➢Metode de prognoză și avertizare a dăunătorilor în agroecosistemele culturilor de câmp.

➢Metode de prognoză și avertizare a dăunătorilor în agroecosistemele culturilor horticole

(legume, pomi fructiferi, viță-de-vie)
 Gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides)

Prognoza de lungă durată

Estimarea rezervei pentru anul următor se face în lunile martie-aprilie, în
solele cu monocultură de 3-4 ani, sau într-o parcelă fixă, stabilită de centrul
de protecţia plantelor.

Sondajele se efectuează pe două direcţii paralele, pe fiecare linie se

efectuează câte 15 determinări a 1 m, egal distanţate între ele,
determinându-se numărul de orificii larvare în pământ pe rândul de plante,
pe distanţa de 1 m.

Se consideră că 2 orificii/m, corespund unei densităţi de 2 larve/m2.

În funcţie de rezultatele obţinute se poate aprecia amplasamentul viitoarei

culturi. Nu există rezervă biologică, nu sunt restricţii privind înfiinţarea
culturii.

În cazul în care rezerva biologică depăşeşte nivelul de 1 larvă/m2 sau m, se

estimează că nu sunt restricţii, în anii cu toamne cu precipitaţii reduse, cu
solul uscat până la adâncimea de 10 cm, deoarece atacul dăunătorului nu va
depăşii PED.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea)

Aprecierea necesităţi efectuării unor măsuri de combatere a dăunătorului se face în toamnele şi pentru solele
unde prognoza de lungă durată apreciază. În aceste sole, toamna când plantele au 2-3 frunze, se fac 2
controale, la diferenţă de 5-7 zile, a 15 sondaje de câte 2 m pe rândul de plante, determinându-se atacul
dăunătorului.

În cazul în care se înregistrează o creştere a atacului între cele două controale, nivelul acestuia apropiindu-se
de PED, se impune efectuarea unui tratament.

Tratamentele se mai avertizează în solele cu nivelul dăunătorului apropiat de PED, după prima ploaie ce
umectează solul la adâncimea de 8-10 cm.

Pragul economic de dăunare: Aplicarea

măsurilor de combatere a dăunătorului se
impun când se înregistrează peste 5% plante
atacate.
 Ploşniţele cerealelor ( Eurygaster spp. şi Aelia spp.)
Prognoza de lungă durată
Se efectuează în perioada 10-15 septembrie, în toate pădurile din toate
judeţele din arealul de dăunare, sondaje în pădurile de foioase, pentru a se
afla rezerva biologică a ploşniţelor din fiecare pădure.

Sondajele se fac în diagonala pădurii, un număr 40 de rame metrice de 0,25

m2, căutându-se în frunzarul pădurii adulţii de ploşniţă ce au intrat la
iernat.
Datele obţinute se calculează pentru suprafaţa pădurii respective, apoi se
centralizează la nivel de judeţ, areal de dăunare şi în final la nivel de ţară.

Se determină aşadar, rezerva medie anuală a dăunătorului. În judeţul în

care densitatea, în toate pădurile este sub 3-4 exemplare/m2, nu se prevăd
tratamente împotriva adulţilor hibernanţi.

La începutul lunii martie, sondajele se repetă, înregistrându-se procentul

de mortalitate datorat condiţiilor climatice din timpul iernii şi rezultând
rezerva biologic activă a dăunătorului. Numai o mortalitate de peste 25%,
impune modificări în aprecierea evoluţiei atacului adulţilor hibernanţi
Pentru noua generaţie a dăunătorului, în perioada primelor eclozări, la nivel naţional, în zona de dăunare (22 de
judeţe), se fac câte 25 de sondaje cu rama de 0,25m2, în lanurile de grâu reprezentative, înregistrându-se densitatea
medie/m2.

Densitatea medie/m2=(Not-Nop) + Nl/6,25

în care: Not=numărul total de ouă, Nop=numărul de ouă parazitate, iar Nl=numărul de larve existente.

Prognoza de scurtă durată (Avertizarea)

Avertizarea tratamentelor pentru combaterea adulţilor hibernanţi şi a larvelor din noua generaţie se face, pe baza
sondajelor efectuate, în funcţie de densitatea înregistrată, de apariţia dăunătorului în culturi, de starea culturii şi
de destinaţia acesteia.
Se vor emite recomandări de tratare a culturilor pentru solele în care s-a atins pragul economic de dăunare.
Pragul economic de dăunare
•pentru generaţia hibernantă este de 7 exemplare adulţi/m2, pentru culturile cu densitate optimă, bine fertilizate şi cu
fenologia plantei corespunzătoare lunii în care s-a efectuat sondajul şi de 5 exemplare adulţi/m2, pentru culturile fără
densitate optimă, nefertilizate şi cu fenologia plantei necorespunzătoare lunii în care s-a efectuat sondajul.

