Sunteți pe pagina 1din 13

Tehnologia lavandei si lavandinului

Lavanda (levantica) si lavandinul sunt unele dintre cele mai valoroase specii aromatice. De origine mediteraneeana, cele doua specii perene (semiarbusti) se cultiva pentru inflorescentele lor cu miros placut, characteristic, cu note de prospetime. Uleiul volatile obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete reprezinta produsul principal al acestor specii si are largi utilizari in industria parfumurilor, produselor cosmetic, produselor farmaceutice, aromoterapiei etc. Inflorescentele uscate, datorita uleiului volatile si componentilor acestuia, intra in formulele unor ceaiuri cu actiune sedative asupra sistemului nervos central, antiseptic, coleretica, colagoga, cicatrizanta, diuretica, carminative etc. Ca urmare se folosesc in tratarea migrenelor, cefaleelor, afectiunilor cardiac cu substrat nervos, in tulburari digestive etc. Principul active al inflorescentelor este uleiul volatile, al carui continut variaza intre 0,5 si 1,5 ml %. Componentii sai majori sunt linaloolul (40-60%) si esterul acestuia-acetatul de linalil (3040%). 1. 1. Soiul cultivat

In tara nostra soiul cultivat prezinta o tufa semiglobuloasa cu tulpina puternic ramificata, inalta de 50-70cm, o inflorescenta spiciforma cu flori dispuse in 5 verticile suprapuse, cu un numar de 70-75 flori. Continutul in ulei volatile din inflorescentele proaspete este de 1,65 ml%, cu 44% linalool si 18,4% acetat de linalil. Capacitatea de productie este de 122 q/ha inflorescente proaspete, iar productia de ulei volatile de 159 l/ha. Lavandinul este mai viguros si mai productive decat lavanda, contine mai mult ulei volatile, dar continutul in acetat de linalil este mult mai scazut. 1. 2. 2.1. Amplasarea culturii Cerintele biologice si amplasarea teritoriala

Lavanda are cerinte deosebite fata de lumina si caldura. Plantele tinere rezista la ingheturi tarzii de -8 si -10 grade Celsius, iar cele mature la -15 grade C in iernile lipsite de zapada si pana la -30 grade C sub strat de zapada permanent. Lavandinul este mai sensibil fata de temperaturile scazute, mai ales cand acestea sunt insotite de vanturi si in absenta stratului de zapada protector. In asemenea conditii, plantele de lavandin pier in proportii de peste 50% iar in unii ani productia de flori este compromisa. Lavanda este rezistenta la seceta, dar necesita, totusi, suficienta umiditate la rasarire si in perioada pana la formarea tufelor.

In cazul producerii de butasi inradacinati, atat pentru lavanda, cat si pentru lavandin, umiditatea este un factor hotarator. De asemenea, transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se face numai in sol umed. Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Lipsa luminii natural are o influenta negative asupra tuturor elementelor de productivitate, inclusv asupra calitatii productiei, prin reducerea continutului in acetat de linalil. Lavanda si lavandinul cresc pe terenuri foarte sarace insa productiile cele mai mari se realizeaza atunci cand sunt plantate pe soluri profunde, bogate in calciu, cu apa freatica la adancimea de cel putin 2-2,5 m, permeabile. Extinderea culturii lavande si a lavandinului trebuie sa se fac in partea de sud si sud-est a tarii. 2.2 Locul de asolament Fiind semiarbusti, lavanda si lavandinul raman pe acelasi teren timp de 20-30 ani, cultivandu-se in afara asolamentului. O importanta deosebita in alegerea terenului o are gradul de imburuienare, in special cu specii perene (palamida, pir, costrei, susai, volbura sau sangele voinicului) sau anuale volubile (lipicioasa, hrisca urcatoare). Longevitatea plantatiilor este direct proportional cu modul de intretinere a acestora in decursul vegetatiei. 1. 3. Folosirea ingrasamintelor

Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunatatirii fertilitatii solului, se realizeaza conditii de viata si de activitate a microorganismelor din sol, se asigura buna crestere si dezvoltare a plantelor si, implicit, sporirea productiei. Lavanda si lavandinul reactioneaza foarte puternic la actiunea ingrasamintelor, mai ales atunci cand sunt plantate pe terenuri sarace in elemente nutritive. Este bine de stiut, la infiintarea culturii, tipul de sol, gradul de aprovizionare cu elemente nutritive si PH-ul, pentru a stabili cele mai potrivite doze de ingrasaminte ce urmeaza a fi administrate. 3.1. Fertilizarea cu fosfor

Fosforul asigura dezvoltarea organelor generative, determinand formarea mai multor inflorescente pe tufa si grabind coacerea semintelor. De asemenea, fosforul imbunatateste calitatea uleiului volatile prin sporirea continutului in acetat de linalil. Superfosfatul este cel mai adecvat ingrasamant fosfatic pentru cultivarea lavandei. Fosforul se va administra in doze de 7080 kg/ha substanta active. 3.2. Fertilizarea cu azot

Carentele de azot au un effect nedorit asupra plantelor de lavanda, inflorescentele ramanand mici, infloritul desfasurandu-se rapid si fara o acumulare normal de ulei volatile. Excesul de azot determina cresteri vegetative luxuriante, ceea ce duce la obtinerea unei productii scazute de ulei volatile. Azotul sporeste substantial productia de inflorescente. Lavanda, fiind o cultura perena, se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubile. Azotul se aplica in cantitate de 60-80 kg/ha substanta active. 3.3. Fertilizarea cu potasiu

Pe tipurile de sol pe care se cultiva lavanda, potasiul se gaseste in cantitati satisfacatoare, dar se poate afla in unele combinatii greu asimilabile. Potasiul imbunatateste schimbul substantelor nutritive in planta, sporind rezistenta acestora la inghet si la boli.Doza recomandata de fosfor este de 40-60 kg/ha substanta activa. 3.4. Fertilizarea cu gunoi de grajd

Cultura cu perenitate indelungata, lavanda valorifica bine ingrasamintele organice, al caror effect se face simtit mai multi ani. Se recomanda 30-50 T/ha gunoi de grajd bine fermentat. Gunoiul de grajd se aplica sub aratura de desfundare, inainte de infiintarea pplantatiei. Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se administreaza annual, toamna, inaintea ultimei prasile, iar cele cu azot primavera, inainte de pornirea in vegetatie sau la inceputul acesteia. 1. 4. Lucrarile solului 4.1. Lucrarile de baza

Lucrarile de baza ale solului au ca scop principal afanarea sau in profunzime si distrugerea buruienilor. Pregatirea de baza incepe toamna timpuriu, in septembrie-octombrie, cu aratura adanca la 40-70 cm (aratura de desfundare). Imediat dupa aceasta, terenul se va nivela perfect si se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate. 4.2. Pregatirea patului germinativ

Cu 3-4 zile inainte de plantare, solul se va lucre cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili, la adancimea de 12-15 cm. Aceasta lucrare urmareste nivelarea solului, distrugerea buruienilor si afanarea stratului superficial. 1. 5. 5.1. Plantatul Epoca de plantare

Atat lavanda, cat si lavandinul se pot planta toamna la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii octombrie sau primavera devreme, imediat ce se poate intra in camp. Plantarea se executa manual. 5.2. Norma de material de inmultire

Pentru 1 ha de lavanda sunt necesari 20000 butasi inradacinati sau rasaduri, iar pentru unul de lavandin 10000 butasi. Se va lua in calcul un coefficient de siguranta de circa 10%, necesar completarii golurilor. 5.3. Distanta de plantare

Lavanda se va planta la 100 cm intre randuri si 50 cm intre plante pe rand, iar lavandinul la 100 cm x 100 cm. Inainte de plantare, terenul se marcheaza in doua sensuri. 5.4. Adancimea de plantare

