UNIVERISTATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ

VETERNINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Proiect
Managementul combaterii integrate a patogenilor din
agroecosistemul culturii de mazăre

15.02.2019 1
Despre Mazăre (Pisum sativum)
Mazarea este o planta leguminoasa originară din Asia Mică și
Asia Centrală. Intra in alimentatia omului datorita gustului si proprietatilor
nutritive si furajarea animalelor. Sunt consumate boabele sub forma
verde sau uscata. Pentru hrana animalelor se utilizeaza si vrejurile.
Considerat ca remediu natural ce ajuta la vindecarea și tratarea a
numeroase afecțiuni.
Are putine calorii. Contine in mare parte carbohidrati, grasimile
sunt in cantitate mica. Este o sursă bună de fibre, proteine, vitamine ,
antioxidanți și flavonoide.

Beneficiile pentru sanatatea umana:

 Ajuta sistemul digestiv: fibre

 Sprijin pentru femei insarcinate, mentine energia fizica si psihica : fier
 Crește imunitatea: vitamina C
 Sporește sănătatea ochilor: antioxidanti ( luteina, carotenoizii, zeaxantina ) și
vitamina A
 Scade riscul bolilor cardiovasculare :vitamine (complex B), minerale (Mg, K, Ca),
fibre, flavonoide, carotenoizi, vitamina C, antioxidanti
 Mentine greutatea normala : fibre, proteine
 Are beneficii pentru piele : antioxidanti (catehine si flavonoizi)
 Prevenirea cancerului de stomac: polifenol coumestrol
 Menține sănătatea oaselor: vitamine (K, complex B)
2
Importanţa culturii
Mazarea este o cultura a zonei temperate cu un areal restrans
intre 40 si 50 latitudine. Cultura este integral mecanizata.
Foarte buna premergatoare pentru aproape toate culturile si
pentru refacerea structurii și fertilității solurilor : elibereaza terenul
devreme,il lasa curat de buruieni si resturi vegetale, imbogatit in
substanta organica si azot, lasa solul structurat si cu umiditate suficienta
Cultura este integral mecanizata si datorita recoltarii foarte
timpurii in zona de campie pot fi infiintate culturi succesive.
Găseşte condiţii bune de vegetaţie în multe regiuni ale ţării şi
asigură producţii ridicate şi constante

3
 Suprafața, locație, asolament

10 ha

15.02.2019 4
Soiuri pretabile

Nr.crt. 1 2 3
Soi Nicoleta Telma Alvesta
Tip furajeră tip afila furajeră tip afila mazăre afila
Loc origine I.N.C.D.A. Fundulea S.C.D.A. Teleorman -
An înregistrare 2012 2017 -
Perioada de vegetatie 78- 96 zile 87 - 96 zile -
Înaltime 60 - 85 cm 52 - 82 cm 70 - 80 cm
Morfologie bob bob cilindric,neted, galben Bob sferic, neted, verde bob rotund, mare, galben
Proteine % 24.5 % - 26 % 224 - 259 g > 25%
MMB 250 - 280 g 224 - 259 g > 240 g
Producție 3.5 t/ha 3.5 - 4.5 t/ha 4.5 t/ha
Rezistentă cădere Da Foarte bună Foarte mare
Rezistentă boli Făinare și antracnoză bună bună
Rezistentă secetă Da bună bună

5
 Cernoziom argiloiluvial-
Tip sol
Clasa Molisoluri

Masuri agrofitotehnice

15.02.2019 6
 Masuri agrofitotehnice

15.02.2019 7
Patogenii din cultura de mazare

1. Peronospora viciae sp. Pisi - Mana la mazăre

2. Erysiphe pisi - Făinarea la mazăre
3. Mycosphaerella pinodes - Antracnoza mazărei
4. Fusarium oxysporum – Fuzarioză
5. Pseudomonas syringae pv pisi - Arsura
bacteriană a mazării
6. Uromyces pisi - Rugina mazării
7. Septoria pisi – Septorioza mazărei
8. Sclerotinia sclerotiorum - Putregaiul alb
9. Pea enation mosaic virus - Mozaicul mazării
 Patogeni frecvenţi în zona de cultură

