CÂND SE PLANTEAZĂ LEGUMELE ÎN

GRĂDINĂ! – CALENDAR PENTRU 2017

Când se plantează legumele în grădină

– calendarul pentru plantarea răsadurilor sau direct a semințelor, un instrument ce nu

trebuie să lipsească din ”portofoliul” micilor fermierilor și a celor care își cultivă singuri
legumele.

Legume care se seamănă sau se plantează în februarie

20-28 februarie: morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, ridichi de lună, ceapă, usturoi, ceapă verde
de iarnă, mazăre, spanac, salată, plantarea rizomilor de hrean;

Semințele trebuie să fie sănătoase iar straturile de pământ se acoperă cu un rând fin de gunoi de
grajd, nu prea gros tocmai pentru a permite legumelor să răsară.

Legume care se seamănă sau se plantează în martie

1-10 martie: morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, ridichi de lună, ceapă, usturoi, arpagic, mazăre,
spanac, salată pentru căpățână;
10-20 martie: morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, ridichi de lună, ceapă, cartofi timpurii, mazăre,
spanac, salată pentru căpățână, măcriș;

20-30 martie: ridichi de lună, cartofi timpurii, spanac, măcriș, mărar, plantat soiuri de varză
pentru producție timpurie;

Tot în luna martie se poate face și repicatul răsadurilor în cuburi sau ghivece nutritive destinate
culturilor timpurii de câmp (tomate, ardei, vinete.

În a doua jumătate a lunii se plantează în răsadnițe castraveții și ardeii dar se pregătesc solariile

pentru tomate și vinete.  Tot în martie,  se continuă dezinfectarea răsadnițelor, solariilor cu
formalină sau sulfat de cupru.

Legume care se seamănă sau se plantează în aprilie

1-10 aprilie: ridichi de vară, dovlecei, cartofi timpurii, spanac, ardei și roșii răsad, mărar, soiuri
de varză pentru producție timpurie;

10-20 aprilie: ridichi de vară, dovlecei, dovleci de copt, pepene galben, pepene verde, spanac,
porumb pentru fiert, mărar, plantat soiuri de varză pentru producția semitimpurie, plantat roșii și
ardei;

20-30 aprilie sfecla roșie, castraveți, dovleac de copt, dovlecei, pepene verde, pepene galben,
fasole, porumb pentru fiert, mărar, plantat soiuri de varză pentru producție semitimpurie, plantat
roșii și ardei.

Până la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta în grădină:

– Rădăcinoasele (morcovi, pătrunjel, păstârnac) în rânduri, distanță de 25 cm; salata, spanacul;

– Se seamănă soiuri de mazăre târzie, sfeclă roșie și sămânță de ceapă;

De la mijlocul lunii aprilie începe:

– Plantatul vărzoaselor, guliei și a conopidei;

– Semănatul cartofilor preîncolțiți la distanța de 70 cm între rânduri, iar pe rând, între cuiburi,
30-40 cm, la adâncimea de 10 cm;

– Semănatul fasolei, castravetelui, pepenelui și dovlecelului;

– Se mai poate semăna încă sfecla roșie la 30 cm între rânduri;

– Plantarea țelinei la distanță de 40 cm între rânduri și pe rând;

– Semănatul porumbului dulce;

-La sfârșitul lunii se poate planta răsadul de roșii timpurii și ardei.

Atenție la semănat! Combinații bune: morcovi-mazăre semănate alternativ; ceapă-morcov

semănate alternativ; ceapă-sfeclă roșie-gulie; cartof timpuriu-mazăre; cartof-fasole sau ridiche de
lună cu fasolea;

Combinații rele: ceapă-usturoi; morcov-pătrunjel; mazăre-fasole; castravete-cartof.

Legume care se seamănă sau se plantează în mai

1-20 mai: castraveți, fasole, porumb dulce, plantat ardei, roșii și vinete;

20-30 mai: plantat varză pentru producția de vară, plantat varză creață, plantat gulii, castraveți,
andive, porumb dulce, mărar, fasole verde.

Dacă nu produceți ecologic, înainte de plantarea răsadurilor este necesar să faceți o

tratare a solului cu următoarele substanțe: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De
asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu soluție de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-
3%.

Mai puteți planta varza timpurie, conopida, broccoli și castraveții dar numai pe pământ umed, la
o temperatură de 7-10 grade Celsius. Dacă nu a plouat, udați terenul, operațiune care se repetă și
după plantare.

Răsadurile vor avea roade după 50-60 de zile, timp în care trebuie să prășiți de 2 ori și să udați
din 10 în 10 zile. Controlați mereu răsadurile pe măsură ce cresc și nu ezitați să folosiți
insecticide dacă vor apărea paraziți: purici, fluturi sau muște.

Legume care se seamănă sau se plantează în iunie

1-10 iunie: varză pentru producția de vară,  varză creață, gulii, castraveți, andive, porumb dulce,
mărar, fasole verde;

10-20 iunie: castraveți, porumb dulce, mărar, fasole verde;

20-30 iunie:  varză pentru producția de toamnă, plantat gulii, sfeclă roșie, castraveții, cartofi de
toamnă, fasole verde, mărar.

Dacă nu ați reușit să terminați plantarea răsadurilor de legume în luna mai, aveți timp doar la
începutul lunii iunie să plantați răsadurile de roșii, ardei și vinete.

Pe soluri fertilizate cu îngrășământ organic plantează conopida, varza de toamnă, varza roșie,
varza de Bruxelles, gulia de toamnă și broccoli.

Atenție! Puteți să folosiți culturile succesive pe parcele eliberate după ceapa verde, salată,
spanac, mazăre și gulioare. În vederea înființării culturilor duble trebuie să curățați terenul de
resturile vegetale, săpați și nivelați pământul. Puteția cultiva fasole, ridichi de toamnă, castraveti
de toamnă.

Este perioada ideală pentru palisarea, copilirea și cârnirea roșiilor timpurii.

Legume care se seamănă sau se plantează în iulie

1-10 iulie: plantat gulii, sfeclă roșie, cartofi de toamnă, plantat varză pentru producția de toamnă,
fasole verde, mărar;

10-20 iulie: sfecla roșie, castraveți, fasole verde, mărar;

20-30 iulie: ridichi de iarnă, spanac, mărar.

Atenție! Roșiile care încep să se măneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor și
îndepărtarea fructelor stricate.

Legume care se seamănă sau se plantează în august

1-10 august: ridichi de iarnă, spanac, mărar;

10-20 august: spanac, măcriș;

20-30 august: ceapa verde de iarnă, salata care iernează, spanac, măcriș.

Pe terenurile eliberate se poate semăna spanac, morcov și pătrunjel, pentru producția de

primăvară.

Legume care se seamănă sau se plantează în septembrie

1-10 septembrie: ceapă verde de iarnă, salata care iernează, măcriș;

10-20 septembrie: spanac, măcriș;

20-30 septembrie: spanac.

Tot în luna septembrie este momentul strângerii semințelor pentru primăvară. La tomate, se aleg
fructele mari, specifice soiului, sănătoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun în vase
cu apă, unde se spală bine. După ce s-au spălat se îndepartează de pe semințe resturile de pulpă și
se lasă apa să se liniștească. Semințele bune se lasă la fund, în timp ce semințele seci plutesc la
suprafață.

