CAPITOLUL I

CHAPTER 1
ROLUL ŞI IMPORTANŢA CULTURII NUCULUI
THE ROLE AND THE IMPORTANCE OF THE WALNUT CULTURE

1.1.IMPORTANŢA ALIMENTARĂ ŞI ECONOMICĂ A CULTURII NUCULUI

1.1.THE NUTRITIVE AND ECONOMIC IMPORTANCE OF THE WALNUT

CULTURE

Cultura nucului ocupă un rol important în pomicultura din zona temperată deşi la nivel
mondial nu are aceeaşi pondere precum cultura mărului, a piersicului, ori a prunului.Acesta este
mult apreciat în principal pentru fructele sale care se consumă atât în stare proaspătă cât şi
prelucrată, precum şi pentru lemnul său de calitate superioară, ambele produse fiind mult
solicitate atât pe piaţa internă cât şi la export.
In comparaţie cu fructele celorlalte specii pomicole, miezul de nucă este un aliment complet,
având o valoare energetică ridicată (6364 calorii /kg) şi un conţinut ridicat în substanţe nutritive:
lipide 52,0-77,5%; proteine 11,0-25,0%; glucide 5,0-24,0%; substanţe minerale 1,3-2,5%,fosfor
500 mg/100g, potasiu 600mg/100g şi urme de sulf (Radu, 1957, 1985; Cociu şi colab., 1983),
De asemenea, miezul de nucă mai conţine şi numeroase microelemente: calciu,
magneziu, fier, cupru, zinc şi iod precum şi însemnate cantităţi din vitaminele: E – (46,0 mg
/l00g), C (30-55 mg /100g) şi B1 (0,34-0,8 mg /100g) precum şi urme din vitaminele B2 (0,12
mg /100g), A, şi P - (Godeanu,1982).Toate aceste substanţe contribuind la îmbunătăţirea şi
armonizarea metabolismului uman.(Tabelul 1 ).
Ca urmare al conţinutului ridicat în principii active, miezul de nucă este larg utilizat în
alimentaţia umană, normală sau dietetică, fiind mult apreciat ca ingredient al produselor de
cofetărie şi patiserie.
Din miezul de nucă se extrage şi un excelent ulei comestibil şi totodată dietetic (cu un
conţinut in acid linoleic mai mare de 50% (Alexan şa., 1988). Acest ulei este sicativ şi reprezintă
o valoroasă materie primă pentru industria chimică, fiind folosit la fabricarea lacurilor,
vopselelor, uleiurilor eterice, cernelei tipografice, a vopselelor pentru pictură şi pentru fabricarea
a numeroase produse cosmetice (Cociu şi colab., 1983).
Turta rămasă după extracţia uleiului mai conţine 35,0-48,51% proteine; 9,55-30% lipide;
12,2 acizi graşi, 27,60% glucide 6,70% celuloză şi 5,10-5,76% substanţe minerale. De aceea este

1
folosită la fabricarea halvalei, restul constituind un foarte valoros nutreţ concentrat, folosit
pentru hrănirea păsărilor domestice (Duke ,1983).
Fructele verzi, recoltate până în momentul întăririi cojii (endocarpul), se folosesc la
prepararea dulceţei şi a lichiorurilor. De asemenea, acestea mai conţin şi o cantitate apreciabilă
de vitamina C (5000-8000 mg /kg) precum şi numeroase principii cu acţiune farmacodinamică.
Învelişul verde al nucilor (pericarpul) conţine de obicei între 1090 şi 2330 mg vitamina C
la 100 g material vegetal proaspăt şi mai conţine 15-25% tanin şi substanţe tanante din categoria
acizilor galic şi egalic, fiind utilizat la prelucrarea artizanală a pieilor de animale(Duke ,1983).
Coaja tare a nucilor (endocarpul) conţine 92,3% substanţă uscată, din care 56,6%
celuloză şi se foloseşte pentru prepararea cărbunelui activ, a materialelor abrazive, intrând şi în
compoziţia amestecurilor pentru fabricarea linoleumurilor (Cociu şi colab., 1983).
Diferite organe verzi ale nucului (mezocarp, frunze şi lăstari) reprezintă o sursă de
materie primă pentru extracţia de tanin şi de coloranţi naturali din clasa chinonelor, mult mai
bune decât coloranţii fabricaţi pe bază de anilină şi sunt mai puţin toxici. În unele regiuni ale
ţării noastre, aceşti coloranţi se mai folosesc încă pentru vopsirea ţesăturilor din lână şi bumbac
şi a postavurilor( inclusiv în Nordul Olteniei).
Deosebit de interesantă este folosirea diferitelor părţi ale nucului în scop farmaceutic.
Aceasta datează încă din antichitate, când unele surse istorice semnalau că regele
Mithridate îşi prepara antidoturile după formulele lui Pliniu cel Bătrân. Tot Pliniu, împreună cu
Dioscoride, atribuiau uleiului de nucă proprietatea de a vindeca afecţiunile ochilor şi intoxicaţiile
(Bordeianu şi colab., 1963).
Şi astăzi, populaţia de la sate mai utilizează emulsia concentrată de frunze de nuc pentru
tratarea unor afecţiuni ale pielii, ca vermifug, ca tonic general, pentru îngrijirea şi vopsirea
părului, infuziile de amenţi se folosesc drept calmante iar scoarţa ca prespirant.
Numeroase cercetări întreprinse în S.U.A. şi Italia, arată că acizii graşi care intră în
compoziţia lipidelor din miezul de nucă contribuie la reglarea nivelului colesterolului din sânge,
iar consumul de miez de nucă reduce frecvenţa apariţiei bolilor de natură cardiovasculară şi a
riscurilor asociate infarctului miocardic. Acest lucru s-ar putea datora a-tocoferolului, din
compoziţia miezului de nucă, care manifestă o puternică acţiune antioxidantă şi de protejare a
membranelor celulare şi a sistemului cardio-vascular.
În 1998, Spina semnalează că, datorită conţinutului în vitamina E (46 mg /100g),
consumul de miez de nucă influenţează favorabil fertilitatea feminină.
Studii mai recente derulate în S.U.A. au dovedit că inhibitorii proteazelor, care se găsesc
din abundenţă în miezul de nucă, dezvoltă o acţiune antitumorală certă.

2
 Dintre organele verzi ale nucului, cel mal intens utilizate în scopuri farmaceutice sunt
frunzele. Acestea au o compoziţie chimică complexă ce include: tanin (4-5%), acid galic, acid
cafeic, flavone, inozitol, uleiuri volatile, α-şi β-hidroiuglone şi kampferoli derivaţi ai
naftochinonei, acid p-curnaric, hiperine, quercitrine, şi vitamina C (932-1748 mg/%) (Alexan şi
colab, 1988).
Numeroase cercetări întreprinse, au demonstrat acţiunea farmacodinamică multiplă a
complexului de principii active din frunzele de nuc: astringenţa (datorată taninurilor),
antialergică, antidiareică, antieczemică, antiinflamatorie, tonică, dispeptică, stomahică,
vermifugă, hipotensivă, hipoglicemiantă (încă insuficient studiată şi demonstrată) etc. (Alexan i
colab, 1988).
Ca urmare, produsele farmaceutice pe bază de frunze de nuc se pot întrebuinţa sub formă
de ceaiuri, infuzii şi tincturi, în tratamentul intern, extern sau localizat al diverselor boli.
Juglonele şi kampferolii secretaţi de frunzişul nucilor au un efect repelent asupra
insectelor şi o acţiune herbicidă vizibilă( Grieve, 1988, Riotte,1978, McPherson., 1977).
Având o arie de răspândire atât de largă, pe termen lung, nucul poate aduce mari foloase
cultivatorilor.
Astfel, deşi intră târziu pe rod comparativ cu alte specii de pomi, nucul este longeviv şi
compensează acest neajuns. În mod frecvent, nucii pe rădăcini proprii trăiesc 100-150 de ani, iar
în condiţii favorabile chiar 200-400 de ani şi dau producţii mari de fructe după 10, 12 sau chiar
15 ani.
Durata de viaţă a nucilor altoiţi este mai mică (60-80 de ani - altoit pe selecţii din nucul
comun şi 25-40 de ani - altoit pe nucul negru), însă intră pe rod mai devreme, după numai 6-8
respectiv 5-6 ani de la plantare, iar producţiile obţinute se remarcă şi sub aspect calitativ
(Godeanu, 1982).
Nucile se recoltează uşor prin scuturare şi adunare manuală sau mecanizată, se păstrează
timp îndelungat fără a necesita amenajări speciale, ocupă un volum redus, pierderile datorate
păstrării fiind foarte mici sau nule (Cociu şi colab, 1983).
Datorită particularităţilor de creştere a sistemului radicular, precum şi al ritmului intens
de creştere a pomilor în perioada de tinereţe, nucul reprezintă una dintre cele mai indicate specii
pentru reînfiinţarea perdelelor de protecţie, cu efect benefic pentru ecosistemele agricole fiind o
specie deosebit de valoroasă.
Nucul prezintă importanţă şi ca specie componentă sau complementară în cadrul
ecosistemelor forestiere, contribuind la creşterea şi menţinerea diversităţii genetice precum şi a
valorii lor de utilizare.

3
 Nucul este mult apreciat şi pentru lemnul său de calitate superioară, care se distinge
printr-o mare rezistenţă, plasticitate şi fineţe, precum şi pentru uşurinţa prelucrării. De aceea,
este căutat pentru fabricarea mobilei de lux şi a finisajelor interioare, în industria constructoare
de automobile şi ambarcaţiuni de agrement, pentru fabricarea articolelor sportive, a jucăriilor,
pentru sculptură şi obiecte de artizanat.(Cociu şi colab, 1983).

Compoziţia chimică a miezului de nucă, comparativ cu miezul altor nucifere (la100g miez)
(USDA Nutrient Database, 2001, citat de Marin, 2005)
The chemical composition of the nutrient, comparatively with the kernel of other species of
the nut class(for 100 grams of kernel)( USDA Nutrient Database, 2001, cited by Marin,
2005)
Tabelul 1.1
Nutrientul Unităţi Nuci Alune Migdale Fistic Pecan Macadamia Cashawa

Calorii kcal 647-660 628 578 567 691 716 574

Lipide total g 63,6-67,2 61 51 46 72 76 46
Proteine totale g 13,7-18,2 15 21 21 9 8 15
Glucide totale g 12,6-15,8 17 20 27 14 13 33
Celuloză g 7 10 12 10 10 8 3
Zahăr g 3,0-3,2 4 5 8 4 4 NA

Minerale
Potasiu mg 441-544 680 728 1033 410 363 565
Fosfor mg 320-409 290 474 485 277 198 490
Calciu mg 87-106 114 248 108 70 70 45
Magneziu mg 113-158 163 275 120 121 118 260
Fier mg 2,0-3,3 5 4 4 3 3 6
Zinc mg 2,9-3,0 2 3 2 5 1 6
Mangan mg 2,4-3,0 6 3 1 4 3 1
Sodiu mg 2,0-10,0 0 1 1 0 5 16
Cupru mg 0,3-2,0 2 1 1 1 1 2
Seleniu mg 5 4 8 8 6 4 12

Nutrientul Unităţi Nuci Alune Migdale Fistic Pecan Macadamia Cashawa

Vitamine
Acid folic mcg*** 77,0-98,0 113 29 50 22 10 69
Vitamina A IU*** 41 40 10 533 77 0 0
Vitamina A mcgRE* 4 4 1 64 8 0 0
**
Vitamina B1 mg 0,30 0,6 0,2 0,8 0,7 0,7 0,2
(thiamina)
Vitamina B2 mg 0,10-0,12 0,1 0,8 0,1 0,1 0,1 0,2
(riboflavina)
Vitamina B3 mg 0,8-2,0 2 4 1 1 2 1
(niacina)
Vitamina B5 mg 0,45-1,0 1 0 1 1 1 1

4
(ac.pantotenic)
Vitamina B6 mg 0,44-0,50 0,6 0,1 1,7 0,2 0,4 0,3
(piridoxina)
Vitamina B12 mcg 0 0 0 0 0 0 0
(cobalamina)
Vitamina C mg 1,0 6 0 2 1 1 0
Vitamina E mgATE 3,0-4,6 15 26 4 4 1 1
Lipide
Fitosteroli mg 72,0 96 120 214 102 114 158
Colesterol mg 0 0 0 0 0 0 0
Lipide saturate g 6 4 4 4 6 12 9
Lipide g 9 46 32 25 41 59 27
monosaturate
Lipide g 47 8 12 14 22 1 8
polinesaturate
Acid linoleic g 34,1-76,0 8 12 14 21 1 8
(18:2)
Acid linoleic g 2,0-16,0 0 0 0 0 0 0
(18:3)

Nutrientul Unităţi Nuci Alune Migdale Fistic Pecan Macadamia Cashawa

Aminoacizi
Acid glutamic g 2,82 3,71 5,17 4,00 1,83 2,23 3,62
Arginină g 2,28 2,21 2,47 2,13 1,18 1,38 1,74
Acid aspartic g 1,83 1,68 2,73 1,90 0,93 1,08 1,50
Serină g 0,93 0,74 1,00 1,28 0,47 0,41 0,85
Glicină g 0,82 0,72 1,47 1,00 0,45 0,45 0,80
Valină g 0,75 0,70 0,80 1,30 0,41 0,36 1,04
Fenilalanină g 0,71 0,66 1,15 1,11 0,43 0,65 0,79
Prolină g 0,71 0,56 0,97 0,85 0,36 0,46 0,69
Alanină g 0,70 0,73 1,00 0,97 0,40 0,38 0,70
Isoleucină g 0,63 0,55 0,69 0,94 0,34 0,31 0,73
Treonină g 0,60 0,50 0,68 0,71 0,31 0,36 0,59
Lizină g 0,42 0,42 0,60 0,21 0,29 0,02 0,82
Tirosină g 0,41 0,36 0,53 0,44 0,22 0,50 0,49
Histidină g 0,39 0,43 0,59 0,53 0,26 0,19 0,40
Metionină g 0,24 0,22 0,19 0,35 0,18 0,02 0,27
Cistină g 0,21 0,28 0,28 0,38 0,15 0 0,28
Triptofan g 0,17 0,19 0,19 0,29 0,09 0,07 0,24
Leucină g 1,17 1,06 1,47 1,63 0,60 0,59 1,28
Unităţi Nuc Alun Migdal Fistic Pecan Macadamia Cashawa

* g=gram
**mg=miligram
***mcg=microgram
**** IU = Unităţi Internationale
***** RE = Echivalenti Retinali

5
 Nucul mai prezintă o deosebită importanţă şi ca specie destinată producerii de biomasă,
etanol şi combustibili,
Studiind valoarea energetică a 62 de tipuri de biomasă, Jenkins şi Ebeling (1985) au
raportat pentru biomasa de nuc valori cuprinse între 18,49 şi 19,63 MJ / kg, comparativ cu 13,76
MJ /kg pentru paiele de orez şi 23,28 MJ / kg, pentru sâmburii de prune (Duke ,1985).
Din cele prezentate se poate concluziona că fiind foarte căutate, atât pe piaţa externă cât
şi la export, nucile şi lemnul de nuc pot reprezenta o importantă sursă de bunăstare pentru
cultivatorii de astăzi şi de mâine şi în egală măsură pentru întreaga societate umană.

6
 1.2. CULTURA NUCULUI PE PLAN MONDIAL
1.2.THE WORLDWIDE WALNUT CULTURE

Nucul comun (Juglans regia L.) este una dintre ce!e mai vechi specii pomicole, destinul
acestuia împletindu-se adesea cu dezvoltarea societăţii umane.
Nucul este cunoscut din timpuri străvechi, fiind luat în cultură mai întâi în China, unde a
fost introdus din Tibet în timpul Dinastiei Han, apoi s-a rspândit în India şi Japonia, fapt
demonstrat prin consemnarea denumirii sale în cele mai vechi manuscrise. (Bordeianu şi colab,
1963), (Rong-Ting, Yang , Ren , 1990).
Istoricul antic Teophrast (374-279 î. Chr.), scria că nucul creştea spontan împreună cu
castanul şi fagul în pădurile din Munţii Greciei.
După mărturiile lui Pliniu cel Bătrân (23-79 d. Chr), nucul comun ar fi fost introdus în
Europa din Persia (Iran), de către greci (între anii 750-500 î. Chr.), care l-au introdus apoi în
Peninsula Italică, de unde romanii l-au răspândii pe teritoriile actuale ale Franţei şi Germaniei
pătrunzând astfel şi în cultura popoarelor de origine galică, celtică şi germanică - (O' Rurke ,
1969).
Pentru frumuseţea pomului, valoarea nutritivă şi gustul bun al fructelor ca şi pentru
calitatea superioară a lemnului, romanii denumeau nucul "Jovis glans" – “ghinda lui Jupiter" sau
Juglans regia - "nucul regal” (Bordeianu, 1963).
Insuficienţa izvoarelor istorice din secolul al \/-lea şi până în secolul al Vlll-lea, permit
doar conturarea unei imagini relative în privinţa cultivării nucului, fapt datorat în principal
migraţiei popoarelor şi a conturării relaţiilor sociale de tip feudal.
Incepând din timpul domniei lui Carol cel Mare (742-814 d. Chr.) se acordă o tot mai
mare importanţă cultivării pomilor fructiferi.
Prin lucrarea "Capitullare de villis et cortis imperilialibus", Carol cel Mare dispune ca,
pe numeroasele sale domenii să se plante de toate speciile de pomi fructiferi, supuşii săi trebuind
să plătească o parte din renta anuală în fructe.
Capitolul 62 din Capitulariul lui Carol cel Mare.despre domenii, stabilea ca: "în fiecare
an de Ziua Naşterii Domnului, administratorii noştri să Ne înştiinţeze separat, lămurit şi cu
rânduială, care sunt toate veniturile noastre, ca să putem şti ce şi cât există din feluritele produse,
anume... câte livezi,... câte roade din pomi, ...câte nuci şi alune şi cât vin din fructe...".
Ulterior, marile cruciade şi campanii militare, dezvoltarea oraşelor, intensificarea
comerţului, marile descoperiri geografice, precum şi progresele tehnico-ştiinţifice au favorizat
extinderea arealului de cultură a speciilor pomicole printre care şi a nucului.( Bordeianu,1963).

7
 În Anglia, nucul a fost introdus în jurul anului 1562(Bordeianu,1963). Începând cu
secolul al XIV-lea şi până în secolul al XVI-lea, ca urmarea avântului înregistrat în numeroase
domenii în perioada Renaşterii, s-au înregistrat numeroase progrese în agricultură fiind elaborate
lucrări ştiinţifice, tratate şi monografii, în Germania, Italia, Franţa, Cehia, Polonia, Austria,
Ungaria ş.a., dintre care unele cu referiri privind cultura nucului.
Răspândirea mare a nucului în Franţa şi Germania s-a datorat şi obiceiului păstrat până în
anul 1880, potrivit căruia, pentru a se putea căsători tinerii miri trebuiau să facă dovada că au
plantat câţiva nuci. (Cepoiu şi Ungureanu, 2003).
La începutul secolului al XVII-lea şi pe întreg parcursul secolului al XVIII-lea,
emigranţii germani ajunşi în Lumea Nouă, au adus în buzunarele lor şi nuci, cu care au înfiinţat
primele plantaţii în statul Pennsylvania şi în alte state din Estul actualului teritoriu al S.U.A. (O'
Rurke, 1969).
Pătrunderea nucului pe continentul american a continuat şi pe parcursul secolului al
XIX-lea, fiind adus în Canada de către emigranţii proveniţi din întregul Arc Carpatic, motiv
pentru care este cunoscut şi sub numele de "nucul carpatin". În California nucul a fost introdus
de către emigranţii de origine spaniolă şi franceză, motiv pentru care mai este cunoscut şi sub
denumirea de "nucul de Madeira" (O' Rurke., 1969).
Tot în secolul al XIX-lea, cultura nucului devine cunoscută şi în partea europeană a
fostei U.R.S.S., mai întâi din Crimeea, fiind adus din Turcia şi Grecia.
Extinderea nucului în afara aşezărilor umane, înfiinţarea de plantaţii precum şi alegerea
celor mai bune exemplare, a condus la formarea unor soiuri valoroase în toate ţările cu traditie
în cultura nucului.
Exceptând S.U.A. şi într-o oarecare măsură Franţa, Italia şi Spania, în toate celelalte ţări
ale lumii cultura nucului are un caracter extensiv, majoritatea pomilor crescând izolat sau în
pâlcuri, în vatra satelor, la marginea proprietăţilor, de-a lungul cursurilor de apă şi a căilor de
comunicaţie, etc. (Deaconu ,1999).
Din datele statistice existente pe plan mondial, furnizate de FAO, se constată că, din
punct de vedere al producţiei de fructe nucul ocupă locul 8, după măr, piersic şi nectarin, prun,
cais, căpşun şi păr.
În cea mai mare parte, ţările cultivatoare de nuc au început să promoveze această cultură
sub formă intensivă (Deaconu, 1999). Această tendinţă s-a făcut simţită cu precădere în SUA,
Franţa şi parţial Spania şi Italia, ţări mari producătoare de nuci. Producţia mondială de nuci se
situează în jurul a 1400 – 1500 mii t anual cu tendinţe de creştere la peste 1700 mii t. Cele mai
mari ţări producătoare de nuci în ultimii ani sunt: China (915.000 t), SUA (376.480 t), Iran

8
(170.000 t), Turcia (177298 t), Mexic (69620 t) Ucraina (83.190 t) etc. În tabelele 1.2 şi 1.3 sunt
redate producţiile de nuci pe continente şi ţări în perioada 1998-2009.
Producţii de nuci la nivel mondial (după FAO Stat Database, 2010)
Tabelul 1.2
America America Europa Europa Europa Total
Continente Africa Asia Europa
de Nord de Sud de Est de Sud de Vest Mondial
1998 5000 205930 22702 634704 268716 137567 73179 57970 1192134
1999 8000 256730 22518 638471 274131 118648 91733 63750 1257935
2000 26940 216820 23188 659383 303303 138802 95734 68767 1289719
2001 44480 276690 23994 639685 282655 147383 72906 62366 1332589
2002 35500 255830 25166 740756 293473 151586 73212 68675 1420810
2003 28300 295740 24378 776641 339538 188554 86955 64029 1536558
2004 34200 294835 25849 822707 309640 160733 84626 64281 1568767
2005 37128 322051 26450 928739 346208 185891 91747 68570 1740470
2006 37195 317515 30521 904449 3330990 155789 97918 77283 1689054
2007 40776 290300 35525 957277 323486 153683 98049 71754 1726548
2008 39894 290000 35570 956323 332743 166068 91309 75366 1724172
Medie 30674 274767 26896 787194 309535 154973 87033 67528 1498069

Cultura nucului pe plan mondial ocupă o suprafaţă de 718.327 ha. Continentul Asia
deţine 388.283 ha, iar Europa 155836 ha.Ţările cu mari suprafeţe sunt: China (305.000ha), SUA
(90.246ha), Turcia (86.533ha), Iran (65.000ha)(Tabelele 1.4 şi 1.5 ).România, deţine 1726 ha
cultivate cu nuc, restul producţiei se obţine din pomi răzleţi. În ţară se găsesc peste 4,3 milioane
nuci răzleţi.
Piaţa internaţională a nucilor (produs uşor de condiţionat şi stocat), este deosebit de
dinamică, fiind dominată de S.U.A., care exportă jumătate din producţia naţională, în părţi egale
sub formă de nuci în coajă şi sub formă de miez.
Cele mai mari producţii de fructe provin din California, unde producţia de nuci a
dobândit trăsăturile unei adevărate industrii. Astfel, potrivit Serviciului de Cercetare Economică
al Departamentului Agriculturii al Statelor Unite (ERS-USDA), în anul 1998, cultura nucului era
practicată în California pe 78.138 ha, cu o producţie medie de peste 3 t /ha şi o producţie totală
de peste 244.032 t, preţul oferit cultivatorilor ridicându-se la 1.580 USD /t de nuci în coajă,
valoarea totală a producţiei cifrându-se la 385.570.560 USD.
La nivelul anilor 2000-2002, cuitura nucului ocupa în California s-a extins de la 77.200
la 83.000 ha, cu o producţie medie de nuci în coajă de care a crescut de la 3,1 la 3,9 t /ha, însă
producţia totală a scăzut de la 276.635 t fa 255.774 t /ha.În aceste condiţii, preţul oferit
cultivatorilor a scăzut de la 1236 USD /t în 2001 la 1081 USD /t în 2002, valoarea totală a
producţiei de nuci de la 341.905.000 USD ia 304.845.000 USD(Camarena şi Sanjuan , 2002).