Peronospora viciae sp. Pisi (Mana mazărei)

Mana mazărei este o boală frecventă și gravă ce afectează cultura de mazăre. Boala este cauzată
de atacul ciupercii Peronospora viciae sp. Pisi.
Boala (ciuperca) apare la temperaturi de 5-20°C (optime de 10-15°C) fiind favorizată de apă
(ploaie, irigare prin aspersie) pe frunze, păstăi, tulpini și o umiditate relativă ridicată a aerului
(>90%).
În condiții optime, oosporii (spori de rezistență prezenți în: sol, resturi de plante infectate,
semințe) germinează în câteva ore, iar pentru sporulare sunt necesare 2-3 săptămâni.
Transmiterea bolii de la un an la altul, se face prin oospori (prezenți în sol, resturi de plante din
sol sau semințe infectate) care germinează și provoacă infecția primară (infecție sistemică
provocată de către miceliul ciupercii – plăntuțelor tinere – afectând grav tulpinile, pețiolul,
frunzele).
Infecțiile secundare sunt asigurate de către conidiile ciupercii (prezente în număr mare pe
spatele frunzelor infectate), acestea sunt răspândite rapid cu ajutorul vântului, picăturilor de apă.
Ciuperca dezvoltă fructificațiile pe organele atacate: conidioforii  lungi, ramificați  și conidii
sferice, de culoare galbenă-maro deschis.
Atacul la mazăre se manifestă pe frunze, stipele, tulpini, păstăi, cârcei. 9
 Organele atacate se brunifică, iar în final se usucă treptat.
 Ciuperca atacă și tulpinile (apar pete violacee), cârceii, păstăile.
 Atacul la interiorul păstăilor se manifestă sub forma prezenței de miceliului alb pufos.
 Păstăile afectate se usucă, dezvoltă semințe puține, semințele vor fi infectate și transmit
boala.

10
 Erysiphe pisi - Făinarea la mazăre
 Este o boală foliară cauzată de ciuperca Erysiphe pisi.
 Primele semne ale făinării se pot observa sub forma unor zone decolorate pe
partea superioară a frunzelor mature, care sunt acoperite cu un puf albicios care
poate acoperi frunzele și păstăile în întregime.
 Frunzele afectate vor avea zonele colorate în galben sau violet, acoperite cu puf
alb, care ulterior se vor usca.
 Plantele infestate sunt piticite, puternic ramificate, iar frunzele sunt mici si
incretite
 În condiții favorabile, ciuperca se poate extinde pe toată suprafața unei plante
în 5-6 zile. Odată ce câteva plante au fost infectate, boala se răspândește rapid
și la altele. Temperaturile de 15-25 de grade Celsius, umiditatea de peste 70%
timp de 4-5.zile în perioada de vegetație, a înfloririi sau a formării boabelor
sunt factori care favorizează dezvoltarea ciupercii.
 Cu toate că preferă mediul umed, ploile abundente nu sunt propice dezvoltării
ciupercii pentru că sporii de pe plante sunt îndepărtați. În schimb, dacă
diferența de temperatură dintre zi și noapte este mare (zile călduroase și nopți
răcoroase), iar dimineața se formează rouă, aceasta este suficientă pentru
dezvoltarea ciupercii.
 Potrivit specialiștilor, făinarea la mazăre este una dintre bolile care se poate
transmite prin semințe contaminate, dar nu numai.
 Alte modalități de răspândire a ciupercii sunt: resturile vegetale contaminate,
miceliul de rezistență (forma sub care supraviețuiește ciuperca pe timpul iernii),
cleistoteciile.