Butasii de lavanda si lavandin, scosi din toc sau din strat, se fasoneaza, reducandu-se sistemul radicular pana la 15 cm, fara a distruge radacinile fasciculare, iar partea aeriana pana la 10-15 cm. Se planteaza astfel incat butasii sa fie ingropati cu 3-5 cm mai mult decat adancimea la care au fost in toc sau in strat. Este foarte important ca planta sa fie pusa in contact cu solul prin tasare. Se vor fasona atatia butasi cati se planteaza in ziua respectiva. 5.5. Modul de inmultire

Lavanda se poate inmulti atat germinativ, prin producerea de rasd din seminte, cat si vegetative, prin butasi iradacinati sau prin despartirea tufelor batrane. Lavandinul, fiind un hybrid total steril, se inmulteste exclusive prin butasi. La inmultirea prin seminte, se obtin plantatii eterogene, ceea ce ingreuneaza mult stabilirea epocii de recoltare, dat fiind neuniformitatea infloritului. Soiurile valoroase trebuie inmultite prin butasi pentru a pastra calitatile pe care le-au impus. Plantatiile infloresc concomitant si pot fi recoltate mecanic. 5.5.1. Producerea rasadului din seminte Semintele de lavanda sunt mici, tari si cu germinatie redusa si foarte lenta. Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu (octombrie-noiembrie), cat si primavera foarte devreme (februariemartie), in straturi special pregatite, cu latimea de 1-1,2 cm. Straturile se pregatesc ca in legumicultura, avandu-se in vedere ca suprafata acestora sa fie cu 10-15 cm mai jos decat nivelul potecilor, pentru evitarea scurgerii apei. Stratul va fi bine tasat atat inainte, cat si dupa semanat. Distanta dintre randuri va fi de 10-15 cm. La 1mp sunt necesare 3-5 g seminte in functie de

germinatia acestora. Semintele vor fi puse in santuletele superficial lasate de marcator (0,5-1 cm) si vor fi acoperite cu un strat de mranita bine maruntita, curatata de buruieni. Rasadul va fi plivit ori de cate ori este nevoie. Tijele florale se vor taia pentru a oblige planta sa formeze ramificatii cat mai apropiate de sol. Pentru a obtine rasadul necesar realizarii cultivarii unui ha de lavanda, este suficienta suprafata de 100-150 mp si o cantitate de samanta de 0,3-0,35 kg. 5.5.2. Inmultirea prin butasi inradacinati Recoltarea butasilor se face toamna (septembrie-octombrie) sau primavara (februarie-martie), in timpul perioadei de repaus vegetativ. Acestia se recolteaza de la plante sanatoase, bine dezvoltate, in varsta de 3-5 ani si care reprezinta lastari ierbacei de 7-8 cm, cu baza lignificata (lemn de 1 an). Taierea se face cu un cutit bine ascutit, sub mugure. Frunzele se indeparteaza de pe partea inferioara cu 2-3 muguri, astfel incat acestia sa nu fie distrusi. Butasii obtinuti, cu o lungime de 5-7cm, se vor planta in decurs de 1-2 ore. Terenul pentru producerea butasilor inradacinati se ara la 30cm, se marunteste si se niveleaza. Pe acest teren se monteaza tocurile de rasadnita, in care se pune un strat de nisip de rau, bine cernut, gros de 8-10cm. Dupa nivelare, udare si tasare se marcheaza randurile la distanta de 10cm. Butasii pregatiti se planteaza la 5cm unul de celalalt, imediat dupa plantare se uda din abundenta, iar tocurile se acopera cu rame cu geamuri. In continuare se uda si se indeparteaza toate buruienile si inflorescentele aparute. 1. 6. 6.1. Lucrarile de intretinere Lucrari manuale si mecanice