9
 Producţii nuc în perioada 1998 - 2009 (t)(după FAO Stat Database, 2010)
Tabelul 1.3

Ţara 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Medie
Afganistan 5000 5000 5000 5000 5000 3900 4095 4355 5000 9206 9660 9660 7612
Argentina 8700 8900 8900 8900 9000 9000 9000 9000 10000 10000 10000 10000 9609
Austria 14077 14798 17082 15751 13914 20338 17735 17031 18137 18992 19130 18937 67968
Belarus 11500 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12500 12000 12000 12000 12000
Bulgaria 5665 7000 6000 5880 2229 6029 4502 2640 2110 1400 1400 281 2179
Chile 10200 10800 11340 12500 14000 13500 14500 15000 18000 23000 23000 23000 19038
China 269203 274246 309875 252347 343305 393529 436862 499074 499000 503000 503000 915000 652202
Egipt 0 0 20440 26680 27000 27000 27000 27000 27000 27000 27000 27000 24242
Franţa 24693 29045 28615 27815 33211 23352 26418 32716 40333 32635 36591 36591 33542
Georgia 17349 18343 15492 12394 13723 16120 4856 13252 3900 11800 11800 8100 10369
Germania 15200 15600 18200 15700 16900 16900 16900 16900 16900 17000 17000 17000 16827
Grecia 20707 24196 23518 22341 19692 20120 19830 21595 23786 22115 15100 15000 18091
Ungaria 6183 7395 7847 6492 3495 3958 4117 3336 4603 3620 3620 5403 5186
India 30000 28000 31000 29000 30000 31000 34000 32000 36000 33000 37000 36000 33954
Iran 145820 142906 130605 168031 178000 150000 168320 170000 170000 170000 170000 170000 165167
Italia 12000 18000 16000 8000 15000 15000 15000 16000 15000 16000 17000 17000 15909
Kazakstan 1800 2000 2000 1800 1800 1700 1800 2000 1735 1382 1427 1427 1597
Mexic 55000 58000 60000 65000 70000 71951 81499 79871 68359 79162 69620 69620 69285
Moldova 10490 6530 5992 7494 13898 17991 17917 13369 10780 10092 13742 11500 11581
Maroc 5000 8000 6500 17800 8500 1300 7200 10128 10195 13776 12894 12894 11051
Peru 1500 341 334 237 257 179 203 274 301 300 300 290 337
Polonia 1600 3000 4000 5000 6000 8479 8188 5836 6433 6372 11577 12241 9142
Portugalia 3120 4598 3922 447 4599 4545 4565 4167 4400 4100 4100 4116 41174
România 32493 33100 31503 33942 37523 50819 15608 47810 38471 25516 32259 38329 36394
Federaţia Rusă 10200 11000 12000 12000 12000 3000 1500 3800 1650 1800 1800 1800 4116
Serbia 23751 24823 24405 25172 24749
Slovacia 7000 4000 3000 4000 3356 3425 1225 1197 1145 1000 1000 1000 1179
Slovenia 2159 1693 2940 2259 2437 3132 3661 2688 2783 2969 2844 2156 2122
Turcia 120000 120000 116000 116000 120000 130000 126000 150000 129614 172572 170897 177298 155516
Ucraina 47057 28424 49995 55130 57049 78952 90700 91000 68750 82320 79170 83190 175061
SUA 205930 256730 216820 276690 255830 295740 294835 322051 317515 290300 290000 376480 325623
Uzbekistan 6800 8500 9000 12000 12500 14500 15000 16000 18618 15300 15300 15300 14173

10
 Suprafeţe recoltate de nuc la nivel global (după FAO Stat Database, 2010)
Tabelul 1.4
America America Europa Europa Europa Total
Continente Africa Asia Europa
de Nord de Sud de Est de Sud de Vest Mondial
1998 7600 79130 12399 318968 125119 61229 39499 24391 583216
1999 5320 79130 12849 325879 122783 56171 42077 24535 586961
2000 9010 78100 13151 333700 139556 61217 49030 29309 616517
2001 9780 82556 12995 350360 121070 55574 38584 26912 622761
2002 10100 84984 13991 359856 115310 51533 35735 28042 633241
2003 9600 86198 14223 358636 126053 56481 41385 28187 644731
2004 9600 86603 14348 368298 120828 48939 43647 28242 651005
2005 9900 87007 14409 380242 125791 48694 49230 27867 671888
2006 10470 87007 16436 378238 132781 51000 527754 29027 680585
2007 9975 88220 19641 390581 155745 66869 58942 29934 721671
2008 9999 87000 19645 388283 155636 66762 58942 29932 718327
Medie 9214 84176 14917 359367 130970 56770 46348 27853 648264

Pentru anul 2003 a fost estimată o producţie de aproximativ 294.775 t şi o posibilă

redresare a valorii totale a producţiei de nuci.
Piaţa Uniunii Europene absoarbe mai mult de 75% din cantitatea de nuci în coajă
exportată de Statele Unite, în timp ce importul de miez de nucă este mult mai diversificat (1/3
din U.E., 1/3 din Japonia, 1/3 din alte ţări (Canada, Israel, Australia, America Latină).
O prezenţă activă în comerţul internaţional cu miez de nucă este China, al cărui guvern a
elaborat la sfârşitul anilor '90 un plan amplu de relansare a culturii nucului, acţiune în curs de
realizare. De asemenea, producătorii de nuci din Iran exportă o cantitate însemnată de miez de
nucă în Turcia, Ucraina, Germania şi Suedia.
Potrivit estimărilor efectuate de EUROSTAT, Uniunea Europeană produce în medie
peste 100.000 t de nuci anual. După un declin puternic înregistrat în 1990, producţia de nuci s-a
stabilizat, situaţia prezentându-de în detaliu astfel:
Franţa, în ceea ce priveşte producţia de nuci, şi-a extins suprafaţa cultivată şi a
îmbunătăţit considerabil tehnologiile de cultură, în anii următori fiind posibilă creşterea
producţiei de nuci, şi sporirea performanţelor economice înregistrate de cultivatori.
În Italia , după o perioadă de scădere a producţiei de nuci, urmată de o perioadă de
stabilizare a acesteia, a înregistrat u n nou declin. În prezent cultura nucului se află într-o
perioadă de relansare, datorată programului elaborat la nivel naţional la mijlocul anilor '90.

11
 Suprafaţa recoltată de nuc în perioada 1998 - 2009 (ha)
(după FAO Stat Database, 2010) Tabelul 1.5

Ţara 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Medie

Afganistan 2300 2300 2300 2300 2300 3100 2000 2211 2300 2300 2300 2300 2318
Argentina 3400 3500 3500 3500 3600 3600 3600 3600 3700 3700 3700 3700 3641
Austria 5000 5000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6600 6700 6500 6500 6241
Belarus 4000 4500 4500 5000 5000 5000 5000 5000 5500 5100 5100 5100 4991
Bulgaria 7312 7197 6407 3703 5768 10412 8653 8526 8353 8935 8935 2000 4827
Chile 7400 7565 7808 7855 8650 8900 9230 9250 11000 14200 14200 9642 9642
China 164000 165000 168000 175000 176000 180000 185000 186000 188000 190000 190000 305000 241909
Egipt 0 0 4210 4980 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 4508
Franţa 12871 13315 14519 14622 14948 15591 15946 16271 16631 16928 17126 17126 16234
Georgia 8000 7500 7500 7500 7500 10000 3000 7500 2500 7000 7000 5000 5909
Germania 4500 4500 6000 4500 4500 4500 4500 4500 4500 4500 4500 4500 45068
Grecia 9500 9000 15000 9000 7930 7910 8652 8956 9193 13700 13700 13700 11965
Ungaria 4200 6000 7000 5500 3577 4036 4444 4397 2679 2837 2837 3531 3925
India 29950 30300 30200 30200 30200 30500 30500 30800 30800 30800 30800 30800 30629
Iran 45152 50161 54389 61795 67000 54468 65000 65000 65000 65000 65000 65000 62407
Italia 4200 4100 4000 3900 3900 3900 3900 4000 4000 4500 4500 4500 4291
Kazakhtan 500 600 600 500 600 500 500 600 466 403 382 382 448
Mexic 40000 41000 43000 46000 49000 50021 51328 54539 55653 57509 57764 57764 59691
Moldova 4643 4400 3288 2620 2832 2809 2593 3180 3145 3421 3581 3200 3259
Maroc 7600 5320 4800 4800 5100 4600 4600 4900 5470 4975 4999 4999 5098
Peru 335 76 82 64 63 61 74 72 75 75 75 72 84
Ţara 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Medie
Polonia 700 1500 1500 2000 2500 3611 2993 2328 6345 19488 19583 20106 12896
Portugalia 2143 3063 3088 3105 3111 3099 3155 3167 3200 3200 3200 3159 3103
România 2374 2374 2122 2051 2056 2013 1856 2063 1678 2119 1726 1523 1781
Federaţia Rusă 14300 13000 14000 12000 11000 10000 7000 7000 7000 7500 7500 7500 8763
Serbia 14000 15000 15000 15000 14133
Slovacia 5300 3800 3000 3800 3500 3700 1100 1000 900 2000 2000 2000 2368
Slovenia 83 83 77 77 61 61 61 61 61 92 92 105 90
Turcia 58143 58716 59000 60496 63986 68333 70000 75583 76583 82117 80000 86533 77492
Ucraina 14000 9000 15100 14800 14300 13900 14300 14200 14000 14060 14100 13400 13598
SUA 79130 79130 78100 82556 84984 86198 86603 87007 87007 88220 87000 90246 87211
Uzbekistan 2000 2500 2500 3000 3000 3000 3000 3000 3499 3100 3100 3100 2991

12
 Grecia şi-a stabilizat producţia de nuci în jurul a 19.700 t anual, aceasta fiind destinată
atât consumului intern cât şi comercializării la nivel european sub formă de miez şi dulciuri şi
ciocolată în care miezul de nucă reprezintă un ingredient principal.
În Germania, după reunificare, producţia de nuci a crescut şi s-a stabilizat în jurul a
14.000-15.000 t anual, aceasta fiind obţinută mai ales în plantaţii cu caracter familial. Datorită
condiţiilor climatice, producţia de nuci înregistrează fluctuaţii anuale, dar în ultimii ani se
observă un interes crescând pentru nuc şi produsele sale, ca specie pomicolă şi ca specie
forestieră (Hutin , 1996).
În Austria, producţia de nuci este în jur de 14.000 t anual, tehnologia de cultură,
înregistrând şi ea progrese notabile în ultimii ani.
Spania produce în medie 10.000-11.000 t de nuci anual, de la nuci cultivaţi preponderent
în sistem extensiv. Totuşi, în ultimii ani au început să se extindă plantaţiile intensive exploatate
după modelul californian, înfiinţate cu soiuri performante franceze, americane sau autohtone,
fapt car poate duce în viitorul apropiat la creşterea producţiei de nuci la o medie de 14.000 t
anual. (Camarena şi Sanjuan, 2002).
În prezent, producţia de nuci a Uniunii Europene nu acoperă încă nivelul necesarului,
importurile compensând nivelul producţiei şi cererea existentă pe piaţă, care tinde să crească
datorită integrării în uniune a Austriei precum şi pe viitor a altor state aspirante. Ca urmare, se
înregistrează un puternic deficit al producţiei de nuci, deficit care va fi insă atenuat treptat ca
urmare a punerii în practică a noilor politici comunitare.
Importurile de nuci în coajă, estimate în cea de a doua jumătate a anilor !90 între 40.000
şi 50.000 t anual, sunt în uşoară creştere, în timp ce importul de miez de nucă a crescut constant
şi era estimat în aceeaşi perioadă la 20.000 t anual.
Ca rezultat al cererii existente pe piaţă, importurile de nuci prin Olanda sunt în continuă
creştere. Bursa din Rotterdam la concurenţă cu ceea din Hamburg - jucând rolul de centre de
redistribuire a nucilor de origine californiană în întreaga Europă.
S-a estimat că 95% din importurile comunitare provin din California, principalele atu-uri
ale culturii nucului în acest stat fiind: avansul tehnologic considerabil, volumul şl calitatea
constantă şi eficienţa activităţilor comerciale derulate, S.U.A. alături de Franţa jucând un rol
activ în formarea preţurilor la nuci în coajă.
În ultima vreme, Chile a devenit al doilea furnizor de nuci în coajă al Uniuni Europene,
însă calitatea acestora nu se ridică la nivelul celor importate din S.U.A., în timp ce un segment
important din piaţa nucilor în coajă fiind ocupat de China, care aprovizionează în special Marea
Britanie.

13
 Principalele ţări importatoare de nuci în coajă sunt: Germania, Spania şi Italia, care
împreună derulează în jur de 70% din importul de nuci al Uniunii Europene. Numai în Spania,
cantitatea de nuci importată în anul 2000 se ridica la nivelul a 5.975 t. (Camarena şi Sanjuan ,
2002).
În ceea ce priveşte miezul de nucă, principalele ţări importatoare sunt: Marea Britanie,
Germania, Franţa cu câte 3.000-4.000 t fiecare, şi într-o măsură mai mică Spania şi Grecia, cu
câte 2.000 t.
Dacă importul de miez de nucă al Marii Britanii rămâne constant, importurile Germanie
şi Franţei sunt în continuă creştere, preţul miezului de nucă în Franţa fiind dubiu comparativ cu
preţul său în ţările producătoare (Hutin , 1996).
Principalii furnizori externi de miez de nucă pentru piaţa Uniunii Europene sunt China,
India, şi S.U.A., asigurând împreună 90% din importuri, restul fiind importat din Estul Europei
(România, Moldova, Ucraina).
În timp, în comunitatea Europeană s-a format o piaţă a miezului de nucă structurată pe 2
niveluri:o piaţă a miezului de calitate superioară,cu preţuri ridicate, şi o piaţă secundară,
rezervată miezului de nucă provenit din India şi China(Hutin, 1996).
Uniunea Europeană exportă o mică parte din producţia de nuci în afara frontierelor sale,
comparativ cu nivelul importurilor provenite din S.U.A., China şi India, în vederea unei bune
aprovizionări a pieţei interne. Exportul de nuci în coajă, realizat prin contribuţia majoră a
Franţei, şi într-o mai mică măsură a Italiei, se cifrează anual la 4.000-5.000 t şi reprezintă un
volum redus de marfă destinat Elveţiei (Hutin,1996).
Deoarece la nivelul Uniunii Europene producţia de nuci este încă inferioară, în interiorul
uniunii se derulează schimburi menite să satisfacă exigenţele consumatorilor aflate în continuă
creştere. La mijlocul anilor '90, comerţul intra-comunitar cu nuci era estimat la 20% din volumul
importurilor. Aceste schimburi erau realizate cu participarea activă a Franţei şi în mai mică
măsură a Italiei.
Principalii clienţi ai Franţei sunt Germania (a cărei piaţă absoarbe jumătate din vânzările
de nuci în coajă), urmată de Portugalia, Spania şi Belgia. Şi în cazul vânzărilor de miez de nucă,
principalul beneficiar este Germania, urmată de Olanda şi Belgia.
Datorită preţurilor mai atractive, comparativ cu ale celorlalţi concurenţi, Franţa ocupa un
segment important din comerţul cu nuci (10% pentru nucile întregi şi 15% pentru miezul de
nucă).

14
 Ţările Beneluxului şi Germania re-exportă o parte din nucile şi miezul de nucă importate
din America şi Asia. (Hutin ,1996). De asemenea, 45% din producţia de nuci a Spaniei este
exportată în Portugalia (Camarena şi Sanjuan , 2002).

Pe baza studiilor de piaţă efectuate în anii anteriori, la nivelul Uniunii Europene cererea
de nuci a fost estimată la 180.000t-190.000 t anual (din carel 30.000 t, destinate consumului în
stare proaspătă şi 50.000t-60.000t pentru prelucrare în industria alimentară).

S-a estimat că, pentru întreaga populaţie a Europei consumul de nuci rămâne scăzut: 0,5
kg / locuitor / an, cu diferenţe marcante între ţări((Camarena şi Sanjuan , 2002).
Se poate spune, că în ţările în care există o tradiţie în producţia de nuci şi consumul de
nuci este o obişnuinţă. Astfel, pe primele locuri se situează Austria, Grecia cu un consum de 2-3
kg / locuitor / an, urmate de Portugalia, Germania şi Spania, cu câte 0,5-0,6 kg / locuitor / an, în
timp ce în Franţa, Italia, Olanda, Belgia şl Marea Britanie, consumul de nuci este ceva mai mic.
Din tabelul 1.6, rezultă cu claritate că în ultimii patru ani (2005-2008), România s-a
clasat pe locurile 7-10 între principalele ţări producătoare de nuci ale lumii.
Consumul de nuci este legat de tradiţiile popoarelor Europei, dar producţia actuală nu
este suficientă pentru a satisface cererea pieţei.
Ca urmare, în numeroase ţări europene au fost iniţiate campanii publicitare care să facă
cunoscute efectele benefice ale consumului de miez de nucă, să încurajeze comerţul cu nuci
precum şi acţiuni de natură tehnică care să ducă la ameliorarea tehnologiilor de cultură şi
relansarea culturii nucului, toate acestea cu scopul recuceririi pieţei interne. (Hutin , 1996).

15
 Locul României privind producţia şi valoarea nucilor în coajă, pe plan mondial
(FAO stat, FAO, 2008)
Tabelul 1.6

2005 Ordinea 2006 Ordinea 2007

Poziţia Ordinea ţărilor Producţia Valoare ţărilor Producţia Valoare ţărilor Producţia Valoare
t mii $ t mii $ t mii $
1 China 499.074 612.119 China 499.000 612028 China 503000 616934
2 SUA 322.051 394.998 SUA 317.515 389435 SUA 290300 356055
3 Iran 170.000 208.506 Iran 170.000 208506 Iran 172572 211661
4 Turcia 150.000 183.976 Turcia 129.614 158972 Turcia 170000 208506
5 Ucraina 91.000 111.612 Ucraina 84.322 68750 Ucraina 82320 100966
6 Mexic 79.871 97.962 Mexic 68.359 83843 Mexic 79162 97092
7 România 47.810 58.639 Franţa 40.333 51629 India 33000 40474
8 - - - România 38.471 47185 Franţa 32635 41980
9 - - - Egipt 27000 33115
10 - - - România 25516 31295

*În anul 2008 România s-a clasat pe locul 9 în lume, cu 32259 t.

