UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

HUNOR IOSIF NAGY

DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Şef lucr. Dr. Alexandru Ioan APAHIDEAN

Cluj-Napoca
2021
 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
Department: Horticultură
PROGRAM MASTER: Managementul produselor horticole în climat
controlat

Hunor Iosif NAGY

CULTURA CASTRAVETELUI AMAR: POSIBILITĂȚI

DE INTRODUCERE ÎN CULTURĂ ÎN ROMÂNIA

Coordonator științific:
Şef lucr. Dr. Alexandru Ioan APAHIDEAN

Cluj-Napoca
2021
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

CUPRINS

CUPRINS ........................................................................................................................................ 3
REZUMAT...................................................................................................................................... 5
ABSTRACT .................................................................................................................................... 6
INTRODUCERE ............................................................................................................................. 7
STAREA ACTUALĂ A CUNOAȘTERII ...................................................................................... 8
1.Aspectele generale privind cultura speciei Momordi cacharantia L . (Castravetele
amar)............................................................................................................................................ 8

1.1. Originea și răspândirea ......................................................................................... 8

1.2. Importanța culturii din punct de vedere alimentar, terapeutic și economic ......... 9

1.2.1 Importanța alimentară si conținutul în substanțe nutrivite comparative cu

Cucumis sativus ....................................................................................................................... 9

1.2.2 Importanța din punct de vedere therapeutic ..................................................... 11

1.2.3 Importanța economică a culturii ....................................................................... 12

1.3 Situația actuală a culturii de Momori cacharantia (castravetele amar) ............... 14

2. Caracteristici agrobiologice ale speciei ..................................................................................... 16

Momordica charantia L. ............................................................................................................... 16
2.1 Sistematica genului Momordica .............................................................................. 16

2.2 Particularitățile morfo – fiziologice ale specie Momordica chariantia L. .............. 18

2.3 Relațiile cu factorii de vegetație .............................................................................. 18

2.4 Technologia de cultură ............................................................................................ 19

2.4.1 Cultura în câmp ................................................................................................ 19

2.5. Boli şi dăunători ..................................................................................................... 22

3.Studiu efectuat la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj ..................... 24

3.1 Materialul biologic .................................................................................................. 25

3.2 Tehnologia aplicată în cultura experimentală ...................................................... 25

3.3. Observații şi determinări ..................................................................................... 26

3
 3.4 Rezultate obținute .................................................... Error! Bookmark not defined.

3.4.1 Morfologia și germinaţia seminţelor ................................................................ 26

3.4.2 Creșterea vegetativă a plantelor ....................................................................... 26

3.4.3 Înflorirea ........................................................................................................... 27

3.4.4. Producția timpurie și totală ........................................................................... 27

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI .............................................................................................. 28

Bibliografie.................................................................................................................................... 29

4
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

CULTURA CASTRAVETELUI AMAR: POSIBILITĂȚI

DE INTRODUCERE ÎN CULTURĂ ÎN ROMÂNIA

Autor: Hunor Iosif NAGY

Îndrumător: Prof. Dr. Alexandru Ioan APAHIDEAN

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Facultatea de

Horticultură, Calea Mănăștur nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca, România
Email: nagyhunor0302@yahoo.com

REZUMAT

Valoarea medicinală în tratamentul bolilor infecțioase și a diabetului zaharat atrage

atenția oamenilor de știință din întreaga lume referitoare la proprietatea castravetului amar de a
regla nivelul zahărului din sânge prin suprimarea răspunsului neuronal la stimulii gustului dulce.
Spre exemplu, durata tratamentului antidiabetic cu extract de Momordica este de 4 săptămâni, iar
după o pauză de încă 4 săptămâni, se poate relua tratamentul desigur la indicaţia. În prezent,
specia se cultivă pe suprafețe extinse în următoarele țări asiatice: India, China, Pakistan,
Vietnam, Filipine, Thailanda, Taiwan, Bangladesh, Sri Lanka, Myanmar, Nepal, Arabia Saudită
şi Malayesia. Importanța economică și medicinală a castraveților amari pe glob, este confirmată
și de numărul mare de institute de cercetare și de învățământ în care se desfășoară cercetări pe
acest subiect.

CUVINTE CHEIE: castravete amar, cultură, diabet.

5
 BITTER CUCUMBER CULTURE: POSSIBILITIES OF
INTRODUCTION THE CULTURE TO ROMANIA

Author: Hunor Iosif NAGY

Scientific Coordinator: Prof. Dr. Alexandru Ioan APAHIDEAN

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Faculty of Horticulture,

3-5 Mănăștur St., 400372, Cluj-Napoca, Romania;
Email: nagyhunor0302@yahoo.com

ABSTRACT

The medicinal value in the treatment of infectious diseases and diabetes draws the
attention of scientists from all around the world on the atributes of bitter cucumber to regulate
blood sugar levels by suppressing the neuronal response to sweet taste stimuli. For example, the
duration of antidiabetic treatment with Momordica extract is 4 weeks, and after a break of
another 4 weeks, the treatment can be resumed at the indication of the specialist doctor.
Currently, the species is cultivated over large areas in the following Asian countries: India,
China, Pakistan, Vietnam, Philippines, Thailand, Taiwan, Bangladesh, Sri Lanka, Myanmar,
Nepal, Saudi Arabia and Malaysia. The economic and medicinal importance of bitter cucumbers
in the world is also confirmed by the large number of research and educational institutes in
which research is carried out on this subject.