Legume care se seamănă sau se plantează în octombrie

1-10 octombrie: spanac pentru producția timpurie de primăvară;

Nu uitați! Pentru a avea legume proaspete primăvara devreme, este timpul să cultivați ceapa
verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezistă bine la
temperaturi joase!

Legume care se seamănă sau se plantează în noiembrie

1-10 noiembrie: morcov, pătrunjel, ceapă, usturoi, mazăre – toate pentru productia timpurie din
primăvara următoare- plantare rizomilor de hrean.

Duşmănii şi prietenii vegetale

„Amplasarea legumelor în grădină nu se face întâmplător, iar o aşezare greşită poate
compromite de cele mai multe ori producţia, pe când una ştiinţifică poate aduce numeroase
beneficii pe partea de chimie a solului sau de combatere a dăunătorilor”, explică inginerul Arhip.
Spre exemplu, cu toată în salată merg foarte bine împreună, în grădină roşiile şi castraveţii nu se
înţeleg foarte bine, deoarece amândouă sunt mari consumatoare de apă şi de nutrienţi. În plus,
„se bat” cam pe acelaşi tip de microelemente şi nu suportă concurenţa pentru lumină. În schimb,
morcovul, păstârnacul, pătrunjelul şi mărarul sunt benefice culturii de roşii pentru că atrag
gărgăriţe, călugăriţe şi păianjeni care se hrănesc cu dăunătorii roşiilor. Fasolea este, de asemenea,
o plată foarte prietenoasă, plus că fixeaxă azotul în sol, fiind, practic, o plantă „fertilizatoare”
pentru altele. Interesant este că tocmai renunţarea la o ordinea creată artificial, doar de dragul
organizării, şi imitarea „dezordinii” naturii ar putea da culturilor dumneavostră mai multa
vigoare şi poate preveni pierderile cauzate de insecte şi boli. Vă prezentăm în cele ce urmează o
serie de reguli de asociere a culturilor. Roşiile Tomatele cresc bine pe lângă sparanghel, busuioc,
fasole, morcovi, ţelină, mărar, salată verde, pepene şi ceapă, dar nu pe lângă castraveţi, broccoli,
conopidă, varză sau porumb. Castraveţii Castraveţii îi puteţi pune pe lângă fasole, varză,
conopidă, porumb, salată verde, mazăre, ridichi şi floarea-soarelui, evitând însă zonele cu ierburi
aromatice, pepeni şi cartofi. Varza Varza nu creşte bine pe lângă broccoli, conopidă, capşuni şi
roşii, dar are în schimb mulţi „prieteni”: fasolea, ţelina, castraveţii, mărarul, salata, ceapa,
cartofii, spanacul, salvia şi cimbrul. Fasolea Are de asemenea numeroşi prieteni (sfecla, broccoli,
varza, morcovii, ţelina, conopida, porumbul, castraveţii, dovleceii, vinetele, roşiile, cartoful,
ridichea şi mazărea),dar şi câţiva duşmani (ceapa, usturoiul, ardeiul şi floarea-soarelui). Alte
ponturi legate de structura grădinii Mai este bine să ştiţi că nu trebuie să puneţi morcovi pe lângă
mărar şi pătrunjel (decât dacă vreţi să aveţi morcov cu aromă de pătrunjel, iar pătrunjelul ierbos
şi fad; cele două plante se polenizează reciproc), salata pe lângă broccoli, ceapa pe lângă fasole,
mazăre şi salvie sau ardei pe lângă fasole. Interesant este că flori precum crăiţele sau condurul
doamnei (ale cărei flori sunt şi comestibile) fac bine grădinii de legume deoarece atrag multe
insecte polenizatoare. Mic calendar horticol Legume care se seamănă sau se plantează în mai: 1-
20 mai - castraveţi, fasole, porumb dulce, plantat ardei, roşii şi vinete; 20-30 mai - plantat varză
pentru producţia de vară, plantat varză creaţă, plantat gulii, castraveţi, andive, porumb dulce,
mărar, fasole verde. Legume care se seamănă sau se plantează în iunie: 1-10 iunie -varză pentru
producţia de vară, varză creaţă, gulii, castraveţi, andive, porumb dulce, mărar, fasole verde; 10-
20 iunie - castraveţi, porumb dulce, mărar, fasole verde; 20-30 iunie - varză pentru producţia de
toamnă, plantat gulii, sfeclă roşie, castraveţii, cartofi de toamnă, fasole verde, mărar.
Creşterea răsadurilor
Unele soiuri de plante trebuie semănate în ghivece sau în tăviţe amplasate pe pervazul ferestrei
ori în răsadniţe şi sere. În funcţie de soi, răsadurile se replantează apoi în grădină, începând cu
luna aprilie sau după mijlocul lunii mai.

Plantele iubitoare de căldură, precum ardeii şi peperoncino, vinetele, anghinarea şi roşiile, au

nevoie de minimum 2 luni de cultivare în spaţii protejate înainte de a fi plantate în grădină.
Plantele din aceste soiuri, pe care urmaţi să le plantaţi în grădină sau în sere neîncălzite, ar trebui
semănate în tăviţe alveolare pentru răsaduri ideal la început sau la mijloc de martie, iar seminţele
lăsate să germineze la o temperatură ambiantă de circa 20 °C. După ce au apărut primele frunze
adevărate, replantaţi răsadurile în ghivece mai mari.
În cazul plantelor din regiuni mai calde cu creştere rapidă, precum dovleceii, castraveţii, pepenii
şi porumbul dulce, este suficient semănatul în cursul lunii aprilie. Aşezaţi câte 1-2 seminţe la o
adâncime de 3 cm în ghivece nu foarte mici şi lăsaţi-le la germinat la circa 20°C. În cazul în care
germinează ambele seminţe, îndepărtaţi plăntuţa mai firavă.

Dintre florile de vară, pentru soiuri precum lobelia, gura-leului, crăiţe, creasta-cocoşului, petunii
şi cârciumărese, semănatul să realizează în lunile februarie şi martie în casă sau în sere încălzite,
deoarece perioada de dezvoltare până la înflorire este relativ lungă. Semănate direct în grădină,
aceste plante ar începe să înflorească de-abia la finalul verii.

În cazul multor ierburi aromatice, dacă doriţi să începeţi relativ devreme să recoltaţi, se
recomandă, de asemenea, creşterea răsadurilor în casă deoarece cele mai multe astfel de plante
au nevoie de o temperatură de germinare de peste 20°C. Semănatul se realizează în tăviţe
alveolare, după care plantele tinere se transplantează în ghivece mici.
În cazul busuiocului şi arpagicului se recomandă, de asemenea, realizarea de răsaduri, însă în
mod diferit. Semănaţi circa 10 seminţe într-un ghiveci mai mare cu pământ pentru răsaduri sau
pentru ierburi aromatice.