16
 1.3.CULTURA NUCULUI ÎN ROMÂNIA
1.3.THE WALNUT CULTURE IN ROMANIA

Pe teritoriul ţării noastre, nucul se cultivă din cele mai vechi timpuri. Cercetările
întreprinse în zona Orşova - Mehadia au demonstrat prezenţa nucului încă din epoca terţiară.
In antichitate, geto-dacii foloseau nucile, miezul de nucă şl uleiul din miez de nucă
pentru consumul propriu şi pentru schimburi comerciale cu coloniile greceşti şi romane. Cu
peste 2000 de ani în urmă, poetul latin Ovidiu, exilat la Tomis, scria despre nuc:
„Puţin pretenţios el creşte chiar pe marginea drumurilor şi nu se teme de nimic, nicide vânturi,
nici de tunet, nici de ploaie, nici de arşiţă, nici de ger" (Bordeianu, 1963).
Izvoarele istorice din secolul al IV-lea atestă că, în Vechea Dacie cultivarea pomilor
fructiferi era o îndeletnicire de bază. Din secolul al V-lea şi până în secolul al Xlll-lea se pot
face doar presupuneri privind cultura pomilor fructiferi pe teritoriul locuit de români. Un
argument în acest sens îl reprezintă păstrarea în vocabularul limbii române a denumirilor de
origine latină ale speciilor pomicole.
Începând cu secolul al XlV-lea, devin tot mai frecvente documentele care vorbesc despre
cultura nucului în Ţările Române.
Astfel, într-un document din 3 octombrie 1385, se vorbeşte despre "nucii de la
Dăbâceşti, de pe râuI Jaleşului care au fost dăruiţi Mănăstirii Tismana". Aceeaşi nuci, "cu
livezile", sunt menţionaţi şi în actul lui Mircea cel Bătrân din 27 Iunie 1387.
Printr-un hrisov scris în limba slavonă, Vlaicu Vodă dăruia Mănăstirii Vodiţa un ţinut
"...începând de la Padina Nucului până la puntea cea de sus care duce la Rusava şi Vodiţa Mare,
pe amândouă laturile cu nucii şi livezile ei".
Numeroase documente, emise de la începutul secolului al XlV-lea, atestă aprecierea de
care s-a bucurat şi de răspândirea largă pe care a avut-o în trecut nucul.Numeroase localităţi
numindu-se astfel: Nucet, Nuci, Nucul, Nucşoara, Valea Nucului, Valea Nucarilor, sau Orăştie
(de la cuvântul de origine slavă oreh-nuc.( Cociu. şi colab, 1983). Se ştie de asemenea că Nucet
era şi primul nume atribuit Mănăstirii Cozia, menţionat într-un înscris din 20 Mai 1388, apoi în
documentele din 1406, 1409-1418 şi din 1501, Cozia neflind decât traducerea sa turcească. Şi
numele unei Mănăstiri din judeţul Dâmboviţa, consemnat în documente pentru prima data în cea
de a doua jumătate a secolului al XlV-lea a luat numele de Cozia (Bordeianu,1963).Începând cu
secolul al XV-lea, diferitele relatări ale domnitorilor, cronicarilor sau memoriile a numeroşi
călători străini, completează menţiunile documentare şi fac unele aprecieri asupra cultivării
pomilor în Ţările Române.

17
 Astfel, Paul de Alep, însoţitorul patriarhului Macarie, descriind vizita făcută la
Mănăstirea Galata (în perioada 1650-1660 d. Chr,), menţiona şi faptul că boierii au adus în dar
Patriarhului "mere, pere şi nuci' şi că pe vremea lui Matei Basarab şi Vasile Lupu ...în Ţările
Române era obiceiul să se sădească pomi la zile mari ca să fie de pomenire".
Documentele şi însemnările din secolul al XVIII-lea confirmă dezvoltarea pomiculturii
în Ţările Române şi calitatea fructelor, mult apreciate în comerţul cu alte ţări. Astfel, Tariful
Vamal din 28 Iulie 1752("Conscriptio vectgalis pro Wallachia case-ea, acomodaţi moderno
Transilvanico et Wallachico tempore voivodarum usato"), se arăta că în prima jumătatea a
secolului al XVII- lea se făcea un comerţ extern activ.Se exportau din Oltenia în Imperiul
Austro-Ungar, atât fructe proaspete (mere, pere şi nuci), precum şi fructe uscate, în acelaşi timp
se importau din Transilvania în Oltenia castane şi alune.
La începutul secolului XX, cultura nucului ocupa în ţara noastră un areal larg în zona
pădurilor de stejar şi fag, dar şi în zona de câmpie, pe marginea cursurilor de apă, formând
păduri şi plantaţii extinse, în judeţele: Hunedoara, Gorj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova,
Bacău, laşi, Neamţ şi Suceava.
Deşi România era considerată o ţară mare producătoare de nuci, producţiile obţinute au
oscilat adesea în decursul anilor (Deaconu, 1999). Totuşi, în acea perioadă, după condiţionare,
nucile din România se exportau mai ales în Germania, Danemarca, Polonia, Cehia, Slovacia,
Austria, şi de multe ori chiar în Franţa (Răduţă, 1999).
Concesionarea lemnului de nuc unor societăţi străine a dus la tăierea masivă a nucilor din
păduri, vii şi livezi, ceea ce a dus la un declin progresiv al producţiei de nuci de la 199.5831, în
1938 la 36.7001, în 1940.
In această situaţie, Ministerul Agriculturii a intervenit în 1937 cu măsuri legislative care
reglementau: tăierea nucilor, plantările şi alte aspecte legate de cultura nucului (Bordeianu şa,
1963).
Ca urmare a exploatării iraţionale precum şi a unor ierni cu geruri aspre, cum au fost
acelea din anii 1928-1929, 1940-1941, 1962-1963, producţia de nuci a continuat să scadă până
în anul 1968, atingând nivelul de numai 29.229 t, chiar dacă, urmare a eforturilor depuse la nivel
naţional între anii '50-'60, numărul nucilor crescuse cu 131.000 pomi (Cociu , 1969). '
În anul 1964, Ministerul Agriculturii intervine din nou pentru redresarea culturii nucului
şi prin HCM nr. 305 din 30 Mai 1964 prevedea: plantarea a 8.000.000 nuci, până în anul 1980,
dintre care 4.500.000 în plantaţii specializate pentru producţia de fructe şi 3.000.000 nuci în
fondul forestier pentru producţia de lemn, restul urmând a fi plantaţi în vatra satelor, de-a lungul

18
canalelor de irigaţii şi al căilor de comunicaţie, în spaţiile şi zonele verzi din oraşe, în preajma
instituţiilor etc.
Ca urmare, în acea vreme s-au stabilit obiective, privind identificarea terenurilor
corespunzătoare culturii nucului, înfiinţarea de plantaţii specializate în bazinele cu tradiţie în
cultura nucului, precum şi sarcini cu privire la producerea materialului săditor, numărul de pomi
necesar, etc. (Bordeianu şa, 1963).
Succesul acestei acţiuni a fost numai parţial, datorită măsurilor contradictorii ale
factorilor de decizie din acea vreme, a insuficienţei fondurilor alocate în vederea asigurării bazei
tehnico-materiale necesare modernizării şi rentabilizării acestei culturi, precum şi datorită
neaplicării legilor, elemente care puteau contribui decisiv la creşterea suprafeţelor ocupate cu
nuci pe rod şi implicit la o producţie mai mare. (Deaconu ,1999). Totuşi, în acea perioadă a fost
oprit declinul producţiei de nuci, numărul de nuci pe rod atingând cifra de 4.328.215 pomi
(Tabelul 1.7)
Situaţia culturii nucului în România în prima jumătate a secolului XX
The situation of walnut culture in Romania during the first half of 20th Century
Tabelul 1.7

Anul Nuci pe rod [pomi] Producţia totală de nuci (T)

1927 3.625.000 64.021
1938 4.281.945 199.583
1948 1.714.100 36.700
1958 2.241.000 47.800
1968 2.310.000 29.229
1979 4.328.215 41.600

Sursa Anuarul Statistic al României , Comisia Naţională de Statistică 1998

Una dintre caracteristicile culturii nucului în România este aceea că producţia de nuci
provine încă în cea mai mare parte de la pomii crescuţi pe rădăcini proprii.
Ampla variabilitate a materialului biologic, răspândit pe întreg teritoriul ţării, în condiţii
ecologice variate, cultivarea nucilor preponderent în sistem extensiv împreună cu aplicarea unor
tehnologii de cultură, uneori incomplete sau neaplicarea nici unei tehnologii, suprafeţele încă
mici ocupate de plantaţii moderne au determinat ca producţiile de nuci să oscileze cantitativ de
la un an la altul, şi să fie adesea neomogene din punct de vedere calitativ(Tabelul 1.8 ).

19
 Pe parcursul anilor 1979-1989, în ţara noastră au fost depuse eforturi deosebite în
vederea modernizării culturii nucului. Ca urmare a eforturilor depuse, numărul de nuci pe rod a
crescut faţă de anul 1979, cu 351.785 pomi, ajungând în anul 1989 la 4.680.000. În acelaşi
interval de timp, producţia medie de nuci a înregistrat chiar o uşoară creştere, de la 41.6001 la
45.0001.

Situaţia culturii nucului în România la sfârşitul sec. XX şi începutul sec. XXI

The situation of the walnut culture in Romania at the end of the 20th Century and the
begining of the 21 Century
Tabelul 1.8

Anul Nuci pe rod [pomi] Producţia totaiă de nuci [t]

1979 4.328.215 41.600
1989 4.680.000 45.000
1990 2.070.372 25.648
1991 1.922.352 18.000
1992 1.932.351 21.800
1993 1.939.007 32.600
1994 - 19.500
1995 22.773
1996 35.716
1997 32.880
1998 32.500
1999 32.500
2000 25.000
2001 25.000
2002 37.500*
2003 50.800

Sursa Anuarul Statistic al României , Comisia Naţională de Statistică 2004

20
 Ca urmare a modificărilor apărute după 1989 în statutul şi structura proprietăţii funciare
din ţara noastră, precum şi a particularităţilor biologice legate de înmulţirea nucului pe cale
vegetativă, cultura nucului a înregistrat un nedorit regres, producţia de nuci atingând în anul
1991 pragul de 18.000t.
În urma a derulării primelor etape ale Programului naţional de ameliorare genetică a
nucului, (iniţiat în anul 1958 de către Cociu şi Meza, la S.C.P.P. Geoagiu), în anul 1997,
sortimentul naţional de nuc cuprindea un număr de 21 de soiuri cu însuşiri agro-productive
superioare şi 2 portaltoi generativi (Parnia şi colab. 1997), Ca o tendinţă pozitivă în cultura
nucului semnalăm înfiinţarea de plantaţii moderne cu plante altoite din soiuri valoroase, în
special româneşti.
O contribuţie esenţială la scoaterea culturii nucului din "conul de umbră" în care s-a situat
o vreme, au avut-o cercetările întreprinse şi rezultatele obţinute în ameliorarea sortimentală a
nucului în cadrul Institutului de Pomicultură Piteşti şi al Staţiunilor Geoagiu, Târgu-Jiu, laşi şi
Vâlcea, precum şi în domeniul tehnologiei de înmulţire în câmp şi spaţii protejate, mai ales în
cadrul staţiunilor Vâlcea şi Iaşi. Ca urmare a perfecţionării bazei materiale şi a experienţei
acumulate, în cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea, înmulţirea
nucului pe cale vegetativă (prin altoire la masă şi forţare în spaţii protejate) este o realitate şi
tinde spre o activitate de "tip industrial".
Datorită instalaţiei de calusare la punctul de altoire s-a altoit şi s-au plantat în fiecare an
10-20 ha cu nuci altoiţi (Topolovăţu Mare, 40 ha; Goicea Mare 10 ha; Drăgăşani 6 ha; Moara
Domnească 5ha; Mureş 8 ha, etc).
Luând în considerare cererea crescândă de fructe şi miez de nucă atât pe piaţa internă cât
şi pe cea internaţională, precum şi progresele înregistrate în ţara noastră în domeniul ameliorării
sortimentale, tehnologiilor de înmulţire a nucului, practicilor culturale precum şi al strategiilor de
protecţie integrată a plantaţiilor, se impune cu necesitate elaborarea unei strategii naţionale de
relansare a culturii nucului, detaliată dar convergentă, precum şi transpunerea sa în practică, ca
un factor al dezvoltării durabile. Nucul ocupă în România un larg areal. Cele mai mari densităţi
se află în judeţele din zona subcarpatică (Fig.1.1).

21
 Fig.1.1 Principalele judeţe producătoare de nuci din România
( Branişte, Drăgoi , 1999)
The main Counties which produce walnut in Romania(Branişte, Drăgoi, 1999)
Numărul nucilor în cultură a oscilat foarte mult în ultimii 100 de ani. Exploatarea
iraţională prin tăieri şi urmare a efectului unor ierni geroase au redus numărul nucilor în
România, în mod drastic după Cel de al Doilea Război Mondial .
În ultimii 20 ani s-a constatat o diminuare a numărului de nuci ca urmare a tăierilor
masive şi a vânzării lemnului pentru mobilă, acţiune care a determinat şi o reducere a populaţiei
de nuci.

22
 CAPITOLUL II
CHAPTER II
ORIGINEA, CLASIFICAREA ŞI AREALUL PE CULTURA NUCULUI
THE ORIGIN, THE CLASIFICATION AND HABITAT OF THE CULTURE OF
WALNUT

2.1.ORIGINEA GENETICĂ ŞI SISTEMATICA GENULUI JUGLANS

2.1.THE GENETIC AND SYSTEMATIC ORIGIN OF THE JUGLANS GENUS

Nucul comun (Juglans regia) face parte din Ordinul Juglandales, Familia Juglandaceae,
familie botanică care cuprinde 6 genuri, numeroase specii şi diverse varietăţi, forme şi
ecotipuri,cu o serie de caractere şi însuşiri specifice.
Genul Juglans este cel mai cunoscut şi mai răspândit gen al familiei Juglandaceae, fapt
pentru care numeroşi botanişti au întreprins studii laborioase, vizând mai buna clasificare a
speciilor şi o utilizare mai judicioasă în procesul de ameliorare a sortimentului cultivat.
Rehder, citat de Cociu, (1983), propune pentru genul Juglans o clasificare cu 12 specii
şi subspecii prezentând în mod sistematic şi arealul de răspândire al speciilor din cadrul familiei
Juglandaceae (Tabelul 2.1).
Pentru speciile cu importanţă majoră aparţinând genului Juglans, Germain, şa., propun în
anul 1999, o cheie dicotomică elaborată pe baza principalelor caractere morfologice ale fructelor
şi aparatului foliar (Tabelul 2.2).
Această cheie dichotomică răspunde în mare măsură necesităţii de a face distincţie clară
între specii.

23
 Sistematica genului Juglans
(după Rehder,citat de Cociu şi colab, 1983)
The systematic of the Juglans Genus( after Rehder, cited by Cociu and Co, 1983)
Tabelul 2.1

Nr. Genul Specia Răspândire Total specii

Crt.
x Juglans x x x
Juglans regia Europa, Asia Centrală, Caucaz, China,
America de Nord şi de Sud
Juglans dulcoxiana Hymalaia 40 specii şi
1 Grupa Juglans kamaonia Iran, Nepal subspecii
Dyocarion Juglans fallanx Afganistan, Belucistan, Turkmenistan
Juglans sinensis China Centrală
Juglans sigilata Tibet
Juglans poilanei Indochina
Juglans sieboldiana Japonia
Juglans cordiformis Nordul Japoniei 12 specii şi
Juglans cathayensis Centrul şi Vestul Chinei între 1200 şi subspecii
2000 m altitudine
2 Grupa Juglans manchurica Manciuria
Cardocarion Juglans hindsii Nordul Californiei
Juglans californica Zona meridională a Californiei
Juglans rupestris Texas
Juglans nigra America de Nord, Europa
Juglans cinerea America de Nord, Europa
Juglans honorei America de Sud, Columbia, Ecuador 21 specii şi
Juglans peruviana America de Sud, Peru subspecii
Juglans boliviana America de Sud, Bolivia
Juglans brasiliensis America de Sud, Brazilia
Juglans columbiensis America de Sud, Columbia
Juglans neotropica America de Sud, Peru
Juglans mollis America de Nord şi Centrală, Mexic
Juglans mexicana America de Nord şi Centrală, Mexic
3 Grupa Juglans piriformis America de Nord şi Centrală, Mexic
Physocaryon America Centrală, Rep. Dominicană
Juglans domingensis
Juglans insularis America Centrală, Cuba
Juglans portoriensis America Centrală, Puerto Rico
Juglans fraxinifolia America Centrală, Jamaica

24
 Cheia dichotomică a genului Juglans(Germain şi colab, 1999)

The dichotomist key of the Juglans Genus( Germain and Co, 1999)
Tabelul 2.2
I.- Frunze în general constituite din 7-9 foliole, mai mult sau mai puţin dentate, glabre;
-Nuci cu coca şi septurile primare şi secundare, înguste, non-lacunare, miez dehiscent:
Juglans regia
II-Frunze în general constituite din 9-25 foliole dentate;
-Nuci cu coca şi septurile primare şi secundare, largi, dure şi lacunare, miez non – deshiscent;
1.Miez glabru sau uşor pubescent; fructe solitare sau grupate în număr mic;
Septurile primare şi secundare delimitând cele patru lojă de bază ale nucii;
1A)Foliole late de 1,0-2,5 cm, rareori mai mult, coaja ornamentală sau netedă;
a) -15-23 foliole cuprinse între 1,0-1,5 cm lăţime;
-fruct de 1,5-2,0 cm diametru ; coaja ornamentală Juglans microcarpa
b)-11-15 foliole cuprinse între 1,0-2,0cm lăţime;
-fruct de 1,5-2,5cm diametru; coaja ornamentală Juglans
californica
c)-9-21 foliole cuprinse între 2,0-5,5 cm lăţime;
-fruct de 2,0-2,5 cm diametru;
-9-15 foliole mai mult sau mai puţin pe nervura centrală şi rahis;
nuci ornamentate Juglans major
-15-21foliole adulte aproape glabre;
nuci aproape netede
1B)-Foliole late de 2,0-5,0 cm, în număr de 13-23;
Nuci bogat ornamentate Juglans nigra
2.Miez pubescent, fructificare în ciorchine, nuci fără septuri;
2A Nuci care prezintă 6-8 creste pronunţate :
a)Foliole fin dentate, cicatricea frunzei superioare dreaptă sau uşor covexă; Juglans cinerea
b)Foliole puţin dentate, cicatricea frunzei superioare concavă;
-foliole foarte pubescente pe partea inferioară;
Fructificare în ciorchini de 6-10 nuci; Juglans catayensis
-foliole foarte pubescente pe partea inferioară, lăstari pubescenţi;
Fructificare în ciorchine scurt; Juglans mandshurica
-foliole glabre, lăstari aproape glabrii, foliola terminală foarte dezvoltată
2B)Nuci aproape netede, fructificare în ciorchine scurt:
-nuca ovoidă până la globuloasă Juglans sieboldiana
-nucă cordiform aplatizată cu ornamente bogate Juglans sieboldiana var.cordiformis

Principalele specii ale genului Juglans

Main species of the genus Juglans

Datorită amplei variabilităţi a materialului biologic, rezultat al polenizării încrucişate şi

al înmulţirii preponderente pe cale generativă, prin diseminare naturală sau antropică, genul
Juglans oferă cele mai valoroase surse de gene pentru lucrările de ameliorare genetică.
Variabilitatea genetică largă conferă mari posibilităţi în crearea de soiuri cu caractere foarte
valoroase.

25
 Juglans regia L. (nucul comun) prezintă cel mai accentuat polimorfism, iar datorită
calităţii fructelor şi a valorii lemnului, prin luarea în cultură specia şi-a extins arealul către noi
zone. De-alungul secolelor, ca urmare a selecţiei empirice şi apoi sistematice practicate de către
om, au fost obţinute numeroase soiuri şi selecţii valoroase de nuc.
Numărul uriaş de populaţii şi hibrizi naturali de nuc din ţara noastră şi-a pus amprenta
asupra neuniformităţii plantelor pe rădăcini proprii şi a producţiei.
Ulterior, baza genetică a speciei s-a lărgit considerabil, ca urmare a atragerii în
programele de ameliorare a numeroase specii din cadrul genului Juglans(Căzăceanu,1982).
Cercetările întreprinse în acest sens, precum şi rezultatele obţinute au pus în evidenţă valoarea a
numeroase populaţii şi hibrizi naturali(Godeanu şi colab. 2001).
Juglans nigra L. - Nucul negru. Este originar din estul Americii de Nord, fiind preţuit ca
specie pomicolă şi forestieră dar şi ca specie decorativă. Puieţii de nuc negru imprimă pomilor
altoiţi vigoare cu 20% mai redusă, comparativ cu a puieţilor obţinuţi din selecţii de nuc comun.
Numeroasele soiuri şi selecţii sunt utilizate ca portaltoi pentru plantaţiile superintensive de nuci
şi ca genitori în lucrările de ameliorare genetică a portaltoilor. În România a fost introdus la
începutul secolului XX, la Cozia – Călimăneşti.
Ca portaltoi pentru soiurile de J. regia, nucul negru s-a dovedit a fi hipersensibil la
virusul Cherry Leaf Roll (CLRV) şi de aceea se foloseşte din ce în ce mai puţin.
Juglans cinerea L - Nucul cenuşiu. Este tot o specie de origine nord-americană, fiind o
foarte valoroasă specie forestieră şi decorativă, dar utilizat deopotrivă şi ca portaltoi pentru
plantaţiile de nuci înfiinţate pe soluri mai grele şi reci, deoarece este foarte rezistent la ger şi
prezintă o înflorire tardivă. Totuşi puieţii acestei specii sunt sensibili la asfixia radiculară şi la
cloroza ferică determinată de solurile grele şi umede. În Europa a fost introdus în anul 1633
(Mariuc , 2001).
Juglans manshurica Maxim – Nucul de Manciuria. Este răspândit în China, în Provincia
Manciuria şi în zona Ussuria –Amur. Acesta este preţuit ca specie cu valoare decorativă şi ca
portaltoi fiind totodată şi rezistent la ger. În Europa a fost introdus în anul 1820
( Mariuc, 2001).
Juglans sieboldiana Maxim – Nucul japonez. Este folosit ca specie decorativă şi ca
genitor în lucrările de ameliorare genetică a portaltoilor, fiind rezistent la ger.
Juglans rupestris Engel – Nucul negru din Texas. A fost identificat pe teritoriul statului
Texas, fiind utilizat în scopuri decorative ca portaltoi pentru plantaţiile de nuci înfiinţate pe
soluri mai sărace şi ca genitor în lucrările de ameliorare genetică a portaltoilor.