12
Mycosphaerella pinodes - Antracnoza mazărei
Frunzele, tulpinile şi păstăile infectate prezintă pete
mici de 1-2 mm. Acestea sunt la inceput decolorate,
apoi brune cu margini mai puţin delimitate sau precis
delimitate.
Zonele centrale uscate ale petelor cu timpul devin
cenuşii şi prezintă mici puncte negre. Atacul pe
tulpini este foarte pagubitor.
În dreptul petelor lungi de 1 cm, ţesuturile sunt
denivelate, tulpinile se strangulează şi partea
superioară a plantei se usucă.
Păstăile atacate au pete circulate, brune sau cafenii-
cenuşii, adâncite, cu puncte mici negre. Cu cât atacul
pe păstăi se instalează mai devreme, cu atât pagubele
sunt mai mari. Chiar dacă se formează boabe, acestea
au tegumentul zbârcit, cu pete galbene sau cafenii şi
prezintă o germinaţie scazută.
Plantele aparute din boabele infestate pier în scurt
timp după răsărire sau rămân debile. Antracnoza
mazării este favorizată de umiditate ridicată (peste
90%) şi de temperaturile cuprinse între 25-30ºC. Se
manifestă puternic pe plantele cultivate în terenuri
îngrăşate excesiv cu azot. 13
 Fusarium oxysporum – Fuzarioză
 Primele simptome sunt reprezentate de ofilirea
frunzelor bazale. Boala evoluează şi toată planta se
ofileşte. Pe suprafaţa tulpinii se formează o pâslă albă,
ce reprezintă fructificaţiile ciupercii. Atacul se
observă începând cu faza de inflorire-fructificare a
plantelor şi se manifestă prin ingalbenirea şi ofilirea
rapidă a frunzelor bazale, care este însoţită de o
uşoară cloroză a marginilor şi a spaţiilor dintre
nervuri.
 În primele zile după debutul ofilirii, plantele atacate
îşi revin în timpul nopţii, însă ziua, când insolaţia este
puternică, ofilirea se intensifică şi în cele din urmă
devine ireversibilă.
 Boala progresează treptat către vârful plantelor.
 Rădăcinile plantei sunt brunificate şi ulteror putrezite.
 Înalţimea şi producţia plantelor bolnave sunt mult mai
reduse în comparaţie cu cea a plantelor sănătoase.
14
Sclerotinia sclerotiorum - Putregaiul alb
Putregaiul alb produs de Sclerotinia sclerotiorum. Pe tulpini apar pete neregulate,
moi si umede care se extind pe ramificatii si pe frunze.Pe pastai apar leziuni umede si
moi, care conflueaza si determina distrugerea acestora. Boala evolueaza, iar pe
petele afectate se dezvolta un puf alb, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Simptomele
putregaiului alb survin la sfârşit de mai, început de iunie.
La 10-14 zile după infectare, pe tulpini apar leziuni decolorate (20-30 cm) unde
epiderma se poate exfolia.
Pe aceste leziuni se dezvoltă o ciupercă albă, pufoasă. Tulpinile afectate se usucă şi
devin fragile.
În interiorul acestora se dezvoltă scleroţi, iniţial de culoare albă care apoi devin
negri şi duri.
Putrezirea ţesutului în zona infectată poate duce la aplecare/frângere şi
îmbătrânirea prematură a plantei, provocând pierderi de recoltă

15
Pseudomonas syringae pv pisi - Arsura bacteriana a
mazarii
Sunt atacate toate organele aeriene, începând cu frunzele bazale
pe care apar pete mici, de 1-6 mm, colţuroase, galbene-cafenii,
apoi brune.
La început petele sunt hidrozate, cu exsudat pe suprafaţă, apoi
se brunifică, se necrozează.
Pe tulpini apar pete alungite, gălbui, apoi brune.
Păstăile tinere atacate se acoperă de pete mici (3-8 mm), care se
brunifică.
La infecţii puternice păstăile se usucă, rămânînd seci.
Sămânţa formată este infectată fie direct, de la păstaie, fie
sistemic, prezentând pete verzi, apoase în jurul hilului.
Raspandirea bacteriei in cultura se face prin curentii de aer ce
antreneaza fragmente de colonii (pelicule) bacteriene sau
picaturile apei de irigatie (prin aspersiune) sau a apei de ploaie.
Bacteria se transmite de la un an la altul, prin samanta infectata
si in masura mai redusa prin resturile vegetale infectate.
Evoluţia bolii este favorizată de umiditatea atmosferică mare şi
de temperaturile ridicate cuprinse între 28-30oC.

