Acest site contine cursuri si notite luate in timpul orelor.

Pot contine greseli gramaticale

sau de redactare.
Atentie ! Aceste notite nu reprezinta punctul de vedere oficial al cadrelor didactice.
Materialele regasite pe aces site au rolul de a va ajuta in procesul de invatare.
Spor la invatat !

Curs Agrotehnica
An I Sem. I

Inginerie si management in alimentatie publica si agroturism

Instrumente si masuratori ale factorilor climatici

Adapostul meteorologic - se afla la 2 m inaltime fata de sol.
Temperatura aerului - marimea fizica ce caracterizeaza starea de
incalzire a aerului atmosferic deasupra unei regiuni.
Se masoara cu termometru ( cu citire directa sau cu inregistrare )
Termometru cu citire directa - determina nivelul temperaturii la un moment
( termometru - ordinar, de minim, de maxim )
Termometre cu inregistrare = termograf , rezultatul masuratorilor se numeste
termograma.
Termograful inregistreaza variatiile de temperatura dintr-un interval.
Umiditatea aerului
Instrumente de masurare - higrometru sau psihometru, determina cantitatea de
precipitatii.
1 mm precipitatii = 1 L apa / m*
Radiatia solara - reprezinta durata de stralucire a soarelui pe bolta
cereasca, se determina cu heliograful
Clima reprezinta totalitatea de stari atmosferice deasupra unei regiuni.
Fitoclimatul reprezinta climatul natural sau artificial in care se dezvolta
plantele.
Pedoclimatul reprezinta climatul solului.
Indicatorii fizici ai solului
Tratat Agrologie 1987 - George Maior
Def. agrotehnicii = reprezinta stiinta factorilor de vegetatie, a modului de a-i
dirija in vederea obtinerii unor productii mari si stabile.
Este stiinta care se ocupa cu modul de dirijare a relatiilor dintre factorii
de vegetatie, sol si plante cultivate in scopul elaborarii procedeelor tehnice de
cultivare a plantelor si conservare a solului.
Obiectivele agrotehnicii

studierea factorilor de vegetatie si dirijarea lor

studierea lucrarilor solului si influenta lor asupra insusirilor fizice ale

solului.

cunoasterea buruienilor

stabilirea regulilor de utilizare a erbicidelor

organizarea asolamentelor si rotatiilor

cunoasterea principalilor indicatori ai fertilitatii solului.

Caldura ca factor de vegetatie

Cresterea si dezvoltarea plantelor de cultura este conditionata de temperatura
pe toata perioada de vegetatie.

Insusirile agro productive ale solului

Evaluarea starii de fertilitate a solului in vederea controlarii si dirijarii ei
se face pe baza rezultatelor analizelor executate pe probe de sol recoltate din
camp.
Etapele recoltarii probelor de sol.
1 stabilirea analizelor, med. de recoltare este specifica fiecarei analize.
2 locul de recoltare a prob. de sol ,
Sola reprezinta unitatea de teren pe care se cultiva plantele.
Unitate analitica care reprezinta suprafaata de teren cu sol cat mai omogen.
Recoltarea se poate face echidistant pe cele doua diagonale , in zig-zag pe una
din diagonale, in retea.
Tipul si numarul de probe
Din fiecare unitate analitica se recolteaza 40-50 de probe.
Clasificarea probelor.
* partiale = reprezinta cantitatea de sol recoltata cu unealta de recoltare la o
singura prelevare.,
* proba medie reprezinta proba obtinuta prin amestecarea mai multor probe
partiale ( 1-2,5 kg )
In functie de structura pot fi recoltate in :
# structura naturala cand agregatele din proba de sol isi mentin dispunerea la
fel ca in camp
# structura modificata atunci cand se modifica dispunerea agregatelor
Majoritatea probelor se recolteaza din stratul arabil.
0-10 cm 10-20 cm 30 - 5o cm etc.
In functie de tip :
Pt culturile de camp probele se recolteaza de la max 90 cm.
Pt culturile legumicole se pot recolta probe pana la 70 cm.
In vii si livezi adancimea de recoltare ajunge la 120 cm.
Momentul recoltarii probelor de sol.
Se recolteaza la maturitatea fizica a solului. dupa recoltarea culturii sau
inainte de infiintarea culturii. Probe recoltate in dinamica ( din 5-5 zile sau 1010 zile ).
Ambalare, etichetare, transport si conditionare probe de sol.

Probele de sol sunt ambalate in fiole de aluminiu, cilindrii metalici, in saculeti

de panza, borcane cu dop rodat, pungi de hartie.
Toate probele trebuie sa fie insotite de eticheta care contine locul, momentul si
adancimea de recoltare la care se adauga numele persoanei care a efectuat
recoltarea.
Erori la recoltarea probelor de sol.
Deoarece probele, analizele, se executa pe volume mici de sol iar rezultatele se
raporteaza la intreaga unitate analitica, orice eroare de la recoltare pana la
eliberarea rezultatelor v-a fi amplificata corespunzator.
Unelte folosite la recoltarea probelor de sol
Cazma.
Cazma cilindrica ( mitcherliht ) se foloseste pt recoltarea probelor pe adancimea
0-20 cm.
Sonda tub se foloseste la recoltarea probelor de sol pana la adancimea de 1,5 m
pe orizonturi din 10 in 10 cm. Anexa sonda ( ciocan + palnie )
Sonda kalentiev se foloseste pt recoltarea probelor de sol pe orizonturi din 2 in
2 cm pana la adancimea de 20 cm. Este folosita pt determinarea semintelor de
buruieni.
Sonda agrochimica se foloseste pt recoltarea probelor de sol pe adancimea 0-20
cm.
Sonda nekrasov.
Sonda burghiu se foloseste pt recoltarea probelor de sol pana la adancimea de
10 m.
Accesibilitatea apei pentru plante
Umiditatea solului reprezinta cantitatea de apa existenta in sol la un moment
dat. Umiditatea solului se exprima in procente fata de masa solului uscat.
U%= Masa apa / Masa sol uscat * 100 = m1-m2 / m2-t * 100
m1 = apa + sol uscat + t
m2 = sol uscat + t
Importanta
- cunoasterea umiditatii solului ne permite sa facem aprecieri privind cantitatea
de apa accesibila plantelor la nivel radicular.
- aprecierea rezervei de apa
- aprecierea momentului de aplicare a normelor de udare
- aprecierea momentului de aplicare a metodelor de desecare si drenaj
- cunoasterea momentului optim de aplicare a masurilor agrofitotehnice
Factori care influenteaza umiditatea solului.
Adancimea panzei de apa freatica, textura sol, porozitatea, capacitatea solului
pentru apa, temperatura, planta de cultura, gradul de acoperire al solului

Metode pentru determinarea umiditatii solului

- directe se bazeaza pe eliminarea apei din sol si calcularea procentuala
- indirecte se bazeaza pe raportul care exista intre umiditatea solului si alte
insusiri fizice ale acestuia .
Metode directe - metoda uscarii la etuva, microunde
Metode indirecte - metoda extractiei cu carbid, metoda conductometrica.
Influenta luminii asupra plantelor
Lumina mai intensa influenteaza favorabil
`infratirea:
`intervine in inflorire,
`fructificare,
`rezistenta la cadere,
`influenteaza compozitia chimica a recoltei,
`influenteaza culoarea si gustul fructelor,
`unele plante, cum ar fi floarea soarelui, vita-de-vie prefera o intensitate mai
mare a luminii,
`altele prefera o lumina mai slaba ( difuza ) = trifoi, canepa, dovleac, in
Intensitatea luminii depinde de latitudine , cea mai intensa fiind la
ecuator si scade spre poli, de anotimp, nebulozitate, momentul zilei.
Fotosinteza se coreleaza cu intensitatea luminii astfel :
- dimineata cand lumina este mai slaba si fotosinteza este mai lenta.
- spre pranz cresc ambele
- spre seara incep sa scada
Compozitia luminii reprezinta = spectrul radiatiilor ce o compun cu
lungimi de unda diferite.
Radiatiile ultraviolete sunt invizibile si reprezinta 1% din energia
luminoasa ajunsa pe Pamant, sunt daunatoare pentru plante,
Razele vizibile reprezinta 50 % din energia luminoasa.
Razele infrarosii sunt invizibile si produc caldura.
Radiatiile rosii si galbene intervin in fotosinteza si sinteza hidratilor de
carbon, cele albastre intervin in sinteza proteinelor.
Metode folosite pentru dirijarea radiatiilor solare
1. Zonarea si amplasarea culturilor
Versantii cu expozitie sudica au mai multa lumina ( tutun, vita-de-vie, floarea
soarelui )
Versantii cu expozitie nordica au mai putina lumina ( cartof, trifoi, ovaz )
2. Densitatea optima la semanat
3. Orientarea randurilor de plante pe directia N-S
4. Combaterea buruienilor din culturi
5. Culturi intercalate ( in livezi, vii, ) lumina neinterceptata de unele

plante sa fie folosita de altele.

6. Culturi succesive contribuie la marirea perioadei de utilizare a
luminii dar si a celorlanti factori de vegetatie.
7. Fertilizarea favorizeaza cresterea viguroasa a plantelor, capteaza mai
multa lumina
8. Dirijarea factorului lumina se poate realiza in sere, solarii,
rasadnite, geamuri sau perdele
Apa ca factor de vegetatie
Apa este indispensabila plantelor, nevoia de apa incepe odata cu
germinarea semintelor si se amplifica atingand un maxim la inflorire, al maxim
la umplerea boabelor dupa care nevoia de aapa scade treptat pana la recoltare
Pe parcursul perioadei de vegetatie exista mai multe perioade critice
pentru apa.

cerealele paioase = infratire, formarea organelor florale, umplerea

boabelor.

porumb = aparitia panicului si formarea boabelor

la soia inflorit = formarea pastailor

Apa asigura turgestenta plantelor
Prin transpiratie odata cu apa se elimina si o parte din caldura reziduala
rezultata in urma proceselor de oxidare, coeficientul de transpiratie sau
consumul specific reprezinta cantitatea de apa exprimata in grame necesara
pentru a sintetiza un gram de substanta uscata
Fata de gradul de aprovizionare cu apa plantele au cerinte diferite.
`Unele sunt reziste la seceta ( sorg , mei , dughie , iarba de sudan , naut , vitade-vie )
`Plante cu rezistenta mijlocie ( grau, secara, orz, porumb, floarea soarelui,
bumbac, ricin )
`Alte plante sunt sensibile la seceta ( fasole, soia, rapita, orez )
Surse de apa
Panza de apa freatica
Precipitatiile
Apa din condensarea vaporilor de apa in sol in noptile reci
Apa de irigatie
Forme de apa in sol
Apa sub forma de vapori.
Apa legata fizic.
Apa libera ( apa accesibila plantelor ) - apa capilara ( usor mobila ) si apa

gravitationala.
Metode de dirijare a regimului de apa al solului
1. Masuri de inmagazinare si pastrare a apei in sol
( afanarea solului care determina cresterea permeabilitatii , apa se infiltreaza
rapid )
Solul trebuie mentinut nivelat si afanat
Tavalugirea = tasare dupa semanat ( se foloseste pt seminte mici, favorizeaza
incoltirea semintelor)
2. Masuri de eliminare a apei in sol
Aplicarea ingrasamintelor organice mareste capacitatea de inmagazinare a ape
Mulcirea solului impiedica evaporarea apei ( acoperirea solului cu un strat
protector { paie, coaja de copac, folie } )
Combaterea buruienilor
Aplicarea ingrasamintelor chimice determina micsorarea consumului specific de
apa al plantelor.
Cultivarea de specii mai rezistente la seceta.
Semanatul la epoca si densitatea optima.
Irigarea reprezinta principala metoda de completare a cerintelor plantelor
pentru apa
3. Metode de indepartare a excesului de apa din sol
Metode de desecare si drenaj
Trasare de brazde sau santuri
Araturi si afanari adanci
Aplicarea de ingrasaminte organice
Aerul ca factor de vegetatie
Isi manifesta actiunea direct sau indirect conditionand desfasurarea proceselor
vitale din sol, aerul din sol ocupa spatiul poros lasat liber de apa .
Concentratia aerului 20 % oxigen azot 80 %
Metode de reglare de aer al solului
Atunci cand procesele naturale de curgere in masa si de difuzie a aerului
sunt ingreunate se intervine cu masuri agroameliorative mai ales pe solurile
grele cu exces de umiditate.
Toate lucrarile de distrugere a crustei, a harpantului sunt lucrari care
aereaza solul
Indepartarea excesului de apa prin drenaj cand excesul provine din panza
freatica sau daca excesul provine din baltire.