KEYWORDS: bitter cucumber, culture, diabetes

6
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

INTRODUCERE

În România , în prezent se cultivă undeva la arpoximativ 70 de specii și varietăți de

legume având o tendință în creștere în introducerea de noi specii legumicole, provenite din zone
cu climat diferit de cel de la noi. Mare parte din aceste legume, pe lângă aportul nutritiv ridicat,
prezintă și proprietăți curative și medicale. Proprietățile acestea curative se datorează
conținutului ridicat de vitamine, săruri minerale, substanțe nutritive ,acizi organici, alcalozi și
biocatalizatori, aflate în diferite organe vegetative ale plantelor.
Există numeroase legume,mai puțin cultivate la noi în țară,cu o valoare alimentară si
curativă ridicată. Aceste culturi legumicole sunt avantajoase din punct de vedere social și pot
deveni eficiente economic dacă se obțin producții ridicate si de calitate,de aceea introducerea lor
în sortimentul actual prezintă un interes ridicat.
Un raport făcut de FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație)
subliniază necesitatea creșterii producției vegetale globale cu 47% pentru a putea acoperi nevoia
în creștere a unei populații ce va depăși 9 miliarde de locuitori până în anul 2050.
În lucrarea de disertație se va prezenta în continuare documentația referitoare la o specie
puțin cunoscută în momentul de față la noi în țară care ar putea contribui într-o mare măsură la
îmbogățirea sortimentului legumicol. Studiile efectuate pe castravetele amar Momordi
cacharantia.L în cadrul lucrării de disertație au scopul de prezentare a unei specii legumicole
puțin cultivată in România în momentul de fată. Lucrarea va prezenta importanța culturii,
particularitățiile biologice, relația cu factorii de vegetație și technologia de cultură.

7
 STAREA ACTUALĂ A CUNOAȘTERII

1.Aspectele generale privind cultura speciei Momordi cacharantia L .

(Castravetele amar)

1.1. Originea și răspândirea

Originea castravetelui amar, nu este definită foarte exact(Figura 1.1.1). Diferiți autorii îi
atribuie originea în diverse zone ale Africii și Indiei (Herklots 1972) Asia de Sud-Est
(Bharathi,2011), China (Fohs și Colab,2014). În momentul de față există doar ipoteze despre
originea plantei astfel în multe cărți ștințifice regăsim că orginea este necunoscută, însă știm că
în medicina populară chinezească este o plantă destul de folosită.
Specia poate fi găsită în cultură și naturalizată în America de Nord,Sud și Centrală. Se
regăsește și în India de Vest sau pe mai multe insule din Oceanul Pacific. Planta fiind răspândită
în S.U.A, în special în sud-estul țării (http://www.cabi.org).

Fig. 1.1.1 Originea genetică a speciei Momordica charantia după W. H.

SCHNITZLER (1997) Fig. Sursa: (www. google.ro)

În țări cum ar fi: Sri Lanka, India, Malaezia, China, Tailanada, Indonezia, castravetele
amar este unul dintre cele mai cultivate specii legumicole. În present în Europa, aceasta specie
este cultivate la scara foarte mica.
Castraveți amari pot fii cultivați la o altitudine de 500m iar în unele zone din India unde
precipitațiile lunare pot atinge 125-375 mm/lună,planta se dezvoltă în limita eficienței
8
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

economice, cerințele față de apă fiind satisfăcute integral. În zonele subtropicale sau zonele
înalte tropical, în perioada de iarnă organele aeriene ale plantei pot îngheța însă planta în
momentul în care temperaturile ajung la un nivel prielnic se regenerează (POCHA,1990)

1.2. Importanța culturii din punct de vedere alimentar, terapeutic și economic

In tratarea afecțiunilor medicale fructele sunt consummate în momentul în care ating
maturitatea technical (tabelul 1.2.1). Sunt comestibile și se pot consuma frunzele, florile,
mugurii, rădăcinile și lăstarii plantelor de Momordica charantia L. Fructele pot fii consummate
atât în stare crudă cât și opărite astfel își pierd gustul amar se pot prepara garniture sa pot fi
folosite chiar și în industria producerii berii. Pentru a se reduce din gustul amar fructele sunt
decojite (Bharathi, 2011). Din fructe se pot obţine şi suplimente nutritive (Fig.1.1.2).
Fructele ajunse la supramaturare nu pot fii consummate datorită gustului exagerat de
amar. Semințele se pot măcina și folosite în tincturi. Din arilele roșii care conțin caroten se
extrag coloranți alimentari (Bharathi, 2011).

1.2.1 Importanța alimentară si conținutul în substanțe nutrivite comparative

cu Cucumis sativus
Valoarea nutritivă este asemănătoare cu aceea a altor specii din familia Cucurbitaceae
diferența fiind conținutul mai mare de vitamina C și acid folic.
Valoarea medicinală în tratarea bolilor infecțioase și a diabetului zaharat a atras atenția
oamenilor de ștință referitor la proprietățile de a regla nivelul zahărului din sânge prin
suprimarea răspunsului neuronal la stimuli gustului de dulce (cms.cnr.edu.bt).

Fig. 1.1.2 Supliment alimentar de castravete amar

Sursa: (www. google.ro)

9
 Tabel 1.2.1 Comparație între compoziția chimică a castravetelui amar și a castravetelui aflate la maturitatea technologică la 100 g
substanță proaspătă
Denumire S.U./ D.M Fibră Calorii Proteine Ca (mg) Fe (mg) Caroten Vit C (mg)
(%) (g) (Kj) (g) (mg)
Castraveți Cucumis 3,2 0,5 54 0,6 15 0,5 0,20 8
sativa
Castravete amar 7,6 0,8 103 1,6 20,0 1,8 0,01 88,0
Momordica chacharantiaL

