➢Carantina fitosanitară a dăunătorilor.

➢Definiție. Importanță.
➢Carantina fitosanitară internă.
➢Carantină fitosanitară externă.
➢Lista dăunătorilor de carantină.
➢Acte normative privind legislația fitosanitară referitoare la dăunători pe plan
intern și internațional.
 Carantina fitosanitară reprezintă totalitatea masurilor care se aplică pentru a preîntampina pătrunderea pe teritoriul ţării a
unor dăunatori periculoşi plantelor care nu au fost inca semnalati, pentru limitarea arealului speciilor existente numai în
anumite zone sau pentru lichidarea unor focare izolate.

Carantina fitosanitara

Carantină externă Carantină internă

Carantina externă se referă la controlul tuturor produselor de origine vegetală care se importă, se exportă sau sunt în tranzit în
vederea împiedicării introducerii unor dăunatori periculoşi dintr-un continent în altul şi dintr-o ţară în alta.

Carantina internă se referă la controlul culturilor şi a tuturor produselor agricole pentru împiedicarea răspandirii pe noi teritorii
a unor dăunatori periculoşi.
ORGANISME DAUNATOARE A CAROR INTRODUCERE ŞI RASPANDIRE IN SI IN INTERIORUL ROMANIEI ESTE
INTERZISA
Sectiunea I
ORGANISME DAUNATOARE NECUNOSCUTE.
NU APAR IN NICI O PARTE A COMUNITATII DAR RELEVANTE
PENTRU ÎNTREAGA COMUNITATE

(a) Insecte, acarieni şi nematozi în toate stadiile lor de dezvoltare

1. Acleris spp. (non-europene)
2. Amauromyza maculosa (Malloch)
3. Anomala orientalis Waterhouse
4. Anoplophora chinensis (Thomson)
4.1. Anoplophora glabripennis (Motschulsky)
5. Anoplophora malasiaca (Forster)
6. Arrhenodes minutus Drury
7. Bemisia tabaci Genn. ( populaţii non-europene) vector de virusuri, cum ar fi :
(a) Bean golden mosaic virus
(b) Cowpea mild mottle virus
(c) Lettuce infectious yellows virus
(d) Pepper mild tigré virus
(e) Squash leaf curl virus
(f) Euphorbia mosaic virus
(g) Florida tomato virus
8. Cicadellidae (non-europene) cunoscute ca vectori ai bolii lui Pierce (produsă de
Xylella fastidiosa) cum ar fi :
(a) Carneocephala fulgida Nottingham
(b) Draeculacephala minerva Ball
(c) Graphocephala atropunctata (Signoret)
9. Choristoneura spp. (non-europene)
10. Conotrachelus nenuphar (Herbst)
10.0. Dendrolimus sibiricus Tschetverikov
10.1. Diabrotica barberi Smith and Lawrence
10.2 . Diabrotica undecimpunctata howardi Barber
10.3. Diabrotica undecimpunctata undecimpunctata Mannerheim
10.4. Diabrotica virgifera zeae Krysan & Smith
11. Heliothis zea (Boddie)
11.1 Hirschmanniella spp., cu excepţia Hirschmanniella gracilis (de Man) Luc
and Goodey
12. Liriomyza sativae Blanchard
13. Longidorus diadecturus Eveleigh and Allen
14. Monochamus spp. (non-europene)
15. Myndus crudus Van Duzee
16. Nacobbus aberrans (Thorne) Thorne and Allen
16.1. Naupactus leucoloma Boheman
17. Premnotrypes spp. (non-europene)
18. Pseudopityophthorus minutissimus (Zimmermann)
19. Pseudopityophthorus pruinosus (Eichhoff)
19.1. Rhynchophorus palmarum (L.)
20. Scaphoideus luteolus (Van Duzee)
21. Spodoptera eridania (Cramer)
22. Spodoptera frugiperda (Smith)
23. Spodoptera litura (Fabricius)
24. Thrips palmi Karny
25. Tephritidae (non-europene) cum ar fi:
(a) Anastrepha fraterculus (Wiedemann)
(b) Anastrepha ludens (Loew)
(c) Anastrepha obliqua Macquart
(d) Anastrepha suspensa (Loew)
(e) Dacus ciliatus Loew
(f) Dacus curcurbitae Coquillet
(g) Dacus dorsalis Hendel
(h) Dacus tryoni (Froggatt)
(i) Dacus tsuneonis Miyake
(j) Dacus zonatus Saund.
(k) Epochra canadensis (Loew)
(l) Pardalaspis cyanescens Bezzi
(m) Pardalaspis quinaria Bezzi
(n) Pterandrus rosa (Karsch)
(o) Rhacochlaena japonica Ito
(p) Rhagoletis cingulata (Loew)
(q) Rhagoletis completa Cresson
(r) Rhagoletis fausta (Osten-Sacken)
(s) Rhagoletis indifferens Curran
(t) Rhagoletis mendax Curran
(u) Rhagoletis pomonella Walsh
(v) Rhagoletis ribicola Doane
(w) Rhagoletis suavis (Loew)
26. Xiphinema americanum Cobb sensu lato (populaţii non-europene)
27. Xiphinema californicum Lamberti and Bleve-Zacheo