* pentru noua generaţie, PED-ul exprimat prin numărul de larve în stadiul I şi II este la culturile destinate consumului de 5
exemplare larve/m2, pentru culturile cu densitate optimă, bine fertilizate şi cu fenologia plantei corespunzătoare lunii în
care s-a efectuat sondajul, 3 exemplare adulţi/m2, pentru culturile fără densitate optimă, nefertilizate şi cu fenologia
plantei necorespunzătoare lunii în care s-a efectuat sondajul. La culturile destinate producerii de sămânţă, PED-ul este de
1 exemplar larva/m2.
Viermele roşu al paiului (Haplodiplosis marginata)

Prognoza de lungă durată

În judeţele afectate, înainte de recoltare se înregistrează frecvenţa plantelor atacate, densitatea larvelor/plantă,
calculându-se, în funcţie de densitatea plantelor/m2 mărimea populaţiei larvelor intrate în diapauză.

Prin sondaje în sol, în lunile august-septembrie, se stabileşte pentru zonele unde este posibil, sau acolo unde au fost
înregistrate atacuri deosebit de puternice, densitatea larvelor/ m2

Frecvent s-au semnalat în arealul de dăunare densităţi de 2000-3000 exemplare/m2 , maximum 6000 exemplare/m2 .

Nu se recomandă cultivarea grâului în sole unde este o rezervă biologică mai mare de 50 larve/m2 , sau care au
înregistrat o frecvenţă a atacului de peste 15% plante atacate, evitându-se semănatul grâului la mai puţin de 2 km de
astfel de terenuri infestate.

În cazul în care nu se poate realiza acest deziderat, astfel de sole se vor ţine permanent sub observaţie în primăvara
următoare.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea)

În scopul cunoaşterii perioadei optime de aplicare a măsurilor de combatere, precum şi pentru

stabilirea suprafeţelor pe care urmează să fie combătut dăunătorul se urmăresc, în judeţele afectate,
solele pe care s-a prognozat apariţia atacului dăunătorului. În aceste sole se fac sondaje privind
împuparea, apariţia adulţilor şi depunerea ouălor.
Se avertizează aplicarea tratamentelor de combatere la apariţia zborului adulţilor, evidenţiat cu
ajutorul capcanelor adezive de culoare galbenă, la 2-3 zile de la începutul zborului, sau atunci când
se înregistrează o densitate de 5 ouă/plantă.
Trebuie menţionat faptul că atunci când intervine o perioadă excesiv de secetoasă, nu se mai
avertizează aplicarea măsurilor de combatere.
Pragul economic de dăunare: PED-ul pentru larve este de 5-6 larve/plantă.
Gândacul ovăzului (Lema melanopus)
Prognoza de lungă durată

In primăvară, de obicei în prima decadă a lunii mai se controlează culturile de grâu şi în

special de ovăz sau borceag, stabilindu-se prin sondaje cu rama metrică, nivelul
populaţiilor de adulţi.

Prognoza de scurtă durată (Avertizarea)

Tratamentele împotriva adulţilor se recomandă când se depăşeşte PED-ul. În solele
unde se aplică tratamente împotriva adulţilor hibernanţi de ploşniţe, respectivul
tratament distruge şi adulţii gândacului ovăzului.

Pentru combaterea eficientă a stadiului de larvă al dăunătorului, este necesar să fie

urmărită periodic situaţia depunerii pontei şi evoluţia stadiului de larvă. Se
recomandă aplicarea tratamentelor atunci când ecloziunea ouălor este realizată în
proporţie de 75-80%, deci atunci când predomină în cultură, larvele de vârsta I a şi
numai în mică măsură de vârsta a II a. În această situaţie combaterea dăunătorului se
realizează înainte de apariţia vetrelor de atac.
Tratamentele de combatere a dăunătorului se aplică numai pe vetre, sau pe toată
sola, în funcţie de proporţia pe care o reprezintă vetrele de atac în lanul respectiv.
Tratamentele de combatere a adulţilor hibernanţi şi a larvelor trebuie să se încadreze cu stricteţe în perioada
recomandată de aplicarea tratamentelor, deoarece evoluţia atacului este deosebit de rapidă mai ales pentru larve.

Pragul economic de dăunare

Pentru adulţii hibernanţi PED-ul este de peste 10 exemplare/m2.

Datorită caracterului de gregarism manifestat de dăunător, care determină concentrarea adulţilor pe anumite zone
din lan, unde depun ouăle, atacul larvelor se manifestă sub formă de vetre, iar PED-ul pentru larve de 250 larve/ m2,
şi reprezintă densitatea dăunătorului în vetre.
 Afidele cerealelor (Schizaphis graminum,
Macrosiphum avenae, Rhopalosiphon avenae, R. padi)

Prognoza de lungă durată

Datorită faptului că sunt purtate de curenţii atmosferici pe distanţe foarte mari, nu
se poate vorbi de o apreciere, pe timp îndelungat a zonelor viitoare de atac, sau de
mărimea acestui atac.