Ucrarile de intretinere a plantatiilor de lavanda si lavandin incep primavara timpuriu si constau din prasitul intervaleleor dintre randuri cu prasitori cu tractiune animala. Numarul acestora este de 4-5 pentru plantatiile mai tinere si 2-3 pentru cele mai in varsta. Lucrarile din interiorul randului se fac manual, cu sapa, de 2-3 ori in cursul anului. Se va acorda o atentie deosebita distrugerii buruienilor perene si cuscutei. Dupa 7-10 ani de la infiintarea plantatiilor, se fac taieri de regenerare. Acestea se executa aproape de suprafata solului, de preferat primavara foarte devreme, cu secera, foarfeca de vie sau cu o tocatoare de tip CS. Pentru stimularea pornirii in vegetatie, se recomanfa bilonarea. Lucrarea este absolut necesara daca taierile se fac toamna pentru ca in acest mod plantele stresate se protejeaza impotriva temperaturilor scazute si a vanturilor reci. 6.2. Erbicidarea culturii

Pentru culturile de lavanda si lavandin, se recomanda urmatoarele erbicide: Triflurex, Mecloran, Afalon, Basagran, Furore, Fusilade, Pantera.

6.2.1. Epoca de administrare In perioada de repaus a culturii (toamna tarziu sau primavara devreme) se recomanda aplicarea unor erbicide care inhiba germinatia semintelor de buruieni: Triflurex-4l/ha, Mecloran-6l/ha sau Afalon-2kg/ha In vegetatie se va utiliza erbicidul Basagran-2/ha pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale si perene, iar pentru cele monocotiledonate anuale si perene, unul din erbicidele: Furore 2l/ha, Fusilade-2l/ha sau Pantera-1l/ha. Erbicidarea se va face cu masina de stropit MET-1200 sau cu echipamentul pentru stropit EEP600, utilizand 300 l solutie/ha. 1. 7. Boli, daunatori si combaterea acestora

In culturile de lavanda pot fi intalnite bolile: uscarea plantelor (Phoma lavandulae) si patarea frunzelor (Septoria lavandulae), dar acestea nu prezinta importanta economica. In ultimii ani s-a semnalat atacul unor specii de lacuste. La depasirea unui numar de 4-5 ex/mp, se recomanda aplicarea de tratamente chimice cu unul din insecticidele: Karate-0,02%, Fastac0,02% sau Sumi-alpha-0,02%. 1. 8. 8.1. Recoltarea Epoca de recoltare

In functie de zona de cultura, lavanda infloreste in lunile iunie-iulie, lavandinul fiind mai tardiv cu 10-15 zile. Cel mai mare continut de ulei volatil si acetat de linalil se realizeaza atunci cand recoltatul lavandei se executa in perioada de inflorire deplina. Este bine ca in practica recoltatul sa inceapa atunci cand numarul total de flori inflorite sau trecute de aceasta faza este de 50% si sa se termine cel mai tarziu in faza de inflorire deplina. In ceea ce priveste momentul din zi in care se executa recoltarea, acesta este dupa ora 10, pe timp insorit, calduros si fara vant. Inflorescentele recoltate se transporta imediat in instalatiile de distilare. Pentru productia de flori uscate, recoltatul se va executa imediat ce au inceput sa se deschida primele flori. 8.2. Modul de recoltare

Recolattul se executa manual, cu secera, incepand din al doilea an de vegetatie, avanf grija ca tija sa nu depaseasca 12 cm. Productiile medii de inflorescente proaspete ce se realizeaza in primii 2-3 ani sunt mai reduse (20-30q/ha), dar in perioada de productie maxima acestea sunt de ordinul a 50-60 q/ha

8.3.

Uscarea si conditionarea

Pentru flori uscate, inflorescentele recoltate se intaind in strat subtire la umbra, in incaperi curate si aerate. Dupa uscare, florile se scutura usor prin batozare si se separa prin sitare. Randamentul de uscare este de 5-7:1.