Secţiunea II
ORGANISME DĂUNĂTOARE CUNOSCUTE CE APAR ÎN COMUNITATE ŞI
RELEVANTE PENTRU ÎNTREAGA COMUNITATE

(a) Insecte, acarieni şi nematozi în toate stadiile lor de dezvoltare

1. Diabrotica virgifera virgifera Le Conte
1.1. Globodera pallida (Stone) Behrens
2. Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens
3. Heliothis armigera (Hübner)
4. Meloidogyne chitwoodi Golden et al. (toate populaţiile)
5. Meloidogyne fallax Karssen
6. Opogona sacchari (Bojer)
7. Popilia japonica Newman
8. Rhizoecus hibisci Kawai and Takagi
9. Spodoptera littoralis (Boisduval)
 FISA FITOSANITARA
MELOIDOGYNE CHITWOODI si M. FALLAX
(nematozi galicoli)

Aspect rugos pe tuberculi

Tubercul de cartof infestat

Femele vizibile imediat sub coajă Țesut roșcat care evoluează la

(pete negricioase) brun sub epidermă
Simptom de atac pe
morcov

Importanta: Organisme de carantina inscrise in Anexa I, sectiunea a II-a din H.G. 563/2007
Incadrare taxonomica: Nematoda, Meloidogynidae
Planta gazda/produse vegetale vizate: specii polifage, dar ataca in special cartoful si tomatele; pot fi depistati si pe
cereale si buruieni.
Declinul gazonului (Teren de sport), Irlanda de Nord, M. fallax
Morfologie:
- masculi si larve viermiforme, femele piriforme vizibile in gale
Mod de atac: in urma patrunderii si hranirii in plantele gazda apar hipertrofii ale tesuturilor, care duc la formarea galelor.
Simptome specifice pe Solanum tuberosum:
- gale pe tuberculi care dau un aspect rugos;
- sub epiderma tesut roscat care evolueaza la brun;
- femele vizibile imediat sub coaja (culoare alba, lucioase, piriforme) si tesutul inconjurator de culoare bruna (pete
negricioase);
- pe radacini si la partea aeriana simptomele nu sunt evidente, dar uneori pot sa apara in cultura plante piticite, lipsite de
vigoare si susceptibile la uscare in conditii de stres hidric.

Cai de raspandire:
- tuberculi de cartof, sol, plante destinate plantarii infestate

Atentie!
Simptomele pe tuberculi sunt evidente la infestari puternice.
Identificarea speciilor presupune examen microscopic.
 FISA FITOSANITARA
Ditylenchus dipsaci (nematodul tulpinilor si bulbilor)

Simptome pe bulbi de Narcissus

Malformații la ceapă

Brunificarea țesuturilor în cercuri concentrice

Îngălbenirea vârfurilor frunzelor la ceapă

 Importanta : Organism de carantina inscris in HG 563/2007 Anexa II, Sectiunea 2

Descriere :
Nematod viermiform cu lungimea corpului intre 1,0 si 1,3 mm.

Mijloace de raspandire:
- Material destinat plantarii infestat (bulbi, tuberculi);
- Sol contaminat;
- Seminte, buruieni, resturi de plante infestate, apa.

Plante gazda:
Ataca toate organele (bulbi, tuberculi si frunze), baza petiolului si tesuturile tinere
si suculente ale plantelor ornamentale, precum si radacinile acestora.
Este o specie polifaga atacand o serie de plante gazda cum ar fi: ceapa, usturoi,
praz, patrunjel, tomate, morcovi, sfecla, cartof, gladiole, lalele, crizanteme,
ciclamen, hortensii, narcise, lucerna.
Plante gazde reglementate prin H.G. 563/2007;
- seminte si bulbi destinate plantarii de Allium ascalonicum, Allium cepa, Allium schoenoprasum;
- plante destinate plantarii de Allium porum;
- bulbi si cormi destinati plantarii de: Camasia, Chionodoxa, Croccus flavus, “Golden Yellow”, Galanthus, Galtonia candicans,
Hyacinthus, Ismene, Muscari, Narcissus, Ornithogalum, Puschkinia, Scilla, Tulipa

