PALAMIDA-CIRSIUM ARVENSE

Palamida (Cirsium arvense) este considerata o buruiana , chiar daca planta are si unele utilizari in medicina. Raspandirea ei este problematica mai ales pentru culturile de cereale, dar in orice gradina, palamida poate avea un efect negativ asupra plantelor.Alaturi de scaieti, palamida este dintre cele mai rezistente buruieni. Palamida creste cu usurinta pana la o inaltime de 3060 cm si poate depasi uneori si 1,5 m. Buruiana produce flori care variaza in culoare de la roz inchis la liliachiu, intre lunile iunie si august. Pentru ca se inmulteste cu usurinta prin dezvoltarea unor radacini laterale sub forma de rizomi, palamida creste in grupuri mari de plante, cu aglomerari de frunze ascutite in jurul florilor. Palamida isi extinde rapid rizomii in sol devenind o amenintare pentru orice planta din jur in lupta pentru resurse. Se regereaza foarte usor din bucati rupte. Palamida nu se poate poleniza singura, dar plantele masculine si cele feminine se pot imperechea atunci cand cresc in apropiere. Semintele de palamida germineaza rapid, odata ce temperaturile depasesc 20-30 C in timpul zilei.

Planta este des intalnita mai ales in zona de stepa, in sudul si estul tarii noaste Combaterea palamizii in agricultura ecologica. Actualmente, singurele surse sunt observatiile Universitatii de la Munich-Weihenstephan si rezultatele publicate de catre Wilfried Harth, universitatea de la Viena. Observatiile care urmeaza se bazeaza in principal pe observatii practice. Palamida are nevoie de lumina, de elemente nutritive si de apa ca si celelalte plante. Ce inseamna acest lucru pentru palamida care are o mare parte din sistemul sau radicular in orizonturile din adancime? Trebuie cultivare specii care fac concurenta palamizii in raport cu lumina. Cele mai bune rezultate se obtin prin asocierea trifoiului cu graminee in culturi dese. in caz de densitate prea slaba dupa rasarire, este mai bine sa se repete operatia: sa se intoarca veche semanatura si ss se semene din nou. Putem considera ca si neutre sau lejer pozitive culturile de secara, porumb si alte culturi prasitoare. Acestea au o buna capacitate de umbrire dupa faza lor de prasire intensa. Dup o cultura slab sufocanta cum este orzul de vara sau mazarea de vara timp in care palamida se inmulteste, nu trebuie niciodata cultivata o a doua cultura slaba din acest punct de vedere. Se vor cultiva plante cu radacini profunde. Pe primul loc trebuie mentionata lucerna a caror radacini pot merge pana la 1 adancime doar dupa primul an de cultura. Pot sa fie cultivate de asemenea si alte plante cum sunt: rapita, sfecla de zahar, porumbul, mustarul si bobul. Obiectivul cel mai important care trebuie respectat este de a evita cu orice pret levigarea elementelor nutritive spre orizonturile din adancime.

Palamida reactioneaza mai mult la concurenta pentru apa decat la concurenta pentru elemente nutritive. Regasim palamida in numar mare doar pe solurile care au rezerve de apa suficiente. Cultura speciilor care absorb cantitati mari de apa din straturile profunde ale solului, arata rezultate pozitive. Dar aceasta strategie este eficace doar in regiunile secetoase Palamida-remediu naturist Palamidei i se mai spune ceapa ciorasca, ciurul zanelor, ciurul zorilor, colacul babei, painea babei sau turta. Rizomul i radacinile sale con in insulin , tanin, rezine, ulei volatil i saruri minerale. Remediile din aceasta planta au ac iune antiinfectioasa, diuretica, sudorifica, stomahica, sunt cicatrizante ale pielii i mucoaselor, distrug stafilococii i maresc cantitatea de urin eliminata, contribuind la dezintoxicare In medicina populara are virtuti de medicament, fiind considerata leacul pentru varice. Se recomanda mpachetarea picioarelor cu fiertur de palamida. Se folose te toat planta, cu radacini cu tot, spalat bine i taiata marunt. Se fierbe n apa de izvor cam o ora i se lasa vasul acoperit nca patru ore. Se nmoaie fasii de bumbac sau in n fiertura, apoi se panseaza cu ele picioarele, de jos pna sus. Lichidul nu se stoarce. Peste pansament se leaga celofan i un fular de lna. Se sta a a 2-4 ore. Nu exista precautii sau contraindicatii pentru acest tratament. Partile aeriene ale plantei se usuc i sunt bune n tratamentul turbarii, hipertiroidism, litiaza renala. Planta are ac iune tonic , astringenta, hepatica, emetica.

n uz intern, sub form de infuzie sau decoct, trateaz bolile aparatului respirator, dischinezia biliara, starile febrile. Pe la sate, i se mai spune palamida i scaiului magaresc, folosit contra durerilor de picioare. Se luau maciulii de scai i sare de bucatarie arsa n foc, se puneau ntr-un ceaun i se turna peste ele untdelemn. Se l sau ceva zile la caldur , pe urm se ungea cu aceast alifie partea bolnav . Roua de pe palamida se folosea contra pistruilor. Ceaiul din varfurile florifere se lua contra tusei convulsive. Se mai folosea la bai pentru nt rirea celor debili.