Dacă doriţi să recoltaţi timpuriu salate, conopidă, varză albă sau roşie ori sfeclă pentru frunze, se
recomandă, de asemenea, semănatul în lunile februarie-martie în casă, în ghivece mici sau în
tăviţe alveolare. Temperatura de germinare este însă mai mică, în funcţie de specie, între 10°C şi
20°C. Răsadurile de legume se transplantează apoi în grădină în lunile martie şi aprilie. Puteţi
cultiva în ghivece şi generaţii mai târzii, avantajul fiind faptul că acestea ajung în straturile din
grădină ca răsaduri mai mari, având astfel faţă de buruieni un avantaj la start. În plus, puteţi
recunoaşte mai lesne care sunt plantele de cultură şi care sunt buruienile.
Condiţiile corecte de semănat (momentul pentru semănat,
adâncimea de semănat şi multe altele)
Momentul corect al semănatului este esenţial. În caz contrar, nu vă veţi putea bucura de o recoltă
sau de o înflorire bogate. Cele mai multe soiuri de plante se seamănă primăvara, unele însă şi la
final de iarnă sau la începutul verii sau în perioade diferite.
Tabelul de mai jos vă oferă o privire de ansamblu asupra metodei corecte de semănat pentru
diverse culturi de legume. Vă rugăm să ţineţi cont de faptul că în special temperatura de
semănare poate varia de la specie la specie. Informaţiile exacte sunt înscrise pe ambalajul
seminţelor.

Ghid
Semănarea şi creşterea răsadurilor

Semănarea directă
Creşterea răsadurilor
Călirea şi protejarea răsadurilor

Minunile creşterii! Orice grădinar pasionat cunoaşte acest proces fascinant. Lăsaţi să vi se
prelingă printre degete pământ bine mirositor şi afânat de grădină. Acoperiţi o sămânţă, iar după
o vreme puteţi observa cum o mică plăntuţă îţi croieşte drum către lumina zilei. Aici v-am adunat
informaţii despre semănarea directă şi creşterea răsadurilor.

Explicarea noţiunilor de bază privind cultivarea plantelor

Locul de semănare

Pentru creşterea răsadurilor în casă, trebuie să alegeţi un loc luminos şi cald, fără expunere
directă la soare. Ghivecele sau tăviţele alveolare pentru răsaduri nu trebui să stea direct pe
calorifer.

Momentul semănării

Cele mai multe plante se însămânţează primăvara, însă unele se seamănă şi la final de iarnă
(tufe), la începutul verii (plante bianuale, andive, varză chinezească) sau la finalul verii
(valeriană, leurdă). Pe ambalajul seminţelor este indicat şi momentul ideal pentru semănare.

Seminţele care germinează la întuneric

Seminţele care germinează obligatoriu la întuneric nu au voie să intre în contact cu lumina, în

caz contrar nu vor germina. Din această categorie fac parte, de ex. castravetele, nemţişorul, nu-
mă-uita sau nalba-de-grădină. Aceste seminţe trebuie îngropate la câţiva centimetri în pământ.
Seminţele celor mai multe soiuri de plante germinează neutru,adică sunt influenţate doar
marginal de lumină. Din raţiuni practice (ca protecţie împotriva uscării şi, în exterior, a
păsărilor), aceste seminţe se acoperă totuşi cu pământ.

Cotiledoanele

Cotiledoanele sunt primele frunzuliţe care apar după germinare din seminţele umflate. Acestea
arată altfel decât frunzele „adevărate” care apar ulterior şi, spre deosebire de acestea, se formează
din nutrienţii din sămânţă şi nu prin fotosinteză.

Seminţele care germinează la lumină

Seminţele care germinează obligatoriu la lumină au nevoie de o cantitate suficientă de lumină

pentru a germina. Din această categorie fac parte numeroase ierburi aromatice, precum busuiocul
şi cimbrul, care posedă seminţe foarte fine. Din acest motiv, acestea nu trebuie nicidecum
acoperite cu pământ.

Seminţele care germinează neutru sunt influenţate doar marginal de lumină. Din raţiuni practice
(ca protecţie împotriva uscării şi, în exterior, a păsărilor), aceste seminţe se acoperă totuşi cu
pământ.

Replantarea

Atunci când plantele tinere sunt prea dese, iar cu timpul ar creşte prea lungi şi prea subţiri,
acestea trebuie replantate.

Plăntuţele se ridică din pământ cu ajutorul unui beţigaş pentru repicat sau cu ajutorul cuţit mic
(atenţie: manevraţi plăntuţele cu grijă şi nu trageţi prea tare!). Se face o mică gaură în noul
ghiveci sau taviţă cu mâna sau cu beţigaşul pentru repicat, în care se aşează câte o plantă (o
plantă în fiecare ghiveci sau compartiment). Se astupă gaura cu pământ şi se apasă uşor.

Lucraţi la început încet, precis şi cu atenţie, deoarece tinerele plăntuţe se rup uşor. Prin practică,
vă veţi perfecţiona!

Soiuri rezistente şi tolerante

Acestea sunt soiuri de legume de calitate superioară, cultivate special, care sunt mai puţin
sensibile la dăunătorii şi la bolile care pot afecta culturile. Un exemplu sunt soiurile de roşii
rezistente la mana de roşii sau care au cel puţin un grad ridicat de toleranţă. Acestea nu sunt
aproape deloc afectate de această boală.

Merită să alegeţi astfel de soiuri mai scumpe deoarece veţi evita astfel efortul, supărarea şi
costurile pe care vi le-ar produce o eventuală îmbolnăvire a culturilor!
Rărirea

Rărirea presupune replantarea răsadurilor straturilor din grădină, în linii, pentru ca plantele să
crească la o distanţă egală între ele şi să nu apară goluri.

În cazul seminţelor ieftine sau mai vechi, se recomandă semănarea mai deasă de la bun început,
ulterior plăntuţele prea înghesuite urmând a fi rărite. Procedura este rapidă, iar plăntuţele nu vor
fi „stresate” prin replantare.

Aici aveţi acces direct la sortimentul „Seminţe”

Diferite metode de semănare

Există diverse metode pentru semănarea plantelor. În principiu, se face o distincţie între
semănarea directă şi producerea răsadurilor.

Semănarea directă

Numeroase plante pot fi semănate direct, în special soiurile de legume autohtone robuste. Le
puteţi semăna direct în grădină. De exemplu, spanacul, sfecla pentru frunze, ridichiile şi hreanul,
morcovii, fasolea, mazărea, ceapa, valeriana, feniculul şi ridichiile roşii. Dintre plantele
înfloritoare, pot fi semănate direct gălbenelele, macul californian, floarea-soarelui, ochiul-boului
şi numeroase alte soiuri, iar dintre ierburile aromatice, de exemplu mărarul.
Culturile mai târzii de salate, precum şi cruciferele se seamănă de asemenea direct în grădină,
deoarece efortul este astfel mai redus decât în cazul cultivării răsadurilor în tăvi alveolare.

Pregătirile trebuie realizate în felul următor:

Înainte de semănatul direct, îndepărtaţi buruienile din strat.

Cu 2-4 săptămâni înainte de semănat, o fertilizare organică sau o porţie de compost nu
dăunează.
Înainte de semănat, solul trebuie să fie afânat şi pe cât posibil fără pietre.

Există două modalităţi de a distribui seminţele în sol.

semanarea si cresterea rasadurilor

1. Semănatul pe rânduri

Atunci când doriţi să semănaţi legume, ar trebui să distribuiţi seminţele pe rânduri. În funcţie de
soi, se trasează pe sol şanţuri cu o adâncime de cca. 1-5 cm. Puteţi folosi în acest scop coada unei
unelte de grădină sau a unei sape de grădină mici. Împrăştiaţi seminţele în şanţ şi acoperiţi-le
apoi cu pământ. Distanţa dintre seminţele individuale ar trebui să se orienteze după mărimea
viitoare a plantei şi este indicată pe ambalaj.