Folosirea ingrasamintelor organice amelioreaza starea fizica a solului si in

acelasi timp regimul de aer.
In solurile excesiv de aerate se intervine prin tavalugire pentru a reduce
porozitatea
Solul ca factor de vegetatie
Solul contine 40-60 de elemente din care 16 sunt esentiale
Macroelemente = azot , fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf
Microelemente = cupru, zinc, mangan, fier, bor, clor, fier
Regimul elementelor nutritive - actiunea subs. nutritive se manifesta in
cadrul unor intervale de optim insuficient si exces.
*Nutritia optima atunci cand cantitatea de elemente nutritive si raportul dintre
ele corespund cerintelor plantelor.
*Nutritia insuficienta atunci cand planta este aprovizionata nesatisfacator cu
unul sau mai multe elemente nutritive comparativ cu nevoile acesteia
*Nutritia in exces reprezinta starea de aprovizionare in care concentratia unui
element nutritiv este mai mare decat cantitatea care asigura maximul de recolta
Umidiatea solului
Determinarea umiditatii solului prin uscarea la etuva.
Principiul metodei consta in uscarea probei de sol 8 ore la 105* Celsius pentru
a evacua sau elimina continutul de apa al solului.
Materiale necesare:
-fiole de aluminiu
-etuva
-exicator
-balanta
Mod de lucru - proba de sol se recolteaza din camp cu sonde speciale. Se aduc
probele in laborator, se cantaresc si se introduc la etuva 8 ore la 105* Celsius.
Se scot fiolele din etuva, se cantaresc, se reintroduc la etuva pt 2 ore si iar se
recantaresc si daca intre cele 2 cantariri succesive nu apar diferente inseamna
ca intreaga cantitate de apa a fost eliminata, in caz contrar se repeta procedeul
pana in momentul in care la 2 cantariri succesive vom obtine aceleasi valori .
U%= Masa apa/Masa sol * 100 = m1-m2/m2-t*100
M1 = apa + masa sol uscat + tara
M2 = masa sol uscat + tara
T = tara
Metoda aprecierii subiective a umiditatii solului

Umiditate

Caracteristici

Sol uscat
nu poate forma un bulgare cu mana, la rasucire se
faramiteaza, tare la
u% < 15 %
pipait
18 - 25 %
se pot forma bulgari stabili, nu se poate intinde sau subtia
prin rasucire
nu umezeste mana dar lasa o
senzatie de raceala
25 %
intinde, nu lasa

Se pot forma cu mana bulgari stabili, umezeste mana, se

sa se vada apa

30 %
lasa sa se

Se modeleaza bine, are stabilitate, umezeste mana, hartia,

vada apa

30-50 %

Lasa sa se vada apa la suprafata particulelor, la strangerea

in mana apa
incepe sa se scurga

Coeficientul de ofilire
Cantitatea de apa continuta de un sol in momentul instalarii ofilirii
permanente, ofilirea reprezinta un proces fiziologic aparut ca urmare a instalarii
unui dezechilibru in bilantul hidric al plantelor ca urmare a reducerii aportului
de apa la nivel radicular sau a intensificarii evapotranspiratiei.
Tipuri de ofilire:
- permanenta
- temporara sau reversibila (daca plantele sunt introduse intr-o atmosfera
saturata cu vapori de apa isi revin)
Cunoasterea coeficientului de ofilire ne permite sa facem aprecieri privind
rezerva de apa accesibila plantelor la nivel radicular, ne permite calcularea
intervalul umiditatii active.
/\
|
| - Capacitate de apa in camp
|
|
} Rezerva maxima
| IUA
|

|
|

|-U%
|
} Rezerva utila
| - Coeficient de ofilire
|
|
} Rezera minima
|0
Factori care influenteaza coeficientul de ofilire

-textura
-structura
-continutul solului in saruri si humus
-starea plantelor, planta de cultura
-umiditatea atmosferica
-temperatura
Metode de determinare a coeficientului de ofilire - directe
- indirecte
Metodele directe constau in determinarea continutului de apa al solului
in momentul instalarii ofilirii permanente.
Metodele indirecte folosesc pentru determinarea coeficientului de ofilire,
relatiile care exista intre acesta si alti indicatori fizici ai solului
Determinarea coeficientului de ofilire pe cale vegetativa, principiul metodei in
determinarea continutului de apa in momentul instalarii ofilirii permanente.
Materiale necesare :
-vase de vegetatie cu volumul de 100 cm cubi
-proba de sol
-boabe de orz
-inventarul de la determinarea umiditatii
Mod de lucru:
* in vasul de vegetatie se pun 40-60 g de sol ( doua treimi se uda prin
capilaritate pana la saturare)
* dupa udare in fiecare vas se pun cate 6 boabe de orz
* se acopera vasul pentru a evita pierderea apei prin evaporare, in momentul in
care plantele au rasarit in fiecare vas se lasa numai 4 plante iar vasele se expun
la lumina, din acest moment se continua aprovizionarea cu apa pana la formarea
celei de a doua perechi de frunze, dupa formare se fac observatii zilnice privind
starea de ofilire
Etapele ofilirii:
1. inceputul ofilirii - atunci cand pereche de frunze este indoita pana la jumatate

2. ofilire adevarata - atunci cand ambele perechi de frunze sunt indoite pana la
jumatate
3. ofilire totala - atunci cand ambele perechi de frunze sunt ofilite pe intreaga
lungime
Daca plantele ofilite isi revin inseamna ca nu s-a instalat inca ofilirea
permanenta, daca plantele nu isi revin inseamna ca s-a instalat ofilirea
permanenta si se determina continutul de apa al solului care v-a reprezenta
coeficientul de ofilire
Solul ca si factor de vegetatie
Contribuie la cresterea plantelor prin:
- reprezinta rezervor de substante si elemente nutritive
- prezenta microorganismelor vii ( factori biologici ) responsabile de procesele
de mineralizare
- suport mecanic pentru radacinile plantelor
Fertilitatea solului reprezinta insusirea fundamentala caracterizata prin
indicatori :
Fizici - structura, textura, stabilitatea tehnica, porozitate totala, densitate
aparenta, volum edafic ( spatiul de sol explorat de radacini )
Chimici - reactia solului, capacitatea de schimb cationic, gradul de saturare in
baze, continut de elemente nutritive ( azot, fosfor, potasiu ) si humus.
Biologici - micro, mezo, macro organisme, respiratia solului, activitatea
enzimatica, amonificarea, nitrificarea.
Toti acesti indicatori permit intretinerea covorului vegetal si conservarea
caracteristicilor corespunzatoare stadiului de climax.
Azot
Element esential intra in compozitia proteinelor ( protoplasma, nucleu
celular, clorofila, vitamine, hormoni, fermenti )
Aprovizionarea la nivel optim cu azot plantele cresc repede, au frunze
mari de culoare verde inchi, in conditii de exces se intarzie maturitatea
plantelor raportul boabe-paie este mai mic, creste sensibilitatea la boli si
daunatori, scade rezistenta la cadere, carenta determina o reducere a cresterii,
plantele raman mici, frunzele se ingalbenesc si se usuca, recoltele sunt mici.
Fosforul
Element esential, se gaseste in compus organici si anorganici, participa la
sinteza substantei proteice
In cantitate suficienta fosforul sporeste energia germinativa a semintelor,
creste capacitatea de infratire la cereale , imbunatateste caracteristicile de

panificatie, grabeste maturitatea, stimuleaza fructificarea si sporeste productia

si calitatea legumelor.
In cantitate insuficienta fosforul determina formarea de radacini scurte si
neramificate, frunze putine si mici, piticirea plantelor, intarzierea maturitatii,
diminuarea cantitativa si calitativa a productiei.
Potasiul
Se gaseste in cantitati mari in plante, se acumuleaza in frunze si tulpini,
mai putin in seminte, contribuie la :
-formarea tesuturilor mecanice
-reducerea transpiratiei
-mentine turgescenta
-mareste rezistenta plantelor la seceta si ger
-stimuleaza fotosinteza
-mareste rezistenta la cadere.
Insuficienta potasiului determina uscarea frunzelor pe margine, incetinirea in
crestere, scaderea calitatii recoltei
Calciu
Are rol in cresterea tesuturilor tinere si neutralizarea acizilor care se
formeaza in plante ,regleaza patrunderea celorlanti cationi, regleaza
permeabilitatea celulara
Microelementele
Indeplinesc roluri importante si variate in desfasurarea unor procese vitale
pentru plante.
Necesarul de elemente nutritive se asigura din :
- sol
- ingrasaminte chimice si organice
- resturi vegetale
Metode de reglare a nutritie a plantelor
# Folosirea ingrasamintelor chimice si organice
# Rotatia culturilor - plantele au consumuri specifice diferite cantitativ si
calitativ
# Lucrarile solului executate cu respectarea cerintelor agrotehnice favorizeaza
descompunerea materiei organice si trecerea compusilor minerali. Favorizeaza
dezvoltarea sistemului radicular.
# Combaterea buruienilor - inlatura un principal concurent al plantelor de
cultura pentru substantele nutritive, buruienile extrag o cantitate dubla de
substante nutritive comparativ cu plantele de cultura.

Interactiunea dintre factorii de vegetatie si productie

Legile productiei agricole
1. Legea nesubstituirii si egalitatii factorilor de vegetatie - factorii de vegetatie
sunt egali si nu pot fi substituiti unul cu celalant. Egalitatea factorilor de
vegetatie trebuie inteleasa din punct de vedere calitativ.
2. Legea actiunii in complex a factorilor de vegetatie - factorii de vegetatie nu
actioneaza separat ci in complex
3. Legea factorului limitativ - fiecare factor de vegetatie are cea mai importanta
influenta atunci cand in mediul de viata el se afla intr-o anumita doza conform
cu cerintele plantelor, prezenta unui factor sub sau peste valoarea optima
actioneaza ca factor limitativ
4. Legea minimului - cresterea plantelor depinde de elementul care se gaseste
in cantitate minima
5. Legea maximului - daca un element se gaseste in cantitate maxima recolta
devine zero
6. Legea optimului - recolta este maxima cand factorul cercetat se gaseste in
cantitate optima
Buruienile din culturile agricole
Buruienile sunt plante nedorite in culturile agricole si produc pagube
cantitative si calitative.
Pagubele cantitative :
- concureaza cu plantele de cultura pentru factorii de vegetatie ( apa, elemente
nutritive )
- umbresc plantele de cultura si solul
- reduc efectul ingrasamintelor, irigarii si a altor masuri tehnologice
- buruienile favorizeaza caderea plantelor de cultura
- buruienile sunt gazde pentru daunatori si agenti patogeni
Pagube calitativa :
- datorita consumului de apa si elemente nutritive scade continutul de proteine
la cereale si leguminoase, la floarea soarelui scade continutul de ulei, la in scade
rezistenta fibrelor, la cartof scade continutul de amidon
- prezenta semintelor de buruieni in recolta ii modifica calitatea influenteaza
asupra gustului si calitatii de panificatie, unele sunt toxice
- prezenta buruienilor la recoltare creste umiditatea
- cresterea costurilor de productie, la efectuarea lucrarilor solului buruienile
cresc rezistenta la inaintare ceea ce are ca rezultat cresterea cantitatii de
carburanti, cresc costurile , o recolta cu impuritati necesita o etapa de curatare
- creste uzura organelor active ale masinilor agricole, marindu-se cheltuielile cu
piesele de schimb, consumul de combustibil creste

Factori care influenteaza pagubele produse de buruieni

1. epoca la care are loc imburuienarea - perioade critice la imburuienare plantele sunt sensibile la imburuienare in primele faze de vegetatie
2. natura buruienilor - in functie de particularitatile biologice pot provoca
pagube mai mici sau mai mari.
3. gradul de imburuienare - pierderile cresc cu cresterea gradului de
imburuienare
Din punct de vedere al sensibilitatii la imburuienare, plantele cultivate se
impart in:

extrem de sensibile - soia, porumb - pierdere intre 30 - 100 %

foarte sensibile - sfecla de zahar, cartof, lucerna - pierdere intre 10 - 70

%

mijlociu sensibile - grau , in - pierdere intre 5-30 %

4. Lucrarile de ingrijire aplicate
5. conditiile de cultura - pierderile datorite buruienilor sunt mai ridicate in
conditii de fertilizare
5. conditii de clima si sol - pagubele produse de buruieni sunt mai mari in zone
cu precipitatii reduse, pe solurile cu fertilitate redusa si pe cele cu PH acid.
Particularitatile biologice ale buruienilor

Inmultirea - buruienile au posibilitatea de a se inmulti atat prin seminte

cat si pe cale vegetativa prin rizomi, drajoni, stoloni, bulbi, sau prin
fragmente.
- Rizomii - sunt tulpini subterane ce poarta un numar de muguri din care pot
porni noi tulpini
- Drajonii - sunt muguri care apar pe radacini si din care pornesc noi plante
- Bulbul - reprezinta un microblast disciform, scurt, acoperit cu frunze
carnoase, bogat in substante de rezerva
- Stoloni - sunt tulpini taratoare care pornesc de la baza tulpinii principale si
servesc la inmultirea vegetativa
- Tuberculii - sunt tulpini subterane cu internodii foarte scurte si groase care
sunt capabile sa formeze tulpinii aeriene

Germinatia esalonata - buruienile germineaza pe toata perioada de

vegetatie a plantelor de cultura

Maturitatea semintelor - la multe specii maturarea se face esalonat

Raspandirea semintelor - prin vant ( anemohore ) , prin apa ( hidrohore

), prin animale ( zoohore )

Sistem radicular puternic - fac fata cu usurinta conditiilor dificile de

mediu

Vitalitatea si longevitatea - vitalitatea reprezinta capacitatea

semintelor de buruieni de a rezista la conditii nefavorabile de mediu, fara

a-si pierde capacitatea de germinare. Longevitatea reprezinta capacitatea
semintelor de buruieni de a-si pastra un timp indelungat capacitatea
germinativa
Plasticitatea si adaptabilitatea - plasticitatea este insusirea acestora de
a creste si a se dezvolta in functie de conditiile de mediu , adaptabilitatea
reprezinta insusirea buruienilor de a se adapta la conditii variabile de
mediu, de a rezista la factori negativi de crestere si dezvoltare si de a
convietui cu anumite plante de cultura
Capacitatea pentru apa in camp

Metodaa Kacinski
Principiul metodei consta in determinarea continutului de apa al solului
dupa ce solul parcelei respective a fost umectat pana la saturare si a pierdut
excesul prin infiltrare.
Materiale necesare:
-set rame metalice cu latura de 1-1,5 m
-sursa de apa
-inventar umiditate ( sonde, fiole, balanta, etuva, exicator )
Mod de lucru:
se delimiteaza zonele pt care se determina apa in camp
se determina umiditatea solului
se calculeaza cantitatea de apa necesara astfel incat toti porii solului pe
adancimea 0-50 cm sa fie plini cu apa, la aceasta cantitate se adauga un
exces de 50 %
pentru solurile nisipoase cantitatea necesara = 200 L
pentru solurile argiloase si argilo-lutoase = 600-800 L
In lipsa ramelor se poate folosi metoda diguletelor de pamant.
Ramele se aseaza concentric pe suprafata solului
Se aplica uniform cantitatea de apa atat in parcela de lucru cat si in zona
de protectie astfel incat timpul de administrare sa fie de min. 2 ore iar
inaltimea stratului de apa sa nu depaseasca 5 cm
Se asteapta scurgerea apei se acopera suprafata cu o prelata pt a evita
pierderea apei prin evaporare, pe solurile nisipoase se asteapta 1-3 zile, pe
solurile argiloasee 5-7 zile dupa care se recolteaza probe zilnic din fiecare
orizont, daca in timpul acestor determinari umiditatea straturilor
superioare continua sa scada iar cele inferioare sa creasca inseamna ca
infiltrarea nu s-a incheiat . Infiltrarea se considera incheiata atunci cand
umiditatea la determinari succesive facute pe probe din acelasi orizont
este constanta.