10
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

1.2.2 Importanța din punct de vedere therapeutic

În Octombrie 2000 a avut loc în Germania la Munchen a III-a Conferință Internațională a
Fitoterapiei, în cadrul căreia medici și cerectători au accentuat necesitatea revenirii la
tratamentele și prevenirea bolilor cu ajutorul plantelor medicinale. Recomandările coincid cu
directivele Organizației Mondiale a Sănătăți cu privire la tendințele alternative moderne
(OTTFRIED, 2005).
În zona Mexicului fructele sunt utilizate în tratarea diabetului, a malariei, a pojaruluiu iar
în Nicaragua sunt folosite frunzele pentru durerile de stomac, raceli, gripă, dureri de cap.
Conform cercetătorilor din Sri Lanka fructele sunt folosite ca legumă și ca tratament medical
antiparazital al aparatului digestive (https://www.doa.gov.lk).
Efectul antidiabetic si hipoglicemiant se datorează polipeptidului p supranumit și insulina
verde și a prezenței charatinei și momordinei. Pe lângă toate aceste acțiuni medicale s-au
descoperit că are și efecte antibacteriene, antivirotice, antifungice, antiparazitare, antitumorale
imunomodulatoare (https://www.doa.gov.lk).
Consumul regulat de fructe de castravete amar stimulează creșterea de cellule beta din
pancreas, care la rândul lor aduc un aport important în producerea de insulina în organism.
Fructele conțin 17 aminoacizi dintre care 16 sunt identice cu cel al insulinei. Prin
consumul fructelor de castravete amar, cei suferind de diabet zaharaț de gradul II, insulino-
dependenţi pot avea o alternativă medicamentoasă natural numită insulină vegetală. Durata unui
tratament din antibiotic cu extract de Momordica este de 4 săptămâni, iar după o pauză de încă 4
săptămâni, se poate relua tratamentul la indicațiile medicului specialist. Consumarea de preparate
din extracte de plante se pot face doar cu acordul și îndrumarea medicului specialist deoarece
aceste tratamente pot avea effecte negative asupra persoanelor care suferă de hipoglicemie,
ciroză, hepatită, infecții HIV sau SIDA. O supradoză din aceste preparate poate provoca diaree și
dureri abdominale (www.agro.afacereamea.ro).
Având un conținut scăzut în grăsimi dar foarte bogat în fibre alimentare și carbohidrați
face ca fructul de castravete amar să fie foarte util sistemului digestiv, fiind folosit în tratarea
stărilor de iritație și inflamare a tubului digestive, este un detoxifiant al organismului și
stimulator al sistemului imunitar. Se poate folosi ca și suc stors din fructele ajunse la maturitate
technologică pentru tratarea diabetului sau se pot folosi și frunzele tocate și mărunțite pentru
tratarea arsurilor, iar infuziile din frunze ajută la reudcerea febrei, creșterea apetitului, tratarea

11
hemoroizilor, tratarea unor boli ale cavității bucale și a astmului bronșic. Rădăcinile pot fii
folosite pentru tratarea bolilor aparatului urinar și ca și aphrodisiac natural
(www.agro.afacereamea.ro).
Extrasul metanolic din Momordică este utilizat în vindecarea cancerului de colon prin
reducerea de ATP din celule, și prin activarea celulelor stem. Se fac cercetări în tratarea a 4 tipuri
diferite de cancer la institutul Tzu Chi al Universității din Taiwan.
Conform Ottfried (2005) a evidențiat efectele terapeutice ale componetelor chimice , care
pot fi sintetizate astfel: Antibiotic – cicatrizant, Antiviral- infecți, viroze, gripe, Laxativ – paraziți
intestinali, detoxifiant al colonului, Diuretic- colici renale, Antitumoral- datorită prezenței
alcalozilor, licopenului și a luteinei.
Castravetele amar este regulator al circulației sângelui, ameliator al diabetului de tip I și
II, antiinflamator pentru rheumatism, colon iritabil și arsuri gastrice, dar poate fi folosit și la
tratarea bolilor autoimmune precum SIDA.

1.2.3 Importanța economică a culturii

În România se pot găsi în cantiăți mici fructe de castravete amar importate din Thailanda.
Importanța economică este diferită pentru fiecare exploatare a proprietăților benefice ale plantei
de prelucrarea organelor vegetative și generative ale plantei, necesară în industria alimentară și
farmaceutică. O importanță benefică din punct de vedere economic o reprezintă utilizarea plantei
în industria alimentară, pentru prepararea de colorant alimentar natural, în obținerea de
suplimente nutritive sau în fabricarea unor băuturi spirtoase (https://www.doa.gov.lk).
Castravetele amar poate fi păstrat la temperature camerei timp de 4-6 zile în cazul când
acesta s-a recoltat la maturitatea de consum, perioada putându-se prelungi cu încă câteva zile în
cazul în care se păstrează la o temperatură constantă de 13°C.
Durata maximă de păstrare după recoltare este de 14-16 zile la o temperature de 4-5°C.
Producția în general este de 5t/ha Frunze, iar cea de fructe de 8t/ha la o perioadă de
recoltare de 40 de zile. Cea mai mare producție de fructe a fost înregistrată în Taiwan, unde în
decurs de 100 de zile s-au recoltat 20t/ha fructi (https://www.doa.gov.lk).
Importanța economică este data și de faptul că din organele plantei pot fi extrase
substanțe pesticide, frunzele conținând compuși cu potential de biocide naturale. S-a arătat că
extractul metanolic din frunze ajută la împiedicarea hrănirii larvelor de Pseudolitia separata și
Spodoptera. Totodata literatura de specialitate a afirmat că se găsesc compuși triterpenoizi în

12
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

extractul de frunze ce inhibă hrănirea larvelor de Plutella xylostella (Figura 1.2.3.1) (LING și
colab. 2008).

Spodoptera litura

Plutella xylostella
Fig.1.3.2.1 Insecte asupra cărora în diferite stadia de dezvoltare, extractele din
castravetele amar pot avea efecte de combatere. Sursă (www.google.ro)

Terpenoidele aflate în planta au rolul de apărare a acestora împotriva bolilor și a

dăunătorilor astfel au fost folosite ca insecticide, fungicide, și erbicide în agricultură și ca și
antimicrobiene și antifungice în domeniul medical uman. Terpenoidele oferă beneficia pentru
plente prin proprietățile sale benefice reparatorii sau prin combaterea bolilor fitopatogene și a
dăunătorilor (www.macrothink.org/jbls).
Extractul etanolic din frunze a inhibat ovipoziția de Liromyza trifolii imago de pe
frunzele de fasole, iar extractul de hexan obținut din fructul castravetelui amar se poate utiliza
împotriva larvelor de țânțari Anopheles stephensi, Culex quinquefasciatus și Aedesș la fel se
comportă și extractele în eter de petrol, extractul de metanol din fruncte
(www.macrothink.org/jbls).