Nu uitaţi să marcaţi fiecare rând cu o etichetă pentru plante.

În special la seminţele mai vechi, este recomandabil să împrăştiaţi seminţele mai des, deoarece
acestea nu mai germinează toate garantat. Astfel pot eventual apărea goluri în strat sau plantele
vor trebui rărite.
Aici aveţi acces direct la sortimentul „Seminţe de legume”
flori salbatice

2. Semănarea pe suprafaţă întinsă

În cazul acestei metode de semănat, seminţele se împrăştie peste întregul strat în cantitate
generoasă. Seminţele nu ar trebui să fie prea înghesuite pentru a nu împiedica creșterea lor. De
regulă, seminţele ar trebui să se găsească la o distanţă de două lăţimi de deget una de alta. Puteţi
încorpora seminţele uşor cu grebla în sol, pentru a nu fi suflate de vânt. Udaţi cu atenţie, pentru a
nu spăla seminţele cu un jet prea puternic. Gălbenelele, spanacul, genul Aster şi multe alte
combinații de flori se seamănă folosind această metodă.
Avantaj: stratul are un aspect mai natural, ceea ce constituie un avantaj mai ales la combinațiile
de flori de câmp.
Dezavantaj: buruienile se recunosc mai greu.

Pe lângă seminţele pe care le puteţi semăna direct, mai aveţi nevoie de următoarele ustensile:

Uneltele de mână pentru grădinărit adecvate - indispensabilă pentru afânarea solului şi pentru
trasarea şanţurilor este sapa de grădină.
Etichete practice pentru plante, pentru fiecare rând şi fiecare strat.
Folie geotextilă, respectiv răsadniţă, în special în regiunile cu temperaturi mai reci primăvara,
deoarece în caz contrar nu se poate păstra întotdeauna temperatura optimă de germinare.

Creşterea răsadurilor

Unele soiuri de plante trebuie semănate în ghivece sau în tăviţe amplasate pe pervazul ferestrei
ori în răsadniţe şi sere. În funcţie de soi, răsadurile se replantează apoi în grădină, începând cu
luna aprilie sau după mijlocul lunii mai.

Plantele iubitoare de căldură, precum ardeii şi peperoncino, vinetele, anghinarea şi roşiile, au

nevoie de minimum 2 luni de cultivare în spaţii protejate înainte de a fi plantate în grădină.
Plantele din aceste soiuri, pe care urmaţi să le plantaţi în grădină sau în sere neîncălzite, ar trebui
semănate în tăviţe alveolare pentru răsaduri ideal la început sau la mijloc de martie, iar seminţele
lăsate să germineze la o temperatură ambiantă de circa 20 °C. După ce au apărut primele frunze
adevărate, replantaţi răsadurile în ghivece mai mari.
În cazul plantelor din regiuni mai calde cu creştere rapidă, precum dovleceii, castraveţii, pepenii
şi porumbul dulce, este suficient semănatul în cursul lunii aprilie. Aşezaţi câte 1-2 seminţe la o
adâncime de 3 cm în ghivece nu foarte mici şi lăsaţi-le la germinat la circa 20°C. În cazul în care
germinează ambele seminţe, îndepărtaţi plăntuţa mai firavă.

Dintre florile de vară, pentru soiuri precum lobelia, gura-leului, crăiţe, creasta-cocoşului, petunii
şi cârciumărese, semănatul să realizează în lunile februarie şi martie în casă sau în sere încălzite,
deoarece perioada de dezvoltare până la înflorire este relativ lungă. Semănate direct în grădină,
aceste plante ar începe să înflorească de-abia la finalul verii.

În cazul multor ierburi aromatice, dacă doriţi să începeţi relativ devreme să recoltaţi, se
recomandă, de asemenea, creşterea răsadurilor în casă deoarece cele mai multe astfel de plante
au nevoie de o temperatură de germinare de peste 20°C. Semănatul se realizează în tăviţe
alveolare, după care plantele tinere se transplantează în ghivece mici.
În cazul busuiocului şi arpagicului se recomandă, de asemenea, realizarea de răsaduri, însă în
mod diferit. Semănaţi circa 10 seminţe într-un ghiveci mai mare cu pământ pentru răsaduri sau
pentru ierburi aromatice.

Dacă doriţi să recoltaţi timpuriu salate, conopidă, varză albă sau roşie ori sfeclă pentru frunze, se
recomandă, de asemenea, semănatul în lunile februarie-martie în casă, în ghivece mici sau în
tăviţe alveolare. Temperatura de germinare este însă mai mică, în funcţie de specie, între 10°C şi
20°C. Răsadurile de legume se transplantează apoi în grădină în lunile martie şi aprilie. Puteţi
cultiva în ghivece şi generaţii mai târzii, avantajul fiind faptul că acestea ajung în straturile din
grădină ca răsaduri mai mari, având astfel faţă de buruieni un avantaj la start. În plus, puteţi
recunoaşte mai lesne care sunt plantele de cultură şi care sunt buruienile.
Aici aveţi acces direct la sortimentul „Seminţe”

Condiţiile corecte de semănat (momentul pentru semănat, adâncimea de semănat şi multe altele)

Momentul corect al semănatului este esenţial. În caz contrar, nu vă veţi putea bucura de o recoltă
sau de o înflorire bogate. Cele mai multe soiuri de plante se seamănă primăvara, unele însă şi la
final de iarnă sau la începutul verii sau în perioade diferite.
Tabelul de mai jos vă oferă o privire de ansamblu asupra metodei corecte de semănat pentru
diverse culturi de legume. Vă rugăm să ţineţi cont de faptul că în special temperatura de
semănare poate varia de la specie la specie. Informaţiile exacte sunt înscrise pe ambalajul
seminţelor.