Cai de patrundere:
- prin orificii naturale ale plantei;
- prin portiuni din tesut deschise mecanic (ranite);
- in cele mai frecvente cazuri, Ditylenchus dipsaci creaza cai de acces pentru un numar mare de specii de nematozi saprofagi.
De asemenea, unele substante enzimatice inoculate de catre nematod in plante maresc sensibilitatea acestora fata de agentii
fitopatogeni care determina putrezirea totala a bulbilor (ex. Botrytis allii).
Simptome de atac:
Organe aeriene:
- stagnarea in crestere a plantelor;
- colorarea accentuata in nuante inchise a frunzelor;
- distorsiuni si malformatii la nivelul tulpinilor si al frunzelor.
Bulbi:
- in zona discului, radacinile se desprind cu usurinta, fenomen cunoscut sub denumirea de
,,chelirea” cepei sau a usturoiului ;
- necrozarea tesuturile infestate ale bulbilor;
- brunificarea tesuturilor in cercuri concentrice;
- deformari si descuamari.

IMPORTANT!
➢Este o specie extrem de polifaga atacand peste 450 specii de
plante cultivate si spontane.
➢Atacul nematodului, in unii ani poate provoca pierderi
importante, care pot duce pana la compromiterea totala a
culturilor.
➢Manifestarea atacului – in vetre.
➢In lipsa plantei gazda supravietuieste in sol 12-18 luni, iar in cazul
in care isi incetineste functiile vitale (anabioza) chiar mai multi ani.
➢Rezistenta foarte mare la temperaturi scazute fara o diminuare
evidenta a populatiilor in timpul iernii.
 FISA FITOSANITARA DITYLENCHUS DESTRUCTOR
(nematodul tulpinilor si tuberculilor de cartof)

Importanta : Organism de carantina inscris in Anexa II, sectiunea 1 din H.G. 563/2007
Incadrare taxonomica: Nematoda, Tylenchida, Anguinidae
Planta gazda/produse vegetale vizate: - specie polifaga, dar ataca in special cartoful - poate fi
depistat si pe bulbi de plante ornamentale, usturoi, morcovi, alune de pamant, buruieni.
Mod de atac: ataca doar organele subterane ale plantelor gazda;
Simptome specifice pe Solanum tuberosum: 5 faze de atac:
• nu sunt simptome evidente pe tuberculi;
• pete plumburii in apropierea locului de insertie a tuberculilor de stoloni;
• pete plumburii pe tuberculi in dreptul carora epiderma crapa si se observa tesutul de culoare
bruna;
• crapaturi ale tegumentului, prin sectionare se observa o zona centrala alba si o zona periferica
bruna;
• distrugerea totala a tesuturilor care devin spongioase, brune si tari.
 Tesut alb inconjurat de zona
Tesut spongios periferica bruna

Pete plumburii pe epidermă Tuberculi infestați

Cai de raspandire:
- material destinat plantarii (tuberculi, bulbi);
- sol contaminat;
- apa de irigatie;
- resturi vegetale.

Atentie!
✓ Nematozii se inmultesc in tuberculi, dupa recoltare, in depozite.
✓ Supravietuiesc in conditii de clima temperata si in soluri grele, umede.
 FISA FITOSANITARA Globodera rostochiensis si
Globodera pallida (nematozii cu chiști ai cartofului)

Importanta: Organisme de carantina inscrise in Anexa I, Sectiunea a II-a din H.G. 563/2007.
Incadrare taxonomica: Nematoda: Heteroderidae
Plante gazda: cartof (cea mai importanta cultura), tomatele si vinetele, precum si alte Solanum
spp. si hibrizii lor.
Simptome specifice:
- in camp apar zone de crestere redusa, ingalbenire, ofilire, apoi uscarea frunzelor plantelor (atac
in vetre);
- tuberculi de talie redusa (uneori);
- prezenta chistilor pe radacini.
Depistare: Femelele si chistii sunt vizibili cu ochiul liber si apar ca sfere minuscule albe sau
aurii pe suprafata radacinii.

Mijloace de raspandire: prin sol atasat tuberculilor de cartof infestati cu chisti ai

nematozilor, utilaje agricole, incaltaminte. Local pot fi raspanditi cu ajutorul vantului sau
apei de inundatie.

Parcele vizate:
- toate parcelele pe care se va cultiva si depozita cartof samanta;
- parcelele unde se cultiva cartof consum;
- parcelele pe care urmeaza sa se planteze sau depoziteze:
➢ plante de Capsicum spp., Lycopersicon lycopersicum, Solanum melongena destinate
producerii de material de plantare;
➢ plante de Allium porrum L., Beta vulgaris L., Brassica spp., Fragaria L., Asparagus
officinalis L. destinate producerii de material de plantare;
➢ bulbi, tuberculi si rizomi destinati plantarii (de la consumatorii implicati profesional) de
Allium ascalonicum, Allium cepa, Dahlia spp., Gladiolus spp., Hyacinthus spp., Iris spp.,
Lilium spp., Narcissus L., Tulipa L.
ATENTIE!
In vederea decarantinarii prelevarea probelor de sol
se va face numai pentru parcelele carantinate de cel
putin 6 ani.
 FISA FITOSANITARA
Scrobipalpopsis (Tecia) solanivora
(molia cartofului din Guatemala)