13
 Extractul din fructe este cunoscut pentru efectele sale antibacteriene, fitotoxice și
antifungice. Fragementul n-hexan obținut din Momordica charantia s-a dovedit a fi un inhibitor
semnificativ împotriva ciupercii Candida glabrata cu 80%. Produsul de extract metanolic și
fracția de cloroform obținut din fructele de Momordica charantia a demonstrat o activitate
antibacteriană în procent de 60-64%, împotriva fungilor de Escherichia coli, respectiv Bacillus
subtilis (Figura 1.2.3.2) (Bashin si Khan, 2013; www.macrothink.org/jbls).

a) Aspargillus flavus b) Escherichia coli c) Candida glabrata d) Bacillus subtilis

Fig. 1.2.3.2. Exemple de microorganisme a căror dezvoltare a fost inhibată cu ajutorul
extractelor de Momordi cacharantia L. Sursă (www.google image.ro)

1.3 Situația actuală a culturii de Momori cacharantia (castravetele

amar)

În momentul de față se cultivă pe suprafețe extinse în următoarele țări asiatice: China,

Vientam, Pakistan, India, Filipine, Taiwan, Thailanda, Sri Lanka, Nepal, Arabia Saudită și
Malayesia (http://www.asiafarming.com).

14
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

India
China
25% 31%
Pakistan
1%
2% Vietnam
4% 9% 22%
Filipine
6%
Indonezia
Tailanda

Fig.1.3.1 Reprezentare grafică a suprafețelor cultivate cu Momordica charantia L.

din totalul suprafeței cultivate în Asia

Tabel 1.2 .Numărul de institute de cercetare de pe glob unde sunt monitorizate și se

fac cercetări despre castravetele amar.
Țara/ Numărul unităților de Țara/ Numărul unităților de
Country cercetare / Number of Country cercetare / Number of
research units research units
AUSTRALIA 1 JAPONIA 10
BRAZILIA 3 CANADA 2
CHINA 6 CUBA 2
COSTA RICA 1 MEXIC 2
ANGLIA 1 OLANDA 2
FRANTA 1 PAKISTAN 2
HONGKONG 6 FILIPINE 3
ITALIA 1 SRI LANKA 3
INDIA 56 TAIWAN 3
INDONEZIA 1 TAILANDA 1
IZRAEL 1 U.S.A. 5
Sursa / Source: (DUSINK 1991)

15
 2. CARACTERISTICI AGROBIOLOGICE ALE SPECIEI

MOMORDICA CHARANTIA L.

2.1 Sistematica genului Momordica

Conform Natural Resources Conservation Service (USDA) Momordica face parte din
încrengătura Angiospermae (Magnoliophyta), clasa Dicotyledonatae (Magnoliopsida), ordinul
Cucurbitales, familia Cucurbitaceae, tribul Joliffieae, subtribul Thladianthinae, genul
Momordica L. Genul Momordica (Figura 2.1.1) cuprinde 59 de specii răspândite în zona
tropicală, în special în Africa și cu 12 specii în Asia de Sud-Est. Momordica charantia L. este cea
mai răspândită. Numele generic se pare că provine din mordeo latină (pentru a mușca), făcând o
referire la marginile zimțate ale semințelor, iar denumirea de charantia este din greaca antică
pentru flori frumoase.
Speciile asiatice se împart în plante dioice cum ar fi M. cochinchinensis, M. dioica, M.
sahyadrica, M. denticulata, M. denudata, M. clarkeana și M. subangulata grupate în
subsecţiunea Cochinchinensis și plante monoice M. charantia și M. balsamina grupate în sub
secţiunea. Specia sălbatică Momordica charantia var. Muricata este considerată ca fiind la
originea formei cultivate de Momordica charantia var. Charantia (http://www.cabi.org).

Fig. 2.1.1. Floare reprezentativă din genului Momordica Sursa:

(www.googleimage.ro)

Pe plan international castravetele amar are o varietate foarte mare de denumiri cum ar fi
de exemplu în engleză - balsam pear, balsam apple, bitter gourd, bitter melon. În România a mai
primit și denumirea de castravete antidiabet datorită proprietăților sale medicinale sau

16
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

castravetele exploziv datorită faptului că fructul ajus la maturitate fiziologică are o ușoară
explozie în urma căreia semințele sunt aruncate în jurul fructului.
Pe suprafețe restrânse, se mai cultivă Momordica balsamica L., care se utilizează în
alimentaţie, dar şi ca plantă medicinală. Alte specii cultivate: Momordica muricata, care prezintă
seminţe de culoare albă, pulpă roşie şi flori gălbui deschise. Momordica choin chinensis L.
folosit în prepararea diferitelor condimente (http://www.cabi.org).
Fructul (Figura 2.1.2) este mai mare şi mai Rex. ex. Willd., se folosesc mugurii și
frunzele pentru prepararea salatelor, dar și în prepararea condimentelor. Se mai cunosc, din genul
Momordica L. următoarele specii: Momordica cardiospermoides, Momordica foetida,
Momordica involucrata, Momordica rostrata.

Fig 2.1.2 Diverse forme de creștere ale fructelor de castravete amar cultivate în Asia
Sursa: (www.google.ro)

17
2.2 Particularitățile morfo – fiziologice ale specie Momordica chariantia L.

Castravetele amar este o planta cu o creștere rapidă, cățărătoare sau târâtoare este o
specie anuală sau poate fi și perenă în zonele de origine.

Tulpina este muchiată, lungă de 5-8 m. Fiind plantă cățărătoare , se poate întinde cu
ușurință pe garduri, verande, acoperişul caselor, depășind uneori lungimea de 8 m (PILLAI,
1978; SINHA, 2011).
Frunza este lung peţiolată 3-10 cm, fără stipele, palmat lobată cu 5–7 lobi, cu lățimea de
5-17 cm, uşor pubescentă (PILLAI, 1978; SINHA, 2011).
Florile (Figura 2.2.1) de culoare galbenă cu 5 petale sunt aşezate solitar pe un peduncul
subţire la baza axului frunzelor. Plantele sunt monoice cu flori femele şi mascule (PILLAI,
1978; SINHA, 2011).
Florile mascule înfloresc primele şi sunt în număr mai mare decât cele femele cu un
raport de 25:1, având pedunculul mai scurt și mai gros decât la florile femele. Florile mascule
prezintă 3 stamine pe care se găsesc antere de culoare albă (PILLAI, 1978; SINHA, 2011).