Prognoza de scurtă durată (Avertizarea)

Toamna când densitatea dăunătorului atinge pragul economic de dăunare, se
recomandă aplicarea de urgenţă a măsurilor de combatere a dăunătorului. Vara, în
perioada de înspicare, se determină densitatea de afide/plantă, iar în cazul în care
este depăşit PED-ul, se recomandă deasemenea, aplicarea măsurilor de combatere.

Pragul economic de dăunare

Toamna PED-ul este de 10 afide/plantă, iar vara de 25 afide/plantă.
 Gărgăriţa frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis)

Prognoza de lungă durată

Nu se poate efectua o astfel de prognoză deoarece estimarea populaţiilor
dăunătorului ce urmează să producă pagube în anul următor sub formă de
adulţi, se poate face foarte greu. Adulţii se află în diapauză la adâncimea de
40-60 cm, iar executarea de sondaje reprezentative în sol, necesită un volum
imens de muncă. Estimarea evoluţiei populaţiilor în anul următor, trebuie să
ţină seama şi de planta premergătoare, nu numai de numărul de adulţi
existenţi în sol.
Se consideră că porumbul, cultivat după o plantă nefavorabilă (leguminoasă
anuală, grâu, orz, in), lasă în sol o rezervă de până la 3 exemplare/m2.
Porumbul după porumb, asigură o rezervă de 10-15 exemplare/m2, iar după al
treilea an de cultivare va exista o populaţie de 15-20 exemplare/m2.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea)
În cazul în care planta premergătoare a fost una favorabilă, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui sau sorg, se
avertizează executarea tratamentelor chimice, prin tratamentul seminţei de porumb şi semănarea acesteia în solele
astfel nominalizate.
Gărgăriţa frunzelor de porumb este o insectă prin excelenţă termofilă, adulţii sunt foarte activi, consumând intens atât
pentru asigurarea hranei, cât şi pentru acoperirea pierderilor de apă, atunci când temperatura medie diurnă trece de
200 C. Temperaturile sub această limită însoţite de precipitaţii, timp noros, stânjenesc foarte mult activitatea adultului.
Se prognozează apariţia atacului în general când, la sfârşitul lunii aprilie-mijlocul lunii mai, va fi o perioadă cu zile ce
au o puternică insolaţie şi vor fi precipitaţii foarte reduse.

Pragul economic de dăunare

Se consideră în general PED-ul de 5 exemplare/m2, în condiţii climatice normale.
 Viermii sârmă sau gândacii pocnitori (Agriotes spp.)
Prognoza de lungă durată: Nu se poate face, datorită dificultăţii de a face sondaje în sol,
în majoritatea solelor ce urmează să fie cultivate, ca şi datorită faptului că atacul
dăunătorului depinde de o multitudine de factori aleatori, care nu pot fi încă
cuantificaţi.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Este dificil să se poată aprecia că
într-o anumită solă, la o anumită cultură, vom avea un anumit atac al
dăunătorului. Pentru prevenirea atacului viermilor sârmă se evită terenurile
cultivate în anul precedent cu culturi neprăşitoare. Aplicarea îngrăşămintelor
în dozele şi sortimentul recomandat de tehnologiile de cultură, pot distruge
parţial populaţia dăunătorului, similar cu aplicarea amendamentelor cu calciu
pe terenurile podzolice. În cazul în care semănatul se face la adâncime, iar
condiţiile climatice asigură umiditatea necesară larvelor, atacul dăunătorului
va fi evident.
Pragul economic de dăunare: Depinde foarte mult de
condiţiile climatice din primăvară, sau de cultura. În
condiţiile primăverilor reci şi umede, cu însămânţare
adâncă, pentru culturile de porumb chiar şi 1 larvă/m2
poate provoca numeroase goluri în cultură.
 Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis)

Prognoza de lungă durată: Estimarea posibilităţii ca în următorul an să existe un atac puternic al dăunătorului, este dificil
de realizat, aprecierile orientative fiind bazate pe cunoaşterea populaţiei de larve, dintr-o anumită cultură de porumb, ce
poate intra în hibernare. Se stabileşte în 3 sole diferite de porumb, pe baza examinării a 1000 de plante, frecvenţa atacului
dăunătorului, apoi prin secţionarea a 100 de plante, numărul de larve/plantă, calculându-se numărul total de larve
existente/ha. Se apreciază că în cursul lucrărilor agrotehnice şi iernii, aproximativ 90% din larvele existente mor. Dacă după
scăderea efectuată mai rămân peste 2000 de larve/ha, se consideră că este o mare probabilitate ca în anul următor, în
funcţie de condiţiile climatice, să apară un atac al dăunătorului.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): În cazul cultivării unor linii destinate producerii de sămânţă, sau
porumbului zaharat, cu o valoare comercială ridicată, sunt metodici de avertizare a tratamentelor de
combatere, bazate pe faptul că se impune aplicarea tratamentelor de combatere la 10 zile după
înregistrarea zborului maxim al fluturilor, evidenţiat prin capturile înregistrate la capcanele feromonale, sau
când 50% din plante au frunzele atacate, situaţie, în general nesemnalată în ţara noastră.