Adult

Larve de:
Gnorimoschema operculella (sus)
Scrobipalpopsis solanivora (mijloc)
Symmetrischema tangolias (jos)

Adult
Galerii și larvă în tubercul

Tubercul atacat de larve

Importanta: organism de carantina reglementat in Anexa II, sectiunea I din HG 563/2007
cu modificarile si completarile ulterioare
Incadrare taxonomica: Insecta: Lepidoptera: Gelechiidae
Raspandire geografica in Europa: Spania (Insulele Canare)
Plante gazda: daunator principal pentru Solanum tuberosum.

Biologie: ouale sunt depuse pe sol, pe tuberculii descoperiti, mai rar pe frunze si pe tulpina;
larvele care apar se hranesc in tuberculi si dupa parcurgerea stadiilor larvare inpupeaza in
sol, pe peretii depozitelor, rareori in tuberculi.

Simptome: larvele produc galerii care contin resturi de hrana si exuvii, in tuberculi; in
momentul parasirii acestora larvele produc orificii circulare de aproximativ 2-3 mm in
diametru.
Cai de raspandire:
Pe distante mici prin zborul fluturilor; in transporturi internationale prin tuberculi, sol si
ambalaje infestate.
Morfologie :
Ou: de culoare alba-perlata la depunere, apoi vireaza spre galben; marime: 0,53-0,41 mm;
Larva :
- primul stadiu 1,2-1,4 mm, de culoare alb transparent, cu cap si scut protoracic brun-inchis;
- stadiul II: de culoare crem cu pete colorate mai inchis;
- stadiul III: de culoare galben verzui, cu pete vizibile pe cap si corp, cu scutul protoracic brun-inchis;
- stadiul IV: pana la 12-15 mm lungime, de culoare alb-verzuie pe partea ventrala si roscata pe partea dorsala.
Pupa : fusiforma, culoare maronie, 7,3-9,0 mm lungime;
Adult : specia prezinta dimorfism sexual
- masculul: culoare brun inchis cu 2 pete pe prima pereche de aripi; are lungimea de 9-10 mm;
- femela: culoare brun stralucitor cu 3 semne si linii longitudinale brun-deschis pe prima pereche de aripi,
aproximativ 13 mm lungime.
IMPORTANT!
Au fost inregistrate pierderi de recolta la cultura de cartof de 50 % (in Spania) si 95% (in America).
In urma atacului tuberculii devin improprii consumului uman sau animal!
Atacul poate sa apara in camp si in depozite, marfa depozitata se depreciaza total in mai putin de 3 luni.
La 10ºC specia are 2 gen/an, iar la 25ºC se pot dezvolta 10 gen/an.
 FIŞĂ FITOSANITARĂ
Diabrotica virgifera virgifera – Le Conte

Larva

Adulți

Atac produs de adult pe frunze

Atac produs de adult la mătase
 Plante căzute

Simptom ”gât de lebedă”

Importanta: Organism de carantina inscris in Anexa 1, sectiunea 2 din H.G.563 / 2007

Incadrarea taxonomica: Insecta: Coleoptera: Chrysomelidae.

Plante gazda: in principal Zea mays si ocazional: Gramineae, Compositae, Leguminoase,

Cucurbitaceae.