Fig 2.2.1 Sunt prezentate florile și fructul de castravete amar înainte și la

maturitatea technologică Sursa (www.google.com)

Datorită faptului că fructele în perioada de coacere se colorează în portocaliu sau roșu

aprins (Figura 2.2.1), aceseta sunt cultivate în unele zone din America și ca planta ornamental.

2.3 Relațiile cu factorii de vegetație

Plantele de castravete amar manifestă cerințe față de factorii de mediu asemănătoare cu
cele ale plantelor de castravete sau pepe verde. Specia fiind pretențioasă față de temperature și
sol. (CRIȘAN și colab., 2008).

18
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

În zonele de origine se cultivă pe soluri nisipo-lutoase, cu un foarte bun drenaj. Solurile

nisipoase cu o încălzire rapidă care își pierd rapid subtanțele nutritive prin levigare nu sunt
recomandate. Solurile bogate în nutrienți prelungesc perioada de fructificare a plantei. Cele mai
bune rezultate se obțin pe solurile ușoare sau pe cele bine afânate, bogate în substanțe minerale și
humus. Solurile grele nu sunt recomandate din cauză că nu permit scurgerea în profunzime a
apei, favorizând băltirea. Pe solurile grele plantele au o creștere subnutrită cu un randament de
producție foarte scăzut și de claitate slabă a fructelor (PĂCURAR și BUTA, 2010).
Specia este pretențioasă față de aerarea solului, având sistemul radicular superficial. Se
recomanda aplicarea perioadică a lucrărilor de mobilizare ale solului.
Cerințele față de temperatură sunt asemănptoare cu a celorlalte plante din familia
curcubitaceelor de exemplu a pepenelui verde. Castravetele amar fiind o planta pretențioasă față
de caldură din cauză că este o planta termofilă temperature optimă este de 28-32 °C acestea
suporând o maximă de 37 °C pentru o dezvoltare în parametrii normali (PĂCURAR și BUTA,
2010).
Plantele de castravete amar,la fel ca și cele de castravete comun, prezintă o transpirație
ridicată de acea umiditatea din sol și cea din atrmosferă joacă un rol important în dezvoltarea
plantei. Optimul necesar de umiditate în sol este de 70-75% umiditate iar cea din atmosferă să
aibă valori cuprinse între 85-90% (CRIȘAN și colab., 2008; SINHA, 2011).
În general la plantele cultivate în sere și solarii la o modificare a umidităţii atmosferice cu
28%, crește temperatura frunzei cu 9°C, ceea ce duce la o pierdere a substanţei uscate de 3,36
g/h/m.
În cazul în care valorile scad sub limitele impuse are loc diminuarea creșterii vegetative
și deformarea frunzelor. În cazul în care umiditatea este mult prea ridicată în sol rădăcinile sunt
încetinite din creștere datorita lipsei de oxigen ceea ce va influența negative dezvoltarea plantei.
Umiditatea relativă a aerului prea ridicată determină dezechilibre nutriționale mai ales Ca și Mg
datorită reducerii transirației (CRIȘAN și colab., 2008; SINHA, 2011).

2.4 Technologia de cultură

2.4.1 Cultura în câmp
În zonele de proveniență Momordica charantia L. se cultivă în câmp pe straturi sau
biloane prin semănare directă sau prin răsaduri. Pentru obținerea unor fructe de calitate
superioară, se recomandă conducerea cultuii în plan vertical pe spalieri (HERKLOTS 1972).

19
 Semănatul direct în câmp în zonele de origine se efectuează la o adâncime de 1-1,5 cm
iar distanța dintre rânduri este de 60-75 cm cu o distanță între plante de 30-50 cm (Figura
2.4.1.1)

Fig 2.4.1.1 Cultura de castraveți amari pe spalier Sursa ( www.google.com)

După ce terenul a fost prelucrat, se sapă cuiburi de 45 cm lungime, lățime și înălțime, la o

distanță de 2,5 x 2,0 m între ele. Se fertilizează cuiburile cu 10 kg de gunoi de grajd, 13g uree,
72g super fosfat și 19g sulfat de potasiu, având grijă ca elementele să fie bine incorporate în sol
după care se seamănă 4-5 semințe în fiecare cuib. Semințele se pun la umectat cu 24 de ore
înainte de semănatul direct în sol (http://agritech.tnau.ac.in).
Plantatul se face în camp în a doua decadă a luni iunie distanța dintre rânduri/plantă este
de 150cm/20cm. Recoltarea se realizează în a doua jumătatea luni octombrie.
Pregătirea terenului, însămânțarea și celelalte etape sunt asemănătoare cu cel al
castravetelui comun cu excepția că plantele se conduc pe sistem de susținere.

20
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

2.4.2 Cultura în sere și solarii

Pentru porirea timpurietații culturilor de castravete amar plantarea în spațiile protejate
încălzite se face începând cu a doua decadă a lunii februarie, până cel târziu la final de aprilie
(Figura 2.4.2.1). În spatiile protejate ne încălzite plantarea se va realiza în prima perioadă a lunii
mai până in a doua decadă a lunii iulie. Înființarea culturilor, în spațiile protejate se efectuează cu
răsaduri produse în ghivece de 7-8 cm (FOHS și colab., 2014).

Fig 2.4.2.1 Cultura de castravete amar în spații protejate

Sursa (www.google.com)

În ceea ce privește eficiența economică a culturii de castravete amar, unele date

orientative pot fi preluate dintr-un model de calcul aplicat la o cultură efectuată în Sri Lanka în
anii 1998 și 2008 (tabelul 2.4.2.2.). Costurile totale ale culturii (837,76 €/ha) sunt reprezentate în
principal de forța de muncă (502,76 €/ha), urmate de cheltuielile material (334,89 €/ha).