Culturile de fie aduc profit chiar i pe secet


Andive, busuioc i oregano, ctin, lavand sau trufe. Culturi aa-zis exotice, care ns ncep s prind i pe la noi. Particularitatea lor este c pe suprafee de teren mici, de un hectar, dau randamente foarte bune, incomparabil mai bune fa de clasicele culturi de gru, porumb sau cartofi. Imaginea agricultorului romn care nsmneaz hectare ntregi cu gru i porumb ar putea s se schimbe. Mai toi i dau seama c nu fac mare lucru cu aceste culturi - producia abia ajunge pentru autoconsum, iar de vndut oamenii vnd ct s poat nfiina o nou cultur. Puini sunt cei care caut s se diferenieze prin tipul de cultur. Dar sunt. CTINA CARE VALOREAZ MII DE EURO Specialist n pomicultur cu o experien de 35 de ani, Alexandru Vulpe a nceput s se intereseze de ctin nc de pe vremea cnd era student. Am vzut toat ctina din Romnia. Am luat mii de plante la analiz, din care au rmas 300. O mare parte dintre acestea n-au rspuns la tehnologie, iar n final am rmas cu cinci soiuri, povestete Alexandru Vulpe, care ulterior i-a brevetat soiurile. n 2008 a nfiinat lng Arad prima ferm pilot unde au fost cultivate cele cinci soiuri de ctin selectate. Pe o suprafa de 32 hectare desfoar activiti de ameliorare, are o pepinier, iar pe 15 hectare cultiv ctin pentru comercializare. n fiecare an export fructele de ctin n special n Germania i obine 1,7-1,9 euro pe kilogram. Ca o parantez, ctina este un bun antioxidant i conine de dou ori mai mult vitamina C dect mceul i de zece ori mai mult dect citricele.

Acesta pare s fie un business pentru oricine are mcar un hectar de teren, dar i ceva disponibilitate de a investi att bani, ct i munc. Costurile pentru plantarea unui hectar de ctin sunt de 2.500-2.700 de euro. La intrarea pe rod, care are loc n anul al treilea, se ajunge ns la cheltuieli de aproximativ 6.000 de euro. n primul an de producie, dac plantele sunt bine ntreinute, se obin 12-15 tone de fructe de pe un singur hectar. Se poate ajunge ns i la 20 de tone la hectar n urmtorii ani. Producia maxim este obinut n anul apte, iar perioada de producie este de pn la 25 de ani. Ctina este cea mai profitabil cultur pomicol din zona temperat a Romniei, susine Alexandru Vulpe. Planta este rezistent la medii excesiv de ploioase sau uscate - cu condiia s fie irigat periodic - i rspunde bine la tehnologia de cultur. Dar partea cu adevrat frumoas vine cnd se vd cifrele de venituri i cheltuieli. De exemplu, cercettorul ardean spune c veniturile pot ajunge i la 20.000 euro de la un singur hectar cultivat cu aceast plant. Din aceast sum, aproape jumtate reprezint cheltuieli, dar tot rmne un profit substanial. ns cine vrea un business de acest tip trebuie s aib rbdare: investiia ntr-un hectar de ctin se amortizeaz dup 7-8 ani. Afacerea cu ctin este la nceput n Romnia, ns rile europene au piee care absorb cantiti uriae din aceste fructe. n prezent, la noi sunt doar cteva sute de hectare cultivate cu ctin, iar marele avantaj al romnilor care sunt interesai de acest tip de afacere este faptul c specialistul ardean livreaz plantele pentru nsmnare. Asta nseamn c soiurile sunt deja testate n clima i pe solul romnesc. i businessul pare c ncepe s prind. De exemplu, Alexandru Vulpe a furnizat fermierilor romni n 2012 puiet pentru plantarea a 300 de hectare de ctin. GRUL, CEA MAI RSPNDIT CULTUR n Romnia exist 8,3 milioane de hectare de teren arabil. Aproximativ 3 milioane de hectare se cultiv n fiecare an cu gru, iar alte 2 milioane de hectare cu porumb. Conform unui studiu realizat anul trecut de Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, alte 300.000 de hectare sunt reprezentate de culturile permanente (vi-de-vie, livezi etc.). Aproape 900.000 de hectare nu sunt cultivate anual. Diferena de 2,1 milioane de hectare este cultivat cu rapi, floarea-soarelui, cartofi, legume, dar i lavand, zmeur, ctin