Tabel pentru semănat legume

Tip de plantă Momentul optim de semănat Metoda de semănat Locul de semănare
Adâncimea de semănare
Temperatura de germinare optimă
Roşii, ardei, vinete Februarie-martie Răsaduri în ghivece, tăviţe alveolare Pervazul
ferestrei, sere încălzite 0,5-1 cm cca. 18-25 °C
Castravete, dovlecei, dovleac Finalul lunii aprilie/mijlocul-finalul lunii mai
Răsaduri în ghivece/semănate direct Pervazul ferestrei, sere încălzite/
Exterior 3 cm cca. 18-25 °C
Fasole Mai-iulie Semănare directă Exterior 3 cm cca. 15-25 °C
Mazăre Aprilie-mai Semănare directă Exterior 3 cm cca. 10-20 °C
Valeriană August-octombrie; februarie-martie Semănare directă Exterior, răsadniţă
1 cm cca. 5-20°C
Salată şi salată creaţă Martie-iunie*/aprilie-iunie Răsaduri în tăviţe alveolare*/semănare
directă** Pervazul ferestrei, sere încălzite, răsadniţă/exterior 0,5-1 cm cca. 6-18 °C
Andive şi salată radicchio Mai-iulie Semănare directă Exterior, răsadniţă 0,5-1
cm cca. 15-22 °C
Cruciferele (cu excepţia verzei chinezeşti) Martie-mai /
Aprilie-mai Răsaduri în tăviţe alveolare, semănare directă/semănare directă Pervazul
ferestrei, sere încălzite, răsadniţă/exterior 0,5-1 cm cca. 15-20 °C
Varza chinezească Iulie-august Semănare directă Exterior 2 cm cca. 18-20 °C
Sfeclă pentru frunze, sfeclă-roşie Martie-iunie/mai-iunie Răsaduri în ghivece, tăviţe
alveolare, semănare directă*/semănare directă Pervazul ferestrei, sere încălzite,
răsadniţă/exterior 3 cm cca. 15-22 °C
Pepene Finalul lunii aprilie - mijlocul lunii mai Răsaduri în ghivece Pervazul
ferestrei, sere încălzite 0,5-1 cm cca. 20-26 °C
Morcov Martie-iunie Semănare directă Exterior, răsadniţă 2 cm cca. 6-20 °C
Ceapă, praz Martie - aprilie Semănare directă Exterior, răsadniţă 2 cm cca.
15-20 °C
Ridichii Ianuarie-martie sau august-septembrie Semănare directă Exterior,
răsadniţă, sere neîncălzite 0,5-1 cm cca. 6-20 °C
Sfeclă Aprilie-iunie Semănare directă Exterior, răsadniţă 3 cm cca. 15-22 °C
Spanac Martie - aprilie Semănare directă Exterior, răsadniţă 2 cm cca.
10-20 °C
Majoritatea ierburilor aromatice Martie-iunie Răsaduri în ghivece, tăviţe alveolare
Răsadniţă, seră, pervaz 0-0,5 cm în jur de 20 °C

simbol gradina

Sfat: Plantaţi răsadurile de roşii, dovlecei, ardei, pepene, dovleac şi castraveţi în grădină de-abia
după mijlocul lunii mai, atunci când nu se mai aşteaptă nopţi friguroase. Alte culturi, de exemplu
salatele, pot suporta geruri scurte, situaţie în care ar trebui acoperite cu folie geotextilă.

Semănarea şi creşterea răsadurilor - aşa se procedează

Pe lângă seminţe, pentru creşterea răsadurilor aveţi nevoie de următoarele ustensile:

pământ sterilizat, nu foarte bogat în nutrienţi. Recomandăm substratul pentru cultivare de la

FloraSelf fără turbă!
O seră pentru pervaz asigură umiditatea corespunzătoare a aerului şi ţine la distanţă dăunătorii,
de exemplu sciaridele.
În funcţie de cultură şi de gust, ghivece pentru răsaduri sau tăviţe alveolare pentru răsaduri.
Ghivecele din plastic au, ce-i drept, avantajul de a putea fi refolosite, însă ghivecele de turbă pot
fi plantate direct, fără a scoate răsadurile. Rădăcinile rămân astfel intacte.
Atenţie: La tăviţele alveolare din turbă, decupaţi cu atenţie fiecare compartiment cu foarfeca şi
plantaţi răsadurile la distanţele corespunzătoare.
Un pulverizator cu presiune: în funcţie de cantitatea de seminţe, în variantă mai mică sau mai
mare

Este pregătit totul pentru semănare? Excelent! Haideţi atunci să începeţi semănatul - aşa trebuie
să procedaţi:
semanarea si cresterea rasadurilor 1

1. Umpleţi tăviţa de semănat cu pământ şi inscripţionaţi-o

Înainte de semănare, asiguraţi-vă că substratul este la temperatura camerei şi că prezintă o
structură aerată, uşor umezită. Substratul de semănat prea uscat trebuie umezit uşor cu un
pulverizator (însă niciodată udat în mod exagerat!) Umpleţi tăviţa de semănat sau ghiveciul în
proporţie de circa 2/3 cu pământ şi apăsaţi uşor. Inscripţionaţi cel mai bine imediat fiecare
ghiveci sau tăviţă alveolară cu etichete pentru plante (indicaţi specia, soiul şi data la care aţi
semănat).
semanarea si cresterea rasadurilor 2

2. Semănarea
Distribuiţi acum seminţele în mod uniform şi nu foarte înghesuite. Dacă seminţele sunt mai
vechi, împrăştiaţi, în principiu, mai multe seminţe, deoarece rata de germinare a acestora este
mai mică. Seminţele care germinează la lumină trebuie numai apăsate în substrat. În funcţie de
cultură, puteţi, de asemenea, să cerneţi pe deasupra 0,5-3 cm de pământ pentru semănat (regulă
de bază: acoperiţi seminţele cu un strat de pământ gros de circa 3 ori diametrul sămânţei), după
care presaţi uşor substratul. În cazul seminţelor mai mari, de ex. de castravete sau de dovleac,
procedaţi în felul următor: faceţi o gaură în substrat cu instrumentul de repicare, introduceţi
sămânţa şi umpleţi din nou gaura cu pământ.
semanarea si cresterea rasadurilor 3

3. Udaţi seminţele şi menţineţi substratul umed

Udaţi acum ghiveciul sau tăviţa alveolară cu mare grijă cu o stropitoare (cu cap care stropeşte în
ploaie) sau stropiţi bine cu un pulverizator. Menţineţi apoi substratul permanent umed. Reuşiţi
acest lucru cel mai bine într-o seră de cameră sau dacă acoperiţi tăviţele cu o folie de plastic. Pe
cât posibil, menţineţi permanent temperatura optimă de germinare. Aerisiţi ghivecele minimum o
dată pe zi, pentru a nu se forma ciuperci pe sol sau mucegaiuri!
semanarea si cresterea rasadurilor 4

4. După germinare, îngrijiţi şi repicaţi plantele

După ce majoritatea plantelor au germinat, îndepărtaţi folia de plastic sau capacul. Puteţi acum
aşeza ghivecele şi tăviţele într-un loc mai răcoros (circa 15°C). Asiguraţi-vă că tinerele plăntuţe
au parte de suficientă lumină (lumina insuficientă face ca plantele să crească prea lungi şi să se
îndoaie). Cel târziu după ce plăntuţele au format pe lângă cotiledoane şi primele frunze
„adevărate”, acestea ar trebui mutate în ghivece sau în tăvi mai mari („repicare”).
Repicarea plantelor tinere - aşa se procedează:

1. Extrageţi plăntuţa cu grijă din desişul de plante, cu ajutorul unui beţigaş de repicat. În niciun
caz nu trebuie să trageţi cu putere de aceasta!
2. Aşezaţi puţin plăntuţa alături.
3. Faceţi o găurică cu beţigaşul pentru repicat.
4. Aşezaţi plăntuţa în gaură (rădăcinile trebuie să fie complet acoperite de pământ).
5. Acoperiţi din nou gaura cu pământ cu ajutorul beţigaşului şi apăsaţi apoi uşor substratul.

simbol gradina
Sfat pentru grădinari: Dacă creşteţi răsaduri pe pervaz, închideţi obligatoriu caloriferul aflat
dedesubt. În plus, se recomandă să asiguraţi un iluminat artificial cu becuri alb clar (tub
fluorescent sau LED). Cele mai bune rămân serele sau răsadniţele,deoarece plantele primesc
acolo mereu o cantitate suficientă de lumină.

