Calendar pentru plantarea legumelor în 2020!

Când se plantează legumele – calendarul pentru plantarea

răsadurilor sau direct a semințelor, un instrument ce nu trebuie să lipsească din ”portofoliul” micilor fermierilor
și a celor care își cultivă singuri legumele.

Pentru acest an, la semănatul sau plantatul legumelor trebuie luat în calcul atât regimul termic mai ridicat față
de normalul perioadei, mai ales la început de an, cât și deficitul de precipitații ce se manifestă încă din luna
ianuarie. Udarea după plantare este, astfel, obligatorie pentru viabilitatea culturilor de legume înființate
conform calendarului!

Pentru ca recolta din grădină să fie un succes vă recomandăm un calendar după care legumele care trebuie
plantate lunar:

Legume care se seamănă sau se plantează în februarie

20-28 februarie: morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, ridichi de lună, ceapă, usturoi, ceapă verde de iarnă,
mazăre, spanac, salată, plantarea rizomilor de hrean;
Semințele trebuie să fie sănătoase iar straturile de pământ se acoperă cu un rând fin de gunoi de grajd, nu prea
gros tocmai pentru a permite legumelor să răsară.

Legume care se seamănă sau se plantează în martie

1-10 martie: morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, ridichi de lună, ceapă, usturoi, arpagic, mazăre, spanac, salată
pentru căpățână;
10-20 martie: morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, ridichi de lună, ceapă, cartofi timpurii, mazăre, spanac, salată
pentru căpățână, măcriș;
20-30 martie: ridichi de lună, cartofi timpurii, spanac, măcriș, mărar, plantat soiuri de varză pentru producție
timpurie;
Tot în luna martie se poate face și repicatul răsadurilor în cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor
timpurii de câmp (tomate, ardei, vinete.
În a doua jumătate a lunii se plantează în răsadnițe castraveții și ardeii dar se pregătesc solariile pentru tomate și
vinete.  Tot în martie,  se continuă dezinfectarea răsadnițelor, solariilor cu formalină sau sulfat de cupru.

Legume care se seamănă sau se plantează în aprilie

1-10 aprilie: ridichi de vară, dovlecei, cartofi timpurii, spanac, ardei și roșii răsad, mărar, soiuri de varză pentru
producție timpurie;
10-20 aprilie: ridichi de vară, dovlecei, dovleci de copt, pepene galben, pepene verde, spanac, porumb pentru
fiert, mărar, plantat soiuri de varză pentru producția semitimpurie, plantat roșii și ardei;
20-30 aprilie sfecla roșie, castraveți, dovleac de copt, dovlecei, pepene verde, pepene galben, fasole, porumb
pentru fiert, mărar, plantat soiuri de varză pentru producție semitimpurie, plantat roșii și ardei.

Până la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta în grădină:

– Rădăcinoasele (morcovi, pătrunjel, păstârnac) în rânduri, distanță de 25 cm; salata, spanacul;

– Se seamănă soiuri de mazăre târzie, sfeclă roșie și sămânță de ceapă;

De la mijlocul lunii aprilie începe:

– Plantatul vărzoaselor, guliei și a conopidei;

– Semănatul cartofilor preîncolțiți la distanța de 70 cm între rânduri, iar pe rând, între cuiburi, 30-40 cm, la
adâncimea de 10 cm;
– Semănatul fasolei, castravetelui, pepenelui și dovlecelului;
– Se mai poate semăna încă sfecla roșie la 30 cm între rânduri;
– Plantarea țelinei la distanță de 40 cm între rânduri și pe rând;
– Semănatul porumbului dulce;
-La sfârșitul lunii se poate planta răsadul de roșii timpurii și ardei.
Atenție la semănat! Combinații bune: morcovi-mazăre semănate alternativ; ceapă-morcov semănate alternativ;
ceapă-sfeclă roșie-gulie; cartof timpuriu-mazăre; cartof-fasole sau ridiche de lună cu fasolea;
Combinații rele: ceapă-usturoi; morcov-pătrunjel; mazăre-fasole; castravete-cartof.

Legume care se seamănă sau se plantează în mai

1-20 mai: castraveți, fasole, porumb dulce, plantat ardei, roșii și vinete;

20-30 mai: plantat varză pentru producția de vară, plantat varză creață, plantat gulii, castraveți, andive, porumb
dulce, mărar, fasole verde.
Dacă nu produceți ecologic, înainte de plantarea răsadurilor este necesar să faceți o tratare a solului cu
următoarele substanțe: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie
dezinfectate cu soluție de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.
Mai puteți planta varza timpurie, conopida, broccoli și castraveții dar numai pe pământ umed, la o temperatură
de 7-10 grade Celsius. Dacă nu a plouat, udați terenul, operațiune care se repetă și după plantare.
Răsadurile vor avea roade după 50-60 de zile, timp în care trebuie să prășiți de 2 ori și să udați din 10 în 10 zile.
Controlați mereu răsadurile pe măsură ce cresc și nu ezitați să folosiți insecticide dacă vor apărea paraziți:
purici, fluturi sau muște.