16
Simulare atac
Frecventa, intensitatea si gradul de atac
Comportarea la agenti patogeni
Observaţiile pentru notarea atacului de patogeni se fac la 3 parcele acolo unde agentii
patogeni se manifestă cel mai puternic.
Notările şi obsevaţiile ce se efectuează vizează următorii agenţi patogeni:

           
Parcela Soi Agentul patogen Perioada în care se Organele Elementele ce se determină
fac obsevaţiile analizate F% I% G.A%

      perioada        
1 Nicoleta Arsura bacteriană premergătoare frunzele 80.00% 13,75% 11.00%
(Pseudomonas pisi) înfloritului până la
  formarea păstăilor
      în primele 10-15 zile        
    Antracnoza (Asociata de la răsărire; după frunzele şi 70.00% 20,80% 14,56%
    pisi) formarea păstăilor păstăile
2 Telma  
    în primele 10-15 zile        
  Putregaiul alb de la răsărire; după planta 24.00% 19,16% 4,59%
(Sclerotinia formarea păstăilor întreagă
sclerotiorum)
 
      în a doua parte a        
3 Alvesta Rugina (Uromices pisi) vegetaţiei tulpina şi 31,25% 25,40% 7,93%
  frunzele
Exemplu parcela 1:
Pentru fiecare soi se vor efectua observaţii în parcela în care boala se manifestă cu
intensitatea cea mai mare, în modul următor:
Pe una din diagonalele parcelei se vor stabili 4 puncte de control, la distanţe egale unul
de altul. Având în vedere că numărul rândurilor dintr-o parcela este în general 4, revine
câte un punct de analiză la fiecare rând de plantă.

Amplasare a punctelor de observaţie:

rândul 1 ...............................................................................
rândul 2 ................................................................................
rândul 3 ................................................................................
rândul 4 ……………………………………………….........

În fiecare punct de control, pe rândul de plante, se vor analiza câte 10 plante, deci 40 plante în toata parcela.
Presupunem că s-au efectuat observaţii pe frunze pentru arsura bacteriana la soiul Soi Nicoleta, analizându-se
în parcela 1 (în care atacul a fost cel mai intens) câte 10 plante la fiecare punct de control, în total 40 plante,
în urma cărora s-au obţinut următoarele date:

15.02.2019 18
    
Planta nr. Intensitatea atacului (%) Să considerăm că în urma observaţiilor
pe plantă efectuate au fost indentificate un număr
1 5% de 32 plante atacate de arsura
2 10% bacteriana, din cele 40 controlate.
3 15% Plantele neatacate au fost notate cu 0.
4 0%
5 25%
Deci:
. .
• plante controlate = 40
. .
• plante atacate = 32
35 0 • suma procentelor de atac pe toate
36 10% plantele bolnave = 440%
37 20%
38 15%
39 5% F%=32x10040 = 80%
40 10% I% = 44032 = 13,75%
Total plante Suma totală a
controlate în procentelor de atac a G.A(%) =80x13.75100 =
parcelă - 40 plantelor - 440% 11%

15.02.2019 19
 
Parcela 2
42 plante atacate de Antracnoza
60 controlate
Deci:
• plante controlate = 60
• plante atacate = 42
• suma procentelor de atac pe toate plantele bolnave = 875% …
 
Parcela 2 …
Putregai alb
• plante controlate = 50
• plante atacate = 12
• suma procentelor de atac pe toate plantele bolnave = 230% …
 
 
Parcela 3…
• plante controlate = 80
• plante atacate = 25
• suma procentelor de atac pe toate plantele bolnave = 635% …

20
 Combatere
Doza pentru Mana (Peronospora pisi): 2 kg/ha;
Volum de apa: 600 l/ha;
Mană Timp de pauza: 21 zile;
Pentru culturile de mazare pentru conservare se pot aplica 2
tratamente/an la interval de 8 zile, din stadiul de 4 frunze nedeschis
pana la inflorit (BBCH 15-60).
Fungicid Acrobat MZ 69 WG Substanta
activa: 90 g/kg dimetomorf + 600 g/kg
mancozeb