Tabel 2.4.2.2 Eficienţa economică a culturii de castravete amar

Producția medie 15 t/ha
Preț de producție 0,18€ /kg

Venit net 1954 €/ha

Cost de producție pe unitate 0,05 € /kg

Sursa/Source: (https://www.doa.gov.lk)
21
2.5. Boli şi dăunători
Castravetele amar, Momordica charantia L. este una dintre cele mai populare legume din
familia Cucurbitaceae, fiind cultivat în țările tropicale și subtropicale. Este cultivat pe scară largă
în toate țările din Asia de Sud-Est, inclusiv India, China. Este frecvent atacat de numeroase boli
precum: mana (Phytophthora) (Figura 2.5.1), antracnoza (Figura 2.5.2), fusarioza, făinare, ofilire
bacteriană, virusul mozaicului, etc. (Kumar și colab. 2018)

Figura 2.5.1 Mana

Sursa (www.google.com)

Figura 2.5.2 Antracnoză

Sursa (www.google.com)

Dintre dăunători, putem aminti: musca fructelor (Dacus cucurbitae și Ducus dorsalis),
tripşii (Thrips palmi), Molia castravetelui (Diaphnai indica), etc.
Musca Fructelor (de Cucurbiatceae). Femela zboară şi depune ouăle în fructe moi.
Cavitatea este făcută de ovipozitor ascuțit și 12 ouă cilindrice sunt depuse seara de seară. Femela
secretă şi o substanţă cu care capacele “cimentează” locul de inserţie și îl face rezistent la apă.
22
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

Perioada de depunere a ouălor este de 1-9 zile. Larvele sunt fără picoare, acepfale, alb murdar.
Perioada larvară este de 13 zile vara și vreo trei săptămâni iarna. Larvele mature sar pe sol și
selectează locul potrivit, intră în sol și se înpupează. Adulții sunt maronii roșiatici cu desen
galben pe torace şi spate (Fig.2.5.3). Sunt active pe tot parcursul anului în zona tropical
(http://ppqs.gov.in/sites/default/files/bitter-gourd-ipm-for-export.pdf).

Fig. 2.5.3 Musca fructelor (de Cucurbitaceae)

Sursa (www.google.com)
Gândacii roșii de dovleac (Aulacophora foveicollis): Ouă alungite maronii sunt depuse în
sol și fiecare femela poate depune aproximativ 150 până la 300 de ouă singur sau în grup de 8-9
la baza plantelor. Perioada de depunere a ouălor este de 5-8 zile. Larvele sunt de culoare alb
crem, cu scut oval mai închis la spate. Perioada larvară este de 13-25 de zile. Puparea are loc
într-un cocon de pământ. Perioada pupală este de 7-17 zile. Adulţii sunt roşii (Fig.2.5.4) cu
negru, atacă frunzele şi florile, apar găuri pe frunze și flori. Există 5 până la 8 generații / an în
zonele tropicale (http://ppqs.gov.in/sites/default/files/bitter-gourd-ipm-for-export.pdf).
.

Fig. 2.5.4 Musca fructelor (de Cucurbitaceae)

Sursa (www.google.com)

23
 Molia castravetelui (Diaphnai indica): Adulții au aripi albicioase translucide cu margini
maronii. Corpul este albicios de dedesubt și maro pe partea de sus a capului și a toracelui,
precum și la sfârșitul abdomenului (Fig. 2.5.5.). Daunele sunt cele mai grave sunt la formare a
fructelor, când dăunătorii se hrănesc și străpung coaja fructelor tinere, în special acolo unde
fructele ating frunzele sau solul. Fructele dezvoltate cu coaja tare, pot scăpa de atac
(http://ppqs.gov.in/sites/default/files/bitter-gourd-ipm-for-export.pdf).

Fig. 2.5.5 Molia castravetelui

Sursa (www.google.com)

3.STUDIU EFECTUAT LA UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ

Doctorandul Keseru Attila a efectuat un studiu la Universiatea de Ștințe Agricole și

Medicină Veterinară din Cluj în scopul elaborării lucrării de doctorat. Studiul a fost efectuat în
anul 2018.
Scopul principal al studiului a fost cel de a stabili unele măsuri technologice privind
cultura unei specii mai puțin cunoscută în România. S-a realizat studiul pe Momorica charantia
L (castravetele amar) privind rezultatele culturii în spații protejate care asigură obținerea unor
rezultate favorabile din punct de vedere economic în vederea extinderii culturii în producție sub
influența naturii fertilizantului aplicat fazial și a metodelor de conducere a plantelor. Necesitatea

24
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

experimentului este cel economic și medical deoarece castravetele amar prezintă o importanță
ridicată din acest punct. Pentru realizarea scopului urmărit s-au înfințat culturi de castravete amar
în solar cu diferite variante experimentale.
S-au urmărit caracteristicile morfologice și germinația semințelor, specificul de creștere
vegetative și generativă a plentelor, dinamica recoltărilor și nivelul producției totale, compoziția
chimică a fructelor în faza maturității de consum.
3.1 Materialul biologic
Materialul biologic utilizat, în cultura experimentală, a fost ales riguros, în aşa fel încât
specia, să valorifice pe deplin condiţiile pedo-climatice locale. În vederea înfiinţării culturilor
experimentale, materialul biologic (semințe de castravete amar- soiul Enaja) a fost achiziționat
de la un producător din Oradea.
Soiul Enaja prezintă port târâtor sau cățărător și are o creștere foarte rapidă. Tulpina este
muchiată și poate atinge 5-8 m. Frunza este lung peţiolată (3-10 cm), palmat lobată cu 5–7 lobi,
uşor pubescentă. Florile sunt de culoare galbenă și sunt pe tipul 5. Florile femele sunt în număr
mai mic decât cele mascule.
3.2 Tehnologia aplicată în cultura experimentală
Semănatul pentru producerea răsadurilor de Momordica charantia L. s-a efectuat în sera
didactică din cadrul Facultăţii de Horticultură, USAMV Cluj-Napoca. Semănatul s-a făcut în tăvi
alveolare. Adâncimea de semănat a fost de 1,5-2,0 cm, iar ca substrat nutritiv s-a utilizat turba.
Pregătirea terenului din solar, în vederea înfiinţării culturii experimentale a început în a
doua decadă din luna aprilie constând în strângerea şi degajarea resturilor vegetale, mobilizarea
solului, mărunţirea şi nivelarea acestuia, în vederea modelării straturilor de plantare. După
finalizarea lucrărilor de pregătire, s-a trecut la montarea instalaţiei de irigare prin picurare.
Plantarea s-a efectuat după următoarea schemă: 90+60/50 cm. Imediat după plantare
răsadurile au fost palisate. Procentul de prindere a răsadurilor a fost de 100%. La două săptămâni
de la plantare s-a trecut la aplicarea unor lucrări de îngrijire speciale.
Conducerea plantelor a fost realizată în sistem Layering (figura 3.2.1) prin palisarea
plantelor cu ajutorul unor cârlige mobile pe care au fost înfășurate fire de material sintetic.