Caracterizare texturala
la 1.5 m
Nisipo-nisipo-lutos
17
Luto-nisipos-lutos
23
Luto-argilos-argros-greu
28,8

la 1 m
19,5
23,8
29,8

Calcule privind rezerva de apa din sol

Rezerva minima t/ha= 100 * h * Da * CO
Rezerva minima = 10 * h * Da * CO
1 L apa/m*= 1 mm
Rezerva momentana t/ha= 100 * h * Da * U
Rezerva maxima t/ha = 100 * h * Da * CC
Rezerva maxima = 10 * h * Da * CC
Rezerva utila t/ha = Rezerva momentana Rezerva minima
Rezerva utila = 10 * h * Da * ( U-CO )

Problema
M1= 30,9 g
M2= 25,72 g
T = 6,85 g
Densitatea aparenta = 1,25 g / cm cub
Co = 13
CC = 25
Sa se calculeze
R min
R mon
R max
R utila
Umiditate = M1-M2 / M2-T * 100
U = 30,9 25,72 / 25,72 6,85 * 100 = 27,45

R min = 10 * 0,5 * 1,25 * 13 = 812,5

R mon = 100 * 0,5 * 1,25 * 27,45 = 1715,6 t/ha
R max = 100 * 0,5 * 1,25 * 30 = 1875 t/ha
R util = 100 * 0,5 * 1,25 * ( 27,4 13 ) = 900 t/ha
Surse de imburuienare
1.
2.
3.
4.

Rezerva de seminte de buruieni din sol

Terenurile necultivate
Materialul de semanat
Gunoiul de grajd
Cai de raspandire a buruienilor

Vantul
Apa
Animalele
Activitatea omului
Buruieni problema si harta imburuienarii
Buruienile problema produc probleme mari, sunt greu de combatut iar
prin numarul si capacitatea lor reduc efectul pozitiv al factorilor de productie.
Cartarea buruienilor reprezinta stabilirea gradului de imburuienare
cantitativ si calitativ al terenurilor agricole
Hartilr de imburuienare reprezinta o imagine sintetica a gradului, indica
speciile dominante, vetrele de buruieni si permit aplicarea diferentiata a
masurilor de combatere
Harti analitice prezinta raspandirea unei singure specii sau grupe de
buruieni
Hartile sintetice cuprind raspandirea unor asociatii sau grupe de buruieni
Hartile mixte elemente prezentate in hartile analitice si sintetice
Metodele de combatere a buruienilor
In cultura oricarei plante este necesara integrarea unei masuri de
combatere a buruienilor .
Masuri preventive si masuri curative
Masuri preventive previn imburuienarea ( este mai ieftin sa previi decat sa
combati )
Curatarea materialului de semanat samanta certificate ( bulletin de
analiza de culoare rosie )

 Organizarea serviciului de carantina are ca scop de a opri patrunderea

buruienilor din alte tari si a limita raspandirea acestora ( cuscuta,
orobanche, etc )
Pregatirea rationala a gunoiului de grajd
Curatarea apelor de irigat de semintele de buruieni
Recoltarea la timp daca se intarzie recoltarea mai multe seminte de
buruieni ajung la maturitatea si isi scutura samanta
Distrugerea focarelor de seminte de buruieni
Evitarea raspandirii semintelor de buruieni prin intermediul animalelor
Evitarea gresurilor din culturi
Masuri curative:
1. Masuri agrotehnice
2. Masuri fizice
3. Masuri chimice
4. Masuri biologice
Masurile agrotehnice combat toate speciile de buruieni, nu sunt poluante
pentru sol si mediu.
Lucrarile solului
1. deterioreaza structura solului
2. taseaza solul
3. au consum mare de carburanti
Buruienile pot fi distruse inainte de semant, prin aratura, prin lucrari
superficiale.
Metoda provocatiei stimularea germinarii semintelor de buruieni, maruntirea
stratului de la suprafata prin lucrari superficiale pentru a stimula germinatia
semintelor, aceasta operatie se repeta de 2-3 ori la adancimi diferite in functie
de umiditatea solului
Metoda epuizarii se foloseste pentru distrugerea buruienilor cu inmultire prin
drajoni sau rizomi
Lucrari in timpul vegetatiei
Grapat se aplica la unele culturi inainte de rasarire distruge crusta si buruienile
in curs de geminare.
Prasit mecanic se executa cu ajutorul cultivatorului in functie de cultura si grad
de imburuienare, aplicarea erbicidelor .

Rotatia culturilor
Cultivarea mai multi ani la rand a aceleiasi plante pe un teren duce la
inmultirea excesiva a buruienilor specifice aceleiasi culture, daca se folosesc
rotatii luni cu plante de cultura ale caror particularitati difera se limiteaza mult
inmultirea buruienilor .

 Fertilizarea
Aplicarea ingrasamintelor organice si minerale duce la o crestere viguroasa
a plantelor de cultura si acestea concureaza mai bine cu buruienile rasarite mai
tarziu .
Folosirea amendamentelor
Determina disparitia buruienlor acidofile sau a celor specifice solurilor
halomorfe.
Semanatul rational
Respectarea epocii optime de semanat, a densitatii culturii precum si a
semanatului intr-un pat germinativ pregatit in preziua semanatului.
Cositul buruienilor
Se poate face mecanic sau manual pe locuri virane, margini de drum, canale
inainte de inflorire si fructificare.
Plivitul
Metoda greoaie, costisitoare.
Mulcirea
Consta in acoperirea solului cu diferite materiale ( plastice, resturi ) in
vederea inabusirii cresterii buruienilor prin lipsa luminii.
Inundarea artificiala
Se aplica in orezarii
Metode fizice
Arderea cu flacara se distrug vetrele de cuscuta din lucerna sau trifoi, se
distrug buruienile din jurul pomilor sau dintre randurile de vita
Sterilizarea solului se practica in sere, rasadnite, ghivece nutritive, in acest
scop se folosesc vapori de apa supraincalziti injectati in sol
Metode biologice
Se folosesc fenomene alelopatice ( ovazul stanjeneste dezvoltarea costreiului )
se pot folosi unele insecte si agenti patogeni,
Risc la folosirea unor insecte sau agenti patogeni apare un risc in sensul ca
pot trece de la buruieni la atacul plantelor de cultura
Metode chimice de combatere a buruienilor

Combaterea chimica se realizeaza cu ajutorul unor substante chimice

numite erbicide, termenul vine de la herba = iarba cedo = a ucide .
Erbicidele sunt substante chimice care plicate pe sol sau pe plante
provoaca moartea acestora.
Managementul integrat al buruienilor
Este imposibila tinerea sub control a gradului de imburuienare printr-o
singura metoda. Lupta impotriva buruienilor este eficienta numai prin
combinarea mai multor metode sau printr-un complex de masuri
complementare.
Managementul integrat al buruienilor reprezinta un sistem de masuri
integrate agrotehnice, biologice fara a exclude masurile chimice, mentinerea
gradului de imburuienare sub nivelul economic de daunare si mentinerea
echilibrului ecologic.
Gradul de imburuienare reprezinta numarul de buruieni pe metru
patrat la care se adauga numarul de specii si numarul de plante din fiecare
specie.
Pragul economic de daunare reprezinta gradul de imburuienare de la
care costul metodelor de combatere este egal cu pretul sporului de productie

Bazele aplicarii erbicidelor

Aplicarea erbicidelor completeaza celelalte masuri.
Avantaje :
Reduc necesarul de forta de munca in agricultura
A permis cresterea productivitatii muncii
Reduc numarul de treceri ale masinilor agricole reducand astfel tasarea
solului
Determina costuri unitare de productie mai mici si profituri mari
comparative cu prasilele manuale
Dezavantaje :
Polueaza solul, apa si aerul
Pot lasa in sol cantitati de reziduri
Clasificarea erbicidelor
Dupa natura chimica se impart in :
1. erbicide organice : saruri ( de amoniu, calciu, cupru, fier, magneziu )

2. erbicide anorganice : amide, carbamati

Dupa selectivitate erbicidele se impart in :
1. selective distrug o anumita specie de buruieni sau un anumit grup
2. neselective totale - distrug tot ce este verde
Dupa modul de actiune :
1. de contact distrug numai partea din planta care vine in contact cu
erbicidiul
2. sistemice sunt erbicidele absorbite de planta prin frunze sau radacina si
distrug buruienile din interior
3. reziduale
Dupa procesele metabolice asupra carora actioneaza :
1. inhiba germinatia semintelor
2. inhiba fotosinteza
3. inhiba respiratia
4. hormonale ( actioneaza asupra varfurilor de crestere )
Dupa epoca de administrare :
1. in preemergenta
inainte de semanat ( cu incorporare , volatile ) ( peliculare nevolatile )
o data cu semanatul
intre semanat si rasarit
2. In postemergenta

Se aplica dupa rasarit

Inainte de recoltare
Erbicidele
Epoca de administrare
In postemergenta se aplica dupa rasaritul culturii, in timpul vegetatiei sau
postemergent
Dupa forma de conditionare
-emulsii concentrate
-solutii concentrate
-emulsii pudre
Dupa gradul de toxicitate
-extrem de toxice eticheta rosie ( doza letala este mai mica de 50 mg / kg
corp )
-puternic toxice eticheta verde ( doza letala este intre 50-200 mg/kg corp )
-moderat toxice eticheta albastra ( doza letala intre 200-1000 mg/kg corp )
-cu toxicitate redusa eticheta neagra ( doza letala , mai mult de 1000 mg/kg
corp )
Protectia muncii la folosirea erbicidelor

Depozitarea se face in spatii special amenajate cu respectarea conditiilor de

mediu, intrarile si iesirile din magazie se vor opera intr-un registru de magazie.
Transportul se admite numai in ambalaje integre.
Manipularea se face de personal instruit si dotat cu echipament de protectie, nu
se elibereaza erbicide fara acte sau fara etichete.
Greseli:
-folosirea erbicidelor fara cunoasterea precisa a proprietatilor, a continutului in
substanta activa, a plantelor la care se pot folosi si a gradului de toxicitate
pentru om si animale.
-utilizarea erbicielor la alta epoca decat la cea indicata din punct de vedere a
fazei de vegetatie a plantelor si buruienilor.
-aplicarea erbicidelor fara jaloane duce la situatii in care se realizeaza
suprapuneri sau zone netratate.
-in cazul tratamentelor avio se recomanda pastrarea unei zone de protectie de
500 m fata de culturile sensibile.
-sunt cazuri in care nu se tine cont de rotatia existenta si se folosesc erbicide
remanente premergator unor culturi sensibile.
-la aplicarea erbicidelor uneori se stationeaza in timpul lucrului in lan sau la
capetele parcelelor cu instalatia de distributie a erbicidelor in lucru.
-nu se asigura dizolvarea sau repartizarea omogena a unor suspensii.
-nu se realizeaza o presiune si o viteza de deplasare constante influentand prin
acesta debitul la unitatea de suprafata..
-se erbicideaza pe terenuri insuficient de bine nivelate si maruntite si se intarzie
incorporarea erbicidelor volatile.
-distribuirea erbicidelor nu este uniforma pe latimea de lucru a instalatiei ca
urmare a folosirii unor duze diferite ca debit sau uzura.
-rampa pe care se gasesc duzele este asezata prea jos sau prea sus.
-dupa aplicarea unui erbicid nu se curata intr-un mod corespunzator masina de
erbicidat
-dupa aplicarea erbicidelor masina se spala in ape curgatoare sau in apropiere
de fantani.
-nu se face instructajul de protectia muncii si nu se asigura echipamentul
necesar de protectia muncii.
Absorbtia erbicidelor, translocarea lor in planta, factorii care le
influenteaza
Erbicidele patrund in planta prin partile subterane, aeriene sau prin ambele cai.