Antracnoza
0,75-1 l/ha in functie de
Mazare (camp) Putregai cenusiu 14 zile
Făinare Mana
gradul de infestare

Masuri de prevenire si combatere: Fungicid Amistar 

izolare spatiala fata de celelalte culturi de leguminoase;
Substanta activa: azoxistrobin 250 g/l
cultivarea soiurilor rezistente;
aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de afide
15.02.2019 21
 Potrivit specialiștilor, făinarea la mazăre este una dintre bolile care se poate transmite prin
semințe contaminate, dar nu numai. Alte modalități de răspândire a ciupercii sunt: resturile vegetale
contaminate, miceliul de rezistență (forma sub care supraviețuiește ciuperca pe timpul iernii), cleistoteciile.
 
 
Combatere

Prin urmare, pentru prevenirea și combaterea ciupercii sunt recomandate, printre altele, următoarele măsuri:
rotația culturilor, distrugerea resturilor vegetale de la cultura precedentă, folosirea soiurilor rezistente,
utilizarea fungicidelor.

Rotația culturilor
Mazărea este o leguminoasă anuală pentru care specialiștii recomandă asolamentul, din cel puțin trei motive:
• dacă nu există o rotație a culturilor, atunci există pericolul fenomenului numit „oboseala solului”; în plus se
• dezvoltă foarte mult bolile și dăunatorii specifice culturii.
• valorificarea azotului fixat în sol. Odată ce ai cultivat mazăre, solul respectiv este bogat în azot, benefic altor
culturi;
este o metodă eficientă de a combate bolile
Solul pe care cultivi mazărea trebuie să fie permeabil, afânat, bogat în nutrienți și să poată reține foarte bine
apa (nu să băltească). Nu este recomandat solul compact (bolovănos), arid, umed și rece. Sunt recomandate
ca premergătoare cerealele păioase și unele culturi de prășitoare, adică grâu, porumb , floarea-soarelui,
cartof, rapiță. Nu sunt indicate culturile premergătoare de leguminoase pentru că i se pot perpetua bolile și
dăunătorii comuni.
Recomandarea experților este ca mazărea să revină pe aceeași suprafață o dată la patru ani (chiar și mai mult
de atât), nu mai devreme. Astfel, eviți, de exemplu, apariția unor anomalii în dezvoltarea plantelor sau
reducerea producției de boabe chiar și la jumătate.

15.02.2019 22
 Ca toate bolile cauzate de ciuperci, și făinarea se poate combate cu fungicide omologate, pe care
le găsești în fitofarmacii. Doza optimă pentru fiecare fază de vegetație este inscripționată pe ambalaj, la fel ca
timpul dintre două tratamente.
Specialiștii recomandă să utilizezi, alternativ, două-trei substanțe active diferite. Aceasta pentru ca ciuperca
să nu devină rezistentă la substanță, ceea ce ar face ca tratamentul să nu mai aibă niciun efect.
Dincolo de toate aceste măsuri, una dintre cele mai sigure modalități de protecție și prevenire a
apariției bolilor este monitorizarea culturii de mazăre și nu numai, pentru a te asigura că plantele sunt
sănătoase și, dacă nu este așa, să poți acționa din timp și eficient, pentru ca recoltele tale să nu fie
compromise.
Combatere
Prin urmare, pentru prevenirea și combaterea ciupercii sunt recomandate, printre altele, următoarele măsuri:
rotația culturilor, distrugerea resturilor vegetale de la cultura precedentă, folosirea soiurilor rezistente,
utilizarea fungicidelor.
Rotația culturilor
Mazărea este o leguminoasă anuală pentru care specialiștii recomandă asolamentul, din cel puțin trei motive:
dacă nu există o rotație a culturilor, atunci există pericolul fenomenului numit „oboseala solului”; în plus se
dezvoltă foarte mult bolile și dăunatorii specifice culturii.
valorificarea azotului fixat în sol. Odată ce ai cultivat mazăre, solul respectiv este bogat în azot, benefic altor
culturi;
este o metodă eficientă de a combate bolile și dăunătorii.
Solul pe care cultivi mazărea trebuie să fie permeabil, afânat, bogat în nutrienți și să poată reține foarte bine
apa (nu să băltească). Nu este recomandat solul compact (bolovănos), arid, umed și rece. Sunt recomandate
ca premergătoare cerealele păioase și unele culturi de prășitoare, adică grâu, porumb , floarea-soarelui,
cartof, rapiță. Nu sunt indicate culturile premergătoare de leguminoase pentru că i se pot perpetua bolile și
dăunătorii comuni.
Recomandarea experților este ca mazărea să revină pe aceeași suprafață o dată la patru ani (chiar și mai mult
de atât), nu mai devreme. Astfel, eviți, de exemplu, apariția unor anomalii în dezvoltarea plantelor sau
reducerea producției de boabe chiar și la jumătate.
Distrugerea resturilor vegetale de la cultura precedentă
Folosirea
15.02.2019 soiurilor rezistente 23
 Antracnoza