Simptome :
Larvele: sfredelesc parenchimul cortical al radacinilor si construiesc tunele in tesutul
vascular central scazand rezistenta plantelor la ploi si vant. Plantele cazute, prin formarea
radacinilor adventive isi pot reface sistemul radicular, dar aceste plante au tija curbata si
manifesta astfel simptomul de “gat de lebada”.
Adultii se hranesc pe frunze, cu polen si matase de porumb, determinand o polenizare
anormala care duce la diminuarea productiei, dar in general daunele produse de adulti
sunt de importanta secundara.
Morfologie :
Oul: este de culoare galbena-deschis, oval cu diametrul de 0.5 mm.
Larva este alungita, cilindrica, cutata, alba-galbuie cu capsula cefalica bruna si placa
anala intunecata, talia variaza in medie de la 1,5 mm in primul stadiu, pana la 8 – 11 mm
lungime la maturitate.
Pupa este de culoare alba, de tip liber.
Femela are lungimea de 4.2 -6.8 mm. Culoarea corpului este in general galbena- verzuie,
iar elitrele prezinta trei benzi longitudinale care se pot contopi. Antenele sunt mai scurte
decat corpul reprezentand circa 3/4 din lungimea acestuia cu al 3-lea articol antenal mai
subtire si mai lung.
Masculul are lungimea de 4.4 – 6.6 mm. Culoarea corpului este in general galbena-
verzuie, cu elitre in jumatate posterioara de culoare neagra sau mai intunecata. Antenele
sunt mai lungi decat corpul cu articolele 2 si 3 de dimensiuni egale.
Biologie:
Insecta are o generatie pe an, ierneaza in stadiul de ou in diapauza, care poate fi intalnit, de la
jumatatea lunii iulie, pana la sfarsitul lunii iunie anul urmator (aproximativ 10 luni). Larvele pot
fi intalnite de la mijlocul lunii mai pana la inceputul lunii august, dar apar cu precadere in lunile
iunie si iulie.
Primele pupe au fost observate spre sfarsitul decadei a doua a lunii iunie, iar ultimele la
sfarsitul lunii august. Adultii apar in general la sfarsitul lunii iunie si au fost observati pe plante
pana la sfarsitul lunii septembrie, inceput de octombrie.
Aparitia maxima a adultilor are loc de obicei in perioada infloritului porumbului. In mod
obisnuit adultii traiesc peste 50 zile, putand ajunge in unele cazuri la 80 de zile. Depunerea
oualor are loc aproape in exclusivitate in culturile de porumb, in sol pana la adancimea de 35
cm, cele mai multe fiind depuse in stratul de 15 cm de la suprafata solului.
Criterii de evaluare a atacului produs de larve:

Din luna iulie si pana la recoltare, atacul larvelor se poate aprecia prin examinarea sistemului
radicular al plantelor prin scuturarea pamantului sau prin spalarea acestuia. Pentru aprecierea
daunelor produse de larve pe radacini se utilizeaza scara Iowa, in cadrul careia se acorda
urmatoarele note:
nota 1 – fara atac;
nota 2 – daune aparente;
nota 3 – mai multe radicule sunt distruse pe o lungimi de 3-4 mm;
nota 4 – un nod radicular (de obicei al 2 lea sau al 3 lea), distrus in intregime, dar se vad urme
ale radicelelor;
nota 5 – doua noduri distruse;
nota 6 – trei sau mai multe noduri radiculare distruse.
IMPORTANT!
Evitarea monoculturii porumbului reprezinta cea mai ieftina si eficace metoda de combatere a
daunatorului.
 FIŞĂ FITOSANITARĂ
Anoplophora glabripennis (Motschulsky)

Larva

Adult

Pupa
Orificii pe trunchi și ramuri
 Roaderi pe ramuri tinere
Importanţa: Organism de carantină înscris în Anexa I, Secţiunea 1, HG 563/2007,
cu modificările şi completările ulterioare.
Incadrarea taxonomică: Insecta: Coleoptera: Cerambycidae: Lamiinae
Plante gazdă: Acer spp., Betula spp., Platanus spp., Fagus spp., Malus spp., Morus
Aesculus spp., Populus spp., Prunus spp., Ulmus spp., Pyrus spp., Salix spp., Robinia
spp., Fraxinus spp.
Simptome:
Larvele se hrănesc în ţesutul cambial al scoarţei, ramurilor şi trunchiului şi mai
târziu pătrund în ţesuturile lemnoase producând orificii circulare, galerii şi tuneluri.
Atacul acestora duce la îngălbenirea şi căderea prematură a frunzelor, uscarea ramurilor
şi chiar moartea copacului la atacuri puternice.
Adulţii se hrănesc pe scoarţa tânără, frunze şi peţioli producând rosături.
 Depistare în teren:
Se verifică trunchiurile şi ramurile pentru depistarea:
- orificiilor circulare cu diametrul de 10-14 mm din partea superioară a trunchiului şi a
ramurilor
- prezenţei rumeguşului la baza trunchiului
- rosăturilor produse de femele pentru depunerea ouălor
- rosăturilor produse de adulţi pe ramuri şi frunze (pentru hrănire).
Mijloace de transmitere:
- stadiile de ou, larvă, pupa pot fi introduse şi prin ambalaje din lemn.

Morfologie:
Oul: are aproximativ 5- 7 mm lungime, este alungit, albicios, iar înainte de eclozare devine
galben-brun.
Larva: apodă, la completa dezvoltare are 50 mm lungime, este de culoare alb-crem, cu
pete chitinizate de culoare maronie pe protorace.
Adultul: negru, cu aproximativ 20 pete albe, neregulate pe elitre; lungime 25 mm (mascul) şi 35
mm (femela); antenele depăşesc lungimea corpului de 1,3 ori (femela) şi de 2,5 ori
(mascul) ; antene cu 11 segmente, fiecare cu o bază bleu-albicioasă.
IMPORTANT!
Zone cu risc: parcuri şi grădini, arii forestiere aflate în apropierea zonelor cu risc
(depozite, zona porturilor şi aeroporturilor etc.), pepiniere silvice şi dendrologice, depozite
de plante ornamentale.
Perioada de prelevare a probelor este mai-octombrie.
 FIŞĂ FITOSANITARĂ
Anoplophora chinensis