Aborbtia erbicidelor prin partile subterane - erbicidul ajuns in sol poate fi

preluat prin absorbtiede catre semintele in curs de rasarire de coleoptil, de
radacini, bulbi, tuberculi, rizomi.
Factorii care influenteaza absorbtia radiculara :
-umiditatea solului
-temperatura
-continutul solului in argila si humus
-posibilitatea de spalare a erbicidului din zona radacinilor.
Absorbtia prin organele aeriene ( prin muguri, frunze, tulpini ) absorb
erbicidele in perioada de vegetatie, se face predominant prin frunze, prin
stomate, cuticula si epiderma.
Factorii care influenteaza absorbtia aerianta:
-caracteristicile plantelor
-caracteristicile erbicidelor
-calitatea formularii erbicidului
-conditiile de mediu ( temperatura, umiditatea relativa a aerului, lumina,
precipitatii, vant )
Translocarea erbicidelor prin planta erbicidele absorbite de frunze sau
radacini patrund in sistemul circulator al plantelor, migrand in locul unde isi
pot manifesta actiunea fitotoxica.
In interiorul plantei erbicidul poate circula pe una din urmatoarele cai :
1. prin xilem ( prin vase lemnoase ) conduce seva de la radacina spre partile
aeriene si sunt vase lemnoase
2. prin floem ( prin vase liberiene ) transporta de la frunze spre radacini
Erbicidele de contact se transloca foarte putin.
Factori care influenteaza translocarea erbicidelor :
1. planta la buruienile dicotiledonate ( frunza lata ) viteza de deplasare
este mai mare decat la monodicotiledonate
2. metabolismul plantei cu cat acesta este mai intens cu atat viteza de
deplasare si cantiatea de erbicid translocat sunt mai mari
3. natura erbicidului sunt erbicide care prin modul de actiune reduc viteza
, inhibitori de transpiratie
Selectivitatea erbicidelor
Reprezinta proprietatea unei substante de a fi fitotoxica numai fata de
una sau cateva specii dintr-un ecosistem in timp ce alte specii rezista la actiunea
acestei substante si supravietuiesc.
Selectivitatea erbicidelor se imparte in doua grupe :
1. selectivitate independenta de modul de actiune a erbicidelor
selectivitatea de pozitie

 selectivitatea datorata morfologiei plantelor

2. selectivitate generata de modul de actiune al erbicidelor
selectivitate generata de fenomenul de absorbtie
selectivitate datorata diferentelor de translocare
selectivitate generata de modul si viteza de inactivare a erbicidului
selectivitate generata de diferente de sensibilitate la locul de actiune
Rezidurile de erbicid ca factor limitativ al aplicarii
Rezidurile reprezinta cantitati din substanta activa sau din produsele de
degradare ale acesteia gasite la recoltarea plantelor in recolta sau in sol.
Cantitatea de reziduri din plante depinde de doza folosita la erbicidat, de timpul
de asteptare de la aplicarea tratamentului pana la recoltarea plantei.
Limitele de reziduri acceptate sunt de 1000 de ori sub pragul de pericol real de
intoxicare, ceea ce constituie un coericient de siguranta destul de mare.
Factorii care influenteaza eficacitatea erbicidelor

Factorii care influenteaza eficacitatea erbicidelor

1. marimea dozei
2. epoca de aplicare
3. modul de aplicare
4. sensibilitatea speciilor de buruieni
5. gradul de imburuienare
6. cartarea buruienilor
7. conditiile de sol continut in humus si argila
8. conditiile climatice ( nu se aplica la ploaie sau soare puternic )
9. conditiile de cultura
10.asocierea a doua sau mai multe erbicide
Persistenta si remanenta erbicidelor in sol
Persistenta erbicidelor Reprezinta durata de actiune a erbicidelor la cultura
pt care au fost aplicate
- Persistenta absoluta : reprezinta intervalul de timp in care moleculele de
erbicid raman in structura nemodificata si pot fi identificate prin metode
fizice sau chimice
- Persistenta agronomica : timpul in care erbicidul isi mentine efectul
fitotoxic asupra buruienilor pe care au fost aplicate, poate cuprinde
intreaga perioada de vegetatie sau numai 5-7 saptamani dupa rasarire

Remanenta erbicidelor reprezinta durata de actiune a erbicidului in afara

perioadei de vegetatie
Tehnica aplicarii erbicidelor
Substanta activa reprezinta acea parte din produsul comercial care raspunde
direct de efectul erbicid
Pt erbicidele formulate lichid substanta activa se exprima in g / l.
Pt. erbicidele formulate in pulberi umectabile sau granule se exprima in
procente %
Doza de erbicid reprezinta cantitatea de erbicid necesara pt a trata suprafata
de un hectar .
Doza de produs comercial reprezinta cantitatea de erbicid necesara pt a trata o
suprafata de un hectar
Stabilirea dozei se face in functie de :
- eficacitatea preparatului
- continutul solului in humus ( pt erbicidele aplicate la sol )
- gradul de imburuienare
- metoda de aplicare ( aplicare uniform pe toata suprafata sau in benzi )
- tehnica de aplicare ( clasica , electrostatica )
Norma de amestec reprezinta cantitatea de amestec lichid , erbicid + apa ,
necesar pt a erbicida suprafata de 1 Ha
Marimea formei de amestec difera in functie de :
Tipul de erbicid
Modul de adinistrare
Mijloace de administrare terestre 200-300 l/ha si avio 50-100 l/ha
Pt aplicarea erbicidelor se folosesc masini de erbicidat tractate MET-1200 ,
MET 2500, echipamente montate pe tractor EEP-600, masini speciale de
erbicidat

Prepararea amestecului de erbicidat

Solutia reprezinta un amestec fizic omogen dintre apa si erbicide solubile in
apa , componentii amestecului nu pot fi separati prin mijloace fizice

Emulsia reprezinta amestecul dintre doua lichide nemiscibile, lasat in repaus

componentele se separa
Suspensia amestecul format din particule solide dispersate intr-un lichid,
erbicidul este fabricat sub forma de pudra umectabila sau pasta dispersabila.
Pt a realiza un amesteec omogen mai intai se face o maia.
Prepararea amestecurilor
din vol de apa + erbicid + din vol de apa . Se recomanda realizarea unui
preamestec o parte erbicid la 2 parti apa. In cazul pulberilor este obligatoriu.
Pt a creste eficienta se folosesc amestecuri de erbicide, in acest caz se
recomanda testarea compatibilitatii erbicidelor inainte de a fi introduse in
rezervorul masinii de erbicidat.
La pregatirea amestecurilor de erbicide oridinea este :
1. maia ( pudra umectabila si pasta dispersabila )
2. concentrat emulsionabil
3. solutie concentrata
Amestecurile asfel preparate se utilizeaza imediat.
Calitatea erbicidarii depinde de :
-presiunea de lucru 2-4 atm , dimensiunea de picaturilor mai mare de 400 de
microni
- viteza de deplasare , nu depaseste 15 km/h ideal este 5-8 km/h
- alegerea tipului de duze in functie de metoda de tratament
- reglarea inaltimii masinii de erbicidat
- calitatea apei necesare prepararii amestecului
- pregatirea terenului trebuie sa fie bine lucrat si nivelat
- erbicidele volatile se incorporeaza in max 20 min dupa aplicare
- numarul de picaturi 150-1500 / cm patrat
- diametrul picaturilor 50-300 microni
Combaterea chimica a buruienilor din principalele culturi agricole

In Romania omologarea si autorizarea substantelor pt protectia plantelor

se realizeaza de catre Comisia Nationala de Omologare a Produselor de
Protectia Plantelor.
Dupa aderarea la Uniunea Europeana Romania a adoptat prin HG
95/2005 Anexa I la Directiva 91-414
Combaterea buruienilor din culturile de cereale paioase
Graul este imburuienat in proportie de 85-95 % cu specii de buruieni
dicotiledonate anuale si perene, germineaza primavara sau toamna.
Se impart :
- sensibile la 2.4 D (sinapsis arvensis, centaurea cyanus, capsella bursa
pastoris)
- rezistente la 2.4 D ( galium aparine, matricaria, cichorium inthybus, etc )
In unele regiuni din Transilvania, Banat, N Moldovei se intalnesc si specii
monocotiledonate anuale
Epoca de aplicare a erbicidelor
Pt buruienile monocotiledonate erbicidele se aplica pre-emergent ,
Pt buruienile dicotiledonate erbicidele se aplica in sfarsitul perioadei de
infratire, formarea primului internod.
Pe langa aceasta categorie a erbicidelor care se aplica inainte de formarea
primului internod exista o alta cat. de erbicide din grupa sulfonilureicelor
care pot fi aplicate pana la intrarea in faza de buruf. ( Grandstar, Grodyl,
Harmony )
Plantele de porumb
Prin natura biologiei lor prezinta o perioada de sensibilitate la
imburuienare la 4-5 saptamani dupa rasarit.
Lucrarile solului si sisteme de lucrare a solului
Reprezinta interventii mecanice efectuate asupra solului cu unelte sau
masini agricole pt a modifica insusirile fizice, chimice si biologice si a crea
conditii favorabile cresterii si dezvoltarii plantelor.
Lucrarile solului se executa diferentiat in functie de tipul de sol, conditii
climatice, relief, sortimentul de plante de cultura.
Importanta lucrarilor solului

Creeaza conditii optime pt incorporarea semintelor, germinarea acestora

si cresterea ulterioara a plantulelor.
Contribuie la mentinerea si sporirea fertilitatii solului prin refacerea
periodica a afanarii stratului arat si incorporarea in sol a resturilor vegetale
ramase plantelor.
Asigura valorificarea solurilor afectate de factori limitativi ( exces de
umiditate, seceta, compactare ), combat bolile si daunatorii.
Favorizarea de poluarea solului prin intensificarea activitatii
microorganismelor.
Eficienta economica a unei culturi este strans legata de modul cum sunt
executate lucrarile solului ( necesita 35-65% din totalul energiei consumate )
Clasificarea lucrarilor solului
1. Dupa scopul principal : lucrari de baza , lucrari de pregatire a patului
germinativ , lucrari de intretinere a ogoarelor si de intretinere a
culturilor.
Lucrari de baza = au scopul principal de a mobiliza solul pe
adancimea 15-80 cm.
Aratura
Afanarea adanca
Aratura de desfundare
-

Lucrari de pregatire a patului germinativ = mobilizeaza solul

pe adancimea 0-10 cm

Lucrarile de intretinere a ogoarelor = maruntire, afanarea

superficiala, nivelarea, distrugerea buruienilor
Dezmiristit
Grapat
-

Lucrari de intretinere a culturilor = se efectueaza dupa semanat

Grapat
Tavalugit
Prasit
-

2. Dupa epoca de executare : vara, toamna, primavara

-

Vara dezmiristit , arat , lucrari de intretinere a ogoarelor, lucrari

de pregatire a patului germinativ pt culturile succesive si afanarea
adanca si aratura de desfundare.
Toamna arat , pregatirea patului germinativ pt culturile de
toamna

Primavara pregatirea patului germinativ pt culturile de

primavara, lucrari de intretinere a culturilor

3. Dupa uneltele care se executa:

- Aratura
- Grapa cu discuri
- Grapa cu colti reglabili
- Freza
- Tavalugul
- Nivelatorul
4. Dupa adancimea de executare :
- Superficiale ( dezmiristit, grapat, prasit, tavalugit, aratura
superficiaa )
- Adaci ( aratura adanca )
- Foarte adanci ( aratura foarte adanca, aratura de desfundare,
scarificarea )
5. In functie de cultura pentru care se executa lucrarile :
- Lucrari ale solului pentru cereale paioase de toamna
- Pentru cereale de primavara
- Pentru prasitoare
- Lucrarile solului in plantatiile de pomi
- In plantatiile de vita-de-vie

Influenta lucrarilor solului asupra insusirilor fizice

Structura solului degradarea structurii consta in maruntirea
agregatelor structurale, modificarea raportului dintre microagregate si
macroagregate, cresterea ponderii materialului prafos care sub actiunea ploilor
trece prin diferite stari de plasticitate ca in final sa se usuce sa crape formand
crusta.
Porozitatea prin lucrarile solului stratul arabil se afaneaza si
inregistreaza o crestere a volumului cu 25-30 %
Densitatea aparenta reprezinta starea de tasare a solului si este
specifica fiecarui sol si orizont genetic.
Regimul de umididate poate fi pozitiv sau negativ , pozitiv atunci cand
determina inmagazinarea apei in sol si negativ atunci cand lucrarea de arat
determina pierderea cantitatii de apa din sol

Lucrarile solului prin actiuni indirecte determina modificarea

continutului de humus, saruri mobile, Ph-ului, potentialul de oxido-reducere.
Influenta insusirilor solului asupra insusirilor biologice
Activitatea microorganismelor din sol depinde de regimul de apa si aer
din sol care este influentat de lucrarilor solului.
Afanarea solului intensifica activitatea biologica a solului, accentueaza
procesul de mineralizare a resturilor organice si a humusului si de aceea pt a
conserva fertilitatea solului trebuie sa corelam continutul de humus cu
adancimea de executare a araturilor
Procesul de nitrificare are intensitate maxima atunci cand densitatea
aparenta este cuprinsa intre 1,1 si 1,15 g pe cm cub.
Influenta lucrarilor solului asupra bolilor, buruienilor si daunatorilor
Lucrarile solului distrug buruienile in vegetatie prin taiere, incorporare
in sol, fragmentarea organelor vegetative si aducerea acestora la suprafata unde
sunt distruse, semintele de buruieni de la suprafata solului prin arat ajung in
adancime unde nu au conditii de germinare.
Lucrarile solului contribuie la combaterea bolilor si daunatorilor a caror
ciclu de dezvoltare este legat de sol sau resturile vegetale care raman dupa
recoltare. Pe terenurile cu aratura adanca s-a redus atacul de rugina bruna si
fuzarioza, s-a diminuat atacul produs de viermele sarma.
Lucrarile de baza ale solului
- arat
- desfundat
- afanare adanca
Aratul este lucrarea de baza a solului prin care pe o adancime determina din
stratul arabil, o fasie de sol numita brazda este taiat, desprinsa de substratul
subarabil, maruntita, intoarsa si amestecata.
Importanta araturii aratul influenteaza procesele fizice, chimice,
biologice din sol ca urmare a modificarii regimului de aer, apa, caldura si
substante nutritive, prin arat, resturile vegetale de la suprafata solului si
ingrasamintele organice sunt incorporate in sol sporind gradul de
aprovizionare in elemente nutritive al solului
In urma araturii se aduce la suprafata sol cu structura mai buna si se
ingroapa stratul de la suprafata prafuit si cu structura degradata, realizandu-se
conditii de restructurare a solului.
Aratura contribuie direct la combaterea bolilor, buruienilor si
daunatorilor.

Aratura asigura conditii pt pregatirea patului germinativ atat prin

incorporarea resturilor vegetale cat si prin afanarea solului, pe terenurile in
panta, executarea araturii pe curbele de nivel determina reducerea eroziunii
solului, favorizeaza infiltrarea apei, impiedica scurgerea apei la suprafata
1.
2.

3.
4.
5.

6.

7.