PED: când 50% din plante prezintă perforări pe frunze.

https://youtu.be/zogxPVZk5sQ?list=UU1tI1mUnu7esBeU1h00kD7w
 Viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera)
Prognoza de lungă durată: Prognoza apariţiei dăunătorului se bazează pe cunoaşterea numărului de adulţi,
ouă şi larve.

Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Câmpurile de porumb trebuie să fie monitorizate puţin înainte de
apariţia mătăsii. Metode diferite se utilizează pentru aceasta, capcane galbene adezive, capcane speciale,
plante atractante şi feromoni sexuali.

Pragul economic de dăunare: PED-ul este de 5-10 adulţi/plantă, sau 2 larve/plantă sau 8 larve/plantă prin
metoda saramurii.
 Gărgăriţa fasolei (Acanthoscelides obsoletus)

Prognoza de lungă durată: Nu se poate face.

Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Recomandarea de a se aplica tratamentul de combatere a dăunătorului, în câmp, în
special în loturile destinate producerii de sămânţă, se dă la apariţia în masă în câmp a dăunătorului, atunci când păstăile dau
în pârgă, ceea ce calendaristic corespunde primei jumătăţi a lunii iulie.

Pragul economic de dăunare: Nu este cuantificat.

 Gărgăriţa mazărei (Bruchus pisorum)

Prognoza de lungă durată: Rezerva biologică existentă în depozite se apreciază în cursul

lunilor septembrie-octombrie, prin recoltarea unei probe de 1 kg din 10 saci aleşi aleator.
Proba este amestecată alegându-se 1000 de boabe care se analizează pentru prezenţa
dăunătorului prin despicarea cu ajutorul unui bisturiu sau a unei lame. În cazul în care se
constată că există 5% boabe cu gărgăriţe, sau 10% din boabe au orificii produse de
dăunător, se consideră că este necesară planificarea tratamentelor de combatere.

Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Recomandarea de a se aplica tratamente de

combatere se face atunci când 5-10% din mazăre este înflorită, iar densitatea dăunătorului
este de 2 gărgăriţe/m2 şi există condiţii favorabile de aplicare a tratamentului, zile senine şi
călduroase care permit evidenţierea gărgăriţelor.
Pragul economic de dăunare: PED-ul este de 2 gărgăriţe/m2 în cultura înflorită de mazăre.
 Gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata)

Prognoza de lungă durată: Datorită faptului că dăunătorul poate migrta cu uşurinţă de la un loc la altul, nu se poate face o
prognoză pentru anul sau anii următori.

Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Pentru cunoaşterea momentului când se impune aplicarea unor măsuri de combatere,
este nevoie de urmărirea permanentă a culturii de cartof şi se utilizează criteriul biologic de avertizare, existenţa PED-ului de
dăunare pentru adulţi sau larve, sau a criteriului ecologic, la depunerea primelor ouă într-o cultură aflată sub supraveghere
permanentă la centrul de protecţia plantelor.

Pragul economic de dăunare: PED-ul, pentru adulţi este de 1 exemplar/m2, iar pentru larve de 3-4 larve/m2.

După unii autori, 5 adulţi/100 plante de cartof, sau 1-1,5 larve/10 plante
 Gărgăriţa sfeclei (Bothynoderes punctiventris)

Prognoza de lungă durată

Pentru a putea aprecia evoluţia atacului dăunătorului în următorul an, după 15 septembrie, în solele unde este cultivată
sfecla de zahăr, se stabileşte densitatea numerică a gărgăriţelor hibernante. Pentru aceasta se efectuează două sondaje în
sol, cu burghiul mecanic de săpat gropi pentru pomi, în profunzimea solului, în probe de 0,5/0,5/0,5 m, pământul fiind
trecut prin site cu ochiuri de 5-7 mm. În solele în care s-au găsit peste 10 exemplare/m2, sondajele se repetă în primăvară,
pentru a evidenţia eventuala reducere cu peste 25% a populaţiei dăunătorului datorată condiţiilor de iernare. În cazul când
populaţia dăunătorului a rămas aproximativ aceiaşi, se va urmării apariţia de la iernat a insectelor adulte, recomandându-se
un tratament de combatere, atunci când temperatura aerului este de peste 120C.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Se recomandă aplicarea unor măsuri de combatere a dăunătorului, atunci când acesta
începe să părăsească locurile de hibernare, atunci când temperatura aerului este de 8 0C, iar la 30 cm în sol sunt peste 4 0C. În
această perioadă se fac observaţii în câmp când primele exemplare adulte s-au ridicat până la 3-5 cm de suprafaţa solului şi se
lansează buletinele de supraveghere a dăunătorului. Tratamentele de combatere se aplică atunci când densitatea dăunătorului
este de 0,5 exemplare/m2.

Pragul economic de dăunare: De la răsărire până în faza de 4

frunze, PED-ul este de 0,25-0,5 exemplare/m2.
 Ploşniţa roşie a verzei (Eurydema ornata L.)