sau alte culturi exotice. Pentru fiecare hectar cultivat, statul romn acord subvenii, fie direct, fie din bugetul Uniunii Europene. n general, subvenia la hectar este de 150200 de euro anual, cu diferite excepii. Iar marii cultivatori pot ncasa milioane de euro n fiecare an numai din subvenii. Un exemplu ar putea fi omul de afaceri Adrian Porumboiu, care cultiv anual circa 55.000 de hectare, din care 25.000 de hectare cu gru. n cazul su, subvenia poate ajunge la 10 milioane de euro.

LAVAND DE OCNA MURE Dar nu trebuie s fii neaprat cercettor s observi ce se ntmpl n pia. Frana, productorul tradiional de lavand, este din ce n ce mai puin competitiv, din cauza costurilor mari. Regiunea Provence i-a redus ponderea n producia mondial de la dou treimi la jumtate n ultimii zece ani. Oportunitatea a fost vzut ntr-o prim faz de chinezi, care au cultivat cteva mii de hectare de lavand (Frana avea n vremurile bune circa 20.000 de hectare), dar i de fermieri din Europa de Est. Un exemplu este Ioan Iakob din Ocna Mure (judeul Alba). n 2009, a plantat 1,74 hectare de lavand n apropiere de Ocna Mure, dup ce n anii anteriori a cultivat pe aceeai suprafa plante tradiionale ca porumbul sau orzoaica. Nu fceam mare lucru cu porumbul, aa c am cutat s pun altceva pe pmnt, spune Ioan Iakob. A investit peste 10.000 de euro pentru a planta lavand pe acest teren (un buta se vinde cu circa 2 lei, iar pentru plantarea unui hectar de lavand sunt necesari 16-18.000 de butai). Primul an este cel mai dificil, pentru c plantele sunt npdite de buruieni dac sunt lsate la voia ntmplrii. Am curat de cinci sau ase ori n primul an, iar dac treci de primul an, dup aceea este mai uor, povestete Ioan Iakob. Asta pentru c lavanda este o plant rezistent la boli, dar i la secet, ba chiar i merge mai bine pe secet dup primii ani, cnd planta se maturizeaz. Dei aproape o treime din suprafaa cultivat a fost calamitat n al doilea an - o inundaie a distrus plantele -, i-a scos investiia iniial nc din 2010, iar din 2011 a intrat pe profit. Astfel, anul trecut Ioan Iakob a avut o producie

de circa patru tone, pe care a vndut-o n ntregime - iar cererea era nc mare n pia. Producia la hectar poate ajunge i la cinci tone la hectar, pentru c plantele dau i a doua floare n toamn, ceea ce reprezint circa 40% din prima producie. Dup ce se plantele se maturizeaz (proces care dureaz 3-4 ani), profitul ajunge la 8.000 de euro pe an. De pe un singur hectar.