Factori care determina calitatea araturii

tipul de sol si principalele insusiri fizico-mecanice ale solului ( coeziunea
si rezistenta la arat )
umiditatea solului pe toate tipurile de sol, umiditatea corespunzatoare
starii de maturitate fizica a solului este situata la nivelul a 50-70 % din
capacitatea pt apa in camp. Sol prea umed brazda curea, sol prea uscat
brazda bulgari
starea culturala a terenului terenurile cu resturi vegetale nu permit
obtinerea unei araturi de calitate deoarece nu se poate respecta
adancimea de lucru, brazda nu se intoarce si plugul se infunda.
constructia plugului si epoca de executare a araturii - cea mai buna
aratura se obtine cu plugurile reversibile si ca regula generala terenul
trebuie imediat dupa recoltarea plantei premergatoare.
stabilirea corecta a adancimii araturii si schimbarea acesteia de la an la
an, adancimea araturii se coreleaza cu grosimea stratului arabil pt a nu
aduce la suprafata orizonturi nefertile, pietris sau saruri, si cu cerintele
plantelor pt adancimea de arat. Adancimea araturii este necesar sa fie
schimbata de la un an la altul pt a impiedica formarea hardpanului.
directia de arat si metoda folosica- in cazul in care forma terenului
permite este indicat ca aratura sase faca perpendicular pe directia
randurilor de plante . Pe terenurile in panta aratura trebuie executata dea lungul curbelor de nivel.
viteza de arat si nivelarea prealabila a terenului . viteza agregatului de
arat intre 5-7 km/h asigura o aratura buna, afanata cu brazde bine
intoarse si maruntite. Sunt situatii in care calitatea araturii creste daca
terenul care urmeaza sa fie arat a fost nivelat inainte.
Asolamentul

1. conditii de ordin natural sol, relief, expozitia terenului, clima

2. criterii economico-organizatorice cerintele pietei, reteaua de drumuri,
posibiliatile de procesare, distanta fata de centrele populate
3. criterii agro-biologice consumul de substante nutritive sau consum
specific,
4. consumul de apa dupa o planta care are un consum mare de apa se
recomanda sa se cultive plante cu un consum mic
5. influenta asupra insusirilor fizice ale solului trebuie alternata cantitatea
de resturi vegetale ramase in sol , influenteaza diferit insusirile fizice

6. imburuienarea rotatia culturii reprezinta principala masura de

combatere a buruienilor, daunatorii si agentii patogeni au gazde specifice,
cultivarea aceleiasi plante determina inmultirea lor excesiva.
7. perioada de timp dintre doua culturi care se succes.
8. oboseala solului fiecare planta produce secretii radiculare care au efect
fito-toxic asupra plantei de cultura
9. bilantul substantelor organice din sol este conditionat de cantitatea de
resturi organice lasate in sol de fiecare cultura
10.protectia impotriva eroziunii prin densitate si sistem radicular, plantele
ofera o capacitate diferita de protectie a solului
Influenta asolamentului asupra productiei agricole
Cresterea duratei de rotatie determina scaderea densitatii aparente ,
creste porozitatea, procentul de agregate hidrostabile creste, permeabilitatea
creste.
Proprietatile chimice leguminoasele reprezinta cele mai bune
premergatoare deoarece cresc rezerva de azot din sol si continutul de materie
organica , monocultura determina epuizarea unilaterala a principalelor
elemente chimice .
Prin imbunatatirea regimului aerohidric a rezervei de elemente nutritive
si a materiei organice din sol se stimuleaza dezvoltarea microorganismelor
aerobe
Influenta asolamentului asupra imburuienarii si a combaterii bolilor si
daunatorilor
Asolamentul reprezinta cea mai buna solutie de reducere a imburuienarii
si combatere a bolilor si daunatorilor
Culturile care se succed au capacitate diferita de a concura cu buruienile ,
plantele neprasitoare favorizeaza imburuienarea , se recomanda ca cerealele
paioase sa alterneze cu prasitoarele. Agentii si daunatorii sunt adaptati sa
traiasca pe anumite plante gazda, frecventa atacului creste progresiv in cazul
monoculturii deoarece multe boli se transmit de la un an la altul prin resturi
vegetale ramase in sol.
Influenta asolamentului asupra calitatii recoltei
Cresterea duratei rotatiei cresterea continutului de ulei al semintelor,
cresterea continutul de zahar , cresterea continutului de amino-acizi la grau si
porumb.

Organizarea asolamentului in diferite pedoclimatice

Organizarea asolamentului presupune alegerea unui sortiment de plante,
a structurii culturilor, a sortimentului de soiuri si hibrizi si a rotatiei capabile sa
valorifice oferta pedoclimatica a zonei pt a realiza profituri maxime cu imputuri
minime.
Tipul de sol conditioneaza alegerea plantei de cultura - pe cernoziomuri
pot fi cultivate toate tipurile de culturi dar apar limitari in functie de rezerva de
apa din sol, luvisolurile albice sunt recomandate pentru cultura trifoiului ca
planta amelioratoare
Pe terenurile erodate se recomanda introducerea sistemelor
antierozionare specifice in care creste ponderea plantelor perene si scade
ponderea prasitoarelor , cresterea pantei trebuie sa fie urmata de cresterea
ponderii plantelor perene si a cerealelor paioase .
Introducerea asolamentelor
Delimintarea suprafetei totale a exploatatiei agricole
Punerea de acord a elementelor organizatorice cu elemente de baza ale
asolamentului.
Cunoasterea istoriei solei
Introducerea asolamentei noi in max. 2 ani diferentiat
Clasificarea asolamentelor
Asolamente de camp , furajere , legumicole , mixte(cuprind plante din
grupe diferite) , speciale ( ocupa suprafete restranse de protectie a solului pe
terenurile erodate , asolamente cu ingrasaminte verzi pe nisipuri , cu plante
medicinale si melifere si asomentele din orezarii si pepiniere )
Eficienta economica
Valorificarea mai buna a ingrasamintelor chimice
Scaderea gradului de imburuienare
Scaderea gradului de atac al daunatorilor si bolilor

Sistemele de agricultura

Reprezinta un sistem de masuri organizatorice pedo-ameliorative,

agrofitotehnice si economice de utilizare a resurselor naturale si umane in
vederea desfasurarii procesului de productie in agricultura.
Clasificarea se face dupa una din masurile specifice pe care le include,
Plantele prasitoare reprezinta jumatate din totalul suprafetei cultivate
Caracteristici :
Folosirea de soiuri productive
Introducerea de hibrizi
Extinderea folosirii ingrasamintelor chimice si pesticidelor
Folosirea unor norme de irigare mari
Lucrariloe solului sunt aplicate in numar mare iar aratura se executa cu
rasturnarea brazdei si la adancimi mari.
Lucrarile solului sunt aplicate in numar mare iar aratura se executa cu
rasturnarea brazdei
Dezavantaje :
Poluarea mediului
Degradarea si reducerea resurselor naturale
Avantaje:
Cresterea nivelului productiei
Agricultura ecologica
Nu se admite folosirea pesticidelor sau fungicidelor de sinteza.
Caracteristici :
- folosire ingrasaminte organice
- utilizare asolamente cu rotatii foarte lungi minim 6 ani
- aplicarea metodelor biologice de combatere a bolilor buruienilor si
daunatorilor
Sistem de agricultura durabila
Sistem care are capacitatea sa se auto-intretina.
Componentele sistemului de agricultura durabila :
1. structura culturilor obligatoriu sunt prezente leguminoase ( anuale sau
perene )
2. asolamentul reprezinta singurul component care nu necesita cheltuieli ,
necesita decat pregatire profesionala .

3. lucrarile solului trebuie sa evite degradarea solului prin compactare, cat

mai putine treceri cu utilaje agricole.
4. aplicarea ingrasamintelor organice necesitate
5. ingrasaminte chimice ca o completare si in cantitati reduse
6. combaterea bolilor, buruienilor sau dauntatorilor se bazeaza pe principiul
combaterii integrate
7. folosirea si conservarea resurselor
8. dezvoltarea fermelor mixte
9. dezvoltarea rurala conditiile de viata din mediul rural
Solurile
Reprezinta corpul natural de la suprafata pamantului care contine
materia vie si nevie si poate asigura cresterea planteri.
Textura sau alcatuirea granulometrica se defineste prin continutul
procentual al diferitelor fractiuni granulometrice.
Argilos <0,00 2 mm
Praf
0,002 0,02 mm
Nisip
0,02 2 mm
Structura solului reprezinta modul de dispunere, grupare si legare a
particulelor elementare ale fazei solide a solului in agregate de dif. forme si
marimi.
Porozitatea este proprietatea solului ca sistem dispers structurat si
reprezinta caracteristica acestuia de a se aseza mai mult sau mai putin spatiat ca
urmare a actiunea microorganismelor si radacinilor.
Porozitatea totala reprezinta volumul total al capilarelor ocupate de apa
sau aer..
Permeabilitatea solului reprezinta capacitatea unui sol de a permite
miscarea descendenta a unui curent de apa prin spatiile capilare sub actiunea
gravitatiei.
Ascensiunea capilara reprezinta proprietatea unui sol de a permite
miscarea ascendenta a unui curent de apa prin spatiile capilare.
Densitatea aparenta reprezinta raportul dintre masa solului uscat aflat in
asezare naturala si volumul ocupat de acesta.
Humusul reprezinta substanta organica inaintat transformata sau aflata
in diferite stadii de transformare.
Solutia solului reprezinta baza lichida a solului ce contine apa si
substantele minerale dizolvate, particule fine coloidale, gaze.
Profilul de sol il reprezinta roca masiva mai mult sau mai putin
consolidata care in timp sub actiunea factorilor pedo-genetici a fost diferentiata
intr-o serie de straturi numite orizonturi pedo-genetice.

Orizontul de sol reprezinta un strat aproximativ paralel cu suprafata

solului ce prezinta proprietati diferite de cele ale orizontului de deasupra sau de
sub orizontul de sol.
Orizonturi organice ( de litiera Ol, de fermentatie Of, de humificare Oh)
Orizonturi minerale ( de tip A, de tip E, de tip B, de tip C, de tip R )
A este format in partea superioara a solului, poate fi molic, ocric umbric.
E eluvial de tip albic, spodic
B de tipr argic sau spodic.
C format in partea inferioara a profilului de sol si este format din materiale
neconsolidate, sau slab consolidate.
R roca compacta este situat la baza profilului de sol si este format din roci
compacte .
Clasificarea solurilor
1. clasa protisoluri litosol, regosol, psamosol, aluviosol, entiantrosol
2. clasa cernisoluri castanoziom, cernoziom, faeoziom, renzina.
3. clasa umbrisoluri nigrosol, humosiosol
4. clasa cambisoluri eutricambosoli, districambosol
5. clasa luvisoluri preluvosol, luvosol, planosol, alosol
6. clasa spodisoluri prepodzol, podzol, criptopodzol.
7. clasa perisoluri pelosol, vertosol
8. clasa andisoluri andosol
9. clasa hidrosoluri stagnosol, gleiosol, limnosol
10.clasa salsodisoluri solonet, solonceac
11.clasa histosoluri histosol, foliosol.
12.clasa antrisoluri eradosol, antrosol.
Cernoziomurile
reprezinta 4,2 mil hectare, raspandire in Campia Romana, Moldova,
Campia Transilvaniei.
- temperatura medie 8 si 11,5 grade celsius
- precipitatiile 380 600 mm
- vegetatia sub care s-au format este vegetatie de stepa cu specii erboase,
predominant graminee cu talie inalta.
- In zona de silvostepa apar specii lemnoase stejar, cer, garnita
- Profilul de sol caracteristic este un orizont Am Ac - C
- Contitnutul de humus intre 3 6 %
- Ph slab acid si slab bazic
- Structura este glomerulara
- Fertilitatea este foarte buna
- Au eratie buna si capacitate de retinere a apei

- In perioadele secetoase sunt afectate de deficit de umiditate.

- Se recomanda utilizarea irigatiilor, folosinta agricola este arabil
- Se preteaza pt cereale de toamna in conditii de irigare pot fi cultivate cu
porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar, legume, lucerna. Pe terenurile
in panta se poate cultiva vita-de-vie si pomi.
Preluvosoluri
- Ocupa 5,4 mil hectare, in toate zonele de deal si podis.( Pod.
Transilvaniei, Piemonturile Vestice, Pod. Getic, zona Sub-Carpatica )
- Temperatura medie 6-11 grade celsius
- Precipitatii 550-900 mm
- Altitudine 150-800 m
- Vegetatia dominanta paduri de vercine. (stejar, cer, garnita, gorun,
fag )
- Profilul este de tip Ao - Bt C , textura este mijlocie sau fina, structura
este granulara sau polientrica
- Continut de humus intre 2 4 %
- Ph 6-6,4 %
- Intra in categoria solurilor fertile, pot fi cultivate cu majoritatea
plantelor agricole, pt cresterea productivitatii se recomanda executarea
lucrarilor agricole la timp si de buna calitate.
Podsoluri
- In zona Carpatiilor .
- Temperaturi medii 2-3 grade celsius in etajul alpin si 4-5 grade in etajul
molidului.
- Precipitatiile 950-1300 mm,
- Vegetatia caracteristica este alcatuita din paduri de molid, brad.
- Materialul parental este reprezentat de roci metamorfice sau eruptive.
- Profilul de tip Au Ea Bh R
- Textura luto-nisipoasa sau nisipo-lutos nestructurat
- Ph 3-3,5
- Continut de humus intre 3-5 %
- Fertilitatea naturala este redusa, pot fi utilizate pt pasuni si fanete
montante.
- Se recomanda aplicarea amendamentelor calcaroase, gunoirea, tarlirea,
fertilizarea cu azot, fosfos, potasiu.
Psamosolurile
- Solurile nisipoase
- 450.000 hectare in sudul Olteniei, Moldovei, estul Baraganului,
Dobrogea, Delta Dunarii