Avertizarea efectuării tratamentelor se face după criteriul biologic, la apariţia larvelor.

PED-ul este de 2-3 adulţi/m2 sau 7-8 larve/m2.

Molia verzei (Plutella xylostella)

Avertizarea tratamentelor se face după criteriul

biologic, la apariţia larvelor sau la 3 zile de la apariţia
numărului maxim de masculi capturaţi în capcana
feromonală cu ATRAXYL.
PED-ul este de 8-10 larve/plantă.
 Buha verzei (Mamestra brassicae)

Avertizarea efectuării tratamentelor de combatere, se referă la:

-numărul de larve/plantă;
-curba de zbor a adulţilor, curbă de zbor înregistrată cu ajutorul capcanelor luminoase;
-apariţia primului fluture în cuştile de avertizare;
-depunerea primei ponte/50 plante.

PED-ul este de 1 larvă/plantă pentru prima generaţie şi de 12 larve/100 plante, în cazul celei de a doua generaţie.

La varză observaţiile privind numărul de larve se fac la începutul formării căpăţânii, recomandându-se în general
tratamentele de combatere când sunt:
➢ 12 larve/100 plante;
➢ la varza timpurie la 1-3 larve/plantă şi 5% plante populate;
➢ la varza târzie la 5 larve/plantă şi 5% plante populate.
 Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae)

Avertizarea efectuării tratamentelor de combatere, se referă la numărul de larve/plantă, iar recomandarea de aplicare a
tratamentelor ţine seama de data depunerii primelor ponte.
Momentul de observaţie este în faza de rozetă de frunze la începutul formării căpăţânii.
PED-ul este de 1 larvă/plantă pentru prima generaţie şi de 12 larve/100 plante, în cazul celei de a doua generaţii.
Alţi autori recomandă PED-ul de 3-5 larve/plantă, 25% frunze atacate şi10% plante populate.
Musca verzei ( Chortophyla brassicale)

Recomandarea aplicării tratamentelor prin criteriul biologic, urmărirea în

cuştile de prognoză de la centrele de protecţia plantelor a apariţiei
primelor muşte în cuşti, din cele 800-1000 pupe recoltate toamna şi
păstrate în sol la 8-12 cm adâncime, pentru prima generaţie, sau pentru
pupele recoltate din culturile de varză şi păstrate în cuştile de avertizare,
pentru generaţia a doua şi a treia. Tratamentele de combatere se aplică la
8-10 zile de la apariţia primelor muşte, în momentul înregistrării maximului
curbei de zbor.
 Musculiţa albă de seră (Trialeurodes vaporariorum Westw.)

Prognoza de lungă durată: Nu se poate face, considerându-se totuşi că există premizele unui atac al dăunătorului în condiţii
de câmp, dacă există sursa de contaminare în apropiere (sere, solarii cu populaţii numeroase ale dăunătorului), şi o vreme
călduroasă.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Se efectuează tratamente ori de câte ori se consideră necesar. Este bine să se
aplice primul tratament la apariţia dăunătorului, înregistrată cu ajutorul capcanelor adezive, galbene, sau la constatarea
zborului atunci când se trece prin cultură. Tratamentele se repetă la apariţia fiecărei generaţii, având grijă la faptul că
generaţiile se suprapun.
Pragul economic de dăunare: Nu este stabilit, nici pentru culturile forţate, nici pentru culturile de câmp.
 Gărgăriţa florilor de măr (Anthonomus pomorum)

Prognoza de lungă durată: Pentru a se putea aprecia intensitatea atacului în anul următor, se stabileşte
procentul florilor atacate dintr-o livadă, prin analiza a 300 de flori din 3 pomi diferiţi, iar primăvara
următoare, atunci când temperatura este de peste 60C, pe pomi care nu au fost trataţi în anul anterior,
se instalează brâie capcană, sau pe aceeaşi pomi se face un control al prezenţei şi densităţii gărgăriţelor.
Acest control se face prin scuturarea pomilor pe o prelată, pe la ora 9-11, atunci când temperaturile nu
permit zborul dăunătorului. În cazul în care înregistrăm o densitate de 15-20 adulţi/pom se estimează
un atac puternic.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Recomandarea de aplicare a tratamentelor de combatere se face pe baza criteriului
biologic, înregistrând curba de zbor, fie la brâie capcană (late de 15-20 cm, instalate la 10-15 mai, la 40-80 cm înălţime în jurul
tulpinii pomilor netrataţi), la o densitate de 15-20 adulţi/pom, fie când la primul control prin scuturare, s-au gasit 1-2
adulţi/pom. Luând în considerare criteriul fenologic, se fac sondaje când dezmuguritul mugurilor florali a ajuns la 0,5-1% şi se
recomandă aplicarea tratamentului când dezmuguritul a atins 10-15%.
Pragul economic de dăunare: O densitate de 15-20 adulţi/pom la brâiele capcană, sau la primul control prin scuturare 1-2
adulţi/pom.
 Viermele merelor (Cydia pomonella)