26
 Juglans californica Wats - Nucul negru californian. Originar din zona meridională a
Californiei, prezintă un real interes ca specie decorativă, ca portaltoi şi ca genitor pentru lucrările
de ameliorare genetică a portaltoilor.
Juglans hindsii. Este o altă specie de nuc negru identificată însă în Nordul Californiei,
folosită ca genitor în vederea creării de portaltoi. Deşi pretenţios faţă de căldură, această specie
se remarcă şi prin toleranţa pe care o manifestă faţă de bolile cheie ale nucului, (bacterioza şi
antracnoza) şi prin precocitatea de rodire pe care o imprimă pomilor altoiţi, avantaje deloc de
neglijat în cultura modernă a nucului.
Juglans cathayensis Dode. Este o specie de nuc originară din Centrul Chinei, care se
remarcă printr-o creştere rapidă şi viguroasă.
Tot din Juglandaceae face parte şi pecanul (Juglans pecan iar actualmente Carya
illinoiensis). În genul Carya sunt încadrate 20 specii. Această plantă se află în studiu la SCDP
Vâlcea din anul 2005.
Distribuţia geografică a speciilor prezentate este ilustrată în figurile 2.2 şi 2.3.
Creşterea continuă a cererii de fructe şi lemn de nuc înregistrată în ultimii ani, a condus la
orientarea cercetărilor atât spre obţinerea de soiuri noi cu performanţe agronomice superioare,
dar în egală măsură şi spre crearea de noi portaltoi de nuc, care să permită atât extinderea
arealului culturii cât şi modernizarea şi optimizarea tehnologiilor de cultură.
În Statele Unite, ca urmare a continuităţii cercetărilor de acest gen precum şi datorită
succeselor înregistrate, au fost obţinuţi mai mulţi hibrizi interspecifici, cum ar fi:
-Juglans nigra L. x Juglans regia L.
-Juglans hinsii x Juglans regia L.
-Juglans californica Wats x Juglans regia L. (sin J.biformis)
-Juglans rupestris Engel x Juglans regia L.
-Juglans hindsii x Juglans nigra L.
-Juglans sieboldiana Maxim x Juglans cinerea L.
-Juglans cinerea x Juglans sieboldiana Maxim.
Acesti hibrizi interspecifici reprezintă un valoros fond de germoplasmă precum şi un
excelent material de studiu pentru cercetările de filogenie şi genetică a nucului.

27
 Fig2.2. Distribuţia geografrafică a speciilor genului Juglans originare din Asia
( Germain, 1999)
Fig2.2. The geograpfical distribution of the Juglans Genus species originary from
Asia(Germain,1999)

Fig.2.3 Distribuţia geografrafică a speciilor genului Juglans originare din America de

Nord
( Germain, 1999)
Fig2.3.The geographical distribution of the Juglans Genus species originary from North
America
(Germain, 1999)

28
 CAPITOLUL III

CHAPTER III

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA NUCULUI

THE CURRENT STADIUM OF THE WALNUT CULTURE RESEARCHES

3.1.POPULAŢIILE GENIULUI JUGLANS REGIA ŞI SORTIMENTUL DE SOIURI PE
PLAN MONDISL ŞI ÎN ROMÂNIA
3.1.THE POPULATION OF THE JUGLANS REGIA GENUS AND THE RANGE OF THE
BREEDS WORLDWIDE AND ROMANIA .
La toate plantele cultivate, dar mai cu seamă la nuc, cantitatea şi calitatea producţiei
depinde mult de însuşirile biologice şi agroproductive ale soiului cultivat. Una din cele mai
importante sarcini ale cercetarii ştiintifice din agricultură este crearea de însuşiri valoroase, la
care se adaugă stabilirea celor mai favorabile zone de cultură, deoarece fiecare soi dă producţii
maxime şi de bună calitate numai în zonele ecologice ce satisfac cerinţele sale biologice.
La nivel mondial,există un interes major în alcătuirea sortimentelor de soiuri la nuc, iar în
ultima vreme şi în ceea ce priveşte sortimentul de portaltoi. În strategia şi concepţia de
modernizare a pomiculturii româneşti, în general şi a plantaţiilor de nuc, în special, sortimentul şi
soiul au rol distinct şi determinant.
Ferma de nuc nu poate fi concepută decât ca o exploataţie viabilă şi rentabilă din punct
de vedere economic. Alegerea corectă a soiurilor pentru o plantaţie se face cu atenţie, deoarece
rămâne în exploatare 40-50 de ani, cu investiţii mari şi trebuie să fie rentabilă o lungă perioadă
de timp.
Din acest punct de vedere rămân ca exemple pentru cultura nucului, pomicultorii din
SUA, Franţa şi Spania, ţări pentru care sortimentele rămân cheia de succes a plantaţiilor de nuc.
În alegerea soiurilor de nuc pentru o zonă se impun unele criterii de bază (Cociu şi
colab,2007);
-criterii biologice şi agronomice;
-criterii tehnice
-criterii comerciale
Dintre criteriile biologice şi agronomice se remarcă: intrarea rapidă în fructificare, nivelul
superior de producţie, constanţa în fructificare şi calitatea producţiei.

29
 Intrarea în fructificare a nucului altoit se face timpuriu (3-5 ani de la plantare), in cazul
in care se poate aştepta si 8-12 ani, ca în situaţia plantelor înmulţite generativ, deoarece o astfel
de cultură nu s-ar mai justifica din punct de vedere al rentabilităţilor economice.
Problema cea mai importantă rămâne potenţialul de producţie. La nuc, potenţialul de
producţie este mai redus decât la alte specii pomicole şi de aceea se doreşte creşterea acestuia
într-un ritm accelerat.
Pe de altă parte, soiurile cu fructificare terminală, între care se regăsesc şi soiurile
româneşti de nuc realizează o producţie de 2,5-3,5t/ha, cu condiţia aplicării unei tehnologii
superioare. Soiurile cu fructificare laterală (americane, franceze), dau producţii de 5,0-8,0t/ha,
dar acestea solicită anumite condiţii de mediu şi s-au dovedit a fi foarte sensibile la atacul unor
boli. La aceste soiuri este necesar să asigurăm creşteri anuale de peste 60 cm pentru a putea
fructifica la întreaga capacitate, astfel producţiile lor s-ar reduce mult de la un an la altul.
Prin urmare o înlocuire rapidă a soiurilor româneşti cu fructificare terminală nu se poate
impune fără a dispune de soiuri adaptabile condiţiilor din ţara noastră.
Calitatea fructelor este elementul fundamental de care depinde alcătuirea unui sortiment,
iar calitatea lor este în strânsă legătură cu cerinţele pieţei. Principalele elemente ale calităţii de
care se ţine seama se referă la : mărimea, greutatea, forma, uniformitatea nucilor, procentul de
miez, spargerea nucilor şi modul de extragere a miezului, calitatea miezului, etc.
Pe de altă parte, la alegerea soiurilor se va ţine seama de perioada de înflorire, gradul de
dichogamie, rezistenţa la ger, rezistenţă la unele boli, etc.
Elementele menţionate mai sus stau la baza modului de evaluare a soiurilor de nuc într-o
anumită zonă şi perioadă.
Alegerea locului de plantare zonarea şi microzonarea, ca şi tehnologiile şi sistemele de
cultură sunt dependente de cele două tipuri de soiuri (cu fructificare terminală sau laterală), dar şi
de modul de comportare al fiecărui soi.
Criteriile comerciale sunt dominante şi determinante de specificitatea pieţelor şi de
destinaţia producţiei.
Pe lângă realizarea unor productii mari de fructe de acelaşi fel şi calitate, se constată
diferenţieri privind destinaţia acestora.
Soiurile cu fructe destinate consumului de masă se bucură de interes dacă sunt precoce în
maturarea fructelor, au mărimea de minim 32 mm (diametrul ecuatorial), aspect frumos şi neted
al cojii, miez galben cu extragere uşoară, etc.

30
 La soiurile destinate prelucrării, randamentul în miez trebuie să fie ridicat (50-51%),
forma regulată a fructului, sudura bună a valvelor, calibrul 28-32 mm, miezul de culoare
deschisă, extragerea uşoară în jumătăţi sau întreg, gust plăcut, etc.
Toate aceste criterii menţionate formează baza de evaluare a soiurilor în toate ţările lumii
şi fără acestea, alcătuirea sortimentelor de soiuri la nuc nu este corectă şi nu satisface nici pe
fermieri şi nici pe consumatori. Sortimentul este format dintr-un ansamblu de soiuri valoroase,
care aparţine la o anumită specie pomicolă, cu un anumit fenotip al producţiei exprimat la cel
mai înalt nivel, cu o structură specifică, corespunzătoare interesului social al zonei şi cu un înalt
grad de competitivitate pe pieţele interne şi internaţionale (Botu , 1999).
Sortimentul mondial la nuc se diferenţiază major faţă de cel de la alte specii pomicole.
Din cauză că soiurile s-au format în zone cu condiţii climatice specifice, iar posibilităţile de
înmulţire clonală (altoire) au fost reduse, soiurile nu au circulat de la o regiune la alta, iar unele
soiuri, deşi valoroase au rămas necunoscute.
Câteva soiuri pot fi considerate că alcătuiesc un sortiment mondial având în vedere mai
mult producţia realizată şi mai puţin gradul de răspândire.
Soiurile cele mai cultivate pe plan mondial sunt:
-Franquette (soi francez)
-Hartley (soi american)
-Lara (soi francez)
-Payne (soi american)
-Sorento (soi italian)
Toate soiurile de nuc prezentate sunt foarte valoroase şi corespund calitativ cerinţelor
pieţelor internaţionale. Unele dintre ele s-au extins în cultură şi au tendinţa de a fi introduse în
sortimentele de nuc din ţări foarte diferite. Cele mai răspândite soiuri în lume sunt în prezent:
Franquette, Hartley, Mayette, Serr, etc. Actualmente şi alte soiuri se extind în diferite zone de
cultură (Ferjean, Lara, Chandler, Vina, Tulare, etc).
În ultimele trei decenii s-a constatat o dinamică majoră a sortimentelor de nuc în mai
multe ţări ale lumii.
Pe măsura creşterii suprafeţelor cultivate cu nuc se constată un interes major de a
selecţiona şi înmulţi soiurile locale, valoroase şi competitive, concomitent cu introducerea de
soiuri care circulă în comerţul mondial.
Modernizarea culturii nucului presupune un sortiment cât mai valoros de soiuri, adecvat,
condiţiilor de mediu locale capabile de a sporii producţia de fructe.

31
 Fără rezolvarea problemei de înmulţire prin altoire a nucului nu este posibilă
modernizarea culturii şi în general, îmbunătăţirea culturii nucului.
De la o ţară la alta sortimentele sunt foarte diferite, de unde şi productivitatea şi calitatea
nucilor foarte variabilă.
Ca şi în cazul altor specii pomicole există tendinţa de a uniformiza calitativ partizile de
fructe în comerţul mondial şi de a creşte substanţial aceste partizi (de regulă, formate din acelaşi
soi).
În SUA
Cultivatorii de nuc din SUA dispun în cultură de peste 60 soiuri. Aceste soiuri se
comportă în mod diferit în teritoriul vast al acestei ţări. Cultura nucului este prezentă în
California, N-V (Oregon şi Washington), N-E (New York, Michigan, Ohio, etc), Centru – N
(Ilinois şi Indiana) din centru, etc (Tabelul 3.1)
Comparativ cu alte ţări, SUA dispune de un sortiment foarte valoros de soiuri, în special
cu fructificare laterală.
Deoarece zonele în care se cultivă nucul are climate foarte diferite şi sortimentele de
soiuri sunt diferite.
California are cea mai mare suprafaţă cu nuc (82.000ha) dar şi un sortiment bogat
dominant de soiurile cu fructificare laterală (Hartley, Payne, Chandler, Serr, etc) (Hendrick,
1995).
Un loc aparte îl deţine soiul francez Franquette, cu fructificare terminală,nelipsit în
plantaţii datorită fructelor sale dar şi a capacităţii de polenizare a altor soiuri.
Celelalte zone de cultură din SUA (cu o climă mai temperată) au sortimente cu soiuri cu
fructificare terminală şi în mică măsură cu fructificare laterală.

32
 Principalele soiuri de nuc cultivate în SUA, (Botu şi colab. 2005)
(The main walnut breeds cultivated in USA( Botu and Co. 2005)

Tabelul 3.1
Nr Zona Zona Zona Zona
crt California N-V N-E C.N

1 Amigo Adams – 10 Ashworth Ashworth

2 Ashley Cascade Bedford Bedford
3 Cisco Chase C7 Cascade Cascade
4 Chandler Howe Charpathian D Clarence
5 Chico Idaho Hansen Colbe – 2
6 Franquette Manregian Lake Countryman 1 - 6
7 Hartley Spurgeon Mayer Fatley
8 Howara Valnur Morris Hansen
9 Lampac Mayer Schafer Idaho
10 Payne Sparow Illinois 3
11 Pedro Van Buren Iowa Giant
12 Placentia Weng James
13 Serr Nebraska
14 Tulare Russian – 3
15 Vina Watt

În Franţa:
Cultura nucului în Franţa are o tradiţie îndelungată. Din cele mai vechi timpuri
cultivatorii au reuşit să selecţioneze o serie de soiuri valoroase pe care le cultivă şi în prezent.
Între acestea se detaşează net soiul Franquette, cultivat în majoritatea ţărilor, ca soi de referinţă,
cu fructificare terminală.
Sortimentul de soiuri este structurat pe trei grupe, dar şi în funcţie de zonă (Germain şi
colab. 2004):
-soiuri de interes naţional : Franquette, Lara, Fernor, Fernette, Ferjean.
-soiurile de interes regional : Marbot, Parisiene, Grandjeam, Grosvert.
-soiuri de importanţă limitată : Mayette, Corne, Soleze, etc.

33
 În ultimii ani au fost introduse în cultură şi unele soiuri străine: Chandler, Tehama,
Ashley, Midland, Webster 2, Geisenheim – 139, Sibişel 39, etc.
Cultura nucului este cantonată în regiunea Perigord (Correze, Dordogne şi Lot), şi mai
ales în regiunea Grenoble (Isere şi Drome). De aici vine şi numele de nuci de Grenoble
(Franquette).
În Italia :
În această ţară sunt disponibile pentru cultură peste 42 soiuri de nuc.

După Tamponi (1977) şi Piccirillo (2003) sortimentul de nuc cultivat în Italia se împarte
în două clase şi provine din mai multe ţări:
-Soiuri de interes naţional : Sorrento, Feltrina, Castronovo, Malizia, Gioani, Patti,
Chandler, Chico, Hartley, Pedro, Serr, Tehama, Vina, Franquette, Lara, Parisienne, Fernor, etc
-Soiuri de interes regional: Chiusa, Decolatura, Lampoc, Freni1, Midland,Adams10,
Nugget,Corne,Marbot, Rego, Plovdiski, etc.
În ultimii ani se înregistrează pătrunderea în forţă pe diferite pieţe a unor soiuri americane
cu fructificare laterală.
Între acestea putem enumera: Amigo, Chandler, Payne, Vina, Serr, etc.
Cultura nucului este răspândită în: Campania, Piemonte, Sicilia, Veneto şi Calabria.
În Spania:
Sortimentul de soiuri este foarte diversificat şi cuprinde soiuri din Spania (locale), SUA,
Franţa şi chiar România (Sibişel 39).
Principalele soiuri cultivat sunt : Amara, Caballos, Cigaron, Enano, Morales, Naguera,
Tendera, Grand Jefe,, Ashley, Amigo, Chico, Serr, Tehama, Franquette, Lara, Fernor, Marbot,
Arco, Milotai – 10, Sibişel – 39, Sorrento, etc. (Rovira şi colab, 2004).
Pepinierele din Spania folosesc înmulţirea vegetativă (altoirea) la soiurile de nuc.
În Bulgaria:
În Bulgaria se găsesc în cultură atât soiuri cât şi selecţii locale (Tabelul 3.2 ).Acesta sunt
soiuri cu fructificare terminală, Unele dintre acestea sunt studiate şi în România (Izvor – 10,
Uzlop -10, Cheinovo, etc).

34
 Sortimentul de nuc cultivat în Bulgaria( Marin , 2005)
The walnut breed cultivated in Bulgaria( Marin,2005)
Tabelul 3.2

Soiuri Selecţii

Izvor – 10 Raikov Blakire - 1 – 26

Cheinovo Seinoro Chemogrovo 2 - 6
Dorka Topolnito Uzlop – 10
Dreanovo Trojanka Clona Hebenckin
Igumenski Proslavski
Kulenski Slivenski
Plovdivski

În Moldova :
Ţurcanu (2000) menţionează în cultură numeroase soiuri şi selecţii locale de nuc. Mai
importante sunt considerate: Codrene, Dolna, Corjenţi, Moldovene, Nistrene, Cazacu, seria
Chişinău (21,23,33), Costiujeni 24, Sălişte 4, Schinoasa 28, Drenovo şi Seinova (din Bulgaria)
ale ţării. Producţia de nuci a crescut an de an, dar nu se cunosc soiurile cultivate, acestea nefiind
menţionate în literatura de specialitate. Probabil că cea mai mare parte a producţiei de nuci
provine din pomi răzleţi care sunt hibrizi naturali (populaţii naturale).

În Turcia:
În această ţară se cultivă, cu prioritate selecţii locale de nuc, bine adaptate la condiţiile
climatice specifice diferitelor regiuni (Yalova 1-4; Bilecik, Sebin, Topak, Tokat, Kaplan, etc.
Condiţiile climatice sunt foarte diferite şi de aceea şi selecţiile locale diferă ca adaptabilitate la
aceste zone de cultură(Zona Mării Marmara, Van, Giresun, etc).

În general se folosesc selecţii locale înmulţite pe cale generativă. În ultimii ani se

încearcă introducerea şi evaluarea unor soiuri productive, în special din SUA.

În România:

Sortimentul de nuc din România este nou şi este format numai din soiuri româneşti
obţinute în ultimii 25-30 ani (Tabelul 3.3). Plantaţiile vechi de nuc sau plantele răzleţe de nuc

35
sunt formate din populaţii şi hibrizi naturali de nuc înmulţite pe rădăcini proprii. Din această
cauză producţia de fructe diferă calitativ de la un pom la altul.
În concepţia de modernizare a pomiculturii româneşti este necesar ca nucul să fie cultivat
numai prin altoire.
În acest fel se creează partizi mari de fructe, uniforme, cu fructe de calitate, competitive
pe pieţele interne şi internaţionale cu alte soiuri din diferite ţări.
Sortimentul de soiuri este înscris în Catalogul de soiuri al României. Acest catalog apare
în fiecare an şi serveşte la orientarea producătorilor pepinierişti. Amintim că în România,
conform Legii 266/2002, se pot cultiva şi alte soiuri din diferite ţări ale UE. Până la ora actuală
nu au fost promovate soiuri străine sporadic deoarece studiile cu privire la comportarea acestora
în diferite zone ale României nu au fost definitivate.
Soiurile de nuc omologate în România, provin în general din selecţii locale (hibrizi
naturali). Aceştia sunt foarte bine adaptaţi la condiţiile ecologice şi la unele boli şi dăunători, au
însă productivitate relativ medie deoarece prezintă fructificare terminală.
Unele dintre aceste soiuri au fost obţinute cu 20-30 ani în urmă, dar studierea lor şi
evaluarea a rămas cea din momentul omologării.