Legume care se seamănă sau se plantează în iunie

1-10 iunie: varză pentru producția de vară,  varză creață, gulii, castraveți, andive, porumb dulce, mărar, fasole
verde;
10-20 iunie: castraveți, porumb dulce, mărar, fasole verde;
20-30 iunie:  varză pentru producția de toamnă, plantat gulii, sfeclă roșie, castraveții, cartofi de toamnă, fasole
verde, mărar.
Dacă nu ați reușit să terminați plantarea răsadurilor de legume în luna mai, aveți timp doar la începutul lunii
iunie să plantați răsadurile de roșii, ardei și vinete.
Pe soluri fertilizate cu îngrășământ organic plantează conopida, varza de toamnă, varza roșie, varza de
Bruxelles, gulia de toamnă și broccoli.
Atenție! Puteți să folosiți culturile succesive pe parcele eliberate după ceapa verde, salată, spanac, mazăre și
gulioare. În vederea înființării culturilor duble trebuie să curățați terenul de resturile vegetale, săpați și nivelați
pământul. Puteția cultiva fasole, ridichi de toamnă, castraveti de toamnă.
Este perioada ideală pentru palisarea, copilirea și cârnirea roșiilor timpurii.

Legume care se seamănă sau se plantează în iulie

1-10 iulie: plantat gulii, sfeclă roșie, cartofi de toamnă, plantat varză pentru producția de toamnă, fasole verde,
mărar;
10-20 iulie: sfecla roșie, castraveți, fasole verde, mărar;
20-30 iulie: ridichi de iarnă, spanac, mărar.
Atenție! Roșiile care încep să se măneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor și îndepărtarea fructelor
stricate.

Legume care se seamănă sau se plantează în august

1-10 august: ridichi de iarnă, spanac, mărar;

10-20 august: spanac, măcriș;
20-30 august: ceapa verde de iarnă, salata care iernează, spanac, măcriș.
Pe terenurile eliberate se poate semăna spanac, morcov și pătrunjel, pentru producția de primăvară.

Legume care se seamănă sau se plantează în septembrie

1-10 septembrie: ceapă verde de iarnă, salata care iernează, măcriș;

10-20 septembrie: spanac, măcriș;
20-30 septembrie: spanac.
Tot în luna septembrie este momentul strângerii semințelor pentru primăvară. La tomate, se aleg fructele mari,
specifice soiului, sănătoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun în vase cu apă, unde se spală bine.
După ce s-au spălat se îndepartează de pe semințe resturile de pulpă și se lasă apa să se liniștească. Semințele
bune se lasă la fund, în timp ce semințele seci plutesc la suprafață.

Legume care se seamănă sau se plantează în octombrie

1-10 octombrie: spanac pentru producția timpurie de primăvară;

Nu uitați! Pentru a avea legume proaspete primăvara devreme, este timpul să cultivați ceapa verde (de stufat),
usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezistă bine la temperaturi joase!

Legume care se seamănă sau se plantează în noiembrie

1-10 noiembrie: morcov, pătrunjel, ceapă, usturoi, mazăre – toate pentru productia timpurie din primăvara
următoare- plantare rizomilor de hrean.

Avantaje importante, mai ales in cazul gradinilor organice, poti obtine aplicand principiul rotatiei culturilor.

Ce este rotatia culturilor?

Rotatia culturilor in gradina de legume este o practica folosita cu succes in agricultura de mii de ani, si consta in
cultivarea in ani succesivi, pe aceleasi loturi de teren, a unor plante din specii diferite.

Ce scop are rotatia culturilor?

Rotatia culturilor in gradina de legume are trei beneficii majore:

1. Exploatarea optima a resurselor solului

Diversele specii de plante au necesitati diferite in ceea ce priveste apa si substantele nutritive, iar rotatia
culturilor nu doar ca asigura plantelor nutrientii necesari unei bune dezvoltari dar protejeaza in acelasi timp
solul de epuizarea anumitor compusi.

Mai mult chiar, anumite legume ajuta la acumularea unor nutrienti in sol, care vor fi bineveniti anul viitor altor
legume consumatoare ai acelor nutrienti (mazarea si fasolea fixeaza azotul in sol, care va fi benefic anul viitor
culturii de varza sau broccoli).

2. Minimizarea daunelor produse de boli si daunatori

Se stie ca fiecare familie de plante este afectata de daunatori specifici. De exemplu, morcovul atrage anumiti
viermi (viermi sarma), iar daca pe un strat veti cultiva ani la rand tot morcovi populatia de viermi din sol va
creste continuu ajungand sa va compromita intreaga recolta de morcovi. S-a constatat insa ca mazarea si fasolea
sunt putin afectate de prezenta acestui parazit, deci, dupa o cultura de morcovi puteti semana in anul viitor
mazare, ceea ce va duce la declinul populatiei de viermi.