Călirea şi protejarea răsadurilor

Obişnuiţi plăntuţele treptat cu mediul exterior, aşezându-le afară timp de câteva ore în zilele
călduroase (de la 10°C). La început, tinerele plante suportă radiaţia solară directă numai un timp
foarte scurt, însă cu timpul se obişnuiesc cu o expunere mai îndelungată.
Răsadurile de salate şi de crucifere pot fi plantate în grădină începând din luna aprilie, atunci
când nu se mai aşteaptă decât eventuale îngheţuri uşoare. Pentru siguranţă, protejaţi totuşi
tinerele legume cu o folie geotextilă. Aceasta ţine la distanţă dăunătorii precum păduchii-de-
pământ şi accelerează creşterea.
La mijlocul lunii mai, soiurile sensibile la îngheţ (de exemplu toate legumele fructoase) pot fi
eliberate în exterior, adică transplantate în grădină.
În ghidul nostru „Cultivarea legumelor”, vă arătăm cum continuă cultivarea după etapa
semănatului!

Protejaţi semănăturile ămpotriva melcilor

Seminţele germinate şi plantele tinere acţionează ca un magnet asupra melcilor. Puteţi folosi
granule de combatere a melcilor, care trebuie însă distribuite regulat (respectaţi indicaţiile de pe
ambalaj!). Mult mai eficiente sunt însă protecţiile pentru plante, respectiv gardurile antimelci.
Dacă sunt instalate deja la înfiinţarea straturilor (verificaţi înainte dacă solul are ouă de melci),
ţin la distanţă dăunătorii pe termen lu

Îngrășământ eficient din drojdie!

Grădinărit

Practic fiecare grădinar și amator de plante de interior folosește îngrășăminte. Cineva cumpără
îngrășăminte gata pregătite, cineva le prepară în casă. Astăzi vom vorbi despre un îngrășământ
accesibil și foarte util pe bază de drojdie.

Ce este drojdia? Drojdia este un grup de ciuperci unicelulare. Există aproximativ 1.500 de specii.
De regulă, celule de drojdie au diametrul de 3–7 microni. Drojdia este probabil unul dintre cele
mai vechi „organisme domestice”. De mii de ani, oamenii o folosesc pentru fermentare și
coacere.

Deci, drojdia secretă multe substanțe utile pentru plante: tiamina, vitaminele grupei B, auxine,
citokinine. Plantele reacționează foarte bine la toate aceste substanțe. Fertilizările cu drojdie
sporesc activitatea microorganismelor din sol, activează prelucrarea substanțelor organice,
eliminând fosfor și azot, și stimulează rădăcinile plantelor.
De asemenea, conform experimentelor, se știe că substanțele eliminate de celulele de drojdie
grăbesc înrădăcinarea butașilor, accelerează apariția rădăcinilor cu 10-12 zile și sporesc numărul
acestora de câteva ori.

Pentru înrădăcinare, butașul se ține în soluție de drojdie timp de 24 de ore, apoi se pune într-un
recipient umplut pe jumătate cu apă caldă. De asemenea, soluția de drojdie se utilizează înainte
de semănarea semințelor. După ce este înmuiată în infuzie, sămânța germinează mai rapid și
crește într-o plantă mult mai puternică.

Un efect similar se obține și atunci când plantele sunt udate cu cvas sau bere vie, dar nu vă
recomandăm să ajungeți la astfel de extreme.

Rețeta de îngrășământ de drojdie

1. Într-un litru de apă caldă, adăugați 1 gr de drojdie uscată și 1 linguriță de zahăr, amestecați și
lăsați compoziția la infuzat timp de cel puțin 2 zile. Soluția obținută trebuie diluată cu apă înainte
de utilizare în proporții de 1:5 (5l de apă și 1l de infuzie) și puteți uda plantele.

2. Într-un litru de apă, adăugați 50 gr de drojdie proaspătă. Înainte de utilizare diluați soluția cu
apă în proporții de 1:5 (5l de apă și 1l de infuzie). Amestecul este gata de a fi folosit.

Sfat. La fel ca și majoritatea preparatelor eficiente cu microorganisme, drojdia este activă doar la
cald. Răcirea solului, soluției sau a mediului, dacă nu va distruge microorganismele, atunci va
stopa dezvoltarea și hrănirea acestora, deci efectul va fi nul sau nesemnificativ.

Asigurați-vă că drojdia sau soluția de drojdie nu este expirată. Utilizarea unui produs expirat, în
cel mai bun caz, nu va avea niciun efect.

Nu uitați, excesul de îngrășăminte este dăunător, folosiți-le cu moderație. Pe parcursul unui

sezon, vor fi suficiente 2-3 fertilizări. Primăvara – pentru stimularea vegetației și formarea
ovarelor, vara – pentru formarea fructelor și pedunculilor. De asemenea, în timpul transplantării
plantelor.

Procesul de fermentare duce la o absorbție sporită a calciului și potasiului. Prin urmare, aceste
fertilizări trebuie combinate cu adăugarea cojilor de ou măcinate sau a cenușii
Îngrășământ pentru răsadurile de tomate
folosit până la transplantare!
Grădinărit

Aflați cu ce să hrăniți răsadurile pentru ca să înceapă să crească rapid. Cultivarea răsadurilor fără
fertilizare este imposibilă, deoarece plantele cresc firave și slabe. Acest stimulator natural de
creștere va ajuta răsadurile să-și dezvolte propriul sistem radicular, începând astfel să crească
intens, iar frunzele adevărate vor începe să se dezvolte rapid. Dacă ați asigurat răsadurile cu toate
condițiile necesare: sol fertilizat, moale și afânat, irigări regulate, iar răsadurile tot stau pe loc,
atunci doar acest îngrășământ vă poate ajuta.

AVEȚI NEVOIE DE:

– borcan de 0,5l cu apă caldă;

-1 lingură rasă de zahăr;

– 10 gr de drojdie proaspătă;

– frigăruie de lemn;

– 2,5l de apă.

Important! Urmați cu strictețe cantitățile indicate, deoarece astfel veți obține o soluție absolut
inofensivă pentru răsaduri, care vă va oferi rezultatele așteptate.
PAȘI DE URMAT:

1. Adăugați drojdia și zahărul în borcanul cu apă.

2. Amestecați cu frigăruia și lăsați drojdia pentru puțin timp.

3. Apoi, mai amestecați o dată și lăsați soluția pentru aproximativ 2 ore, până drojdia și zahărul
se dizolvă complet.

4. Amestecați din nou și diluați soluția concentrată cu apă în proporții de 1:5. Turnați soluția de
drojdie într-un borcan de 3l cu 2,5l de apă la temperatura camerei. Dacă borcanul nu s-a umplut
cu lichid, atunci mai adăugați apă. Amestecați și îngrășământul e gata.
5. Fertilizarea dată se realizează neapărat până la transplantarea răsadurilor și pe sol umed (irigați
preventiv răsadurile). Adăugați câte 1 linguriță de soluție sub fiecare plantă tânără. De asemenea,
puteți folosi o seringă, adăugând câte 5 ml de îngrășământ.
6. Următoare fertilizare o puteți realiza peste 7 zile după transplantare, când răsadurile se vor
acomoda în ghivecele noi.
Drojdia activează microorganismele din sol și are loc mineralizarea rapidă, eliminându-se o
cantitate mare de dioxid de carbon. Acest lucru duce la asimilarea rapidă a micro și
macroelementelor de către plante. Soluția trebuie folosită imediat după preparare, deoarece ea își
pierde proprietățile în timpul păstrării. Îngrășământul este perfect și pentru fertilizarea ardeilor,
vinetelor sau alde răsaduri pe care le cultivați pe rafturi sau pe pervaz.