36
 Soiuri româneşti de nuc, cu perspectivă de a fi promovate în cultură
(Catalogul Oficial al soiurilor şi hibrizilor din România, 2010)
The Romanian walnut breeds, having perspectives to be promoted in culture( The Official
Catalogue of the breeds and hibrids in Romania, 2010)

Tabelul 3.3
Nr Soiul Anul Unde a fost Autorii
Crt. omologării omologat
1 Sibişel precoce 1975 SCDP Geoagiu Cociu V., Manughevici E.,
2 Sibişel -44 1979 SCDP Geoagiu Cociu V., Meza N., Deaconu I.,
3 Germisara 1979 SCDP Geoagiu Meza N., Deaconu I.,
4 Sarmis 1985 SCDP Geoagiu Deaconu I.,
5 Orăştie 1979 SCDP Geoagiu Meza N., Deaconu I.,
6 Geoagiu - 65 1979 SCDP Geoagiu Meza N., Deaconu I.,
7 Novaci 1979 SCDH Tg.Jiu Blaja D.,
8 Suşiţa 1979 SCDH Tg.Jiu Blaja D.,
9 Victoria 1979 SCDH Tg.Jiu Blaja D.,
10 Peştişani 1979 SCDH Tg.Jiu Blaja D.,
11 Jupâneşti 1984 ICDP Piteşti Parnia P., Onea I., Vasilescu V.
12 Bratia 1984 ICDP Piteşti Parnia P., Onea I., Vasilescu V.
13 Roxana 1991 ICDP Piteşti Parnia P., Onea I., Vasilescu V.
14 Mihaela 1991 ICDP Piteşti Parnia P., Onea I., Vasilescu V.
15 Muscelean 1993 ICDP Piteşti Vasilescu V., Pătrăşcoiu P., Richiţeanu
A.,
16 Argeşean 1993 ICDP Piteşti Vasilescu V., Pătrăşcoiu P., Richiţeanu
A.,
17 Velniţa 1995 SCDP Iaşi Bodi I., Rominger E ş.a.
18 Miroslava 1995 SCDP Iaşi Petre L.,
19 Valcor 1999 SCDP Vâlcea Botu I., Botu M., Achim Gh.
Turcu El., Godeanu I.,
20 Valmit 2000 SCDP Vâlcea Achim Gh., Botu M., Botu I., Baciu A.,
21 Valrex 1999 SCDP Vâlcea Botu M., Achim Gh., Botu I., Turcu El.,
Godeanu I.,
22 Anica 1999 -
23 Argeşean 1993 ICDP Piteşti -
24 Bratia 1984 ICDP Piteşti -

37
 Acest lucru s-a datorat politicii inadecvate de cultivare a nucului pe cele mai slabe
terenuri în pantă dar şi din cauza imposibilităţii înmulţirii acestor soiuri prin altoire şi în cantităţi
mari. Practic cultivatorii n-au avut la îndemână material săditor adecvat, cu soiuri valoroase.
Înmulţirea nucului altoit a devenit viabilă abia atunci când la SCDP Vâlcea s-a realizat
instalaţia specială,,Hot Callusing” de forţare a creşterii calusului la altoite, la 260C.
Pe de altă parte, ca urmare a activitaţii intense şi preocupării unitaţilor SCDP-Vâlcea şi
SCDP-Tg-Jiu, în ultimul deceniu s-a reuşit înmulţirea nucului prin altoire.Astfel au apărut
primele plantaţii cu soiuri valoroase(Tabelul 3.4).

Soiuri româneşti de nuc obţinute la SCDP Tg-Jiu şi SCDP-Vâlcea( Botu şi colab,2010)

Romanian walnut breeds obtanied at SCDP Tg-Jiu and SCDP-Vâlcea( Botu and Co,2010)

Tabelul: 3.4
Nr Soiul Anul Unde a fost Autorii
Crt. omologării omologat
1 Novaci 1979 SCDH Tg.Jiu Blaja D.,

2 Suşiţa 1979 SCDH Tg.Jiu Blaja D.,

3 Victoria 1979 SCDH Tg.Jiu Blaja D.,

4 Peştişani 1979 SCDH Tg.Jiu Blaja D.,

5 Valcor 1999 SCDP Vâlcea Botu I., Botu M., Achim Gh.
Turcu El., Godeanu I.,
6 Valrex 1999 SCDP Vâlcea Botu M., Achim Gh., Botu I., Turcu
El., Godeanu I.,
7 Valmit 2000 SCDP Vâlcea Achim Gh., Botu M., Botu I., Baciu A.,
8 Valstar 2010 SCDP Vâlcea Botu M, Achim Gh, Botu I, Preda S.
9 Valcris 2010 SCDP Vâlcea Achim Gh, Botu M, Botu I
10 Timval 2010 SCDP Vâlcea Achim Gh,Botu M, Botu I.
11 Unival 2010 SCDP Vâlcea Botu M, Achim Gh, Botu I,Preda S

38
 Primele încercări de stabilire a unor sortimente de nuc s-au produs în funcţie de :
-locul de producere ale noilor soiuri omologate;
-de zonele considerate favorabile culturii nucului (Cociu şi colab., 2003).
Cele câteva zone considerate favorabile sunt:
-Zona Transilvaniei de sud-vest (Sibişel precoce, Sibişel 44, Germisara, Sramis, Orăştie,
Geoagiu 65);
-Zona Olteniei de Nord (Gorj şi Vâlcea), cu soiurile locale (Novaci, Suşiţa, Victoria,
Peştişani ,Valcor, Valmit, Valrex);
-Zona Argeşului (Jupâneşti, Bratia, Roxana, Mihaela, Argeşean şi Muscelean);
-Zona Moldovei de N-E (Iaşi), cu soiurile : Velniţa, Miroslava, etc.

39
 3.2.CERCETĂRI PRIVIND PRODUCTIVITATEA ŞI CALITATATEA FRUCTELOR
LA NUC
3.2.RESEARCHES REGARDING THE PRODUCTIVITY AND QUALITY OF THE
WALNUT FRUIT

Nucul este o plantă de vigoare mare, dar creşterea sa este relativ lentă. Abia după 25-30
de ani de viaţă nucul ajunge la dimensiunile mari care îl caracterizează între plantele pomicole.
Nucul poate să prezinte înălţimi de 20-25 m, un diametru al coroanei de 10-15 m sau chiar mai
mult şi un volum al coroanei foarte mare.
După plantare în livadă, nucul creşte foarte încet în primii doi ani, deoarece are nevoie ca
mai întâi să-şi refacă şi să dezvolte sistemul radicular. Urmează o perioadă de 5-6 ani de creştere
intensă, după care se produce o echilibrare a creşterii şi fructificării. Cu toate acestea,
dimensiunile pomilor se măresc cu fiecare an de creştere. (Cociu, 2003)
În plantaţiile moderne, fenomenul de creştere este atenuat prin tăierile anuale (de formare
şi apoi de fructificare) şi de aceea dimensiunile pomilor se menţin în limitele impuse de
distanţele de plantare
Nu trebuie să comparăm vigoarea nucilor răzleţi din fâneţe, care nu beneficiază de o
tehnologie satisfăcătoare, cu vigoarea pomilor din livezile moderne. Nucii izolaţi, cultivaţi în
cele mai multe cazuri pe terenuri sărace, slab drenate, cresc foarte anevoios iar dimensiunile lor
sunt reduse chiar şi la vârste de peste 50 de ani. Pe de altă parte, vom avea în vedere un nou tip
de nuc - plantele altoite pe portaltoi de vigoare mai redusă.
În general, soiurile cu fructificare laterală (Payne, Hartley, Serr, etc.) au vigoare mai
redusă decât soiurile cu fructificare terminală. În plus, acestea sunt altoite pe portaltoi de vigoare
mai redusă (J. nigra, nucul “Paradox”) şi necesită tăieri foarte puternice. În consecinţă, habitusul
acestor plante este mai redus şi de aceea se cultivă la distanţe mai mici decât celelalte soiuri.
Nucii cu vigoare de creştere mai mare au longevitate de peste 100 ani. Cei cu vigoare mai
redusă trăiesc 40-50 ani. În ţara noastră, nucii trăiesc între 80-150 de ani.
Capacitatea de producţie reprezintă elementul fundamental al unei culturi şi depinde de
numeroşi factori. Pentru exploataţiile nucicole rentabile nu putem avea în vedere decât
potenţialul productiv al soiurilor de nuc altoite. În cazul nucilor proveniţi din sămânţă,
exploataţia pomicolă nu poate deveni rentabilă decât după mai bine de 15 ani de la înfiinţarea
plantaţiei.
Nucul altoit, indiferent de soi va produce primele fructe chiar din anul 2 de la plantare.
După 4-5 ani, plantele produc cantităţi de nuci suficient de mari ca să devină economice.

40
 Din evaluările făcute în mai multe ţări şi după autori diferiţi, nucul produce în funcţie de
tehnologie şi vârstă următoarele cantităţi de fructe.(Tabelul 3.5)

Capacitatea de fructificare a nucului (Botu şi colab, 2001)

The fructification capacity of the walnut( Botu and Co. 2011)
Tabelul: 3.5

Anul de la
Soiuri cu fructificare
plantare Soiuri cu fructificare terminală
laterală
Kg / pom t / ha Kg / pom t / ha
(140 pomi/ha) (285 pomi/ha)
1 0 0 0 0
2 0 0 0 0
3 0 0 1,0 0,3
4 0,7 0,1 3,5 0,9
5 2,1 0,3 4,1 1,2
6 4,3 0,6 5,6 1,6
7 8,6 1,2 6,5 1,9
8 10,7 1,5 7,6 2,2
9 12,1 1,7 9,0 2,6
10 14,4 2,0 10,2 2,9
11-15 - 2,0 - 2,5 - 3,0 - 5,0
16-20 - 2,5 - 3,0 - 5,0 - 7,0

Din tabelul 3.5 rezultă cu claritate avantajele oferite de soiurile de nuc cu fructificare
laterală. Pe de-o parte, intrarea în fructificare economică este mai rapidă, iar pe de altă parte
capacitatea de producţie este mai ridicată în primii ani la aceste soiuri. După 10 ani de la
plantare, deşi producţia pe pom este mai mare la nucii cu fructificare terminală, distanţele mari
de plantare, determină realizarea de producţii la unitatea de suprafaţă cu mult mai ridicate la
soiurile cu fructificare laterală.
Introducerea soiurilor cu fructificare laterală în ţara noastră este abia la început. Acestea
se află încă în faza de evaluare şi testare. Pentru aceste soiuri foarte productive există unele

41
condiţii tehnologice şi de zonare foarte limitative. Obligatoriu la aceste soiuri trebuie să se obţină
creşteri anuale de peste 50-60 cm iar zonele de cultură nu trebuie să înregistreze temperaturi
scăzute în iarnă (sub -25; -26 0C) şi în timpul înfloritului (-2 0 C).
Soiurile româneşti de nuc sunt mai rustice, iar unele chiar cu potenţial productiv de 2,5-
3,5 t / ha, sunt mai bine adaptate la condiţiile de temperatură şi mai rezistente la unele boli
(bacterioză şi antracnoză).
În prezent, colectivele de cercetători de la SCPP Vâlcea, Universitatea Craiova şi
U.S.A.M.V. Bucureşti lucrează la programe de ameliorare pentru producerea de soiuri de nuc cu
fructificare laterală, mai productive, dar care să conţină şi gene (caractere) valoroase de la nucii
româneşti.

42
 3.3.REZISTENŢA LA BOLI ŞI DĂUNĂTORI ÎN CULTURA NUCULUI
3.3.THE REZISTENCE TO DISEASES AND PESTS IN THE WALNUT CULTURE

O protecţie raţională şi eficace a culturilor pomicole începe printr-o cunoaştere a bolilor

şi dăunatorilor care le atacă.
Bolile nucului se grupează în funcţie de agentul patogen care le
determină:bacterioze(produse de bacterii); micoze(produse de ciuperci parazite) şi boli produse
de viroze. Nucul este atacat de numeroase boli şi dăunatori, care provoacă pagube însemnate
asupra producţiei de nuci, calităţii acesteia şi uneori afectează viaţa plantelor.
Într-o plantaţie de nuc,dar şi la pomii răzleţi este esentială asigurarea protecţiei
fitosanitare pentru a garanta obţinerea unei producţii de calitate (Botu şi colab,2001).
Pentru a asigura o protecţie ecologică eficientă este nevoie de a respecte unele elemente
şi faze obligatorii la nivelul explotaţiei pomicole de nuc, sau pentru o microzonă(localitate):
-identificarea bolilor şi daunatorilor existenţi în plantaţii;
-evaluarea riscului economic produs de aceşti agenţi patogeni;
-relaţia agent patogen-condiţii climatice;
-elaborarea strategiei de combatere în funţie de impactul asupra mediului şi asupra
omului( ca manipulator al unor substanţe toxice şi ca viitor consumator al fructelor);
În funcţie de stadiile de dezvoltare ale bolilor sau dăunătorilor şi de condiţiile climatice
din acel moment se aplică tratamentele fitosanitare.
Nucul este atacat de cateva boli într-un mod foarte puternic. Aceste boli vor fii în atenţie
pentru a se asigura o combatere eficientă asupra fiecăreia. Dintre acestea enumerăm: bacterioza
nucului(Xathomonas campestris pv. Juglandis),antracnoza nucului(Gnomonia leptostyla),
cancerul bacterian(Pseudomonas syringae), boala cernelii(Phytophtora cinnamoni), cancerul
galicol al rădăcinilor(Agrobacterium tumefaciens) şi boala liniei negre(virusul,,Cherry Leaf
Roll”)
Principalul atac este cauzat de bacterioza nucului care se manifestă pe fructe, frunze,
ramuri. Pagubele provocate de bacterioză pot ajunge la peste 50% din recoltă la soiurile cu
fructificare laterală. Boala este provocată de o bacterie care pătrunde în organele tinere ale
plantei în creştere şi provoacă necroze( înnegriri ale acestora).
Soiurile nu au rezistentă genetică la acestă boală, dar unele sunt mai mult, sau mai puţin
rezistente.

43
 În cursul verii, bacteria patrunde în mugurii vegetativi şi floriferi pe care îi infectează.
Odata cu trecerea iernii alte organe se infectează de la această sursă. Mugurii atacaţi mor,
amenţii, florile femele şi fructele mici, în urma atacului se innegresc şi cad. Fructele mari atacate
evoluează odată cu boala care se extinde asupra miezului. Fructele atacate în întregime nu
prezintă valoare comercială.(Botu şi colab.2001)
În situatia când atacul de bacterioză este foarte tardiv, acesta se localizeazaă numai la
nivelul exocarpului (coaja verde) şi parţial asupra endocarpului.
Atacul se produce şi asupra lăstarilor anuali, dar pe masura lignificării acestora se
diminuează sensibilitatea la infecţii. Zona atacată se dezvoltă odată cu creşterea lăstarului, iar la
final se necrozează. Ramurile atacate suferă o deformare( o adâncire a zonei afectate) care
ramâne vizibilă 2-3 ani de la producerea atacului.
Pe frunze atacul se manifestă sub forma unor puncte cu margine înconjurată de un ţesut
galben( halou de culoare galbenă) care ulterior se rasuceşte.
În general,soiurile cu fructificare terminală( în special cele româneşti) s-au dovedit a fi
mai rezistente decât cele cu fructificare laterală. Chiar şi la nivelul frunzelor atacul de bacterioză
este uşor mai puternic la soiurile cu fructificare laterală, decât la soiurile cu fructificare
terminală(Cociu şi coab, 2001).
O alta boala pagubitoare şi prezentă în toată ţara este antracnoza nucului(Gnomonia
leptostyla). Cele mai mari pagube se produc la frunze (pete brune) carora le poate determina
căderea(Marin,2005 )
Boala atacă şi fructele pe care se formează pete mici de culoare închisă, care provoacă
deformarea acestora şi rămân mici.
Pagubele produse de antracnoză sunt mult mai reduse din punct de vedere economic decât cele
produse de bacteriozaă, dar efectul creat prin pierderea frunzelor şi calitatea fructelor, majorează
substanţial pierderile totale la soiurile de nuc.
Cancerul bacterian este o boală provocată de o bacterie răspândită în toată ţara. Atacul
este caracteristic şi se manifestă la pomii tineri pe ramuri de 1-2 ani. Pe masură ce pomii
înaintează în vârstă atacul se diminuează.
Boala se manifestă sub forma de pete-negricioase în jurul mugurilor, astfel atacul este
uşor de identificat. Primavara, mugurii nu mai pornesc în vegetaţie, sau emit lăstari care mor
brusc. Ţesuturile necrozate de pe trunchi prezintă exudate. Pe masură ce boala evoluează, pomii
suferă mult în creşterea şi dezvoltarea lor.
Bacteria pătrunde în ţesuturi în cursul toamnei, apoi în primăvară asigură răspândirea în
natură prin exudatele de la punctele cacerose.

44
 Boala cernelii este provocată de o ciupercă, aceasta este prezentă şi în plantaţiile de nuc
din România. Genul Phytophtora din care face parte specia P.cinnamomi care provoacă boala
cernelii mai are înca 70 specii, toate periculoase pentru nuc şi alte specii pomicole, forestiere,
ornamentale, etc.
La nuc, boala se manifestă pe trunchi, în coroană şi la rădăcini. La partea aeriană, apar
modificări importante privind culoarea frunzelor(deschise), în special pe ramurile din exteriorul
coroanei. Creşterea fructelor se diminuează şi rămân mici.
Odată cu avansarea bolii unele ramuri se usucă,iar la final planta moare.Atacul bolii se
produce la nivelul trunchiului în zona coletului, ceea ce provoacă moartea pomului. Dezvoltarea
ciupercii are nevoie de temperaturi mari de 16-17˚C.
Cancerul galicol al rădăcinilor (Agrobacterium tumefaciens) este o bacterie care provoaca
formarea de gale(nodozităţi sau tumori mari) pe rădăcini şi în zona coletului. Aceste gale se
formează ca urmare a pătrunderii bacteriei prin răni(Botu şi colab.2001)
Boala liniei negre, această boală este provocată de un virus (CLRV) şi se află pe
teritoriul ţării noastre.
Boala este foarte periculoasă şi cauzează moartea plantelor afectate,dar aceasta se
manifestă numai în cazul altoirii soiurilor din genul Juglans regia( nucul comun) pe portaltoi de
Juglans nigra şi alte specii.
Deşi soiurile de nuc provenite din Juglans regia pot fi infectate cu acest virus, atunci
când sunt altoite pe puieţi de Juglans regia, nu provoacă moartea plantelor, dar există o influenţă
negativă asupra producţiei,
Boala se transmite prin polenul care contaminează florile femele de la pomii sănătoşi şi
se trsnsmite prin seminţe şi altoire( Cociu,2001).
Pe teritoriul Romaniei există o serie de dăunători care atacă plantele de nuc. Atacul lor
este diferenţiat în funcţie de pagubele pe care le provoacă, de biologia dăunătorului şi de modul
de combatere al lor.
Dintre dănatori amintim : viermele nucilor (Cydia pomonela), păianjenul
roşu(Pononychus ulmi), păduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus) şi păduchele
ţestos (Lecanium corni).
La viermele nucilor, adultul este un mic fluture care îşi depune ouăle în apropierea
fructelor aflate în stadii diferite de creştere.
Fructele atacate în luna mai vor cădea înainte de maturitate, iar cele atacate în luna
septembrie rămân în pom până la maturare. Fructele de nuc devin improprii pentru
consum(Marin, 2005)

45
 Paianjenul rosu este răspândit pretutindeni şi atacă numeroase specii pomicole între care
şi nucul.
Atacul puternic al frunzelor face ca acestea să aibă un aspect mat şi uşor brunificat, de
cele mai multe ori acestea cad.
Efectul atacului se răsfânge asupra creşterii şi maturării lăstarilor şi al fructelor.
Paduchii ţestoşi parazitează ramurile nucului. În populaţii mari provoacă reducerea
creşterilor anuale, deshidratarea lăstarilor şi în final uscarea completă a ramurilor parazitate(2-3
ani).

46
 CAPITOLUL IV
CHAPTER IV
4.RELAŢIILE NUCULUI CU PRINCIPALII FACTORI ECOLOGICI
4.THE RELATIONS OF THE WALNUT WITH THE MAIN ECOLOGIC FACTORY
Nucul este una dintre speciile pomicole care solicită anumite condiţii privind factorii
ecologici favorabili.
La înfiinţarea unor plantaţii de nuc, se va ţine seama ca potentialul productiv al plantelor
să fie cât mai ridicat pentru a eficientiza şi rentabiliza cultura. În ultimele decenii s-a înrădăcinat
ideea că nucul poate fii cultivat pe cele mai erodate terenuri pe care nu se pot cultiva alte plante,
ceea ce nu este real.
Pornind de la premiza realizarii unor plantaţii moderne, de mare productivitate şi cu
efecte economice pozitive este importantă alegerea celor mai favorabile zone de cultură,celor
mai bune amplasamente pentru fiecare plantaţie şi cunoaşterea efectului limitativ al tuturor
factorilor ecologici.
Altfel spus, nu a fost aleatorie dezvoltarea culturii nucului în anumite zone de mare
favorabilitate ecologică ale lumii(California-SUA, în districtele Sacramento peste 32000 mii ha,
San Joachin 43000 mii ha, Coasta Centrală cu 14000 mii ha, etc; Franţa-
Dordogne,Lot,Correze,Grenoble,Iserre;Turcia -Bursa,Yalva,Tokat,Grecia-Macedonia.(Botu şi
colab,2001)
În aceste zone geografice, majoritatea factorilor ecologici se află în parametrii optimi,
ceea ce conferă permisivitate realizarii de plantaţii rentabile.
În funcţie de cerintele nucului se stabilesc criteriile pe baza carora se delimitează zonele
şi micro-zonele cu restricţii, dar şi cele excluse pentru înfinţarea de plantaţii.
Criteriile geografice şi cele de relief pot fi considerate ca generale pentru zonare dar şi
cu potenţial restrictiv, cum sunt cele de relief.
În zonele cu restricţii intră cele muntoase cu altitudine de peste 800-1000m, inundabile şi
cele saraturoase. Referindu-ne la formele de relief situatia este complicată şi ridică probleme
pentru cultura nucului. Zonele cu terenuri în pantă, puternic fragmentate, cu versanţi de peste 12-
20%, argiloase, sărace în elemente nutritive şi supuse unor procese de eroziune de suprafaţă şi
chiar de adâncime, nu pot forma obiectul realizării unor exploataţii cu plantaţii performante,
rentabile.
Pe aceste terenuri se pot înfinta plantaţii de nuc cu rol de stabilizare a eroziunii solului
sau pentru producţia de lemn( regim silvic) şi nu pentru producţia de fructe. Dacă plantele
produc fructe acestea nu vor fi suficiente pentru a asigura rentabilitatea exploataţiei.