Temperatura medie 7-11 grade celsius

Precipitatii 350-650 mm
Vegetatia ierburi , salcam.
Profil de sol Ao C
Textura este grosiera cu permeabilitate mare pt apa si aer.
Continut de humus 0,5 %
Fertilitatea naturala foarte scazuta.
Se recomanda aplicarea irigatiilor, norme mici si dese, fertilizare organica
si chimica, combaterea deflatiei eoliene prin perdele de protectie culturi
in culise si paranisipuri.
- Dupa ameliorare se preteaza pt tutun, pepeni verzi, cartof timpuriu, vitade-vie, cais, piersic.
Referat - alosol
Aprecierea calitatii lucrarilor solului
Lucrarile solului reprezinta o componenta de baza in tehnologia tuturor
culturilor.
Lucrarile agrotehnice se executa diferentiat in functie de conditiile pedoclimatice locale.
1. verificarea si aprecierea calitatii araturii aratura reprezinta lucrarea de
baza a solului ( atat pt agronomic, dar si pt manageri )
Cerinte de calitate :
sa realizeze afanarea solului uniform pe toata adancimea stabilita si
maruntirea brazdei
resturnarea la fundul brazdei a stratului de sol de la suprafata
ingroparea sub brazda a resturilor de plante de cultura, a buruienilor si
ingrasamintelor
inmagazinarea si retinerea apei in sol
Indici calitativi :
epoca de executare
adancimea si uniformitatea ei
gradul de afanare si maruntire
valurirea sau uniformitatea suprafetei araturii
gradul si adancimea de ingropare a resturilor vegetale
neastuparea santului ultimei brazde
lipsa capetelor nearate si a gresurilor

Metode de determinare a indicilor calitativi :

epoca de executare se apreciaza comparand epoca reala cu epoca stabilita
prin normativele agrotehnice, ca regula generala aratura se executa cat
mai devreme posibil dupa recoltarea plantei premergatoare, se executa la
maturitatea fizica a solului
consumul de motorina 1 L motorina pe 1 cm adancime aratura la hectar
adancimea araturii se determina in timpul executarii lucrarii sau dupa
terminarea acestuia cu ajutorul brazdometrului
daca intre momentul executarii araturii si momentul determinarii este un
interval de timp mai mic de 10 zile si daca in acest interval nu au cazut
precipitatii adancimea stratului arat este mai mare cu 20 % decat
adancimea de executare a araturii
daca determinarea se face dupa 10 zile inaltimea stratului arat este cu 1015 % mai mare decat adancimea de executare a araturii .
Gradul de afanare se noteaza cu A , este A=h/h x 100, raport al stratului
arat si adancimea de executare a araturii.
Gradul de valurire se noteaza V, este V= L / L x 100 , se determina cu
profilometrul. L = lungime tija profilometru L = lungimea lantului
profilometrului, Profilometru = tija de 2 metri care are atasat la unul din
capete un lant metalic de 2 m
Ingroparea resturilor vegetale si ingrasamintelor se apreciaza vizual .
Neastuparea santului ultimei brazde se apreciaza vizual.
Lipsa capetelor nearate si gresurilor , gresurile sunt suprafete nelucrare sau
lucrate la o adancime mai mica decat cerintele agrofitotehnice. Daca
suprafata gresurilor depaseste 10 % lucrarea nu se receptioneaza.
Aprecierea calitatii araturii
Se face pe baza a trei calificative
1. nesatisfacator 1
2. satisfacator 3
3. bine 5
1
2
3
4

Indicator
Epoca
Adancime
Grad
Afanare
Grad

Indice
4
4
3

Nota
3
5
3

Punctaj
12
20
9

5
6
7

Valurire
Grad
Ingropare
Neastupare
Lipsa
gresurilor

1
3

1
3

1
9

20

52

80-100 bine
60-80 satisfacatoare
< 60 nesatisfacatoare
Verificarea si aprecierea calitatii grapatului
Cerinte agrotehnice :
maruntirea solului pana la adancimea de 12 cm
distrugerea buruienilor tinere si in curs de germinare
calitatea grapatului depinde de reglarea corecta a grapei, de viteza de
lucru, de modul de deplasare in timpul efectuarii lucrarii si conditiile in
care se prezinta terenul
Tipuri de grape :
grape cu discuri
cu lanturi
cu colti rigizi, elastici, reglabili.
Indici calitativi :
epoca de executare
gradul de netezire
gradul de bolovanire
adancimea de executare
gradul de distrugere a buruienilor
prezenta gresurilor
Metode de determinare :
gradul de distrugere a buruienilor
Se apreciaza cu ajutorul ramei metrice, se calculeaza numarul mediu
de buruieni distruse pe metru patrat
Verificarea si aprecierea calitatii lucrarii cu cultivatorul

Cerintele agrotehnice :
afanarea si maruntirea stratului superficial
distrugerea buruienilor
incorporarea ingrasamintelor
Indici calitativi :
epoca de executare
adancimea si uniformitatea ei
gradul de afanare
gradul de distrugere a buruienilor
gradul de distrugere si vatamare a plantelor de cultura
prezenta gresurilor
Asolamente
Sola reprezinta suprafata de teren cu sol cat mai omogen pe care se cultiva
plantele.
Suprafata unei sole variaza in functie de conditiile pedo-climatice si planta de
cultura intre 2 si 1000 Hectare.
Rotatia reprezinta modul de succesiune a culturilor intr-o anumita sola.
Prezentarea rotatiei se face indicand prin cifre arabe , pozitia fiecarei
culturi in cazul rotatiei. Se poate face sub forma de tip, schita.
In schita de rotatie se prezinta grupele de culturi :
1. cereale paioase
2. prasitoare
In cazul tipului de rotatie se prezinta culturile, pt fiecare schita de rotatie
corespund mai multe tipuri de rotatii.
1. grau
1. orz
1. secara
2.porumb 2.porumb 3. cartof
Planta premergatoare reprezinta planta recoltata in anul anterior pe o
anumita sola.
Asolamentul reprezinta succesiunea culturilor in timp si spatiu pe
aceiasi sola.
Cultura repetata este cultura care se succede pe aceiasi sola 2-4 ani
consecutivi, se practica numai in cazul culturilor care se auto-suporta ( grau 2-3
ani, porumb 2-3 ani ) nu se auto-suporta floarea soarelui, in, ovaz, plante
legumicole ( pot reveni pe aceiasi sola dupa 2-4 ani )

Cultura succesiva reprezinta cultura semanata si recoltata in acelasi an

agricol cu planta premergatoare.
Sola combinata reprezinta sola ocupata simultan de 2 sau mai multe
culturi, conditia este ca acele culturi sa apartina aceleiasi grupe biologice, sa
necesite aceleasi masuri agrofitotehnice.
Structura culturilor reprezinta ponderea pe care o ocupa fiecare cultura
in cadrul asolamentului.
Monocultura reprezinta cultivarea pe aceiasi sola a aceleiasi culturi o
perioada lunga de timp sau cel putin mai mult decat durata medie a rotatiei in
zona respectiva .
Sa se elaboreze tabelul asolament pt un asolament de camp cu 3 sole
Numarul de sole egal cu durata rotatiei.
Grau 33,33 %
Porumb 33,33 %
Soia 33,33 %

1. gruparea culturilor pe sole

2. stabilirea rotatiei
1 .gr
1. pb 1. soia1. soia1. gr 1. pb
1. pb
2 gr 2 pb 2. gr 2. soia2. soia
1. soia 3 soia 3. gr 3. pb 3. gr 3. gr

Reguli de intocmire a rotatiei

Rotatia incepe cu planta care amelioreaza cel mai bine solul.
( leguminoase )
Intre recoltarea plantei premergatoare si infiintarea culturii urmatoare
trebuie sa existe un interval de timp suficient pt efectuarea lucrarilor.
Dupa o planta leguminoasa se recomanda o cereala paioasa.
Cereale paioase ( grau, orz, secara, triticale, mei, dughie, sorg )
Leguminoase ( soia, mazare, fasole, linte, bob, naut )
Leguminoase perene ( trifoi, lucerna, sparceta, ghizdei )
Prasitoare (Porumb, floarea soarelui, tutun, bumbac, ricin )

Amplasarea culturilor pe sole in primul an.

Solele se numeroteaza cu cifre romane.
I
Grau

II
Soia

Tabel asolament
I
2011
Grau
2012
Porumb
2013
Soia

II
Soia
Grau
Porumb

III
Porumb

III
Porumb
Soia
Grau

1. Leguminoase
2. Cereale paioase
3. Prasitoare

Asolamentul
Sa se elaboreze tabelul asolament pentru un asolament de camp, de
4 ani, cu urmatoarea structura a culturilor :
4 ani
Grau 90 Ha
Soia 40 Ha
Fasole 50 Ha
Porumb 135 HA
Floarea soarelui 45 Ha
1. gruparea culturilor pe sole
360 Ha. / 4 sole = 90 Ha sole
Grau 90 Ha
Soia + fasosle = 90 Ha
Porumb 90 Ha
Porumb + floarea soarelui = 90 Ha
2. Stabilirea rotatiei

soia + fasole
grau
porumb
floarea soarelui

3. amplasarea culturilor in primul an

I Grau

II Porumb

III Soia + fasole

IV Porumb + fasole

4. elaborare tabel asolament

I

II

III

IV

2011

Grau

Porumb

Fasole +
soia

2012

Porumb

2013

Porumb+floarea Grau
soarelui
Soia + fasole
Porumb

Porumb +
floarea
soarelui
Soia + fasole

Porumb +
floarea
soarelui
Soia + fasole Grau

2014

Porumb +
floarea
soarelui

Grau
Porumb

Sa se elaboreze tabelul asolament pentru in asolament de camp cu 6

culturi, 3 ani.
1.
-

Stabilirea rotatiei
Soia + fasole
Grau + orz
Porumb + fasole

2. Amplasarea culturilor in primul an

An I 2011

Soia + fasole

Grau + orz

Porumb + floarea
soarelui

3. Elaborare tabel asolament

I

II

III

2011

S+F

G+O

P + Fs

2012

G+O

P+F

S+F

2013

Pb + Fs

S+F

G+O

Sa se elaboreze tabelul asolament pentru pentru un asolament de camp de

5 ani cu urmatoarea structura a culturilor
Fasole 20 Ha
Soia 30 Ha
Grau 75 Ha
Secara 25 Ha
Porumb 75 Ha
Sfecla 25 Ha
1. Numarul de sole = numarul rotatiei
250 Ha / 5 = 50 Ha
Fasole + soia 50 Ha
Grau 50 Ha
Grau + secara 50 Ha
Porumb 50 Ha
Porumb + sfecla 50 Ha
2. Stabilirea rotatiei
1.
2.
3.
4.
5.
I
F+S

Fasole + soia
Grau + secara
Porumb
Grau
Sfecla + porumb
II
G+S

III
Sf+P

IV
Grau

V
Porumb

Metode de arat
Aratura intr-o singura parte consta in rasturnarea brazdei intr-o singura
parte. Terenul ramane uniform fara coame avand doar un singur sant la
marginea parcelei unde se termina aratul.
Desfundarea este aratura care se executa la adancimi foarte mari, de
obicei la 50-80 cm, desfundarea se executa in situatii deosebite ( infiintarea
pepinierelor, plantatii, terenurilor compacte ) ameliorarea crovurilor
( adancituri unde apa balteste )
Odata cu efectuarea araturii de desfundare se incorporeaza ingrasaminte
organice in cantitati foarte mari.
Aratura de desfundare este o lucrare limitata, deoarece este foarte
costisitoare si greu de executat pe suprafete mari. Exista riscul de a aduce la
suprafata a orizonturilor cu fertilitate scazuta care contin saruri, pietris,
orizonturi gleice.
Prin desfundare se combat in totalitate buruienile. Dupa desfundare, pana
la infiintarea culturii este necesar sa treaca o perioada de minim 1-2 luni
Afanarea adanca este lucrarea care se executa la adancimi mari , se
executa la adancimi mai mari decat a cea a stratului arabil , fara rasturnarea sau
inversarea orizonturilor de sol si urmareste permeabilizarea orizonturilor cu
permeabilitate redusa cu scopul optimizarii raportului aer-sol.
Afanarea adanca se realizeaza cu masini speciale ( MAS masina de
afanare a solului ) sau se mai folosesc organe active atasate la plugul obisnuit
care afaneaza fungul brazdei pe o adancime de pana la 5-15 cm , alt dispozitiv
cizel, grape.
Afanarea adanca se executa la adancimi cuprinse intre 60-80 cm, in
general la intervale de 4-6 ani.
Afanarea adanca isi atinge scopul daca :
1. se executa pe terenuri adecvate d.p.d.v. pedologic
2. se aplica in conditii de exces de umiditate, terenuri compactate
3. se lucreaza atunci cand umiditatea solului este situata la 60-80% din
intervalul umiditatii active .
4. inainte de executare resturile vegetale se maruntesc.
5. se stabilesc corect elementele tehnice ale afanarii : adancimea, distanta
intre doua piese active si directia de afanare.
Lucrarea cu grapa

Lucrarea cu grapa mobilizeaza solul la suprafata, il afaneaza sau si il

afaneaza. Adancimea de lucru 3-10 cm. ( in unele cazuri poate ajunge la 18 cm
grapa cu discuri grele )
Se foloseste inainte de semanat sau in vegetatie
Grapele cu discuri pot fi :
- cu colti ficsi
- cu colti reglabili
Grape stelate
Grape cu discuri
Lucrarea solului cu cultivatorul
Cultivatorul se foloseste pentru prasit, este o lucrare intermediara intre
arat si grapat, pe adancimea 5-10 cm, viteza de lucru 5-6 Km/h
Realizeaza taierea buruienilor, distruge crusta, afanarea solului.
Se foloseste pentru pregatirea patului germinativ, prasit sau deschiderea
de rigole, fertilizat.
Lucrarile de pregatire a patului germinativ
Patul germinativ reprezinta stratul afanat de la suprafata solului cu
grosimea de 5-10 cm, pregatit prin lucrari cu grapa cultivatorul, tavalugui sau
combinatorul in vederea asigurarii conditiilor optime pentru semanat,
germinarea semintelor, incoltirea semintelor, rasarirea si cresterea plantelor.
Patul germinativ corespunde calitativ daca se respecta urmatoarele
conditii :
- patul germinativ are o adancime adecvata in raport cu planta care
urmeaza a fi semanata
- solul este maruntit fara bulgari si suprafata este nivelata
- solul este afanat si la maturitatea fizica pe adancimea de semanat
- solul este lipsit de resturi vegetale si buruieni
- pregatirea patului germinativ se executa in ziua sau preziua semanatului.