25
 Figura 3.2.1 Sistem cultură Layering
(Sursa: google.com)

3.3. Observații şi determinări

În cadrul experienţelor privind studiul caracterelor morfo-productive a speciei
Momordica charantia L. au fost efectuate următoarele observaţii: germinaţia seminţelor,
dinamica şi vigoarea de creştere, caracteristicile de înflorire (număr de flori femele şi mascule)
efectuate pe câte 5 plante din fiecare repetiție, dinamica de recoltare si producţia de fructe.

3.4.1 Morfologia și germinaţia seminţelor

Seminţele de Momordica charantia L., soiul Enaja au o formă oval-alungită, de culoare
brun deschis spre cafeniu. Tegumentul seminţelor este dur, cu asperiţăţi. Embrionul are culoare
albă sau verde deschis, cu suprafaţa netedă.

Figura 3.4.1.1 Semințe Momordica charantia L

Sursa (www.google.com)

3.4.2 Creșterea vegetativă a plantelor

După încolțirea și răsărirea plantelor care au fost semănate în ghivece, în decurs de 40 de
zile plantele ajungând la 10 – 13 cm cu 4 – 6 frunze adevărate.

26
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

După plantarea la locul de cultură, ritmul de creștere a plantelor a sporit foarte mult fiind
influențat și de modul de conducere a acestora. După 30 de zile de la plantare, plantele palisate și
conduse pe tulpina principală au atins înălțimea de peste 120 cm față de plantele conduse pe una
sau două tulpini rezultate din lăstarii secundari care au ajuns la înălțimea de până la 90 cm.
Creșterea în înălțime a tulpinii și a numărului de frunze mediu pe tulpină este mai ridicată
la conducerea plantelor pe tulpina principală, iar cea mai scăzută la varianta de conducere pe o
tulpină din lăstar secundar. La o săptămână de la plantare, plantele au avut un ritm alert de
creştere (26 cm), au dezvoltat 7 – 8 frunze şi au apărut primii cârcei (Keseru, 2018).

3.4.3 Înflorirea
La apariţia primelor flori (figura 3.4.3.1) plantele au avut o înălţime cuprinse între 60 şi
70 cm. Florile mascule, apărute înaintea florilor femele, rămân deschise timp foarte scurt în jur
de 24 ore după care se desprind de axul floral.

Figura 3.4.3.1 Înflorirea castravetelui amar

Sursa (www.google.com)

3.4.4. Producția timpurie și totală

Producția timpurie cea mai ridicată s-a realizat la plantele la care conducerea s-a efectuat
pe două tulpini. Producția timpurie cea mai scăzută a fost înregistrată la varianta cu plante
conduse pe tulpina principală. Diferențe semnificative s-au înregistrat între toate variantele
studiate. Producția totală cea mai ridicată (1,20 kg/mp) s-a obținut la varianta cu plante conduse
pe două tulpini, la fel ca și în cazul producției timpurii cu diferență foarte semnificativă față de
varianta cu plante conduse cu tulpina principal (Keseru, 2018).

27
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Specia de Momordica charantia L., răspândită în culturi de câmp, în țările asiatice și ale
Americii de Sud, cu climat tropical și subtropical este foarte puțin cunoscută și cultivată în
România. Caracteristicile morfo-anatomice și eco-fiziologice ale plantelor sunt foarte
asemănătoare cu ale unor specii din genul Cucumis și în special, cu ale castravetelui comun
(Cucumis sativus L.), ceea ce face ca și tehnologiile de cultură în solar să fie asemănătoare.
Fazele fenologice ale castravetelui amar cultivat în solar sunt, în general, mai lungi decât
la castravetele comun. În condițiile cultivării în solar, perioada de la răsărire până la apariția
primelor flori femele este de 64-72 de zile, iar perioada de la răsărire la maturitatea tehnică a
primelor fructe de 95-96 de zile.
Cultura castravetelui amar în solar, sub influența unor condiții microclimatice favorabile
asigură o timpurietate mai bună a recoltărilor.
Prin aplicarea unor tehnologii moderne de cultivare, castravetele amar ar putea deveni o
cultură de interes în România. Deși specia în prezent este cultivată în zone tropicale și
subtropicale, aceasta poate fi aclimatizată și în România, obținându-se randamente ridicate.