Adult, larvă, atac

Morfologie :
Oul: are aprox. 5 mm, alungit, subcilindric si ascutit spre ambele capete; de
culoare alb- crem iar inainte de eclozare devine brun-galbui.
Larva: apoda, la completa dezvoltare are 45-50 mm lungime, este de culoare alb-
crem, cu capul maron si desene chitinizate galbene pe protorace.
Adultii: culoare neagra, cu numeroase pete albe pubescente pe elitre; pronotul
are cate o proeminenta ascutita pe fiecare margine; lungime 25 mm (mascul) si
35 mm (femela); antenele depasesc lungimea corpului de 1.7-2 ori (femela) si de
1.2 ori (mascul), iar articulatiile lor sunt negre cu baza bleu-gri.
Orificii pe trunchi
Roaderi pe ramuri
Importanta: Organism de carantina inscris in Anexa I, Sectiunea 1, HG 563/2007
Incadrarea taxonomica: Insecta: Coleoptera: Cerambycidae: Lamiinae
Plante gazda: Anoplophora chinensis -Alnus spp., Acer spp., Aesculus hypocastanum, Betula
spp., Carpinus spp., Citrus spp., Cornus spp., Corylus spp., Cotoneaster spp., Crataegus spp.,
Fagus spp., Lagerstroemia spp.,Malus spp., Platanus spp., Populus spp., Prunus
laurocerasus, Pyrus spp., Rosa spp., Salix spp. , Ulmus spp.

Simptome :
Larvele se hranesc in tesutul cambial al scoartei, ramurilor si trunchiului si mai tarziu
patrund in tesuturile lemnoase producand orificii circulare, galerii si tuneluri. Atacul
acestora duce la ingalbenirea si caderea prematura a frunzelor, uscarea ramurilor si chiar
moartea copacului la atacuri puternice.
Adultii se hranesc pe scoarta tanara, frunze si petioli producand rosaturi.
Depistare in teren:
Se verifica trunchiurile, ramurile si radacinile de la suprafata solului pentru depistarea:
➢ orificiilor circulare cu diametrul de 10-14 mm, produse pe trunchi pana la inaltimea de 1m;
➢ prezentei rumegusului;
➢ rosaturilor produse de femele pentru depunerea oualor (la baza trunchiului si pe radacinile de
la suprafata solului;
➢ nu ezitati sa indepartati solul pentru evidentierea simptomelor;
➢ rosaturilor produse de adulti pe ramuri si frunze (pentru hranire).

Surse de introducere:
Insectele pot fi raspandite prin plantele gazda, lemn si ambalaje din lemn infestate.
IMPORTANT!
Zone cu risc: parcuri si gradini, arii forestiere aflate in apropierea zonelor cu risc (depozite,
zona porturilor si aeroporturilor etc.), pepiniere silvice si dendrologice, depozite de plante
ornamentale. Perioada optima de prelevare a probelor este mai-octombrie pentru productia
interna; pentru circulatia intracomunitara si import tot timpul anului.
 FIŞĂ FITOSANITARĂ
Bursaphelenchus xylophilus
Evoluția simptomelor la pin
 Larvă de Monochamus spp. – vector pentru nematod
Monochamus spp. – vector pentru nematod

Orificii produse de Monochamus spp. – vector pentru

nematod
Importanta: Organism de carantina inscris in Anexa II, sectiunea 1 din H.G. 563/2007
Incadrare taxonomica: Nematoda, Aphelenchoidida, Bursaphelenchinae
Planta gazda/produse vegetale vizate: - in special Pinus spp. dar si Abies, Chamaecyparis,
Cedrus, Larix, Picea, Pseudotsuga - ambalaje din lemn de conifere

Simptome:
Copacii atacati produc cantitati reduse de rasina, acele se decoloreaza si se usuca; la atacuri
puternice se usuca tot arborele in timp foarte scurt.
Perioada de prelevare a probelor:
- iunie – septembrie pentru monitorizare la plante (perioada de depunere a oualor de catre
vectori);
- tot timpul anului pentru ambalaje si lemn.
Esantionare:
La alegerea copacilor pentru esantionare se va tine seama de urmatoarele criterii:
➢ zone in care s-a constatat o crestere redusa sau chiar uscarea recenta a plantelor gazda;
➢ prezenta orificiilor produse de insecte cu diametrul mai mare de 3 mm (Cerambycidae);
➢ prezenta in lemn a zonelor de culoare albastruie.

Conditionarea si transportul probelor:

Esantioanele sunt ambalate in pungi de plastic, etichetate si sigilate.
Dupa prelevare si pe timpul transportului esantionele se pastreaza la temperatura mediului
ambiant.