1.def agrotehnicii-stiinta factorilor de vegetatie si a modului de a-i dirija

in vederea obtinerii unor productii mari si solide. A= stiinta care se ocupa
cu studiul modului de dirijare a relatiilor dintre factorii de vegetatie, sol si
plantele cultivate pt. elaborarea procedeelor tehnice de cultivare a plantelor
si a solului.
2.obiectivele agroteh -studierea factorilor de vegetatie si dirijarea lor
(lunima, sol)
-studierea lucr. solului si influenta lor asupra insusirilor fizice, chimice si
biologice
-cunoasterea si controlul burienilor,
-stabilirea regulilor de utilizare a ierbicidelor,
-organizarea asolamentelor si a rotatiilor,
-valorificarea particularitatilor agrotehnicii in functie de zona si microzona
3.met de cercetare-1.observatia, cea mai veche, simpla,
2.cercetare in lab.-det propr. fizice si chimice ale solului, plantelor si a
productiei;
3. cercetare in casa de vegetatie, fitotron ,consta in cultivarea unor plante
test
4.cercetare in camp-metoda specifica, se aplica in campul experimental, in
experiente mono si polifactoriale
4.caract si clasif fact de vegetatie
clasif:biotici si abiotici
caract:caract: nu au valori constante, variaza in timp si spatiu in cadrul unor
limite de minim si maxim, sunt in interdependenta, se influenteaza si
actioneaza printr-o rezultanta medie, fiind greu de precizat contributia
fiecaruia la sporirea productiei vegetale, sunt nesustituibili, nici unul dintre
factorii de vegetatie nu poate fi inlocuit prin alt factor.
5.caldura ca factor de veg
-Cresterea si dezvoltarea plantelor sunt conditionate de temp.pe toata per.
de vegetatie de la semanat la recoltat
-crsterea oricarei plante se termina la inflorit
-Cunoasterea cerintelor plantelor de cultura are o importanta deosebita:
a)delimiteaza aria de raspandire a speciilor cultivate, realizand zonarea
culturilor si in cadrul acestora a soiurilor si a hibrizilor
-in functie de temp. Minima de germinare se stabileste epoca de semanat a
plantelor de cultura, astfel se grupeaza in 3 epoci de semanat: * urgenta I cu
temp. Minima de germinare 1-4 grade C; *urgenta II temp.minima de
germinare 4-7 grade C;* urgenta III temp. Minima de germinare 8-10
grade C.

6.influenta temp solului- Temperatura solului conditioneaza procesul de

germinatie al semintelor, influenteaza asupra timpului necesar de
germinare
7.fol eficienta a radiatiei solare ca met de dirijare a caldurii
-Zonarea si amplasarea plantelor pe teritoriu in functie de cerintele de temp
- Stabilirea epocii optime de semanat-temp.minima de germinat
- Corectarea adancimii de semanat
-cor doselor de ingrasaminte
8.met de reglare a regimului termic al solului.
-Eliminarea excesului de apa
-Lucrarile solului
-fol ingras organice
-Mulcirea solului
-Retinerea zapezii
-Irigarea
-Plantarea perdlelor de protectie
-In livezi se aduna zapada in jurul pomilor, astfel se evita incalzirea solului
sau se varuiesc tulpinile, fapt care intarzie infloritul
-Semanatul pe coamele brazdelor
9.lumina ca factor de vegetatie-Compozitia luminii reprezinta spectrul
radiatiilor care o compun cu lungimi de unda diferite.Razele ultraviolete
sunt invizbile si reprezinta 1% din energia luminoasa ajunsa pe pamant.
Razele infrarosii sunt invizibile si produc caldura. Pentru fotosinteza cele
mai importante sunt radiatiile rosii si galbene, iar cele albastre pt. sinteza
substantelor proteice.
10.met de dir a regimului de lumina
1.Zonarea plantelor pe teritoriu
2.Stabilirea densitatii optime de semanat
3.Orientarea randurilor de plante pe directia N-S
4.Combaterea buruienilor din culturile agricole
5.Culturi intercalate
6.Folosirea de culturi succesive
7.Fertilizarea
8.Cea mai buna dirijare a luminii se face in sere si solarii (vopsire, varuire
geamuri, sisteme de perdele ).
11.apa ca factor de vegetatie Apa este indispensabila plantelor,nev de apa
incepe odata ci germinarea semintelor si pe parcursul per de vegetatie se
amplifica atingand un max de inflorire,dupa care scade treptat pana la
recoltare ,pe parcursul per de veg exista mom in care lipsa apei conduce la
scaderi considerabile ale recoltei
12.mas de dirijare a regimului de apa

1. Masuri de inmagazinare si pastrare a apei in sol

-afanarea solului,creste permeabilitatea -Nivelarea solului -Tavalugitul
-Aplicarea ingrasamintelor organice -Mulcirea-Combaterea buruieniloraplicarea ingrasamintelor-Cultivarea de soiuri rezistente la secetaSemanatul in epoca si densitatea optima-irigarea
2.met de indepartare a excesului de apa
-desecare-drenaj-araturi-afanari adanci-fol ingras organice
13.aerul ca fact de veg-aerul isi manifesta actiunea direct/indirect in
defasurarea proceselor vitale din sol si planta-Aerul ocupa spatiul poros (ca
si apa) lasat liber. Intre apa si aer exista o relatie antagonista.
14.met de reglare a reg de aer al solului
-cand schimburile dintre aerul atm si aerul din sol se fac cu dificul,se aplica
mas agroamelioratoare mai ales in cazul solurilor grele cu exces de
umiditate
-toate mas de afanare imbunatatesc aprov solului cu are
-indepartarea excesului de apa prin drenaj sau desecare
-fol ingras org amelioreaza starea fizica a solului si aerarea
-in cazul solurilor exces aerate se intervine prin tavalugire
16 Solul ca fact de vegetatie.fertilitatea solului
-repr rezerva de subs nutritive
-sediul org vii
-responsabili de mineralizare
-repr suport mecanic pt radacini
Fertilitateaprezinta 3 indicatori:fizici,chimici,biologici
17.Solul ca sursa de elem nutritive
Din cele 40-60 elem din tesutul plantelelor ,16 sunt esentiale.Unele sunt
necesare in cantitati mai mari:macroelemente(azot,fosfor,potasiu,calciu,sulf,magneziu)
-microelemente(mangan,cupru,zinc,clor,bor,fier)
18.Azotul-elem esentiale intra in compozitia proteica
-aprovizionarea nivel optim(plantele rpd)
- exces(se intarzie maturitatea plantelor)
-carenta:incetineste returul de crestere ,frunzele sunt mici,se
ingalbenesc,recolte scazute
19.Fosforul-elem esential ,se gaseste in plante in compusi org si anorganici
-in cantitate suficienta(fosforul sporeste energia germinativa a asemintelor_
-insuficienta fosforului intarzie maturitatea
20.Potasiul-in cantitai mari in plante se acumuleaza mai mult in tulpini si
frunze , mai putin in seminte
-contribuie la formarea tesutului mecanic,micsorarea transpiratiei,mareste
rezistenta plantelor la seceta si ger

-aproviz insuficienta det uscarea frunzelor pe margine

21.Metode de reglare a regimului de nutritie a plantei
-Fol ingrasamintelor chimice
-rotatia culturilor
-culturile premergatoare
-lucrarile solului
-combaterea buruienilor
22.Legile productiei agricole
a)l nesubstituirii si egalitatii fact de vegetatie
fact de vegetatie sunt egali si nu pot fi substituiti unul cu altul;egalitatea
fact tre inteleasa dpdv calitativ
b)l actiunii in complex a fact de vegetatie
c)l fact limitativ al productiei-fiecare fact de veg are cea mai fav influenta
atunci cand se afla intr-o anumita doza coresp cerintelor plantelor
d)l minimului-cresterea plantelor depinde de elem de hrana care se gaseste
in cant min
e)l max-daca un fact se afla in cant max recolta devine 0
f)l optimului
26.pagube cantitative prod de buruieni
Def:bur sunt plante nedorite in culturile agricole si produc pagube
cantitative si calitative
Pag cantitative:-concureaza plantele de cultura pt fact de vegetatie
-umbresc plantele de cultura din sol
-reduc efectul ingrasamintelor,irigarii si a altor masuri tehnologice
-bur fav caderea plantelor de cultura
-bur sunt gazde pt boli si patogeni
27 Pagube calitative:-datorita consum de apa si elem nutritive la cereale si
leguminoase scade continutul de subst proteice
-la fl soarelui scade continutul de ulei
-prez semintelor de bur in recolta ii modifica calitatea
-prez bur creste umiditatea productiei
28.Fact care inf pagubele prod de bur
-epoca la care are loc imburuienarea
-natura bur
-gardul de imburuieanre
-planta cultivata
-lucrarile de ingrijire aplicate
-conditiile de cultura
-cond de clima si sol
29.Inmultirea buruienilor

Bur au pos de a se inmulti prin seminte dar si pe cale vegetativa prin

rizomi,drajoni,bulbi,stoloni,tuberculi
Rizomii:tulpini subterane ce poarta un nr mare de muguri care pot forma
noi tulpini
Drajoni:muguri ce apar pe radacini si din care pornesc noi plante
Bulb:un microplast scurt,acoperit cu frunze carnoase ,bogat de subst de
rezerva
Stoloni:tulpini taratoare care pornesc de la baza tulpinii principale si
servesc la imbunatatirea vegetativa
Tuberculi:tulpini subterane scurte si groase din care se pot forma tulpini
aeriene
31.Surse de imburuienare
a)rez de seminte de bur din sol
b)terenurile necultivate
c)mat de samanat
d)gunoiul de grajd
cai de rasp a bur:-apa,vantul,animalele,activ omului
32.Hartile de imburuienare
-prez o imagine sintetica a gradului de imburuienare si cuprinde speciile
dominate, vetre de bur
Clasificare:analitice,sintetice,mixte
33.Clasif met de combat a bur
-preventive
-curative
34.met preventive:
-curatarea mat de semanta
- organizarea serv de carantina
-pregatirea rat o gun de grajd
-curatarea apelor de irigat de semintele de bur
-recoltarea la timp
-distrugerea fact de seminte de bur ,terenuri virane,diguri,evitarea rasp
semintelor de buruieni prin intermediul animaleleo
-evitarea greselilor din culturi
35.Masuri agroteh de combat a bur
-lucr solului
-rotatia culturilor
-fertilizarea
-fol amendamentelor
-semanatul rational
-cositul bur
-plivitul

-mulcirea
-inundarea artificiala
36.a) masuri fizice de combat a bur
-arderea cu flacara
-sterilizarea solului
b)masuri biologice de combat a bur
-pt combat biologica se fol fenomene alelopatice
-la fol unor insecte sau agenti patogeni apare riscul ca acestia sa treaca de la
buruieni la palnte
c)mas chimice
-combaterea chimica a bur se face cu aj unor subst chimice num erbicide
37.Conceptul de combatere integrata al buruienilor- repr un sistem
integrat de mas agrotehn si biologice fara a le exclude pe cele chmice,avand
ca obiectiv mentinerea garadului de imburuienare sub imperiul pragului
economic de daunare si mentinerea echilibrului ecologic in cadrul
ecosistemului agricol
38.Avantajele si dezav fol erbicidelor pt combat bur
-aplicarea erb repr o met care completeaza met clasice de combat a bur,dar
nu le inlocuieste.
Avntaje:-reduce necesarul de forta de munca
-det cresterea productivitatii muncii
-reduce nr de treceri ale masinilor agric,evitand tasarea solului
-det reducerea costurilor
Dezavantaje:-polueaza sol,apa si aerul
-pot lasa in sol dif cantitati de reziduuri
-dat efectului ramanerii in sol pot ridica probl la intocmirea culturilor
39.Clasific erbicid dupa selectivitate:
-erb selective
-erb neselective
40.clasifi erbicid dupa epoca de administr;
In premergenta:-inainte de semanat
- intre semanat si rasarit
In posmergenta:-erb dupa rasarit
40
erb inainte de recoltat
41.clasific erb dupa forma de conditionare
-emulsii concentrate
-solutii concentrate
-pulberi
-granule
42.clasif erb dupa gradul de toxicitate
-extrem de toxice:grupa I de toxicitate

