranesc cu
polen, iar apoi ataca matasea abea aparuta. Daca atacul se produce inainte de polenizare pot
aparea stiuletii sterili. Dupa inflorire adultii sunt intalniti in varful stiuletilor in formare, unde
se hranesc cu resturi de matase sau cu boabele in faza de lapte. Boabele din varful stiuletelui
pot fi complet distruse. Atacul produs de adulti este periculos cand acestia sunt in numar
1

fooarte mare, si inainte de polenizare. In general, dauna produsa de adulti este de importanta
secundara.
Pentru combaterea daunatorului, de baza raman tot aplicarea metodelor chimice. In
combaterea larvelor se utilizeaza (conform datelor din 1995, in S.U.A.) insecticide pe baza de
phonophos, phorate, clorpyrifos, trebufos si teflutrin.
Combaterea adultilor presupune aplicarea tratamentelor chimice doar atunci cand este
necesar, si sa se efectueze pe suprafete mari, pentru reducerea in timp a populatiei
daunatorului. Se recomanda produse pe baza de permetrin, fenvalerat, carbaril, malation,
clorpirifos, diazinon etc. Se folosesc in acest scop si capcane cu cucurbitacin (substanta
existent in semintele de dovleac) si un amestec de cucurbitacin si carbaril. Combaterea
adultilor cu momeli realizate dintr-un amestec de insecticide, stimulator de hranire si
atractanti pare sa fie Solutia viitorului in combaterea daunatorului. Doza este de 7-14 kg/ha
(20-40g s.a. din carbaril/ha) ceea ce reprezinta o reducere de 25 ori a cantitatii de insecticide
substanta active/ha comparative cu tratamentele clasice cu ajutorul insecticidelor de sol
(1000g s.a/ha). Eficacitatea acestei metode este foarte mare, momelele toxice reducand
populatia daunatorului cu 90% fata de 40-50% la insecticidele de sol. In prezent, in Romania,
nu sunt omologate insecticide pentru combaterea stadiului de adult sau de larva. (Rosca si
colab., 2011)
Sursa 3
Drechslera carbonum Patarea frunzelor si putrezirea carbunoasa.
Boala este raspandita in America, a aparut si in unele tari din Europa (Iugoslavia si
Ungaria) dar pentru Romania este considerata boala de carantina.
Simptome. Pe frunze si panusi apar pete alungite cafenii-deschis de forma
neregulata. La plantele mature petele sunt ovale de 2-5 x 0,5 cm, cafenii-deschis sau bruneciocolatii cu zonalitati concentrice. Pe stiuletii atacati se observa o culoare neagra-carbunoasa,
uneori aparand chiar distrugerea totala a acestora.
Agentul patogen - Helminthosporium (Drechslera) carbonum, fam. Dematiaceae,
ord.Moniliales, cl. Hyphomycetes, subincr. Deuteromycotina.
Ciuperca formeaza pe organele atacate conidiofori grupati in buchete si conidii
fusiforme, usor curbate, pluricelulare, cu 2-12 septe transversale de 25-100 x 7-18 mm si de

culoare bruna-maslinie. Forma perfecta este cunoscuta sub numele de Cochilobolus

carbonum insa, in epidemiologia agentului are importanta numai forma asexuata.
Epidemiologie. Ciuperca se transmite in perioada de vegetatie prin conidiile
vehiculate de vant iar de la un an la altul transmiterea este asigurata prin semintele infectate si
prin conidiile ce raman pe resturile vegetale.
Prevenire si combatere. Pentru Romania au o mare importanta masurile de carantina
care prevad controlul fitosanitar al semintelor importate, seminte care trebuie sa fie insotite de
certificatul care sa ateste provenienta lor din zone unde nu este raspandita aceasta boala.
Semintele vor fi verificate in laboratoarele serviciului de carantina si dupa ce acestea isi dau
avizul vor fi distribuite pentru insamantari.
http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/BOLILE-PORUMBULUI415.php
Sursa 4
Putregaiul uscat al tulpinilor (Diplodia zeae)
Simptome. Boala apare in stadii diferite de vegetatie. Internodurile tulpinii se
coloreaza in verde-galbui apoi se brunifica, maduva devine spongioasa si se descompune.
Frunzele capata aceeasi culoare iar tecile devin brune-inchise. Stiuletele ramane mai mic,
panusile raman lipite unele de altele, devin albicioase, boabele devin sfaramicioase si uscate.
Ciuperca persista pe resturile vegetale si se instaleaza usor pe leziunile provocate.
Protectie si combatere. Se recomanda, pentru tara noastra controlul de carantina, pentru a
impiedica

patrunderea

bolii.

http://blog.ferma-gradina.ro/ghidul-bolilor-la-plante/bolile-

porumbului/
Sursa 5
Putregaiul bacterian al tulpinii (Erwinia carotovora)
Simptome. Primele simptome apar pe partea expusa la soare. Tesuturile se inchid la culoare
pe portiuni de 20 cm, sub teaca frunzelor. Cu timpul se macereaza iar planta se frnge cu
usurinta. Bacteria se transmite prin resturile vegetale, iar sfrederitorul porumbului imprastie si
inoculeaza boala. Se dezvolta cand umiditatea este excesiva, temperaturile ridicate si plantele
au o densitate mare.
3

Protectie si combatere. Rotatia culturilor, reducerea cantitatii de apa la culturile irigate.

http://blog.ferma-gradina.ro/ghidul-bolilor-la-plante/bolile-porumbului/

Concluzii:
Datorita legislatiei din tara noastra asupra produselor de combatere chimica asupra
daunatorului Diabrotica virgifera virgifera le conte nu se pot aplica substante chimice pentru
combatere, ci se va recurge la lucrari agrotehnice de combatere a daunatorului.
In cazul bolii Drechslera carbonum Patarea frunzelor si putrezirea carbunoasa se vor
cumpara seminte doar din tari de provenienta ce nu au aceasta boala impreuna cu un certificat
ce atesta ca samanta nu este infestata si trimisa la laboratoarele serviciului de carantina apoi se
poate insamanta.
In cazul bolii putregaiul uscat al tulpinilor (Diplodia zeae) ca masura de protectie si
preventive se va face controlul fitosanitar la fiecare import de samanta.
In cazul bolii putregaiul bacterian al tulpinii (Erwinia carotovora) se va evita
umiditatea excesiva din irigatii si se va face rotatia culturii.

Bibliografie:
1. Ioan Rosca, Ion Oltean, Ion Mitrea, Mihai Talmaciu, Doru Ion Petanec, 2011. Tratat de
Entomologie generala si speciala. Editura ALPHA MDN, Buzau. ISBN: 978-973-139207-3
2. http://old.madr.ro/pages/fitosanitar/plan-de-monitorizare-diabrotica-virgifera.pdf
(Accesat la data de: 25.06.2016, ora 20:47)
3. http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/BOLILE-PORUMBULUI415.php
(Accesat la data de: 25.06.2016, ora 21:32)
4. http://blog.ferma-gradina.ro/ghidul-bolilor-la-plante/bolile-porumbului/ (Accesat la
data de: 25.06.2016, ora 22:02)
5. http://blog.ferma-gradina.ro/ghidul-bolilor-la-plante/bolile-porumbului/
data de: 25.06.2016, ora 23:06 )

(Accesat la