Prognoza de lungă durată: Aprecierea posibilităţii apariţiei unui atac puternic în anul următor, se face prin cuantificarea
rezervei larve hibernante. Pentru aceste determinări, în luna august se instalează în jurul unor pomi netrataţi brâie capcană în
care larvele se retrag pentru diapauză. În cazul în care se înregistrează 5-6 larve/pom, se consideră că va urma un an cu o
intensitate mijlocie a atacului. Estimarea populaţiei hibernante se poate face şi prin controlul a 900 de fructe, câte 300 din 3
pomi diferiţi.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Recomandarea pentru aplicarea tratamentelor de combatere, se face în funcţie de
criteriul biologic şi ecologic. Criteriul biologic presupune fie păstrarea fructelor atacate sau a larvelor retrase la iernare în cuşti
de creştere şi înregistrarea curbei apariţiei fluturilor, fie utilizarea capcanelor feromonale, ATRAPOM, considerând că maximul
zborului, apariţiei, corespunde cu depunerea în masă a ouălor. După acest criteriu, tratamentele se aplică atunci când este
maximul pontelor depuse. Al doilea tratament se avertizează la 10-12 zile, în cazul primei generaţii, sau 8-10 zile pentru
generaţia a doua. În cazul primei generaţii condiţiile climatice, lipsa precipitaţiilor şi temperaturi peste 180C, favorizează
atacul. Tratamentele se pot aplica şi dacă există timp de 2 săptămâni un număr de 5 masculi capturaţi/ capcană/săptămână. În
cazul parcelelor mari 2-3capturi/capcană/săptămână reprezintă o posibilitate ca 2% din fructe să fie atacate.
Pragul economic de dăunare: 5 masculi/capcană/săptămână pentru prima generație și 2-2,5 masc./cap./sapt pentru generația
a 2-a.
 Păduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus)

Prognoza de lungă durată: Estimarea atacului în anul următor trebuie să ţină seama de faptul că pragul biologic
de dezvoltare este de 70C, atunci când suma gradelor de temperatură ajunge la 5110C, apar larvele sub
carapace, iar la 12500C, apare generaţia a doua. Deoarece este vorba de un dăunător de carantină, ori de câte
ori el este semnalat, se intervine rapid pentru lichidarea focarului.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Deoarece dăunătorul este de carantină, se aplică obligatoriu, atunci
când dăunătorul a fost semnalat în livadă, două tratamente de combatere în timpul iernii şi un singur
tratament, tot iarna, indiferent dacă se înregistrează sau nu atac. În cursul verii se poate aplica un tratament la
apariţia primelor larve sub scut, în faza când noile larve nu au încă scutul format, fiind sensibile la acţiunea
insecticidelor. Acest moment se stabileşte prin examinarea zilnică după 5 mai a 1000 de femele, care se
cercetează prin ridicarea scutului şi stabilirea stadiului expulzării larvelor. Tratamentele următoare se aplică din
7-12 zile. În mod obişnuit se aplică 3-5 tratamente pentru controlul primei generaţii şi 1-2 tratamente pentru
generaţia a doua.
Pragul economic de dăunare: Fiind dăunător de carantină se tratează ori de câte ori este semnalat.
 Viermele cireşelor (Rhagoletis cerasi )

Prognoza de lungă durată: Se face cunoscând gradul de infestare a fructelor în anul precedent, prin
recoltarea şi analiza fructelor din livadă, considerându-se că o medie de 10 fructe atacate/pom
determină în anul următor o rezervă însemnată, ce impune urmărirea atentă a dăunătorului în anul
viitor. Se ia în consideraţie şi rezerva biologică a dăunătorului, estimată prin sondaje efectuate în solul
din preajma pomilor, considerându-se că o densitate medie de 20 pupe hibernante/pom va determina o
infestare puternică în anul următor. Prognoza se face prin metoda cutiilor de creştere, când se recoltează
la coacerea soiurilor tardive 2500 cireşe, care se îngroapă în sol la 5 cm adâncime, urmărindu-se apoi
evoluţia dăunătorului prin metoda sondajelor în sol din 2 în 2 cm, determinându-se numărul de pupe
rămase.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Recomandarea privind aplicarea tratamentelor se face pe baza
celor 3 criterii: biologic, urmărindu-se în cuştile de avertizare dinamica apariţiei adulţilor, tratamentele
se vor aplica la 3-5 zile de la maximul curbei de zbor; ecologic, când se atinge constanta perioadei
preovipozitare (K= 840C), medie pe 5-10 ani, existând peste +100C; fenologic, la intrarea în pârgă a
soiurilor semitimpurii.
Pragul economic de dăunare: 5% fructe atacate sau 2 pupe/m2.
 Viespile prunului (Hoplocampa minuta şi H. flava)
Prognoza de lungă durată: Se apreciază rezerva biologică ce apare, prin recoltarea a 300 de fructe din 3
pomi diferiţi, iar rezerva din primăvară prin urmărirea, în cadrul centrelor de prognoză şi avertizare, în
cuștile de creştere cu material biologic, îngropată în pământ, la care se apreciază formarea coconilor şi
apariţia adulţilor.

Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Aplicarea tratamentelor de combatere se efectuează în funcţie

de frecvenţa şi intensitatea pontei dăunătorului, urmărindu-se 300 de flori din 3 pomi diferiţi. Se
recomandă acţiuni de combatere a dăunătorului atunci când se înregistrează 3-4% flori cu ponte
prezente, luând în consideraţie că o larvă se hrăneşte cu 2-3 fructe, iar în cazul când paguba calculată
depăşeşte 9-12%, se impune efectuarea tratamentelor. În livadă observaţiile încep să fie efectuate când
sunt 30-50% boboci înfloriţi, sau la înflorirea corcoduşului. Tratamentele de combatere se aplică când 10-
15% din flori au început să-şi scuture petalele.
Pragul economic de dăunare: 5% flori cu ouă sau 3% fructe atacate.
 Molia orientală a fructelor (Cydia molesta)

Prognoza de lungă durată: Nu se poate face.

Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Recomandarea privind aplicarea tratamentelor se face
prin înregistrarea numărului de capturi din capcanele feromonale cu ATRAMOL, observate de 2
ori/săptămână. Prin utilizarea feromonilor sexuali de sinteză, recomandarea de a se aplica primul
tratament de combatere şi apoi pentru fiecare generaţie, se face la 3-4 zile de când se
înregistrează numărul maxim de capturi. Fenologic, al doilea tratament se recomandă atunci
când se observă primii lăstari ofiliţi (nu uscaţi), la nivelul de 3%, pentru larvele din generaţia I-a şi
a II-a. Pentru larvele generaţiei a III-a, recomandarea de a se aplica tratamentul se face în urma
controlului fructelor.
 Viermele prunelor (Cydia funebrana)

Avertizarea aplicării tratamentelor se face luând în consideraţie numărul de masculi capturaţi/capcană cu feromon sexual de
sinteză ATRAFUN, citite de 2 ori pe săptămână. Nu se înregistrează numărul masculilor capturaţi în zilele cu temperaturi sub
140C şi precipitaţii peste 10 mm. Se recomandă aplicarea a 2 tratamente pentru fiecare generaţie, avertizarea fiind lansată la
3-4 zile de la scăderea continuă a numărului de capturi.
 Molia vărgată a piersicului (Anarsia lineatella)

Caracteristicile dăunătorului sunt asemănatoare cu cele ale speciei Cydia molesta.

Deosebirile sunt următoarele: orificiul de pătrundere în lăstar, a larvelor este foarte mic,
iar lungimea galeriei săpate în lăstar de larve este de numai 4-5 cm., faţă de 8-12 cm. la
Cydia molesta, deasemenea atacul la lăstari se înregistrează la piersic în luna aprilie, pe
când cel de Cydia molesta în mai. Avertizarea aplicării tratamentelor se face cu ajutorul
capcanelor feromonale ATRALIN, cu ajutorul cărora se indică momentul începerii
observaţiilor în livadă, la 10-15 zile de la apariţia primelor capturi ale unei generaţii. Se
recomandă aplicarea tratamentelor de combatere când în livadă se înregistrează atacul
lăstarilor, notând frecvenţa atacului la 400 de lăstari. Se aplică în general 2
tratamente/generaţie.
 Acarienii pomilor: Panonychus ulmi (Păianjenul roşu al pomilor), Bryobia rubrioculus (Păianjenul brun),
Tetranychus urticae (Păianjenul roşu comun) şi T. viennensis (Păianjenul roşu al mărului şi părului).

Prognoza de lungă durată: Estimarea apariţiei dăunătorului în anul următor, pentru