Frunzele de usturoi s-au îngălbenit? Ce

trebuie să faci pentru a-ți salva cultura
Ștefan R. Apostol
20:43, 02 mai 2022

Măsuri de combatere a bolilor care provoacă îngălbenirea frunzelor de usturoi

În procesul cultivării usturoiului, există o îngălbenire naturală asociată cu sfârșitul sezonului de

vegetație, spun specialiștii. Aceasta apare în mod cauzal atunci când încălcarea regulilor de
plantare duce la apariția unor boli sau la abaterea de la normele de dezvoltare fizico-biologică în
timpul sezonului de vegetație din cauza daunelor provocate de dăunători. Pentru a identifica
îngălbenirea frunzelor de usturoi, luați în considerare posibilele cauze ale acestui proces
dăunător. Vedeți care sunt modalitățile pozitive și consecvente de a proteja cultura de factorii
negativi care afectează randamentul și calitatea usturoiului. Specialiștii în domeniu au câteva
recomandări, precum și dovada cauzelor îmbolnăvirii frunzelor de usturoi, după cum sunt
prezentate în cele ce urmează.

Care este cauza îngălbenirii frunzelor de usturoi

Usturoiul este împărțit în 2 grupe, și anume usturoi de primăvară și usturoi de iarnă. Îngălbenirea
frunzelor de primăvară este mai frecventă la usturoiul de iarnă. Cauzele îngălbenirii pot fi
defalcate după cum urmează.

 Factori de stres cauzate de încălcarea tehnicilor agronomice de cultivare.

 Infectarea plantelor de către microbiota fungică și microbiană.
 Infestarea cu dăunători.
 Încălcarea regulilor de cultivare care determină îngălbenirea frunzelor de usturoi.

Pentru a identifica cauzele și a lua măsuri în timp util pentru a proteja usturoiul de îngălbenirea
prematură a frunzelor, este necesar, inițial, să se respecte în mod clar toate tehnicile agronomice
de cultivare:

 Pregătirea solului și fertilizarea.

 Selectarea și pregătirea materialului săditor.
 Plantarea corectă.
 Îngrijirea în perioadele de toamnă, iarnă și primăvară/vară.

În cazul în care îngălbenirea frunzelor de usturoi este cauzată de încălcarea tehnicilor de

plantare, o bună îngrijire, fertilizarea și udarea la timp vor compensa lipsa de îngrijire, iar planta
va oferi un randament decent de căpățâni de usturoi după formarea de noi lăstari.

Fertilizarea incorectă a usturoiului

Îngălbenirea frunzelor de usturoi primăvara poate fi cauzată de lipsa de nutrienți de azot. Pentru
a păstra azotul în stratul care conține rădăcini și nu în straturile inferioare cu apă, trebuie să
folosiți sulfat de amoniu sau uree ca parte a unui îngrășământ complet pentru usturoi atunci când
pregătiți solul în toamnă, spun specialiștii.

Dacă nu se aplică niciun îngrășământ din toamnă, din diverse motive, și la începutul primăverii,
când frunzele usturoiului încep să se îngălbenească, primul îngrășământ pentru usturoi trebuie să
fie un îngrășământ cu azot, iar odată ce plantele încep să crească, se aplică alte îngrășăminte în
conformitate cu tehnica agricolă a acestei culturi. Specialiștii spun că în primăvara ploioasă, este
mai bine să se alimenteze cu azot sub formă de amoniu și amidă, uree, sulfat de amoniu.
Boli ale plantei de usturoi care însoțesc îngălbenirea
frunzelor
Bolile usturoiului care provoacă îngălbenirea frunzelor includ:

 Putregaiul alb și putregaiul.

 Aspergillus niger.
 Penicillium albastru sau verde.
 Fusarium wilt.
 Peronospora.
 Rugina usturoiului.

Rugina, mucegaiul și roua sunt boli fungice-bacteriene. Ele afectează plantele în principal la
sosirea vremii calde și umede sau uscate și calde, în timpul căreia miceliul se dezvoltă intensiv în
sol și pe sol. În acel moment se formează sporangii cu spori, care inițiază o nouă infestare.

Soluție cu drojdie pentru roșii mari și sănătoase

Vrei să obții o recoltă bogată de tomate? Folosește o soluție cu drojdie pentru creșterea
roșiilor! Poți prepara acest fertilizator natural pentru roșii în casă în câțiva pași simpli.
Trăim timpuri în care legumele pur și simplu nu mai cresc la fel de bine fără un ajutor
suplimentar. Solutie cu drojdie pentru rosii Solutie cu drojdie pentru rosii Însă cei care
vor să pună legume sănătoase pe masă nu sunt dispuși să folosească îngrășăminte
chimice. Nici nu este nevoie! Din fericire, există soluții naturale pentru orice problemă.
Soluție cu drojdie pentru roșii Ingrediente 200 g de drojdie proaspătă 5 litri de apă caldă
200 g de zahăr Cum se face soluția cu drojdie pentru roșii Pentru a prepara acest
fertilizator natural aveți nevoie de un borcan mari (circa 6 litri). O altă precizare
importantă pentru reușita rețetei: apa trebuie să fie stătută. Lăsați apa să stea la soare
câteva ore, apoi încălziți-o. Puneți drojdia într-un bol. Adăugați puțină apă caldă (nu
clocotită), cât să se desfacă. Amestecați și puneți zahărul. Citește și: Leacuri băbești cu
roșii (pentru uz intern și extern) Turnați maiaua în borcan și adăugați restul de apă.
Acoperiți gura borcanului cu o pânză de tifon. Țineți borcanul undeva într-un loc cald,
câteva zile. Recipientul trebuie agitat energic cel puțin o dată pe zi. Soluția de drojdie
pentru roșii este gata când observați că nu mai fermentează. Cum se folosește soluția
de drojdie pentru roșii Puneți 250 ml de soluție într-o găleată. Completați cu apă simplă
și amestecați. Udați cu generozitate fiecare tufă de roșii, la bază. Se recomandă câte 1
litru la fiecare răsad. În perioada verii, acest fertilizant natural se poate folosi mai des.
Veți observa că tufele sunt mai trainice, iar tomatele mai sănătoase. Soluția de drojdie
le dă mai multă rezistență la vremea rea – temperaturi prea mari sau scăzute. Totodată,
le protejează de arsurile solare și de mană. Citește și: Cum să cultivi lămâi la ghiveci –
plantarea și îngrijirea lămâiului Dacă veți fertiliza roșiile cu această soluție există șanse
mari să aveți roșii până toamna târziu. Dacă ați încercat rețeta și ați avut succes, nu
uitați să împărtășiți cu noi rezultatele. Distribuiți și prietenilor aceste secrete de
grădinărit! Iar dacă aveți și alte idei de fertilizare naturală a roșiilor, lăsați un comentariu,
ca și alții să se folosească de ele!