IMPORTANT !
Nematodul este raspandit cu ajutorul vectorului Monochamus spp. care produce orificii
vizibile si rumegus (produs de larve in procesul de hranire) pe trunchiul copacilor.
 FIŞĂ FITOSANITARĂ
Thrips palmi Karany

Adult

Larve

Atac
Denumire populară: tripsul oriental
Poziție sistematică: Thysanoptera, Thrypidae
Listat în Anexa Nr. 1, Secțiunea I din HG nr. 563/2007
Arie de răspândire:
UE: absent;
OEPP: absent;
Africa: Cote dʾlvoire, Nigeria, Sudan
America: Brazilia, Columbia, Costa Rica, SUA (Florida), Venezuela;
Asia: Bangladesh, China, India, Indonezia,
Oceania: Australia, Guam

Plante gazda:
Specie polifaga ce produce pagube in principal pe: Capsicum spp., Cucumis sativus, Solanum
melongena, Ficus, Dendranthema spp., Cyclamen spp., Orchidaceae.
Simptome :
➢ pe frunze: aspect bronzat sau argintat in special de-a lungul nervurilor principale; la atac
puternic frunzele au, in general, un aspect perlat, lucios, intunecat iar in final varfurile
nervurilor pot fi complet distruse;
➢ pe fructe: cicatrici argintii si deformari;
➢ alte manifestari: plante piticite cu aspect bronzat.

Depistare in teren:
• Se verifica frunzele, tulpinile, ramurile, florile si fructele in dezvoltare pentru a constata
prezenta adultilor si larvelor.
• Trebuie acordata o atentie deosebita si simptomelor produse de insecte, avand in vedere ca
tripsii ca atare sunt foarte mici (1 mm lungime) si au culoare deschisa (greu vizibili).
Biologie:
Insecta următoarele stadii de dezvoltare:
▪ ou prezent in tesuturile frunzelor, florilor si fructelor ;
▪ larva de stadiul I, II;
▪ larvă in sol;
▪ adult prezenti pe frunze, ramuri, flori si fructe in dezvoltare.

IMPORTANT:
➢ tripsul este de culoare deschisa;
➢ specia este asemanatoare cu alte specii prezente in Europa, si anume : Thrips alni, Thrips
flavus, Thrips tabaci, Thrips nigropilosus, Thrips urticae;
➢ identificarea speciei necesita examen de laborator;
➢ specie extrem de polifaga!
 FIŞĂ FITOSANITARĂ
BEMISIA TABACI (Genn.)
Musculița albă a tutunului

Adulți

Identificare macroscopica:
❖ pupariul la Bemisia tabaci este de culoare galbena
(uneori crem) si maroniu cand este parazitat, iar la Larve și adulți
Trialeurodes vaporariorum crem si negru cand este
parazitat;
❖ adultul de Bemisia tabaci tine aripile in forma de „cort” in
pozitie de repaus, iar Trialeurodes vaporariorum, intr-o
pozitie mult mai plana.
Importanta: Organism de carantina (populatii non- europene) inscris in Anexa 1, sectiunea 1 din
H.G. 563/2007

Incadrare taxonomica: Insecta: Homoptera: Aleyrodidae

Plante gazda: Specii care apartin urmatoarelor familii botanice: Compositae, Cruciferae,
Cucurbitaceae, Euphorbiaceae, Leguminosae, Malvaceae, Solanaceae, Convolvulaceae.

Simptome:
- in faza incipienta a atacului apar pete clorotice pe frunze datorate extragerii sucului celular, de
catre larve si adulti;
- la infestari severe plantele atacate se ingalbenesc, se ofilesc, vigoarea plantelor este redusa si
pot fi induse dezechilibre fiziologice;
- in urma atacului daunatorului pe frunze apare fenomenul de “roua de miere”, care diminueaza
capacitatea fotosintetica a plantelor si determina aparitia si dezvoltarea unor ciuperci;
- alte simptome: ingalbenirea nervurilor, mozaicarea galbena si rasucirea frunzelor, deformarea
tulpinilor, piticirea plantelor.
Detectie:
➢ toate stadiile de dezvoltare ale insectei sunt prezente pe partea inferioara a frunzelor si
doar ocazional pe partea superioara a acestora
➢ primele stadii larvare sunt mobile, ultimele stadii larvare si pupariile sunt imobile, la
miscarea plantelor adultii zboara si se reaseaza rapid pe plante.