47
 Majoritatea proprietarilor de terenuri plantează terenurile degradate cu nuci, în acest caz
nu trebuie să se aştepte la o producţie mare de nuci.
Terenurile optime pentru plantaţiile moderne de nuci sunt terenurile plane, cu pantă
redusa(mecanizabile), luncile râurilor, versanţii cu expunere sudică, sud-estică, sud-vestică, cu
pantă sub 10-15%, profunde şi fertile.
Exploataţiile nucicole moderne se pot dezvolta aproape în toate judeţele ţarii dar cu o
alegere adecvată a locului de înfinţare a plantaţiilor.
Deşi creşte pe un areal mai vast, zonele în care nucul dă producţii mari şi constante sunt
relativ puţine fapt care demonstrează că, la nuc, alături de însuşirile ereditare, factorii de mediu
şi practicile culturale joacă un rol determinant asupra nivelului şi calităţii producţiei. Acolo
unde nucul nu întâlneşte condiţii bune, pomii nu-şi pot matura fructele sau miezul are calitatea
inferioară – (Stebbins, 1993).

4.1.TEMPERATURA
4.1.THE TEMPERATURE

Nucul creşte şi rodeşte corespunzător în zonele în care temperatura medie anuală este de
8-110C, cu ierni blânde şi veri călduroase.
Pentru nuc temperaturile mai mari de 350C sunt dăunătoare, deoarece duc la arsuri pe
frunze şi pe fructe, deprecierea miezului, căderea amenţilor, şi debilitatea pomilor. O bună
aprovizionare cu apă ponderează însă efectele temperaturilor ridicate.
În ceea ce privesc temperaturile scăzute, pentru a putea creşte bine nucii necesită 1000-
1500 ore de temperaturi scăzute( mai mici de 7C˚). În perioada de repaus profund, pot suporta
temperaturi negative cuprinse între -24 -27C˚ fără consecinţe grave. În funcţie de locul unde
cresc, nucii crescuţi pe terasele râurilor şi cei de pe fundul văilor, suferă adesea daune severe
datorate îngheţurilor de primăvară comparativ cu aceia situaţi pe coline, mai afectate fiind
genotipurile cu dezmugurire timpurie. Cei mai sensibili la îngheţurile târzii sunt amenţii şi
mugurii micşti.
Lăstarii tineri, frunzele, florile şi fructele tinere, pot fi distruse chiar perioade scurte cu
temperaturi mai mici de-2C˚, iar producţia serios afectată (Cociu şi colab 1983). Dacă în
perioada de creştere a fructelor se înregistrează temperaturi scăzute cuprinse între 1,6-1,80
producţia poate fi chiar compromisă (Branişte , Drăgoi , 1999).

48
 Pentru nuc sunt dăunătoare şi oscilaţiile diurne de temperaturăî în timpul iernii,, în jurul
temperaturii de 00C, care pot determina decălirea pomilor, degenerarea cambiului şi apariţia de
plăgi pe ramuri şi chiar pe trunchi.

4.2.UMIDITATE
4.2.THE UMIDITY
Din punct de vedere al necesarului de apă, nucul creşte şi rodeşte bine în zonele unde
precipitaţiile medii anuale însumează între 650-840l/m2 şi sunt distribuite cât mai uniform
(Cociu şa, 1983).
În timpul perioadei de repaus, nucul nu are cerinţe mari faţă de apă totuşi seceta
pronunţată în această perioadă împiedică hidroliza amidonului şi substanţelor de rezervă, căzând
rezistenţa pomilor la ger.
Climatul umed şi rece din perioada înfloritului, eliberării polenului şi fecundării, poate
spăla polenul din aer, reduce substanţial legarea fructelor şi favorizează atacul bacteriozei
nucului (Xanthomonas campestris p.v. juglandis), recolta putând fi compromisă aproape
integral.
Nucul manifestă cerinţe mari faţă de apă în perioada creşterii intense a lăstarilor şi
fructelor, când necesită 100-200l/m2 în fiecare lună.
Estimarea cantităţii de apă necesare se face utilizând următoarea formulă:
Necesarul de apă prin irigare = Evapotranspiraţia (ET)-Apa din ploi+ Pierderile prin
irigare (Goldhamer, 1985).
Deficitul de apă în această perioadă reduce intensitatea fotosintezei, creşterea lăstarilor,
diferenţierea mugurilor de rod, acumularea substanţelor de rezervă, nivelul şi calitatea recoltei.
Excesul de apă în această perioadă determină atacul bolilor, debilitarea pomilor, căderea
masivă a fructelor şi deprecierea miezului celor rămase, şi eventual o aeraţie insuficientă la
nivelul sistemului radicular.
În perioada maturării fructelor, nucul are cerinţe ceva mai reduse în apă, de numai 60-80
2
l/m .

49
 4.3. LUMINA
4.3.THE LIGHT
Originar din zonele însorite ale Asiei Centrale, nucul, este foarte pretenţios în privinţa
luminii, motiv pentru care creşte şi rodeşte constant mai ales atunci când este amplasat în locuri
însorite, adăpostite de vânturi (Cociu şi colab, 1983).
În unele situaţii în care nucii cresc în pâlcuri, pe măsură înaintării în vârstă precum şi în
absenţa îngrijirilor necesare, în condiţii de iluminare insuficientă, calitatea de asimilate din
frunze se reduce considerabil, pomii formează creşteri reduse, diferenţiază puţini muguri micşti
şi amenţi, producţiile sunt scăzute, iar rezistenţa la boli şi ger scade (De Jorg , Kyugo, 1985).
În plantaţii, îndată ce pomii se umbresc reciproc timp de mai mulţi ani, se observă
degarnisirea şi uscarea unor ramuri din interiorul şi partea interioară a coroanei, creşterea
vegetativă şi fructificarea fiind localizate numai în partea superioară a pomilor. În ţara noastră
sunt asigurate condiţii de lumină pentru creşterea şi rodirea nucului. Durata de strălucire a
soarelui însumează 800-1100 ore în perioada diferenţierii mugurilor micşti şi 110-1800 ore în
perioada creşterii şi maturării fructelor, sufiecientă pentru desfăşurarea normală a proceselor de
creştere şi fructificare. Durata de srălucire a soarelui influenţează creşterea şi fructificarea, iar în
ţara noastră oscilează între 1874 şi 2327 ore, din care în perioada aprilie – septembrie este de
1400 – 1700 ore. (Botu , 2003).
Asigurarea luminii este dependentă de sistemul de cultură, densitatea plantelor şi forma
de coroană.
4.4. SOLUL
4.4.THE SOIL
Solul este principalul factor ecologic şi mijloc de producţie pentru nuc.
Nucul creşte pe o gamă variată de soluri, dar în timp s-a constat că se dezvoltă bine şi
rodeşte mult pe soluri cu fertilitate medie sau bună, cu textură nisipo-lutoasă sau luto –nisipoasă,
cu reacţie slabă acidă sau neutră (6,4-7,5), profunde (cu adâncimea de minim 1,5m), bine
drenate, cu apa freatică la 2,5-3,0m adâncime. (Voiculescu, 1999).
Pe solurile scheletice, compacte şi slab drenate, cu pericol de inundare sau băltire, (care
pot provoca asfixia rădăcinilor), nucii cresc foarte lent, sunt debili, dau producţii inferioare sau
nu rodesc deloc.
În momentul în care a fost destinat pentru înfiinţarea unei plantaţii de nuc, acest loc (sol)
nu mai poate fi schimbat până la defrişarea plantelor (40-80 ani) şi de aceea alegerea trebuie
făcută cu cea mai mare atenţie, pe baze ştiinţifice.
Cerinţele nucului faţă de factorii de mediu sunt prezentate sistematic în tabelul 3.6.

50
 Cerinţele nucului faţă de factorii de mediu
( Popescu, Godeanu, 1982, Drăgănescu , 1998)
The requirements of the walnut towards the environment facors
(Popescu, Godeanu, 1982, Drăgănescu , 1998)
Tabelul 3.6
Factorii de Nivelul optim pentru cultura nucului
mediu
Relieful -Altitudini cuprinse între 350 şi 450
-Terenuri însorite, plane sau uşor înclinate (<10%), cu expoziţie sudică, sud-
estică sau sud-vestică în zonele cu insolaţie normală, şi cu expoziţie nord-estică
sau nord –vestică în zonele cu insolaţie execsivă.
Lumina -1.100-1.800 ore de strălucire a soarelui pentru perioada de creşterii şi maturării
fructelor;
-800-1000 ore pentru perioada diferenţierii mugurilor de rod (luna August)
Temperatura -Temperatura medie anuală 9-100C, Amplitudinea termică 21-230C
-Temperatura maximă în iulie 350C Suma t.activă pentru dezmugurit
170-2000C
-Temperatura medie a lunii iulie 20-220C Suma t active pentru înflorit
0
203-435 C
-Temoperatura minimă în ianuarie -25….-270C Suma r.activă pentru maturare
2245-29800C
-Temperatura medie a lunii ianuarie -1…..-20C
Apa -Precipitaţii medii anuale >650-700 l/m2
(d.c.300-400 l/m3 în perioada creşterii
lăstarilor şi fructelor)
-Precipitaţii medii lunare 100-200 l/m2
(d.c. numai 60-80 l/m2 în perioada maturării
fructelor )
Solul Soluri uşoare (eventual aluvionare), profunde, permeabile, fertile, cu textură luto-
nisipoasă, nisipo-lutoasă, lutoasă, cu reacţie neutră (6,4-7,5) şi cu apa freatică la
2,5 – 3,0 m adâncime.

51
 CAPITOLUL V
CHAPTER V
5.CONDIŢIILE ECOLOGICE ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE
PROPRII
5.THE ECOLOGICAL CONDITIONS IN WHICH PERSONAL RESEARCHES WERE
MADE
5.1. FACTORII GEOGRAFICI
5.1.THE GEOGRAPHICAL FACTORS

Zona de Nord a Olteniei este situată la poalele Carpaţilor Meridionali, între râurile
Dunăre şi Olt.
Judeţul Gorj este amplasat între cele două râuri Olteţ şi Jiu, la sud de Munţii Căpaţânii .
Judeţul Vâlcea este amplasat pe cele două părţi ale râului Olt, la sud de Munţii Căpăţânii
şi Coziei.
Judeţul Mehendinţi este amplasat între râul Jiul şi Dunărea, la sud de Munţii Godeanu.
Cele trei judeţe sunt caracterizate de trei tipuri de relief: munţii, în nord, la mijloc
dealurile şi în sud colinele largi şi câmpia.
Cercetările s-au efectuat în diferite localităţi situate in partea de nord a acestor judeţe.
Coordonatele geografice ale zonei de cercetare sunt 45° latitudine nordică şi 24°
longitudine estică.
Altitudinea medie a locaţiilor este de 350 m- 750 m.
Dealurile din împrejurimi sunt acoperite cu păduri şi sunt puternic fragmentate de râuri şi
torenţi.
5.2.FACTORII CLIMATICI
5.2. THE CLIMATICS FACTORS
Climatul zonei de Nord a Olteniei este de tip temperat cu influenţe mediteraneene, cu
ierni caracterizate de temperaturi relativ scăzute şi cu veri în care temperaturile medii ale lunii
celei mai calde nu depăşesc 22 – 23° C iar precipitaţiile sunt repartizate în tot cursul anului, cu
maxim de ploi în lunile mai, iunie şi iulie.
Durata de strălucire a soarelui este de peste 1900 ore anual, oscilaţiile de la un an la altul
fiind destul de mici.
Grindina este un fenomen frecvent în zonă, mai ales în lunile mai, iunie şi iulie.
Suprafeţele afectate sunt relativ reduse ca întindere.

52
 Vântul este prezent în zona de Nord a Olteniei. Viteza şi intensitatea lui sunt reduse şi de
aceea nu au efecte negative asupra plantelor. Rareori se înregistrează fenomenele de tip “vijelie”
pe suprafeţe reduse.
În intervalul dintre 1886 – 1998 (112 ani),în Vălcea, temperatura medie multianuală a
fost de 10,2° C, iar suma precipitaţiilor medii multianulale se situează la nivelul de 712 mm.
Temperatura minimă absolută înregistrată în zonă a fost de -27,0o C (1967), iar maximă
absolută de 39,2° C.
Înregistrarea datelor climatice s-a făcut la Staţiile Meteorologice din Tg-Jiu, Rm-Vâlcea
şi Turnu-Severin incepând cu 2003-2009
În perioada de studiu(2003-2009) s-au remarcat modificări în ceea ce priveşte climatul
zonei. Temperatura medie anuală în judeţul Gorj a fost de 12,1˚C, iar temperaturile medii lunare
ridicate au fost înregistrate în lunile: iulie şi august(22,8˚C ).
Media valorilor lunare în anii de studiu s-a situat între -0,1˚C(ianuarie) şi 22,8
˚C(iulie)(Tabelul 3.7). Temperaturile minime absolute s-au situat în ianuarie între: -
25,0˚C(2006), în luna februarie:-22,7˚C(2005),in luna martie: -12,2 ˚C (2005), în luna aprilie: -
6,2˚C (2003). Minima absolută in anii de studiu a fost de -25,0 ˚(Tabelul 3.8)
Minimul de precipitaţii lunare a fost de 4,8mm în luna martie(2003), iar maximul s-a
inregistrat în luna iulie cu 251,8mm(2005). Valoarea anuală a precipitaţiilor în anii de studiu s-a
înregistrat în anul 2005 cu 1219,0mm, iar suma precipitaţiilor a fost de 942,6mm.(Tabelul 3.9)
Umiditatea medie relativă a aerului este cuprinsă intre 63,8%(aprilie) şi 109,1%(iulie)
,cu o medie de 75%.
Temperatura medie anuală în judeţul Vâlcea a fost de 11,9˚C, iar temperaturile medii
lunare ridicate au fost înregistrate în luna: iulie(22,6˚C ).
Media valorilor lunare în anii de studiu s-a situat între: -1,7(ianuarie) şi 22,6
˚C(iulie)(Tabelul 3.10). Temperaturile minime absolute s-au situat în ianuarie între:-
22,7˚C(2006), în luna februarie:-16,9˚C(2005),in luna martie: -12,9 ˚C (2005), în luna aprilie: -
6,1˚C (2003). Minima absolută in anii de studiu a fost de -22,7 ˚C, temperatură care nu a ridicat
probleme pentru soiurile de nuc, acestea fructificând in mod normal(Tabelul 3.11).
Minimul de precipitaţii lunare a fost de 3,1mm în luna martie(2003), iar maximul s-a
inregistrat în luna iunie cu 142,8mm(2008). Valoarea anuală a precipitaţiilor în anii de studiu a
fost de 805,7mm(Tabelul 3.12 )
Umiditatea medie relativă a aerului este cuprinsă intre 46,2%(februarie) şi
89,5%(martie).

53
 Temperatura medie anuală în judeţul Mehedinţi a fost de 11,5˚C, iar temperaturile medii
lunare ridicate au fost înregistrate în luna iulie (23,0˚C ).
Media valorilor lunare în anii de studiu s-a situat între 0,4(ianuarie) şi 23,0
˚C(iulie)(Tabelul 3.13). Temperaturile minime absolute s-au situat în luna ianuarie între: -
18,2,0˚C(2006), în luna februarie:-22,7˚C(2005), in luna martie: -12,2 ˚C (2005) şi în luna
aprilie: -6,2˚C (2003) . Minima absolută in anii de studiu a fost de -22,7 ˚C(2007)(Tabelul 3.14 )
Minimul de precipitaţii lunare a fost de 4,5mm în luna martie(2003), iar maximul s-a
inregistrat în luna iulie cu 145,1mm(2005). Valoarea maximă anuală a precipitaţiilor în anii de
studiu s-a înregistrat în anul 2004 cu 1035,4mm, iar suma medie a precipitaţiilor a fost de
749,6mm(Tabelul 3.15 )
Umiditatea medie relativă a aerului este cuprinsă intre 65,5(aprilie) şi 89,8(august).
În zona de Nord a Olteniei, brumele târzii de primăvară apar de regulă în perioada 15-25
aprilie, rareori mai târziu şi acestea coincid cu înflorirea la nuc şi în consecinţă pot produce
pagube însemnate . Repartizarea lunară a precipitaţiilor pe parcursul anilor de studiu a fost destul
de bună, în conformitate cu nevoile plantelor.
Precipitaţiile lunare corelate cu temperaturile maxime înregistrate defavorizează în unii
ani creşterea şi fructificarea plantelor. Aparent, valorile anuale ale precipitaţiilor sunt suficiente
pentru nuc, având in vedere că evapo – transpiraţia nu are valori prea ridicate.
Durata de strălucire a soarelui este de peste 1900 ore anual, oscilaţiile de la un an la altul
fiind destul de mici.
Grindina este un fenomen frecvent in zona, mai ales in lunile mai, iunie şi iulie. Suprafeţele
afectate sunt relativ reduse ca întindere, iar pagubele produse la nuci se resimt la nivelul apatului
foliar şi la infecţiile cu bacterioză.
Vântul este prezent în zona de Nord a Olteniei. Viteza şi intensitatea lui sunt reduse şi de
aceea nu au efecte negative asupra plantelor.

54
 Temperaturile medii lunare şi anuale(Gorj 2003 – 2009)
Monthly and annual average temperatures
Tabelul 3.7

Anul Valoarea lunară (medie) oC Medie

anuală
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

2003 -1,6 4,0 4,3 10,0 19,9 22,6 22,3 23,8 16,0 8,9 6,2 0,1 11,3

2004 -3,2 0,6 6,2 12,0 15,0 19,3 21,7 20,8 15,7 11,7 6,2 1,3 12,5

2005 1,0 -2,7 3,6 11,1 17,2 19,0 21,1 19,9 16,5 10,8 4,0 1,2 10,2

2006 -4,9 -1,4 5,2 12,3 16,2 19,1 22,5 19,8 16,7 11,9 6,0 1,1 10,4

2007 3,6 3,9 8,1 12,7 18,2 22,1 24,7 22,1 14,8 10,5 3,.2 0,7 11,9

2008 0,7 2,3 8,6 12,9 19,9 24,3 24,8 25,5 16,8 11,5 5,2 1,8 12,7

2009 0.0 1,9 6,1 13,1 17,4 20,8 23,1 22,4 17,8 11,3 6,3 11,0 11,8

Media 0,1 1,0 6,6 12,0 17,6 21,0 22,8 22,8 16,3 10,9 5,3 0,8 12,1

55
 Temperaturile minime şi maxime absolute (Gorj 2003-2009)
Absolute minimum and maximum temperatures( Gorj 2003-2009)
Tabelul 3.8

Elementul Anul Valoarea lunară

climatic Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
2003 7,2 7,6 19,8 29,3 32,3 34,6 36,5 36,5 29,2 26,7 20,3 12,1
2004 8,4 18,9 23,7 24,1 26,7 30,3 34,3 33,5 30,4 24,1 23,2 15,3
Maxima absolută

2005 17,1 9,4 22,2 24,5 30,6 31,4 33,5 34,2 29,5 24,9 16,1 10,1
(oC)

2006 8,9 16,1 22,0 24,4 31,3 33,1 33,6 34,4 31,4 28,5 21,0 17,5
2007 18,0 17,8 20,4 25,0 31,4 34,8 40,7 35,9 28,4 26,1 15,4 12,2
2008 12,8 20,3 20,0 25,7 34,4 34,1 34,6 36,3 34,6 25,4 24,2 15,8
2009 13,0 15,3 22,9 24,7 30,7 33,1 36,5 36,3 32,8 26,6 20,8 14,5
2003 -16,8 -17,7 -8,3 -6,2 8,3 8,5 10,5 8,5 -3,9 -3,8 -3,7 -9,9
Minima absolută

2004 -16,9 -17,2 -6,8 0,2 2,0 9,0 9,3 12,1 2,4 2,1 -5,6 -7,5
2005 -8,8 -22,7 -12,2 -1,4 2,0 5,9 9,3 7,7 8,3 -4,3 -6,9 -9,1
(o C )

2006 -25,0 -16,7 -6,3 1,9 3,6 4,9 10,8 6,9 6,1 -2,6 -7,2 -8,6
2007 -6,9 -6,5 -1,9 0,4 0,7 10,1 9,3 11,6 3,2 -1,8 -7,7 -9,2
2008 -12,8 -7,8 -4,1 0,9 3,6 8,2 10,6 11,0 2,8 0,7 -7,9 -12,2
2009 -13,5 -6,8 -5,0 0,6 3,9 6,3 10,6 12,6 6,7 0,5 -1,9 -19,2

56
 Cantitatea de precipitaţii( Gorj 2003-2009)
Precipitation amount ( Gorj 2003-2009)
Tabelul3.9

Elementul Anul Valoarea lunară Valoare

climatic anuală
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2003 83,4 20,7 4,8 113,0 70,8 70,2 88,2 26,6 128,8 174,1 49,7 33,2 780,5
Suma precipitaţii
lor 2004 91,0 66,3 44,1 69,5 102,2 150,2 135,6 85,9 67,5 40,4 131,8 35,2 1097
(l/mp)
2005 71,1 91,3 66,2 60,0 75,2 63,8 251,8 160,2 118,5 12,6 58,2 91,5 1219