Prevenire si combatere. Se recomanda cultivarea de soiuri

rezistente, folosirea de samanta sanatoasa si ingrasarea
echilibrata a solului.
In timpul vegetatiei, la avertizare, se pot aplica 3 tratamente.
Primul se va face la inceputul ramificarii tulpinii. Al doilea, inainte
de inflorit. Iar al treilea, dupa inflorit, cu fungicide specifice.

15.02.2019 24
 Fuzarioza produsa de Fusarium oxysporum

Masuri de prevenire si combatere:

rotatia corecta a culturilor;
dezinfectia semintelor;
tratamente chimice cu fungicide specifice.

15.02.2019 25
 Putregaiul alb produs de Sclerotinia sclerotiorum

Masuri de prevenire si combatere:

•rotatia corecta a culturilor;

•strangerea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
•eliminarea plantelor afectate din cultura;
•evitarea irigarii prin aspersiune;
•fertilizarea echilibrata;
•dezinfectia semintelor;
•tratamente chimice cu fungicide specifice.
• 

15.02.2019 26
 Bibliografie
1. https://agrointel.ro/72958/mazarea-furajera-revine-in-planul-de-culturi-de-la-agromec-visina-ce-avantaje-are-aceasta-leguminoasa
2. https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-legume-mazare/
3. https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/fermier-in-romania/fainare-mazare-cauze-simptome-impact-culturi.html
4. https://www.glissando.ro/product/mana-mazarei/
5. https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-ingrasaminte-pesticide/mana-mazarii-peronospora-viciae/
6. https://www.glissando.ro/product/mana-mazarei/
7. https://www.botanistii.ro/blog/mana-mazarii-peronospora-pisi/
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Maz%C4%83re
9. https://vegis.ro/blog/mazare-de-ce-este-unul-dintre-cele-mai-importante-alimente/
10. https://doc.ro/dieta-si-sport/mazarea-beneficii-si-contraindicatii
11. https://diversificare.ro/alimente/2013/05/10-lucruri-interesante-despre-mazare/
12. https://www.scribd.com/doc/85839239/TEHNOLOGII-AGRICOLE-Mazarea-Important-A-Mazarei-Mazarea-Este-Cultivata-Pentru-Boabe
13. https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/agrotehnica/4233-cultura-de-mazare.html
14. https://ziare.com/viata-sanatoasa/alimente/mazarea-pentru-un-plus-de-energie-1139459
15. https://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/materii-prime-vegetale-mazarea-pisum-sativum-industria-alimentara-147047.html
16. https://samanta.ro/samanta-mazare-furajera-nicoleta-soi-autohton-timpuriu-de-tip-afila/
17. http://www.incda-fundulea.ro/anale/86/86.14.pdf
18. https://www.ck12.org/c/biology/pathogen/lesson/Pathogens-MS-LS/?referrer=featured_content
19. https://www.botanistii.ro/blog/mazare-cum-sa-plantezi-si-sa-ingrijesti-aceasta-leguma/
20. https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/fermier-in-romania/totul-despre-cultura-de-mazare-de-camp-infiintare-recoltare.html
21. https://coastlinesurfsystem.com/gradina-si-gradina/fotografia-bolilor-si-a-daunatorilor-de-mazare/