IMPORTANT!
• daunatorul este vector pentru virusuri;
• poate fi usor confundat cu Trialeurodes vaporariorum, diferentierea intre specii se face in
stadiul de puparium si de adult.
 FIŞĂ FITOSANITARĂ
LIRIOMYZA HUIDOBRENSIS (Blanchard), L. SATIVAE (Blanchard), L. TRIFOLII (Burgess)

Adult de LIRIOMYZA
HUIDOBRENSIS

Atac de LIRIOMYZA
HUIDOBRENSIS
Adult de L. SATIVAE
Atac L. SATIVAE
Adult de L. TRIFOLII

Atac L. TRIFOLII
Importanta: Organisme de carantina inscrise in Anexele 1 si
2 ale H.G. 563/2007

Incadrare taxonomica: Insecta : Diptera : Agromyzidae

Plante gazda: plante erbacee, in special Cucumis sativus,

Solanum melongena, Capsicum annuum, Lycopersicon
lycopersicum, Lactuca spp., Apium graveolens, Aster spp.,
Dahlia spp., Tropaeolum spp., Verbena spp., Zinnia spp.,
Dianthus spp., Gypsophila spp., Primula spp., Gerbera spp,
Chrysanthemum spp.

Simptome :
❑ femelele adulte produc prin hranire mici perforatii pe suprafata frunzelor, in care este
depusa si ponta ;
❑ dupa eclozare larvele rod mine caracteristice prin consumarea tesutului palisadic, lasand
intacte cele doua epiderme ale frunzelor.
Morfologie
Musculitele miniere sunt diptere care prezinta urmatoarele stadii de dezvoltare: ou, larva,
pupa, adult.
✓ ou: oval, de culoare alba, aprox. 0,25 mm lungime
✓ larva: de culoare galben- portocalie, de aprox. 3 mm la completa dezvoltare, apode,
acefale;
✓ pupa: ovala, de culoare galben- roscat pana la maro-inchis , de aprox. 2 mm lungime;
✓ adult: dipter mic (1-3 mm).
➢ toate speciile reglementate prezinta scutelum de culoare galbena.
IMPORTANT!
➢ in teren adultii pot fi depistati datorita scutelumului de culoare galbena (se observa un punct
galben pe spatele insectei !);
➢ identificarea speciilor se face pe baza de analiza microscopica a armaturii genitale a adultilor
masculi;
➢ insectele prezinta mai multe generatii pe an;
➢ si alte insecte produc mine (ord. Lepidoptera, Coleoptera etc) ;
➢ impuparea are loc in sol, sau uneori pe frunze, la exteriorul galeriilor, dar niciodata in mine
(caracteristic pentru insectele din genul Phytomyza)
 FIŞĂ FITOSANITARĂ
Scaphoideus titanus Ball vector pentru Grapevine flavescence dorée MLO

Larvă și adult
Grapevine flavescence dorée MLO
Importanta:
Scaphoideus titanus Ball nu este organism reglementat, dar prezinta
importanta din punct de vedere fitosanitar ca vector al agentului
patogen Grapevine flavescence dorée MLO, inscris in Anexa II,
sectiunea 2 din HG 563/2007.
Planta gazda: vita- de – vie.

Incadrare taxonomica: Insecta : Homoptera: Cicadellidae

Morfologie:
Oul: alb hialin pana la galben, alungit, aplatizat, de aproximativ 1.3 mm
lungime.
Larva: nearipata, cu dimensiunile corpului cuprinse intre 1-5 mm si culoarea
de la alb hialin pana la brun in functie de stadiul larvar de dezvoltare si
prezinta doua pete negre triunghiulare la extremitatea abdomeniului.
Adultul: aripat, cu corpul alungit, cu aripi de culoare brun-roscat, prevazute
cu pete negre si cateva pete neregulate, albicioase. Pe pronot prezinta trei
benzi transversale brune la femela si una singura la mascul. Femela are 5-
5.5mm iar masculul 4.8-5.2 mm.
Ciclul evolutiv:
➢Are o singura generatie pe an.
➢Ierneaza in stadiul de ou sub coaja butucului.
➢Larvele eclozeaza esalonat, de la inceputul lunii mai, pana la inceputul lunii iulie, insecta
prezentand cinci stadii larvare; dezvoltarea larvara dureaza 50-55 zile.
➢Primii adulti apar la sfarsitul lunii iulie, inceputul lunii august si dupa 10 zile are loc
imperecherea.
➢Dupa cateva zile femelele incep sa depuna ouale. In medie durata de viata a adultilor este de
o luna, dupa care mor pana la jumatatea lunii septembrie.

Important!
✓Fitoplasma nu se transmite de la adult la larva, astfel incat dupa eclozare larvele nu sunt
contaminate.
✓Fitoplasma se dezvolta in aparatul digestiv al larvei, in timpul hranirii acesteia pe o planta
infectata. Este foarte important de retinut acest aspect, in vederea stabilirii momentului optim
pentru efectuarea tratamentelor impotriva stadiilor larvare ale insectei.
✓ Insecta (larve, adulti) se gaseste pe partea inferioara a frunzei de vita de vie.