2006 75,9 42,8 108,2 83,2 66,4 139,8 77,8 186,4 39,4 30,0 17,0 41,4 871,9

2007 43,7 26,1 82,2 62,4 122,8 86,4 19,0 224,4 81,6 232,6 116,8 44,4 1082,4
2008 23,1 14,8 48,0 73,2 40,2 91,8 91,5 27,6 130,2 60,4 28,4 115,5 744,7
2009 76,1 41,67 22,6 34,2 52,8 98,8 76,2 70,4 28,4 105,0 90,5 106,3 802,9
66,3 43,3 58,8 70,7 75,9 100,1 105,7 111,6 84,9 89,7 69,0 66,7 942,6
Medie
2003 93,0 80,0 67,0 63,0 64,0 61,0 64,0 53,0 72,0 85,0 87,0 84,0 73,2
Umiditatea relativă a 2004 86,0 83,0 70,0 66,0 68,0 72,0 68,0 72,0 76,0 81,0 81,0 89,0 73,6
aerului (%) 2005 78,0 86,0 67,0 65,0 69,0 65,0 66,0 81,0 84,0 76,0 84,0 86,0 76,0
2006 86,0 82,0 76,0 70,0 68,0 73,0 65,0 77,0 75,0 79,0 77,0 90,0 78,0
2007 76,0 74,0 65,0 52,0 67,0 63,0 49,0 72,0 77,0 82,0 83,0 87,0 70,0
2008 88,0 72,0 61,0 71,0 67,0 67,0 58,0 56,0 71,0 82,0 83,0 83,0 71,0
2009 82,0 77,0 63,0 60,0 63,0 63,0 63,0 68,0 74,0 85,0 90,0 97,0 83,3
84,1 79,8 67,0 63,8 66,5 66,2 109,1 68,4 77,5 81,4 83,5 88,0 75,0
Medie

57
 Temperaturile medii lunare şi anuale(Mehedinţi 2003 – 2009)
Monthly and annual average temperatures(Mehedinţi 2003-2009)
Tabelul 3.10

Anul Valoarea lunară (medie) oC Medie

anuală
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

2003 0.8 4,2 4,5 10,3 20,5 22,1 22,5 23,9 16,3 9,2 6,8 0,5 11,6

2004 -3,1 1,5 6,9 12,3 15,3 19,5 21,9 20,8 16,5 13,0 6,7 1,9 11,1

2005 1,4 -1,1 3,6 11,3 17,3 19,2 21,3 20,2 16,7 11,1 4,7 1,8 10,6

2006 -4,2 0,9 5,4 12,5 16,3 19,2 22,7 20,1 16,9 12,5 6,5 1,7 10,7

2007 4,0 3,9 8,3 12,9 18,7 22,3 24,7 22,3 15,2 11,3 3,2 0,8 12,1

2008 0,7 2,9 8,8 12,9 20,0 24,5 24,9 25,7 16,9 12,3 5,7 2,9 13,0

2009 0,0 1,9 6,1 13,1 17,4 20,8 23,1 22,4 17,8 11,3 6,3 1,1 11,8

Media 0,4 1,7 6,2 12,1 17,9 21,0 23,0 22,7 16,6 11,5 7,6 1,1 11,5

58
 Temperaturile minime şi maxime(Mehedinţi 2003-209)
Absolute minimum and maximum temperatures(Mehedinţi 2003-2009)
Tabelul 3.11

Elementul Anul Valoarea lunară

climatic Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
2003 7,7 7,9 20,0 29,5 32,6 34,8 35,8 36,8 29,7 26,9 20,9 12,7
2004 8,8 19,0 24,0 24,7 26,9 30,8 35,5 33,9 30,8 24,7 23,6 25,7
Maxima absolută

2005 16,8 7,7 22,4 26,0 31,2 33,5 35,3 35,7 29,3 24,3 15,8 9,5
(oC)

2006 8,8 13,8 23,0 24,3 32,7 35,9 35,4 36,0 30,1 29,6 21,3 16,0
2007 18,2 18,7 21,3 27,3 32,3 39,1 42,2 38,2 31,1 28,0 17,1 12,3
2008 13,9 21,4 21,5 26,0 35,0 35,1 35,1 37,5 35,5 25,8 24,8 15,6
2009 13,5 15,3 22,3 25,5 31,5 34,8 38,4 36,5 34,3 28,5 20,8 21,6
2003 -14,0 -15,0 -7,3 -6,0 8,5 8,9 10,8 8,7 3,9 -3,5 -3,2 -9,3
Minima absolută

2004 -13,7 -10,2 -6,2 1,5 20,,9 9,9 9,6 12,9 2,9 2,6 -5,1 -7,0
2005 -9,8 -16,7 -10,7 0,8 6,,6 8,3 13,2 10,5 10,2 0,7 -5,4 -4,5
(o C )

2006 -18,2 -13,9 -2,6 2,2 4,2 6,4 13,0 11,2 7,2 0,1 -3,5 -6,2
2007 -3,9 -4,9 -1,4 1,6 5,7 12,8 12,2 14,4 7,4 0,5 -5,1 -7,8
2008 -13,4 -8,1 -2,0 0,4 6,1 11,6 11,1 13,8 5,3 4,4 -6,4 -12,1
2009 -11,1 -6,3 -3,2 2,4 5,0 10,0 12,5 16,0 9,4 1,2 0,2 -15,1

59
 Cantitatea de precipitaţi( Mehedinţi 2003-2009)
Precipitation amount( Mehedinţi 2003-2009)
Tabelul 3.12

Elementul Anul Valoarea lunară Valoare

climatic anuală
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2003 83,5 20,9 4,5 115,0 70,9 7,9 88,2 26,6 129,4 175,0 50,1 33,7 805,7
Suma precipitaţii 2004 91,9 67,1 44,9 70,4 105,1 150,2 136,4 86,1 66,9 45,5 133,1 37,8 1035,4
lor 2005 `36,1 72,7 37,2 55,9 71,8 28,6 145,1 107,8 70,5 29,1 46,3 83,7 781,7
(l/mp) 2006 66,0 60,2 79,9 112,3 19,6 141,0 38,0 126,0 12,4 2,4 7,7 45,7 711,2
2007 24,9 32,2 70,2 1,2 102,6 62,8 24,2 77,4 34,3 140,4 130,9 30,9 732,0
2008 61,2 7,0 42,4 60,6 16,2 99,4 42,7 9,0 96,8 42,0 18,2 144,9 640,4
2009 77,6 80,9 33,9 16,4 26,4 103,6 25,6 20,2 19,0 109,2 101,6 135,2 749,6
63.0 48,7 44,7 67,0 58,9 84,7 71,4 48,4 61,3 77,6 69,7 73,1 749,6
Medie
2003 93,0 84,0 64,0 68,0 63,0 50,0 54,0 59,0 72,0 82,0 87,0, 85,0 861,0
Umiditatea relativă a 2004 88,0 76,0 70,0 58,0 69,0 76,0 69,0 77,0 83,0 85,0 85,0 89,0 925,0
aerului (%) 70,0 82,0 61,0 69,0 67,0 62,0 68,0 60,0 88,0 78,0 79,0 86,0 870,0
2005
2006 83,0 83,0 75,0 72,0 66,0 78,0 65,0 73,0 71,0 79.0 70,0 92,0 904,0
2007 76,0 73,0 66,0 50,0 68,0 63,0 46,0 76,0 77,0 82,0 85,0 76,0 838,0
2008 80,0 70,0 61,0 74,0 76,0 74,0 60,0 50,0 74,0 85,0 88,0 88,0 880,0
2009 86,0 70,0 63,4 68,0 62,0 64,0 65,0 68,0 75,0 82,0 98,0 85,0 886,0
82,2 76,8 65,7 65,5 67,2 66,7 69,5 89,8 77,1 81,8 84,5 82,0 880,0
Medie

60
 Temperaturile medii lunare şi anuale(Vâlcea 2003-2009)
Monthly and annual average temperatures(Vâlcea 2003-2009)
Tabelul 3.13

Anul Valoarea lunară (medie) oC Medie

anuală

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

2003 0.9 -3,5 3,5 9,5 20,0 21, 8 21,7 22,7 15,8 9,0 6,8 0,4 10,6

2004 -2,2 1,4 6,8 11,3 14,1 18,6 21,3 20,8 16,1 12,9 6,5 1,9 10,8

2005 1,0 -1,0 3,6 11,1 16,6 19,9 20,7 20,2 16,6 11,8 4,3 1,7 10,5

2006 -3,6 -0,4 9,9 12,1 15,8 18,9 22,0 22,6 20,7 16,6 10,4 6,0 12,6

2007 8,0 7,3 11,3 15,5 21,9 25,2 28,0 26,0 19,3 15,1 3,7 - 0,6 15,1

2008 -1,6 3,3 7,7 12,2 16,5 20,7 21,9 23,7 16,2 12,9 5,8 5,7 12,1

2009 0,7 1,8 6,0 12,7 17,3 20,6 22,8 22,5 18,1 11,8 7,3 1,8 12,0

Media -1,7 1,8 5,5 12,0 17,4 20,8 22,6 22,5 17,5 12,8 6,4 2,3 11,9

61
 Temperaturile minime şi maxime absolute (Vâlcea 2003-2009)
Absolute minimum and maximum temperatures( Vâlcea 2003-2009)
Tabelul 3.14

Elementul Anul Valoarea lunară

climatic
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

2003 7,6 7,8 20,0 29,7 32,5 34,8 35,5 33,6 29,5 26,8 20,5 12,4

2004 8,6 18,9 23,9 24,3 26,8 30,5 35,3 33,7 30,6 24,4 23,3 15,5

15,6 10,8 22,0 25,2 30,3 30,9 33,9 33,6 29,4 24,7 16,9 12,5
Maxima absolută

2005

2006 10,0 16,0 21,3 21,9 30,8 32,9 33,7 33,8 31,2 28,9 20,4 14,7
(oC)

2007 15,7 16,6 19,5 24,1 30,8 35,6 39,9 35,4 27,1 24,8 15,3 12,6

2008 13,7 19,8 20,1 25,3 34,2 33,6 34,7 36,8 34,3 25,7 23,6 15,8

2009 14,3 16,0 22,3 24,5 30,7 33,5 36,4 36,9 33,3 27,5 21,0 14,8

2003 -14,8 -15,4 -8,0 -6,1 8,5 8,8 10,9 8,7 4,2 -3,2 -3,4 -9,0

2004 -13,9 -10,7 -6,4 1,2 20,7 9,8 9,5 12,7 2,6 2,4 -5,3 -7,2

2005 -7,7 -16,9 -12,9 -0,7 3,8 4,0 10,1 8,2 8,5 -3,2 -6,6 -8,5
Minima absolută
(o C )

2006 -22,7 -14,1 -8,5 3,3 5,2 6,7 11,5 7,5 8,7 0,4 -6,1 -7,9

2007 -5,6 -7,6 -2,1 0,4 1,9 11,0 10,0 11,4 5,4 -0,9 -6,6 -10,3

2008 -12,5 -10,0 -3,2 3,2 5,4 9,1 11,1 12,6 3,8 1,1 -7,1 -11,9

2009 -12,1 -7,0 -4,2 0,9 4,8 7,9 12,2 14,0 7,4 1,1 0,0 -15,7

62
 Cantitatea de precipitaţii (Vâlcea 2003-2009)
Precipitation amount (Vâlcea 2003-2009)
Tabelul 3.15

Elementul Anul Valoarea lunară Valoare-

climatic anuală
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2003 63,4 22,.2 3,1 67,5 67,5 44,8 138,2 59,8 81,9 131,2 35,6 33,4 748,6
Suma precipitaţii
lor 2004 59,3 65,2 46,2 15,0 79,0 36,4 89,4 112,2 67,6 31,8 172,0 32,6 756,6
(l/mp)
2005 44,2 48,6 52,0 54,4 148,8 85,2 227,8 241,2 127,0 11,2 64,8 75,6 1085,3

2006 46,6 13,0 108,6 80,6 61,0 121,6 39,4 139,2 100,5 29,8 10,4 32,0 782,7

2007 34,4 18,8 98,5 1,0 99,2 49,4 23,0 199,4 128,0 87,4 80,2 26,6 845,9
2008 8,8 3,2 32,4 88,4 69,6 142,8 57,6 0,0 121,2 57,0 27,6 71,2
2009 45,4 34,2 30,4 33,2 41,8 108,2 74,8 61,4 12,8 140,2 62,5 97,6 742,5

Medie
2003 83,0 21,0, 41,0 113,0 71,0, 70,0 88,0 27,0 69,0 79,0 77,0 79,0 745,4
Umiditatea relativă a 2004 79,0 66,0 69,0 64,0 67,0 70,0 55,0 69,0 74,0 74,0 77,0 81,0 844,9
aerului (%) 74,4 78,8 64,3 64,2 70,8 66,2 73,9 77,6 77,9 72,0 79,2 82,4 514,5
2005
2006 81,3 75,8 74,5 69,4 68,1 73,3 65,9 75,1 73,9 76,4 76,6 84,2 894,0
2007 70,9 75,5 68,4 59,1 67,0 66,9 56,1 72,2 74,0 76,6 76,9 79,6 843,0
2008 79,4 73,7 73,0 68,3 69,1 67,9 61,4 57,1 68,1 74,5 76,9 78,6 848,4
2009 72,0 79,0 62,0 62,0 20,0 67,0 66,0 67,0 71,0 83,0 83,0 90,9 828,0

77,1 46,2 89,5 71,4 61,8 68,7 66,6 64,1 72,5 76,5 67,0 82,2 788,3
Medie

63
 5.3. FACTORII EDAFICI
5.3.THE EDAFIC FACORS

Zona de Nord a Olteniei se caracterizează prin soluri podzolice de tipul brun de pădure,
brun de pădure slab podzolit, brune podzolite, argilo-iluviale, etc. Aceste tipuri de soluri sunt
dispuse în mozaic, la suprafeţe de 2-3 hectare putându-se întâlni câteva tipuri de soluri.
Elementele generale ale solurilor din zonă sunt: strat fertil destul de subţire, conţinut
ridicat în argilă (20-60 %), aprovizionare slabă în NPK, drenaj deficitar, roca mamă este de tip
marnă calcaroasă. PH-ul este cuprins între 5 şi 8(Botu, 2005 ).
În luncile râurilor, solurile sunt aluvionare, ele fiind şi cele mai propice pentru cultura
speciilor pomicole.
Zona în care s-au desfăşurat cercetările are terenuri plane,deluroase. Conţinutul în humus
este sub 2 % , pH-ul solului la Bujoreni între 5,5 şi 6,3. Conţinutul în azot şi fosfor este relativ
scăzut iar conţinutul în K2O este mediu.(Botu, 2005)
Apa freatică se găseşte la adâncimi cuprinse între 1-4 m adâncime.

5.4.FACTORII BIOTICI
5.4.THE BIOTIC FACTORS

Zona de Nord a Olteniei are o floră reprezentată de peste 20 specii pomicole la care se
adaugă speciile caracteristice pădurilor de foioase (Botu, 1978).

În flora spontană sau cultivată se întâlnesc: Malus silvestris, Malus domestica, Prunus
domestica, Prunus insititia, Prunus cerasifera, Prunus spinosa, Prunus avium, Prunus cerasus,
Rosa canina, Crategus monogina, Juglans regia, Castanea sativa, Cornus mas, Rubus cesius,
Corylus avelana, etc.

Cele mai comune specii de buruieni care se întâlnesc în plantaţiile de alun din zonă sunt:
Convolvulus arvensis, Amaranthus retoflexus, Chenopodium album, Agropyron repens,
Echinocloa crus-galli, Trifolium sp., Poa sp., Cirsium arvense, etc.

Alături de flora bogată a zonei se întâlneşte şi o faună pe măsură. Un număr însemnat de

specii din flora şi fauna existentă se află în concurenţă, în relaţie de parazitism sau de simbioza
cu nucul.

64
 CAPITOLUL VI
CHAPTER VI
6.SCOPUL ŞI OBIECTIVELE DE CERCETARE
6.THE RESEARCHE SCOPE AND OBJECIVES
6.1. SCOPUL CERCETĂRILOR
6.1.THE SCOPE OF THE RESEARCHES

Scopul lucrarii este de a pune in evidenţă valoarea genetică şi agroproductivă a unor

populaţii locale de nuc din zona de Nord a Olteniei, zonă cu o largă variabilitate genetică a
speciei.
În lucrarea de faţă ne-am propus să stabilim unele elemente fundamentale, ale
productivităţii , calităţii fructelor şi rezistenţei la boli şi dăunători în funcţie de populaţiile de
Juglans regia şi de genotipul identificat.
Lucrarea se bazează pe analiza populaţiilor de nuc existente şi pe selecţia celor mai
valoroase genotipuri, având în vedere valoarea agrobiologică ridicată a acestora.

6.2. OBIECTIVELE DE CERCETARE

6.2.THE RESEARCHE OBJECTIVES
Pentru a atinge acest scop mi-am propus urmatoarele obiective:
1. Identificarea, evaluarea şi stabilirea ariei de răspândire a principalelor
populaţii locale de nuc din judeţele: Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi.
2. Evaluarea factorilor de mediu şi stabilirea influenţei acestora asupra
populaţiilor locale de nuc.
3. Productivitatea şi calitatea fructelor in relaţia cu condiţiile de mediu.
4. Stabilirea interrelaţiei populaţie(genotip) x factorii de mediu cu privire la
rezistenţa la bacterioză(Xanthomonas campestris pv. Juglandis ) şi
antracnoză(Gnomonia leptosolya ) .
5. Identificarea unor selecţii valoroase pentru a fi utilizate în producţie, sau în
procesul de ameliorare.

65
 CAPITOLUL VII
CHAPTER VII
7.MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODELE DE CERCETARE
7.THE BIOLOGICAL MATERIAL AND THE RESEARCHES METHODS
7.1. MATERIALUL BIOLOGIC
7.1.THE BIOLOGICAL MATERIAL

În perioada 2003-2009 s-au făcut cercetări în Nordul Olteniei asupra plantelor de nuc
aflate pe rădăcini proprii.
Zona de Nord a Olteniei este formată din judetele: Gorj,Vâlcea şi Mehedinti, iar nucul
este larg răspandit (peste 250.000 mii pomi), în stare cultivată şi semicultivată.
.Nucii, formează populaţii de indivizi care sunt din punct de vedere genetic hibrizi
naturali, pe radacini proprii.
Variabilitatea genetică este foarte largă în privinţa mărimii nucilor, greutăţii fructelor,
greutăţii miezului, randamentului în miez, rezistenţei la boli şi dăunători, adaptabilitătii la
diferite soluri. În lucrare sunt prezentate populaţiile identificate şi un număr de 56 de selecţii
individuale.Plantele studiate au vârste peste 20 anu.
În judeţul Gorj populaţiile şi selecţiile de nuc au fost identificate în localităţile:
-Alimpeşti -Bengeşti-Ciocadia -Polovragi
-Baia de Fier -Crasna -Runcu
-Bumbeşti-Piţic -Leleşti -Schela
-Bumbeşti-Jiu -Novaci -Săcelu
-Bălăneşti - Muşeteşti -Scoarţa
Populaţiile şi selecţiile de nucdin judeţul Vâlcea au fost identificate în localităţiile :
-Slătioara, -Mateeşti
- Costeşti -Berbeşti
-Măldăreşti -Stroieşti
-Vaideeni, -Horezu.
În judeţul Mehedinţi populaţiile şi selecţiile de nuc au fost identificate în localităţile :
-Isverna, -Butoieşti
-Ponoarele -Floreşti
-Podeni -Iloviţa
-Bala, -Husnicioara

66
 Populatiile de nuc prezinta fructificare terminală şi grade diferite de rezistenţă la
Xanthomonas campestris pv. Juglandis( bacterioza)

7.2. METODELE DE CERCETARE

7.2.THE RESEARCH METHODS

În cadrul lucrării s-au folosit diferite metode de cercetare, în funcţie de etapele de studiu:
- pentru identificarea şi evaluarea populaţiilor şi selecţiilor de nuc;
- pentru caracterizarea fenotipică;
-pentru evaluarea caracteristicilor morfologice şi compoziţiei biochimice ale fructelor .

7.2.1. Indentificarea şi evaluarea populaţiilor şi selecţiilor de nuc

7.2.1. The identification and the evoluation of the walnut populations and selections
Identificarea populaţiilor şi biotipurilor de nuc s-a făcut pe raza judeţelor Gorj, Vâlcea şi
Mehedinţi, în diferite localităţi. Identificarea s-a făcut în 2-3 etape, dintr-un an, în cursul lunilor
aprilie-mai, august, şi septembrie.
Evaluarea s-a făcut cu privire la principalele caractere privind creşterea şi fructificarea.
Paralel s-a ţinut seama şi de condiţiile locale specifice de relief, clima, etc.
După identificare şi evaluare s-a făcut clasificarea populaţiilor în funcţie de
caracteristicile studiate.