Întotdeauna adăugăm aceasta, când plantăm răsadurile de roșii. Nu se îmbolnăvesc și rodesc

până începe înghețul!
Dacă vreți să obțineți o recoltă bogată și delicioasă de roșii, adăugați acest îngrășământ în gropile
de plantare. Datorită lui, răsadurile se adaptează rapid la mediul nou, dezvoltă rădăcini puternice
și încep să crească repede. De asemenea, ele nu se îmbolnăvesc. Îngrășământul este organic și
permite obținerea unei recolte excelente!

AVEȚI NEVOIE DE:

-coji uscate și mărunțite de banane.
MOD DE LUCRU:
1.Uscați în prealabil cojile de banane. Apoi tăiați-le în bucățele cu ajutorul unui foarfece.
2.Realizați gropile de plantare cu adâncimea potrivită pentru răsadurile dumneavoastră.
3.Adăugați o mână de coji mărunțite de banane în fiecare groapă. Amestecați-le puțin cu solul.
Apoi irigați-l bine cu apă stătută.
4.Plantați răsadurile de roșii în gropile pregătite, adâncindu-le tulpina până la primele frunze.
Astfel vor începe să se dezvolte rapid rădăcini noi pe tulpina subterană, deoarece stratul
superficial al solului se încălzește mai repede. Drept rezultat, tufele vor avea sisteme radiculare
mari și puternice, ceea ce determină dezvoltarea excelentă a părților vegetative. Iar ulterior nu
vor trebui mușuroite.
Cojile de banane reprezintă o sursă excelentă de fosfor și potasiu.
Fosforul contribuie la stimularea dezvoltării mugurilor noi de creștere și ajută plantele să reziste
la condițiile climatice nefavorabile (în timpul primăverii vremea este instabilă: vânturi puternice,
soare arzător, înghețurile nocturne). De asemenea, fotosinteza nu poate fi completă fără el.
Iar potasiul este necesar pentru creșterea calității recoltei și combaterea ciupercilor patogene. El
activează fermenții și reține apa în sol, ceea ce este foarte important pentru plante.
Probabil veți întreba, dacă puteți să folosiți coajă proaspătă de banană. Răspunsul este NU!
Aceasta nu va fermenta eliberând microelemente folositoare, ci pur și simplu va putrezi sub
plante, putând atrage furnicile și insectele din împrejurimi.

Cand-si-cum-plantezi-legumele-in-gradina-ta.
Cand si cum plantezi legumele in gradina ta. Calendarul corect pentru plantarea rasadurilor si a
semintelor
Cand si cum plantezi legumele in gradina ta. Ca regula principala de urmat este faptul ca
niciodata nu plantam rasadurile intr-un substrat rece. Pana ce temperatura solului nu a ajuns la +
9-10 grade nu vom incepem plantarea.
Legume care se seamana sau se planteaza in februarie 20-28 februarie: morcov, patrunjel, marar,
leustean, ridichi de luna, ceapa, usturoi, ceapa verde de iarna, mazare, spanac, salata, plantarea
rizomilor de hrean.
Semintele trebuie sa fie sanatoase iar straturile de pamant se acopera cu un rand fin de gunoi de
grajd, nu prea gros tocmai pentru a permite legumelor sa rasara.
Legume care se seamana sau se planteaza in martie 1-10 martie: morcov, patrunjel, marar,
leustean, ridichi de luna, ceapa, usturoi, arpagic, mazare, spanac, salata pentru capatana ,10-20
martie: morcov, patrunjel, marar, leustean,
ridichi de luna, ceapa, cartofi timpurii, mazare, spanac, salata pentru capatana, macris : 20-30
martie: ridichi de luna, cartofi timpurii, spanac, macris, marar, plantat soiuri de varza pentru
productie timpurie.
Tot in luna martie se poate face si repicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate
culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete).
In a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii si ardeii dar se pregatesc solariile
pentru tomate si vinete. Tot in martie, se continua dezinfectarea rasadnitelor si solariilor cu
formalina sau sulfat de cupru.
Legume care se seamana sau se planteaza in aprilie 1-10 aprilie: ridichi de vara, dovlecei, cartofi
timpurii, spanac, ardei si rosii rasad, marar, soiuri de varza pentru productie timpurie;
10-20 aprilie: ridichi de vara, dovlecei, dovleci de copt, pepene galben, pepene verde, spanac,
porumb pentru fiert, marar, plantat soiuri de varza pentru productia semitimpurie, plantat rosii si
ardei,

20-30 aprilie sfecla rosie, castraveti, dovleac de copt, dovlecei, pepene verde, pepene galben,
fasole, porumb pentru fiert, marar, plantat soiuri de varza pentru productie semitimpurie, plantat
rosii si ardei.
Pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:
– Radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul, se
seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa , de la mijlocul lunii aprilie
incepe: Plantatul varzoaselor, guliei si a conopidei;
– Semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi,
30-40 cm, la adancimea de 10 cm , semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului , se
mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri ,
plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand , semanatul porumbului dulce ,la
sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei.
Legume care se seamana sau se planteaza in mai 1-20 mai: castraveti, fasole, porumb dulce,
plantat ardei, rosii si vinete; 20-30 mai: plantat varza pentru productia de vara, varza creata,
gulii, castraveti, andive, porumb dulce, marar, fasole verde.
Legume care se seamana sau se planteaza in iunie 1-10 iunie varza pentru productia de vara,
varza creata, gulii, castraveti, andive, porumb dulce, marar, fasole verde 10-20 iunie castraveti,
porumb dulce, marar, fasole verde : 20-30 iunie
varza pentru productia de toamna, gulii, sfecla rosie, castraveti, cartofi de toamna, fasole verde,
marar.
Daca nu ati reusit sa terminati plantarea rasadurilor de legume in luna mai, aveti timp doar la
inceputul lunii iunie sa plantati rasadurile de rosii, ardei si vinete.
Pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic se planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie,
varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli.
Atentie! Puteti sa folositi culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata,
spanac, mazare si gulioare. In vederea infiintarii culturilor duble trebuie sa curatati terenul de
resturile vegetale, sapati si nivelati pamantul.
Putetia cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna.
Legume care se seamana sau se planteaza in iulie 1-10 iulie: plantat gulii, sfecla rosie, cartofi de
toamna, plantat varza pentru productia de toamna, fasole verde, marar :10-20 iulie:

sfecla rosie, castraveti, fasole verde, marar: 20-30 iulie: ridichi de iarna, spanac, marar.
Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si
indepartarea fructelor stricate.
Legume care se seamana sau se planteaza in august 1-10 august: ridichi de iarna, spanac, marar;
10-20 august: spanac, macris; 20-30 august: ceapa verde de iarna, salata care ierneaza, spanac,
macris.
Pe terenurile eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de
primavara.
Legume care se seamana sau se planteaza in septembrie 1-10 septembrie: ceapa verde de iarna,
salata care ierneaza, macris; 10-20 septembrie: spanac, macris; 20-30 septembrie: spanac.
Tot in luna septembrie este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg
fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine.
Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat, se
indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se
lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata.
Legume care se seamana sau se planteaza in octombrie 1-10 octombrie: spanac pentru productia
timpurie de primavara;
Nu uitati! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa cultivati ceapa
verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la
temperaturi joase!
Legume care se seamana sau se planteaza in noiembrie 1-10 noiembrie: morcov, patrunjel,
ceapa, usturoi, mazare – toate pentru productia timpurie din primavara urmatoare – plantarea
rizomilor de hrean.