-puternic toxice:gr II de toxicitate

-moderat toxice:gr III de toxicitate
-cu toxicitate reduca:gr IV de toxicit
43.Protectia muncii la fol erbicidelor
-fiind subst toxice necesita masuri speciale cu privire la
manipulare,transport depozitare si aplicarea acestora
Depozitarea:se face in spatii special amenajate cu respectarea conditiilor de
mediu,intariel si iesirile de subst din magaz se vor opera intr-un registru
de magazie de catre responsabilul cu pesticide
Transportul:se face numai in ambalaje integrale
Manipularea:se face de pers bn instruite si doatet cu echipamente de
protectie;nu se elibereaza erbicide fara acte sau etichete
44.Greseli posibile la aplicarea erbicidelor:
-fol erb fara cunoasterea prop a continutului in subst activa, a plantelor la
care se pot fol si a gradului de toxicitate pt om si animale
-aplicarea erb la alta epoca decat cea incata dpdv a fazei de crestere a
plantelor si buruienilor, a conditiilor de sol si clima
-aplicarea erb fara jaloane
-aplicarea erb cu aviatia utilitara la o innaltime necorespunzatoare
-nu se tine seama de existenta rotatiei
-la aplicarea erb se stationeaza in timpul lucrarilor in lan sau la capetele
parcelelor
-nu se asigura repartizarea omogena a erbicidului
-nu se se realizeaza o presiuen si viteza de deplasare constante
-dupa aplicarea unui erbicid nu se curata in mod corespunzator
echipamentul
-dupa aplicare se spala masinile in ape curgatoare sau langa fantani
-nu se face instructajul de protectie a muncii,nu se asiguira echipament de
protectie
45.absorbtia erb la plante-fact care influenteaza
Erb pot patrunde in planta prin partile subterane,aeriene sau alubele
Fact:-caract morfologice ale plantei
-caract erb
-calitatea formularii erb
-conditii de mediu(umiditatea relativa a
aerului,temperatura,lumina,precipitatiile,vantul)
46.Translocarea erb in plante-fact care infl translocarea
Erb absorbite de frunze sau radacini patrund in sistemul circulator al
plantelor, migrand in locul unde isi pot manifesta actiunea fitotoxica.
Fact:-planta
-metabolismul plantei

-natura erbicidului
47.selectivitatea erbicidelor-def,clasific
Selectivitatea-proprietatea unie subst de a fi fitotoxica numai fata de uan
sau cateva specii dintr-un ecosistem,in timp ce alte specii rezista la actiunea
substantei si supravietuiesc.
Clasific:-selectivitate independenta de modul de actiune a erbicidelor
-selectivit generala de modul de actiune a erbicidelor
48.reziduurile de erb ca fact limitativ al aplicarii
Cantitatea de reziduuri din plante depinde de doza fol la erbicidat,timpul de
asteptare de la aplicarea tratamentului pana la recoltarea plantei
.respectarea acestor 2 parametrii duc la obtinerea unor reziduri sau acestea
sunt prezente sub limita max admisa.Limitele de reziduuri acceptate pt
diferite pesticide sunt de cca 1000 de ori sub pragul de pericol real de
intoxicare ceea ce constituie un coeficient de siguranta destul de mare
49.Fact care inf eficacitatea erb
-marimea dozei
-epoca de aplicare
-modul de aplicare
-sensibilitatea specilor la buruieni
-gradul de imburuienare
-conditiile de sol
-conditiile climatice
-conditiile de cultura
-asocierea a 2 sau mai multe erb
50.persistenta si remanenta erb in sol
Pers erb:durata de actiune a erb la cultura la care au fost aplicate
-pers absoluta
-pers agronomica
Remanenta erb:repr durata de actiune a erb in afara perioadei de vegetatie a
plantei la care s-a aplicat
51.Tehnica aplicarii erb(subst activa,doza,norma de amestec)
-Subst activa repr acea parte din produsul comercial care raspunde direct de
efectul erbicid
-Doza de erb-cantitatea de erb exprimata in subst activa necesara pt a trata
o suprafata de 1 hectar
-norma de amestec-cantitatea de amestec de stropit(apa +erb) necesara pt
tratarea unei suprafete de 1 hectar
52.Prepararea amestecului de erb(solutie,emulsie,suspensie)
-Solutie-este un amestec fizic omogen din apa si erb solubile in
apa,componentele amestecului nu se separa prin mijloace fizice

-Emulsia-amestecul dintre 2 lichide nemiscibile,un erb fabricat sub forma

de concentrat emulsionabil si apa .
-Suspensia amestecul format din particule solide(erb) dispersate intr-un
lichid(apa)
59.Importanta lucrarilor solului
-creaza conditii optime pt incorporarea semintelor,eliminarea acestora cat si
pt crestere si dezv
-contribuie la ameliorarea fertilitatii solului prin afanare periodica a
stratului din sol
-asigura valorificarea solurilor afectate de factorii limitativi
-combaterea buruienilor bolilor si daunatorilor
-fav depoluarea prin intensificarea activ microorg
-eficienta econ a unei culturi este legata de modul cum sunt executate lucr
solului
60.Crit de clasif a lucr solului
1.dupa scopul principal:
-lucrari de baza(aratura,afanarea adanca,aratura de desfundare)
-lucrari de pregatire a patului germinativ
-lucr de intrebuintare a ogoarelor
-lucr de intretinere a culturilor(grapat,tavalugit,prasit)
2.dupa epoca de executare:
-lucr executate vara(dezmiristit,arat,lucr de intretinere a ogoarelor,lucr de
pregatire a patului germinativ)
-lucr ex toamna(arat,pregatirea patului germ pt cult de toamna)
-lucr ex primavara(preg pat germ pt cult de primavara,lucr de intretinere a
culturilor)
3.dupa uneltele cu care se executa
4.dupa adancimea de executare
-lucrari specifice(dezmiristit,grapat,prasit,tavalugit,aratura superficiala)
-adanci(aratura adanca)
-f adanci(aratura de desfundare si scarificare)
5.in fct de cultura pt care se executa
63.infl lucr solului asupra insusirilor fizice
-structura solului:degradarea structurii consta in maruntirea agregatelor
structurale,modif par dintre microagregate si macroagreg,cresterea
ponderii materialului prafos ce are ca rezultat formarea crestei
-porozitatea:prin lucr solului stratul arabil se afaneaza si vol porilor creste
cu val intre 25-50%
-densit aparenta exp starea de tasare a asolului si este specifica fiecarui
orizont genetic

-regimul de umiditate modif pot fi poz sau neg

64.infl lucr sol asupra insus chimice si biologice
Asupra ins chimice:lucr sol prin actiuni indirecte sau complementare det
modif continutului de humus,potentialului de oxidoreducere,ph-ul si
continutul de saruri solubile pe terenuri saraturate.
Asupra insus biologice:activ microorg din sol depinde de regimul de apa,aer
si caldura;afanarea solului intensifica activ biologica a solului ,accentueaza
proc de mineralizare a resturilor vegetale si a humusului,este nec corelarea
adancumii araturii cu tipul de sol si cond pedoclimatice
Procesul de nitru\ificare are o intensitate aparenta,este cuprinsa intre 1,11,15 g/cm
65.Infl lucr sol asupra comb bur bolilor si daunatorilor
Lucr sol distrug bur in vegetatie prin taiere,incorporare in sol,prin
fragmentarea organelor vegetative si aducerea acestora la suprafata unde
sunt distruse.De asemenea semintele de bur prin aratura sunt incorporate
in sol unde nu exista cond de crestere si germinare.
Lucr sol contribuie la comb bolilor si daunatorilor a caror ciclu de dezv
este legat de sol sau de resturile vegetale care raman dupa recoltare.
66.Importanta aratului
Aratul infl procesele fizice chimice si biologice din sol ca urmare a modif
regimului de apa,aer,caldura si elem nutritive.Prin arat resturile vegetale de
la supraf solului si ingrasamintele org sunt incorp in sol sporind gradul de
aprov cu elem nutritive.In urma araturii se aduce la supraf stratul de sol cu
structura mai buna si se ingroapa stratul superficial cu propr
deteriorate.Aratura contribuie direct la comb bur si indirect la comb bolilor
si daunatorilor.Aratura asigura cond pt pregatirea patului germinativ atat
in incorporarea resturilor vegetale cat si prin afanarea solului
67.Fact care infl cal araturii
-tipul de sol si pricipalele insusiri fizico-mecanice
-umiditatea solului
-starea culturala a terenului
-contructia plugului si epoca de efectuare a araturii
-stab corecta a adancimii araturii si schimbarea anuala a adancimii de
executare
-directia de arat si metoda fol
-viteza de deplasare
68.Tipuri de aratura dupa adancimea de executare
-dezmiristirea
-aratura superficiala
-aratura normala
-aratura adanca

-aratra f adanca
69.Clasif araturii dupa epoca de executare(aratura de vara)-cea mai fav
pt mentinerea fertilitatii solului,a cal stratului arat pt pregatirea patului
germinativ;se executa dupa recoltarea culturilor timpurii
(aratura de toamna)-se practica dupa culturile care se recolteaza toamna sau
pe terenurile care s-au eliberat vara si care din dif motive nu au fost arate
pana in acest mom
(aratura de primavara)-nefav,nu se pot executa decat tarziu dupa ce solul sa zvantat pe adancimea de lucru;se pierde rezerva de apa din sol
72.Met de executare a araturii
-aratura in laturi
-aratura la cormana
-aratura intr-o sg parte
73.Desfundarea-aratura care se executa la adancimi f mari de obicei 5080cm;se executa numai in sit deosebite(la infiintarea pepinierelor).Combate
in totalitate bur
74.afanarea adanca-este lucrarea care se face la adancimi mai mari decat
cea a stratului arabil fara rasturnarea sau inversarea orizonturilor de sol si
urmareste permeabilizarea orizontului in scopul optimizarii rap dintre vol
fazei solide si cel al spatiului lacunar.se executa numai pe terenuri adecvate
dpv pedologic cu exces de umiditate ,terenuri compacte.
75.lucrarea cu grapa-mobilizeaza solul la suprafata,il afaneaza,il
marunteste si niveleaza.se poate fol inainte de semanat sau in vegetatie
76.lucr de pregatire a patului germinativ
Def:stratul de sol,gros de 5-10cm de la supraf solului pregatit prin lucrari
cu grapa,tavaluga sau combinatorul in vederea asigurarii cond optime pt
semanat,incoltirea semintelor,rasarit si cresterea plantelor.
Conditii:-are o adancime adecvata in rap cu cultura semanata
-solul este maruntit fara bulgari si supraf este nivelata
-este afanat si reafanat pe adancimea de semanat
-lipsit de buruieni si resturi vegetale la suprafata
77.lucr solului dupa semanat
-scopul acestor lucrari este de a colpleta pregatirea paturlui germinativ,a
fav procesele fizico-chimice si biologice,se intervine cu grapatul
-pt a combate bur si a incorpora ingras aplicate in vegetatie prin prasit
78.sistemul de lucr ale solului
1.sist clasic-carac prin aratura cu plugul cu cormana prin care se intoarce
brazda

2.sist nonconventional-renuntarea la aratura cu plugul cu cormana,total sau

periodic,rationalizarea nr de lucrari si pastrarea la supraf solului a cel putin
30%din tot de resturi vegetale
3.sist de semant direct-semanatul se face direct intr-un sol nelucrat
renuntandu-se la orice fel de lucrare a solului
81.sist de lucrare a sol pt cult de toaman care urm dupa premerg
timpurii
1.recoltarea plantei premergatoare
2.aratura d evara
3.intretinerea araturii peste vara,daca apar buruieni
4.pregatirea patului germinativ
Dupa premerg tarzii
1.recoltarea plantei premerg
2.discuit de 1-2 ori perpendic pe directia randurilor
3.aratul in agregat
4.discuirea araturii in urma plugului
5.preg patului germ
83.sint de lucr a sol pt cul de primavara care urm dupa premerg
timpurii
1.recoltarea pl premerg
2.aratul
3.1-2lucrari in primavara superf cu grapa sau combinatorul
4.preg pat germin
Dupa premerg tarzii
1.rec pl preme
2.aratura de toamna
3.in primavara 1-2 lucr superf cu grapa sau comb
4.preg patului germ
85.sist de lucr pt cult succesive
1.recolt pl premerg
2.fertilizarea cu ingr chimice
3.lucr solului cu grapa sau o aratura superf
4.preg pat germ
5.semanat
86.sist de lucr dupa cult compromise
1.semanatul direct fara a executa alte lucrari(cultura a fost compromisa in
timpul rasaririi sau imediat dupa ce a rasarit)
2.daca planta a fost compromisa,la un inteval mai mare de timp de la data
semanatului si solul este putin tasat, se lucreaza cu grapa,discul pt
pregatirea patului germinativ.
87.crit care stau la baza intocmirii asolmanentelor

1.crit de ordin natural

2.crit economico-organizatoric
3.crit agrobiologice
88.elem asol
-sola-cult premerg-rotatia-structura culturilor-sola saritoare-asolamentulcult repetata-durata rotatiei-sola combinata-monocultura-cult intercalatacult ascunsa
89.infl asol asupra productiei agricole-asol prin planta premerg,prin
timpul de revenire pe aceeasi supraf,prin incadrarea sist de fertilizare,de
lucrare a asolului si de aplicare a pesticidelor creaza cond optime pt
cresterea si dezv plantelor obt astfel productii sporite la fiecare cultura.
90.infl asol asupra comb bur,bolilor si daunat
Asol este cea mai eficienta metoda de lupta sustinuta impotriva bur
sidaunatorilor plantelor agricole.culturile care succed au capacitate diferita
de a lupta cu buruienile.plantele neprasitoare de regula fav imburuenarea,de
aceea ele tre sa altereze cu cel prasitoare.
91.clasif asolamentului
1.asol de camp;2.asol furajere;3.asol legumicole;4.asol mixt;5.asol speciale
92.etape in introd asolamentului
1.delimitare supraf totale a exploatatiei agricole;2.punerea de acord a elem
de organiz a terit cu elem de org a asolamentului;3.cun istoriei solului cu
privire la planta premerg,lucr solului executate in anii anteriori,pesticide
utilizate
93.sist de agricultura-repr un sist de masura agrotehnic,pedoameliorativ,d
folosire a res materiale si antropogene coresp in cond pedoclimatice si cu
cerintele biologice ale plantelor pt dezv proc de productie.
94.sist de agric conventional-carac de baza o repr faptul ca jum din supraf
este cultivata cu plante prasitoare.este de 2 feluri:estensiv si intensiv
95.sist de agric ecologica-nu se fol niciun produs de sinteza;fol ingras
organice,utilizarea asolamentului;aplicare met biologice de comb a
bolilor,bur si daunatorilor
96.sist de agric durabila-tre sa fie productiv,profitabil,sa-si conserve
resursele
Componente:-asolamentul,-structura cult,-aplicarea ingrasamintelor
organice,-ingrasaminte chimice,-managementul integrat de protectie a
plantelor