Exemplul poate fi generalizat si la celelalte legume. Important este sa stiti ce daunatori sunt asociati fiecarei
familii de legume si sa intrerupeti an de an dezvoltarea acestora.

3. Imbunatateste structura solului, dat fiind ca diferitele legume au radacini de dimensiuni diferite si necesita
tehnici de cultivare diferite.

Cum se realizeaza rotatia culturilor?

Pentru ca o grupa de legume sa nu revina pe acelasi strat mai devreme de trei ani, vom imparti legumele in 3
grupe, in functie de necesitatile lor nutritive.

Grupa 1: tomate, ardei, vinete, cartofi, varza, broccoli, conopida, varza de Bruxelles, pepene, castravete

Grupa 2: morcov, pastarnac, telina, patrunjel, ridichi, sfecla rosie, ceapa, usturoi

Grupa 3: fasole, mazare, spanac, salata, dovleac, soia, porumb, floarea soarelui, plante aromatice

Poate mai aveti un strat dedicat plantelor perene, precum hreanul, leusteanul, rubarba, salvia etc, care vor forma
Grupa 4, a carei localizare ramane fixa de-a lungul anilor.

In imaginea de mai jos se observa ca abia in al patrulea an grupele de legume vor reveni pe aceleasi loturi de
teren.

Desigur, numarul, forma si dimensiunile parcelelor vor varia de la caz la caz, la fel si legumele care va plac si
pe care veti decide sa le cultivati, important este insa sa nu uitati ca principiul rotatiei culturilor aduce beneficii
reale in gradina de legume.

Aplicati in fiecare an cantitatea cea mai mare de compost pe parcela unde veti cultiva Grupa 1 de legume, cu
cel mai mare necesar de substante nutritive!
Alternativa la rotatia culturilor?

 Folosirea intensiva a ingrasamintelor chimice pentru a compensa disparitia substantelor nutritive din sol;
 Utilizarea insecticidelor si pesticidelor pentru a face fata bolilor si daunatorilor.

Care ar mai fi insa diferenta dintre legumele din supermarket si legumele gustoase si sanatoase pe care fiecare
ni le dorim pe masa, recoltate din propria gradina?

Sursa: CaseSiGradini.ro

Plante alelopate

Compatibilitate legume in gradina. In cazul in care cultivi morcovi, ar trebui sa stii ca acestia nu trebuie plantati
langa marar. Fasolea si mazarea au anumite efecte asupra unor soiuri de ardei, dar si asupra sfeclei.

Mai mult, fasolea si mazarea nu o sa creasca atunci cand sunt cultivate langa ceapa, usturoi sau praz. Salata
verde trebuie plantata departe de sfecla, patrunjel sau fasole.

Varza nu trebuie plantata langa conopida, pentru ca radacinile se umfla si nu va putea prelua planta.

De asemenea, rosiile si ridichile nu vor creste bine langa varza sau conopida. Varza de Bruxelles nu va creste
bine atunci cand este cultivata langa rosii ori capsuni.

Nici gulia, din aceeasi familie a verzei, nu va creste bine in apropierea rosiilor, a capusnilor ori a plantelor cu
pastai, fasole sau mazare.

Chiar daca galbenelele pot ajuta plantele pentru ca tin la departe daunatorii sau atrag anumite insecte benefice,
aceste flori pot afecta dezvoltarea plantelor cu pastai precum fasolea sau mazarea.

Compatibilitate legume in gradina. In cazul in care o sa cultivi floarea soarelui, ar trebui sa stii ca aceasta
trebuie sa fie tinuta departe de alte culturi, deoarece cojile si floarea soarelui contin substante toxice. Din
aceasta cauza, iarba sau alte plante din jur va fi afectata.

Daca vrei sa cultivi telina si sa ai o cultura bogata, ar trebui sa tii departe aceasta planta de pastarnac sau cartofi.

Si daca tot am adus vorba de cartofi, acestia ar trebui sa fie plantati departe de rosii, pepeni, napi, dovlecei,
castraveti sau floarea soarelui.

De asemenea, castravetii nu trebuie plantati in apropierea rosiilor, a conopidei, a cartofilor sau in apropierea
unor plante aromatice precum cimbru, rozmarin, bucuioc sau coriandru. Evita cultivarea castravetilor si in
apropierea lavandei.

Evita cultivarea pepenilor in apropierea dovleceilor, dar si a castravetilor ori a cartofilor. Broccoli si conopida
vor trebui cultivate departe de ardei, dovlecei, capsuni sau rosii. Nici sparanghelul nu trebuie tinut aproape de
usturoi, ceapa sau cartofi.

In cazul in care cultivi rosii, ar trebui sa stii ca acestea nu trebuie plantate langa coriandru ori castraveti. Si
porumbul trebuie tinut departe de rosii, pentru ca bolile se vor transmite foarte repede intre aceste asocieri