28
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

BIBLIOGRAFIE

1. AHMAD BASHIR and ABID ALI KHAN, (2013), Antibacterial, antifungal and
phytotoxic activities of Luffa cylindrica and Momordica charantia, J. Med. Plants Res.
7(22):1593-1599.
2. BAKARE, R. I., MAGBAGBEOLA O. A., AKINWANDE A. I. and OKUNOWO O. W.,
(2010). Nutritional and chemical evaluation of Momordica charantia. Journal of Medicinal Plants
Research 4(21):2189-2193.
3. BASCH, E, S GABARDI and C ULBRICHT, (2003), Bitter melon (Momordica
charantia): a review of efficacy and safety. American Journal of Health-System Pharmacy
60(4):356-359.
4. BEHERA T.K., K. JOSEPH JOHN, L.K. BHARATHI, R. KARUPPAIYAN, 2011. Wild
Crop Relatives: Genomic and Breeding Resources pp. 217-246.
5. BHARATHI, L. K., (2013), K. J. John, Momordica Genus in Asia: An Overview, Ed.
Springer, DOI: 10.1007/978-81-322-1032-0_2.
6. BRACA, ALESSANDRA, TIZIANA SICILIANO, MANUELA DARRIGO, MARIA
PAOLA GERMANÒ, (2008), Chemical composition and antimicrobial activity of Momordica
charantia seed essential oil. Fitoterapia 79:123-125.
7. CRIȘAN SIMONA, GH. CAMPEANU, L. HALMAGEAN, (2008a). Researches
regarding fertilization’s influence on the yield of unripe fruits for Momordica charantia L.
species, on different soil types in Arad agroecological area. Bulletin UASVM, Horticulture
65(1):368-373.
8. CRIȘAN SIMONA, GH. CAMPEANU, L. HALMAGEAN, (2008b). The influence of
climatical factors and fertilization level on morpho-physiological characters of Momordica
charantia L. species. Bulletin UASVM, Horticulture 65(1):474.
9. DHALLA, N.S., GUPTA, K.C., SASTRY, M.S., MALHOTRA, C.I., (1981). Chemical
composition of the fruit of Momordica charantia. Indian J. Pharm., 23: 128-129.
10. FOHS A., ZBIGNIEV KREJPCIO, EWELINA KRÓL, RONG XIONG, ROMAN
HOŁUBOWICZ, 2014. The Effect of Cultivation Ways on Selected Morphological Characters
of Bitter Gourd (Momordica charantia L.) Transplants and Plants, Fruit Yield and Chemical
Content. Bulletin UASVM Horticulture 71(1) / 2014, 38-42.
11. GIULIANI, C, TANI C, MALECI BINI L., (2016), Micromorphology and anatomy of
fruits and seeds of bitter melon (Momordica charantia L., Cucurbitaceae). Acta Soc Bot Pol.
85(1):3490.
12. GOO KANG SUNG, SUMERU ASHARI, NUR BASUKI and ARIFIN NOOR
SUGIHARTO, 2016, The Bitter Gourd Momordica charantia L.: Morphological Aspects,
Charantin and Vitamin C Contents. Journal of Agriculture and Veterinary Science 9(10):76-81.
13. HORAX, R., HETTIARACHCHY, N., KANNAN, A., & CHEN, P. (2010). Proximate
composition and amino acid and mineral contents of Mormordica charantia L. pericarp and seeds
at different maturity stages. Food chemistry, 122(4), 1111-1115.
14. 30. HERKLOTS, G.A.C., 1972. Vegetables in South – East Asia. Allen Unwin,
London XII, 525S.
29
15. INDREA, D., AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, D. MĂNIUJIU, RODICA
SIMA, 2012, Cultura legumelor. Ediția a III-a revizuită. Ed. Ceres, Bucureşti.
16. KENNY, O., SMYTH, T. J., HEWAGE, C. M., & BRUNTON, N. P. (2013). Antioxidant
properties and quantitative UPLC-MS analysis of phenolic compounds from extracts of
fenugreek (Trigonella foenum-graecum) seeds and bitter melon (Momordica charantia)
17. Keseru, A. (2018). Cercetări privind influența unor măsuri de tehnologie a culturii în solar
la specia Momordica charantia în vederea extinderii în producție, Teză de doctorat.
18. KRAWINKEL, MB, KEDING GB, (2006). Bitter gourd (Momordica charantia): A
dietary approach to hyperglycemia. Nutr Rev. 64(7 Pt 1):331-7.
19. Kumar, V., Kerketta, A., Sahu, A., Teta, A., & Khare, C. P. (2018). Management of
prevalent diseases of bitter gourd (Momordica charantia L.). Journal of Pharmacognosy and
Phytochemistry, 26-35.
20. LAZĂR VASILE, 2006, Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed.
AcademicPres, Cluj - Napoca.
21. LING, B. G. WANG, J.YA, M. ZHANG & G.LIANG (2008). Antifeedant Activity and
Active Ingredients Against Plutella yilostella from Momordica charantia Leaves. Agric. Sci. In.
China 7(12), 1466-1473.
22. MIA, BM, ISLAM MS, MIAH MY, DAS MR, KHAN HI (2014). Flower synchrony,
growth and yield enhancement of small type bitter gourd (Momordica charantia L.) through plant
growth regulators and NPK fertilization. Pak J Biol Sci. 17(3):408-13.
23. PĂCURAR I., M. BUTA, 2010. Pedologie și bonitarea terenurilor agricole – lucrări
practice. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
24. PILLAI, O.A.A., IRULAPPAN, I., JAYAFAI, R., 1978. Studies on the floral biology of
bitter gourd (Momordica charantia L.) varieties. Madras Agric. J. 65 (3):168-171.
25. POCHA Seeds News Bulletin 1990-91. Pocha Seeds Pvt. Ltd., Pune; India Vol 15
26. SCHNITZLER, W.H., 1991. Lehrstuhl für Gemüsebau. In: Monografie über einige
tropische Gemüsearten unter besonderer Berücksichtigung der Blattnutzung. Seminararbeit von
Volker Kleinhenz. München.
27. SINHA N. K., 2011, Handbook of Vegetables and Vegetable Processing, Blackwell
Publishing Ltd. pp.8, 17, 127.
28. TINDALL, H.D. 1983. Vegetables in the tropics. AVI Publishing Company, Westport.
29. VÎNĂTORU, C., 2016, Castravetele amar (Momordica charantia) Ed. ALPHA MDN.
Buzău
30. http://www.fao.org
31. https://en.wikipedia.org/wiki/Momordica_charantia
32. www.google.com
33. http://www.discoverlife.org
34. http://www.cabi.org
35. cms.cnr.edu.bt
36. https://www.doa.gov.lk
37. www.agro.afacereamea.ro
38. www.macrothink.org/jbls
39. http://www.asiafarming.com
30
Hunor Iosif NAGY Cultura castravetelui amar: posibilități de introducere în România

40. http://agritech.tnau.ac.in

31