NUCILE, UN FEL DE PENSIE PRIVAT n cazul unei plantaii de nuci, profitul se las mai greu ateptat. Munca este mai puin, dar veniturile sunt mari. Pentru cine se gndete la un fel de pensie privat Pilonul IV, care s asigure dup zece ani de la plantare minimum 10.000 de euro anual de pe un hectar, este businessul ideal. Asta pentru c pe pieele internaionale preul unui kilogram de nuci n coaj variaz ntre 3,5 i 3,9 euro, n funcie de calitate i de soi. Aceasta echivaleaz, la o producie de doar trei tone la hectar, cu un venit annual de 10.500 de euro. Dar n condiiile n care soiul cultivat este unul foarte productiv, veniturile pot fi mult mai mari. De exemplu, la soiul de nuci Lara, dup opt ani de la plantare productivitatea se apropie de ase tone la hectar. O plantaie de nuci trebuie irigat n primii ani, ns dup ce plantele s-au prins i au nceput s creasc sunt printre cele mai rezistente - au rdcinile adnc nfipte n pmnt. ns agricultorii romni nu s-au nghesuit s nfiineze plantaii de nuci, n principal din cauza termenului lung al acestei investiii. n ara noastr sunt astzi livezi de nuci n suprafa total de circa 500 de hectare, conform datelor deinute de Federaia Naional a Productorilor Agricoli din Romnia. Pentru nfiinarea unei plantaii de nuci costul este de 7.500 euro pentru un hectar. Dac plantaia este mai mic de 5 hectare, producia poate fi recoltat i manual, ns livezile mai mari trebuie recoltate mecanic. Formula ideal este o livad de 15 hectare, care necesit o investiie de 50-60.000 de euro, fr teren. La acest nivel vorbim despre un business mare, care dup zece ani va genera profituri anuale de ordinul zecilor i chiar sutelor de mii de euro.

TRUFE I ALUNE, MIXUL PROFITABIL Cine dispune de ceva mai muli bani, dar i ceva cunotine legate de horticultur, poate alege s nfiineze o plantaie de aluni. Nu neaprat pentru alune, ct pentru ciupercile care cresc la rdcinile alunilor: trufele. Pentru a cultiva un hectar cu aluni n ale cror rdcini sunt deja inoculate miceliile care fac trufe este necesar o investiie de circa 20.000 de euro. Dar i rezultatele pot fi pe msur. La maturitate se pot recolta trufe n valoare de zeci de mii de euro sau chiar o sut de mii de euro pe an. Partea proast este c alunii i, implicit, trufele ajung la maturitate n circa zece ani, timp n care produciile nu sunt foarte mari. ns dup aceea, livada de aluni va fi n exploatare circa 50 de ani. Iar banii vin din dou pri: grosul din vnzarea trufelor, iar 15-20% din vnzarea alunelor. n Romnia sunt n curs de constituire astfel de livezi, n special n zona Maramure, acolo unde specialitii italieni au gsit mai multe terenuri cu solul potrivit pentru dezvoltarea trufelor. Livrarea puieilor de alun se face n ghivece, de ctre antreprenori italieni sau francezi care au fcut o afacere nu din creterea trufelor, ci din vnzarea de inputuri pentru agricultori. ns nu sunt orice fel de puiei: mai nti sunt nsmnai cu spori de trufe din specii de soi, care se utilizeaz mai ales n industria dulciurilor. Miceliul cu care puieii sunt micorizai este de truf neagr, care se gsete i n flora spontan n pdurile de foioase, fiind i cea mai apreciat, datorit mirosului i gustului intens, ceea ce o face s fie i cea mai scump din categoria trufelor negre. La doar 100 de euro pe kilogramul de trufe - acesta este considerat un pre minim, dar n unele cazuri se pltesc i peste 1.000 de euro pe kilogram - i o productivitate de 200-400 de kilograme de trufe la hectar, investiia iniial se poate scoate nc din primul an de producie. Cu condiia irigrii, dar nu n exces, pentru c astfel poate fi afectat exact gustul i mirosul trufelor. n rest, condiiile climatice de la noi sunt perfecte pentru acest tip de cultur. Trufele se gsesc i n flora spontan din pdurile din Romnia, fiind mirosite la propriu de cini sau porci dresai special n acest sens. Dar aceasta este alt afacere. La fel cum o afacere a devenit pentru site-uri sau publicaii s vnd planuri i idei de de business.