acarienii ce iernează ca ou, se stabileşte în funcţie de rezerva de ouă hibernante.
Evaluarea acestora se face în lunile decembrie-martie, prin recoltarea de la 30 de
pomi/parcelă a 2 probe constând în porţiuni de cel puţin 10 cm lungime, de ramuri de
2 ani. Se acumulează 60 de probe a câte 2 muguri sau ramuri de rod (120 în total).
Aceste probe se examinează cu lupa pe o raza de 1 cm în jurul mugurelui.
Evaluarea rezultatelor se face pe 7 clase, caracterizate prin numărul de ouă hibernante
găsite şi pe valoarea clasei.
Clasa 0= nr. ouă 0, valoarea clasei 0,
Clasa 1= nr. ouă 1-5, valoarea clasei 2,
Clasa 2= nr. ouă 6-20, valoarea clasei 10,
Clasa 3= nr. ouă 21-50, valoarea clasei 30,
Clasa 4= nr. ouă 51-100, valoarea clasei 70,
Clasa 5= nr. ouă 101-200, valoarea clasei 150,
Clasa 6= nr. ouă >200, valoarea clasei 300.
Apreciaerea se face prin suma probelor din fiecare clasă înmulţite cu valoarea clasei,
rezultând numărul total de ouă. Nivelul la care se apreciază că, în următoarea perioadă
de producţie, vom avea probleme, este de 3000 ouă/120 formaţii de rod.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Apecierea momentului când începe debutul eclozării ouălor de iarnă se face prin
“captatoare de larve” (scândurele de 20/10 cm pe care se fixează un fragment de ramură de 2-3 ani, de 8-15 cm plin cu ouă),
atârnate în pom, fragmentul de ramură este înconjurat de o barieră de vaselină. Dispozitivul este verificat în primăvară din 2
în 2 zile, înregistrându-se momentul apariţiei larvelor din ouăle de iarnă. Populaţia de acarieni pe frunze se face pe tot
parcursul de vegetaţie a pomilor, din mai până în luna august, analizând cu lupa, 120 de frunze (câte 2 frunze de la 60 de
pomi), de la partea inferioară a lăstarilor, în mai şi de la vârful lăstarilor în august. Recomandarea de aplicare a tratamentelor
se face atunci când este atins PED-ul.
Pragul economic de dăunare: PED-ul pentru ouă hibernante este de 3000 ouă/120 formaţii de rod, iar pentru perioada de
vegetaţie de 5 forme mobile/frunză.
 Acarienii viţei de vie: acarianul roşu comun (Tetranychus urticae Koch.), acarianul galicol viţei de vie (Colomerus vitis) şi
acarianul filocoptid al viţei de vie (Phyllocoptes vitis).
Prognoza de lungă durată: Pentru a putea face o estimare a situaţiei atacului pentru următorul an, este nevoie să se cunoască,
prin sondajele efectuate spre sfârşitul perioadei de vegetaţie, rezerva biologică care intră la iernat şi să se prevadă condiţiile
climatice ale viitorului an, tinând seama de faptul că dezvoltarea optimă a acarienilor necesită un an călduros (temperatura
optimă de dezvoltare 18-240C) cu puţine precipitaţii.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Necesitatea aplicării tratamentelor de combatere a acarienilor este dictată de
rezultatele obţinute în urma celor 3 sondaje efectuate în cultură. Primul sondaj se face atunci când ochii de iarnă sunt în curs
de dezmugurit, analizându-se cu lupa 40 de ochi din diferite puncte a culturii. Al doilea sondaj se efectuează cu 10-15 zile
înainte de înfloritul viţei de vie, când se analizează 40 de frunze din punct de vedere al existenţei ouălor şi formelor mobile. Al
treilea şi ultimul sondaj se face după înflorit la fel ca cel de al doilea sondaj. Se impune aplicarea tratamentelor la înregistrarea
PED-ului.
Pragul economic de dăunare: La primul sondaj, PED-ul este de 15 acarieni/lăstar, la al doilea sondaj, de 2-3 acarieni şi
ouă/frunza, iar la al treilea sondaj, de 4-6 acarieni şi ouă/frunză.
 Eudemisul viţei de vie sau molia viţei de vie (Lobesia botrana)

Prognoza de lungă durată: Fiind un dăunător cu 2-3 generaţii/an, nu se poate

elabora, cu un an înainte, o estimare a evoluţiei populaţiei.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea): Aprecierea necesităţi aplicării
tratamentelor de combatere se poate face, în sistemul clasic, prin urmărirea
dezvoltării a 800-1000 de larve păstrate în benzi de hârtie gofrată în cuşti de
creştere. În prezent se înregistreză curba de zbor a adulţilor cu ajutorul
capcanelor alimentare (25 pe prima sârmă a spalierului), cu momeli formate
din 1/4 melasă şi 3/4 apă, cu ajutorul capcanelor luminoase, instalate la
înălţimea celei de a doua sârme (0,75-1m.), sau, în practica agricolă curentă,
prin utilizarea capcanelor feromonale, ATRABOT, 1 capcană la 3 ha, sau 2
capcane la 5 ha.
Avertizarea aplicării tratamentelor se face după criteriul biologic, în funcţie de
curba de zbor a fluturilor, în fenofaza de formare a boabelor. După criteriul
ecologic, mai puţin exact şi care trebuie coroborat cu datele de evoluţie a
dăunătorului şi culturii, aplicarea tratamentelor de combatere se face, tinând
seama de temperatura minimă de dezvoltare, k=120C, la 1200C, la prima
generaţie, la 5300C la a doua generaţie şi la 10100C, la cea de a treia generaţie.
Aplicând criteriul fenologic în aplicarea tratamentelor de combatere a
dăunătorului, pentru prima generaţie, tratamentul se aplică atunci când
înfloreşte portaltoiul provenit din încrucişarea liniilor Riparia cu Rupestris
3309, iar pentru cea de a doua generaţie, la intrarea în pârgă a soiului Perla de
Csaba.
Pragul economic de dăunare: 3-5 larve/100 ciorchini, la prima generaţie, 8-10 larve la 100 struguri sau 1-2% boabe atacate,
sau cu ajutorul capcanelor feromonale, la nivelul de 100 masculi/capcană/săptămână în perioada de zbor a adulţilor.