Mediul on-line romnesc abund astfel de idei de afaceri neuzuale nc la noi, dar care genereaz bani buni n strintate. Important este s te documentezi bine nainte de a investi - i aceast idee este mprtit de toi cei care au avut curaj s i pun banii n culturi exotice. BUSINESS PE MAI PUIN DE UN HECTAR GOJI, FRUCTUL-MINUNE. Cel mai eficient antioxidant cunoscut, care crete n Tibet, a fost aclimatizat i n Romnia. Randamentul unei plantaii de goji berry (ctina de gard) este de circa 2.000 de kilograme de fructe uscate la hectar pentru arbutii de trei ani i de peste 4.000 de kilograme pentru plantaiile care au cinci ani. Dup aceast vrst, arbutii de goji pot avea chiar i o producie de 6.000 de kilograme de fructe uscate la hectar. n retail, o pung cu 250 de grame de fructe uscate se vinde cu circa 20 de lei. ns nfiinarea unei culturi poate fi scump - ntre 18.000 i 25.000 de euro pentru un hectar. Ca orice pepinier, la nceput trebuie irigat, ns plantele nu necesit condiii speciale. TRUFANDALE SAU BIO. O ser pentru legume timpurii sau chiar bio ar putea fi o afacere pentru cei care au la dispoziie chiar i mai puin de un hectar. Pe o suprafa de jumtate de hectar de sere se poate ajunge la o producie de 40-50 de tone de legume crescute n sistem intensiv, sau 10-20 de tone pentru legumele bio. Investiia iniial poate fi dimensionat n funcie de suprafaa vizat, ns trebuie tiut c pentru construcia de solarii i sere un metru ptrat cost ntre 10 i 100 de euro. CHAMPIGNON I PLEUROTUS. Cultura ciupercilor poate fi realizat n dou variante, n ceea ce privete complexitatea tehnologic i a dotrilor. Cel mai facil este sistemul gospodresc. n funcie de posibilitile de nclzire (ciupercile au nevoie de cldur), se pot realiza dou-trei cicluri de cultur pe an, fr costuri deosebite. Sistemul intensiv permite realizarea a ase i chiar opt cicluri de cultur pe an, asigurndu-se un randament anual de 120-200 kilograme de ciuperci pe metrul ptrat de suprafa cultivat. ncepnd de la o plantaie de 100 de metri ptrai, pentru care investiia este de maximum 20.000 de euro, se poate spune c ciupercria este o afacere familial. TRANDAFIRI. Petalele sunt folosite pentru apa de trandafiri, dulceuri i peltele de trandafiri, siropuri, extract de ulei esenial pentru loiuni, creme, spunuri i alte produse cosmetice. Nu exist foarte muli agricultori care s

se fi implicat n acest domeniu, cel puin n Romnia. Investiia este destul de redus: se poate ncepe cu un teren de 100 de metri ptrai i 800-1.000 de euro pentru achiziia butailor, investiie care poate fi amortizat nc din primul an. O astfel de afacere se poate demara treptat, cu resurse limitate. Trandafirii necesit o atenie sporit - sunt mai sensibili la duntori i boli ns exist tratamente fitosanitare pentru orice afecteaz dezvoltarea acestora. TUTUN. Romnia import circa 70% din tutunul care se consum ntr-un an, motiv pentru care exist oportuniti de afaceri n aceast zon. n plus, ncepnd cu anul 2012, subvenia acordat cultivatorilor de tutun a crescut semnificativ, ajungnd la 1.235 de euro la hectar - cea mai mare subvenie acordat fermierilor romni. ns cultivarea tutunului necesit extrem de mult munc, chiar dac costurile de nfiinare nu sunt foarte mari (circa 2.000 de euro pe hectar). Productivitatea este de circa 1,8 tone la hectar, iar preul de vnzare de o mie de euro pe ton. Rmne un profit de aproximativ 400 de euro la hectar dup ce pltim toate cheltuielile, inclusiv cele cu fora de munc, spune Petru Bota, un cultivator de tutun din judeul Mure.