7.2.2. Pentru caracterizarea fenotipică

7.2.2. For the phenotypical characterization
Pentru caracterizarea fenotipică a genotipurilorilor de nuc, s-au folosit descriptorii Bioversity
International (Roma), după cum urmează:
a) descriptori de colectare;
b) descriptori de paşaport;
c) decriptori privind creşterea plantei:
- vigoarea pomului;
- suprafaţa secţiunii trunchiului (SST);
- diametrul coroanei;
- înălţimea plantelor;
- volumul coroanei;

67
 - tipul creşterilor anuale.
d) descriptori privind fructificarea:
- înfloritul florilor femele;
- înfloritul florilor mascule;
- dichogamia;
- capacitatea de fructificare;
e) descriptori privind fructul:
- forma nucii;
- indice marime fruct;
- greutate fruct;
- greutate miez;
- randament fruct / miez;
- grosime endocarp;
- compoziţia chimică a fructelor.
f) descriptori de fenologie:
- dezmuguritul mugurilor vegetativi;
- perioada de înflorire;
- maturarea fructelor;
g) Principalele boli şi dăunători şi efectele lor:
-Xanthomonas campestris pv. Juglandis;
-Gnomonia leptostlya;
-Pseudomonas syringae;
7.2.3. Evaluarea compoziţiei biochimice a fructelor
7.2.3. The evaluation of the biochemical composition of the fruit
-substanţa uscată(%);
-proteina extractibilă(%);
-grăsime brută(%);
-glucide reducătoare(%);
- glucide totale(%);
- umiditate(%);

68
7.2.4. Prelucrarea biostatistică şi interpretarea datelor
7.2.4. The biostatistical processing and the interpretation of the data

Multitudinea datelor biometrice obţinute sunt prelucrate statistic pentru a fi corecte şi

credibile. Prelucrarea se bazează pe înregistrarea cu acurateţe şi precizie a observaţiilor şi
calcularea unor indici statistici . Indicii statistici(estimatori) folosiţi în lucrare se referă la:
- media aritmetica (x¯);
- abaterea standard (deviaţia standard) – s;
- coeficientul de variaţie (s%);
- analiza varianţei (s2);
probele prelevate pentru fructe au cuprins un număr de 30 de nuci, iar la plante măsurătorile
biometrice s-au făcut la minim 30 plante..

69
 CAPITOLUL VIII
CHAPTER VIII
8.REZULTATELE CERCETĂRILOR PROPRII
8.THE RESULTS OF THE PERSONAL RESEARCHES
8.1.STRUCTURA ŞI CARACTERISTICILE POPULAŢIILOR DE JUGLANS REGIA
DIN ZONA DE NORD A OLTENIEI
8.1. THE STRUCTURE AND CHARACTERISTICS OF THE JUGLANS REGIA
POPULATIONS IN THE NORTH AREA OF OLTENIA

8.1.1. Răspândirea nucului în zona de Nord a Olteniei

8.1.1. The walnut distribution in the North area of Oltenia

Nucul (Juglans regia) comparativ cu alte specii pomicole cultivate are plasticitate
ecologică mai restrânsă, manifestând cerinţe sporite faţă de temperatură, lumină, umiditate şi
tipurile de sol care constituie factori limitativi în extinderea lui.
Regiunea Oltenia este situată în S-V Romaniei şi este de interes major, ca centru genetic
în care s-au format populaţii diferite de Juglans regia. În această zonă au existat şi există un
numar mare de hibrizi naturali, care aparţin unor populaţii diferite de nuci şi au originea în
combinaţiile hibride naturale şi înmulţirea lor pe rădăcini proprii.
În regiunea Olteniei se gasesc mai mult de 15% din numarul total de nuci din ţară.
Zona Olteniei depăşeşte alte regiuni prin importanţa sa ca zonă ecologică, foarte
favorabilă pentru cultura nucilor. Regiunea de Nord a Olteniei cuprinde judetele: Gorj,Vâlcea, şi
Mehedinţi cu treimile inferioare şi mijlocii şi mai puţin partea muntoasă.
Nucul este raspândit în mod diferit în aceste judeţe atât ca număr, populaţii genetice,
plantaţii şi mod de repartizare.
Cel mai mare numar de pomi se gaseşte în judeţul Gorj(91.878), urmat de Vâlcea(74.919)
şi Mehedinţi (43.248)(Tabelul:8.1)

70
 Situaţia culturii nucului în judeţele: Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi
(1989-2000)
The situation of the walnut culture in the caunties: Gorj, Vâlcea and Mehedinţi
(1989-2000)
Tabelul:8.1

Judeţul Nr. de pomi Total Producţia

(t) Min Max Amplitudine
Kg/pom kg/pom kg/pom kg/pom
Gorj 91.878 836.4 9,08 5.16 17.55 12.39
Vâlcea 74.919 692.2 8,90 2.20 19.09 16.89
Mehedinţi 43.248 285.4 6,72 4.26 9.12 4.86
Totalul 210.045 181.4 24,7 11.62 45.76 34.14

Producţia de fructe înregistrează diferenţieri mari de la un an la altul. Există şi ani în care

producţia de nuci este foarte redusă din cauza temperaturilor scăzute de iarnă şi din timpul
înflorii.
Pe parcursul a 20 de ani numărul pomilor a oscilat de la un an la altul. După anul 2000
s-a înregistrat o diminuare masivă a numărului de pomi, condiţionată de retrocedarile de terenuri
plantate cu pomi şi ulterior defrişate şi comercializate în ţară şi străinătate sub formă de lemn.
Deşi au avut loc defrişări masive concomitent s-au plantat nuci, sub formă de pomi răzleţi.
Totalul numărului de pomi în perioada 2003-2009, în zona de Nord a Olteniei, a fost de
252.930, cu 42.225 pomi mai mulţi decât în anul 2000.(Tabelul 8.2)

71
 Evoluţia nunărului de nuci Juglans regia în zona de Nord a Olteniei 2003-2009
The evolution of the number of Juglans regia walnuts in the North area of Oltenia
2003-2009
Tabelul:8.2

Judeţul Numar de pomi în perioada

Perioada Perioada

1989-2000 2003-2009

Gorj 91.878 94.503

Vâlcea 74.919 83.514

Mehedinţi 43.248 74.913

Total 210.045 252.930

Total 210.045 252.930

Supravieţuirea acestei specii şi menţinerea la un procent de 15% de nuci din ţară, în

rândul pomilor cultivaţi în zonă s-a datorat gradului ridicat de adaptabilitate la condiţiile
ecologice diferite, capacităţii superioare şi constanţei de fructificare, gradului ridicat de răsărire
al plantelor, răspăndirii fructelor de către animale, toleranţei şi interesului cultivatorilor( fructele
servesc la consum direct, iar lemnul este utilizat în construcţii şi lemn de foc).
Juglans regia se găseşte prin grădini familiale, liziere de păduri, aliniamentele drumurilor, etc.
Tendinţa generală da a cultiva nuci pe terenuri degradate, în pantă, a contribuit din plin la
reducerea producţiei şi a calitaţii fructelor. `
8.1.2. Formarea populaţiilor şi condiţiile naturale, istorice, tehnologice caracteristice şi
departajarea lor
8.1.2. The formation of the populations and the characteristic natural, historical, tehnologic
conditions and separation
Populaţia de nuc este reprezentată de un grup de indivizi aparţinând aceleiaşi specii care
ocupă un anumit areal şi prezintă caracteristici asemănătoare..
Materialul biologic identificat şi evaluat din specia Juglans regia a cuprins mai multe
populaţii iar din cadrul lor a fost studiat peste 300 de indivizi reprezentativi, selecţionaţi pentru
însuşirile lor.

72
 Populaţiile de nuc s-au format de-a lungul anilor ca urmare a polenizărilor încrucişate şi
a intervenţiei întâmplătoare a omului în alegerea şi menţinerea plantelor mai valoroase în această
zonă, cu o densitate mare de indivizi răzleţi din Juglans regia.
Populaţiile de nuc studiate se găsesc răzleţe, în grădini, livezi, pe dealuri, pe marginea
apelor, pe dealuri, în apropierea pădurilor şi pe marginea şoselelor. Condiţiile climatice din
această zonă corespund creşterii şi dezvoltării nucului. Pe aceste locuri nucul a fost şi este
cultivat în număr mare.
Ca plantaţii de nuc organizate, judeţul Gorj este reprezentat cu 103 ha, cu 11.975 plante,
iar pomii răzleţi se găsesc în număr de 82.528 plante.Cele mai mari plantaţii din judeţul Gorj
sunt întâlnite în localităţile:Leleşti(24 ha),Bârseşti( 14 ha), Peştişani(60 ha), Runcu(2 ha), Padeş(
2 ha), Stăneşti( 1 ha), etc.
Localităţile cu cei mai mulţi nuci răzleţi sunt: Alimpeşti(2400 pomi ), Baia de Fier (2955
pomi ),Bengeşti-Ciocadia (2490 pomi), Crasna (4700 pomi), Leleşti (8928 pomi ), Novaci (3195
pomi ), Polovragi (1375 pomi), Runcu (1566 pomi), Săcelu (2100 pomi ), Scoarţa(4120 pomi),
Padeş(1610 pomi), Tismana(7745 pomi), Negomir(4383 pomi ), Vladimir ( 3684 pomi), Bârseşti
( 1023 pomi ), Stăneşti (1230 pomi), etc (Tabelul 8.3).
Nucii nu sunt răspândiţi în mod uniform de la un judeţ la altul şi nici de la o localitate la
alta. De aceea numărul lor este foarte diferit între localităţi.
Situaţia culturii nucului în judeţul Gorj
The situation of the walnut culture in Gorj county
Tabelul: 8.3
Specificare Suprafaţa Număr Localităţi cu plantaţii mari şi/sau
(ha) pomi nuci răzleţi
Plantaţii organizate 103 11.975 -Leleşti (24ha) - Bârseşti(14ha)
-Peştişani (60ha) - Runcu (2ha),
-Padeş (2ha) – Stăneşti (1ha),
Nuci răzleţi - 82.528 -Alimpeşti (2500pomi),Baia de Fier (2955 pomi),
Bengeşti-Ciocadia(2490pomi),Crasna(4700
pomi),Novaci(3195pomi),Polovragi(1375pomi),,
Săcelu( 2100 pomi), Scoarţa( 4120 pomi), Padeş(
4240 pomi), Tismana( 7741 pomi), Negomir(
4383pomi), Vladimir( 3684 pomi),Runcu( 1566
pomi),Lelesti(8928pomi),Bârseşti(1023),
Stăneşti(1230) etc
Total Gorj - 94.503

73
 Judeţul Vâlcea este reprezentat cu plantaţii de nuc organizate de 86 ha, cu 10.760 pomi,
pomii răzleţi se găsesc în număr de 72.754. Cele mai mari plantaţii se întâlnesc în Rm.Vâlcea (22
ha), Perişani (13ha), Călimăneşti (10 ha), Runcu (11 ha), Drăgăşani (6 ha), etc.
Localităţile cu cei mai mulţi nuci răzleţi sunt : Păuşeşti-Otăsău (6000 pomi), Tomşani
(3900 pomi), Bărbăteşti(3600pomi), Muereasca(3600 pomi), Goleşti (3595 pomi), Stroieşti
(3300 pomi), Horezu (2360 pomi), Oteşani (1700 pomi), etc.( Tabelul.8.4.)

Situaţia culturii nucului în judeţul Vâlcea

The situation of the walnut culture in Vâlcea county
Tabelul :8.4
Specificare Suprafaţa Număr Localităţi cu plantaţii mari şi/sau
(ha) pomi nuci răzleţi

Plantaţii organizate 86 10.760 -Călimăneşti (10ha) – Perişani (13ha)

-Rm.Vâlcea (22ha) – Runcu (11ha), .
-Drăgăşani (6ha) – Măldăreşti (2ha), etc.
Nuci răzleţi - 72.754 Horezu (2360 pomi) ,Muereasca (3600 pomi)
Bărbăteşti(3600pomi)Păuşeşti Otăsău (6000 pomi)
Goleşti (3595 pomi),Stroieşti (3300 pomi),
Oteşani (1700 pomi),Tomşani (3900 pomi), etc
Total V\lcea - 83.514

În judeţul Mehedinţi plantaţiile de nuc organizate se găsesc în număr de 57 ha, cu 9.525

pomi, iar un număr de 65.388 pomi răzleţi.
Cele mai mari plantaţii se întâlnesc în localităţile Bala( 5ha), Baia de Aramă ( 2ha),
Broşteni ( 5 ha), Cireşu ( 3ha), Siseşti (10ha), Strehaia (15 ha), Pristol (1 ha), Brezniţa Ocol (2
ha), Căzăneşti (3 ha). Localităţile cu cei mai mulţi nuci răzleţi sunt : Isverna(4134 pomi),
Ponoarele( 3996 pomi), Bala(1715 pomi), Siseşti(1500 pomi), Butoieşti(1052 pomi), Malovăţ
(1054 pomi), Greci(1900 pomi), Strehaia(550 pomi), etc (Tabelul.8.5.).

74
 Situaţia culturii nucului în judeţul Mehedinţi
The situation of the walnut culture in Mehedinţi county

Tabelul :8.5
Specificare Suprafaţa Număr Localităţi cu plantaţii mari şi/sau
(ha) pomi nuci răzleţi

Plantaţii organizate 57 9.525 -Bala (5ha) – Baia de Aramă(2ha)

-Broşteni (5ha) - Cireşu (3ha),
-Siseşti (10ha) – Strehaia(15ha),
-Căzăneşti(3 ha)- Brezniţa Ocol (2 ha)
Nuci răzleţi - 65.388 Isverna(4134 pomi), Ponoarele (3996 pomi),
Bala(1715pomi), Siseşti(1500 pomi),
Butoieşti(1952pomi),Malovăţ(1054 pomi),
Greci( 1900 pomi),Strehaia(550) etc
Total Mehedinţi - 74.913

Populaţiile de nuc din zona de Nord a Olteniei a fost caracterizată în funcţie de

amplasare, caracteristicile pomilor, caracteristicile fructelor şi rezistenţa la bacterioză. Populaţiile
studiate au primit denumirea localităţilor de unde au provenit.
Populaţiile de nuc studiate din judeţul Gorj au fost identificate în următoarele localităţi:
Alimpeşti ( 2500 pomi), Baia de Fier ( 2955 pomi), Bumbeşti-Piţic (830 pomi),
Bumbeşti-Jiu (1300pomi ), Bălăneşti ( 935 pomi), Bengeşti-Ciocadia ( 2490 pomi), Crasna (
4700 pomi), Leleşti (8928 pomi), Novaci ( 3195 pomi), Muşeteşti ( 405 pomi), Polovragi ( 1375
pomi ), Runcu ( 1566 pomi ), Schela ( 540 pomi ), Săcelu ( 2100 pomi ) şi Scoarţa ( 4120
pomi).(Tabelul.8.6.).
Pe baza dateleor statistice preluate de la primăriile din localitate s-a identificat numărul
total de indivizi.
Populaţia de nuci din localitatea Alimpeşti are un efectiv 2500 de pomi existenţi, din
care un număr de 1430 pomi au fost observaţi, iar 30 de pomi au fost luaţi caracterizaţi..
Populaţia de nuci este amplasată îm mare parte în zona de nord a localităţii Alimpeşti. Indivizii
ce alcătuiesc populaţiile de nuc se găsec răzleţ, în grădini familiale, în livezi , pe dealuri şi pe
malul râului Olteţ.

75
 Indivizii, ce alcătuiesc populaţia de nuc din localitatea Baia de Fier, se găsesc răzleţi pe
teritoriul localităţii, în grădini familiale, pe malul râului Galbenu, în livezi de pomi fructiferi, pe
dealuri şi în marginea pădurii Dumbrava. Cu un număr total de pomi existenţi: 2955 pomi, 1560
pomi au fost observaţi iar 30 de pomi au fost caracterizaţi în urma măsurătorilor.În localitatea
Bumbeşti-Piţic indivizii ce alcătuiesc populaţia de nuc sunt răspândiţi în ceea mai mare parte în
zona de Nord-Est a localităţii. Se găsesc pe marginea şoselelor, pe firul râului Galbenu , în livezi
de nuci cu suprafeţe mici( 250 m²), în grădini, pe dealuri în apropierea lizierii pădurii Sâteşti şi
pe izlazuri. Un număr de 830 pomi reprezintă totalul de pomi existenţi, dintre aceştia 412 au fost
observaţi, iar 30 au fost studiaţi.
Localitatea Bumbeşti-Jiu prezintă o populaţie de nuci alcătuită din 1300 total pomi
existeţi, din care au fost identificaţi un număr de 560 şi au fost studiaţi 30. Pomii identificaţi se
găsesc pe aliniamentul şoselelor, pe malul râului Jiu, răzleţ pe dealuri, în grădinile familiale şi
mai rar în livezi de pomi fructiferi.
Populaţia de nuci din localitatea Bălăneşti este reprezentată cu 935 număr total de pomi
existenţi din care 345 au fost identificaţi şi 30 de indivizi au fost luaţi în studiu. Pomii se găsesc
majoritatea în zona de deal, în grădini, în livezi, foarte rar în partea de sud a localităţii.
Localitatea Bengeşti-Ciocadia a fost reprezentată din datele statistice cu un efectiv de
2490 total pomi existenţi, din care 1230 au fost identificaţi şi 30 de pomi au fost luaţi în studio.
.Iindivizii de nuci identificaţi se găsesc răzleţi, pe malul râului Gilort, în apropierea şoselelor,
livezi de pomi fructiferi şi mai ales pe dealuri.
Populaţia de nuci din localitatea Crasna este alcătuită din 4700 număr total de pomi
existenţi, dintre aceştia au fost identificaţi 1760 şi 30 au fost luaţi în studiu. Indivizii de nuci se
găsesc răzleţi,in grădini, livezi , majoritatea sunt amplasaţi în partea de nord a localităţii.
Localitatea Leleşti este o localitate cu tradiţie în cultivarea nucului. Indivizii ce alcătuiesc
populaţia de nuci sunt reprezentaţi cu un număr de 8928 pomi răzleţi , au fost identificaţi 2550
pomi şi 30 pomi studiaţi. Majoritatea nucilor sunt amplasaţi în partea de nord a localităţii pe
dealuri, în livezi şi grădini. Localitatea are şi o plantaţie organizată de nuci (24 ha).
Indivizii ce alcătuiesc populaţiia de nuci din localitatea Novaci sunt reprezentaţi cu un
efectiv de 3195 pomi dintre aceştia 1456 au fost identificaţi şi 30 studiaţi. Pomii se găsesc răzleţ
în grădini, pe aliniamentele şoselelor, în livezi ,pe dealuri şi pe malul râului Gilort..
Populaţia de nuci din localitatea Muşeteşti este alcătuită din 495 pomi, un număr de 176
pomi au fost identificaţi si 30 pomi au fost studiaţi.Majoritatea pomilor sunt amplasaţi pe
dealuri, în livezi şi grădini ,în număr mai mic se găsesc în partea de sud a localităţii..

76
 Localitatea Polovragi are o populaţie de nuci cu un efectiv de 1375 de pomi existenţi, s-
au identificat 654 pomi şi s-au luat în studiu 30 pomi. În partea de nord a localităţii lângă colecţia
de castani sunt întălniţi un număr mare de nuci. Nucii se găsesc pe malul râului Olteţ, în livezi,
pe dealuri, în grădini si pe marginea şoselelor.
Runcu este o altă localitate cu tradiţie în cultura nucului, populaţia de nuc este alcătuită
din 1566 pomi existenţi, au fost identificaţi 687 pomi şi 30 au făcut obiect de studiu.Aici pomii
sunt dispuşi neuniform pe întreaga localitate pe dealuri, grădini şi livezi.În localitate se găseşte şi
o plantaţie de nuc organizată (2 ha de pomi).
Un număr total de 450 pomi alcătuiesc populaţia de nuci din localitatea Schela, din
aceştia 249 pomi au fost identificaţi şi 30 pomi au fost studiaţi. Pomii se găsesc pe dealuri, pe
malul apei Schela , grădini şi pe marginea drumurilor.
Populaţia de nuci, din localitatea Săcelu, cu un efectiv de 2100 pomi existenţi , 1050
pomi identificaţi şi 30 luaţi în studiu, se prezintă cu pomi răzleţi, răspăndiţi în număr mare în
partea de nord a localităţii, livezi, grădini şi pe malul apei Săcelu.
Indivizii ce alcătuiesc populaţia de nuci Scoarţa sunt răzleţi se găsesc ăn grădini
familiale, în livezi de nuci dar cu o suprafaţă redusă ca mărime, pe aliniamentul şoselelor dar şi
de-a lungul căii ferate.Din 4120 pomi existenţi un număr de 1712 pomi au fost identificaţi si 30
pomi studiaţi.

77
 Populaţii naturale identificate în judeţul Gorj
Natural populations identified in Gorj county
Tabelul:8.6
Populaţiile Numărul de pomi Numărul de pomi Număr de pomi
identificate răzleţi existenţi identificaţi studiaţi
Alimpeşti 2500 1430 30

Baia de Fier 2955 1560 30

Bumbeşti- Piţic 830 412 30

Bumbeşti- Jiu 1300 560 30

Bălăneşti 935 345 30

Bengeşti-Ciocadia 2490 1230 30

Crasna 4700 1760 30

Leleşti 8928 2550 30

Novaci 3195 1456 30

Muşetesti 405 176 30

Polovragi 1375 654 30

Runcu 1566 687 30

Schela 540 249 30

Săcelu 2100 1050 30

Scoarţa 4120 1712 30

78
 Figura …
Harta judeţului Gorj

79
 Populaţiile de nuc studiate în judeţul Vâlcea au fost identificate în următoarele localităţi:
Slătioara(960pomi),Măldăreşti(550pomi),Vaideeni(600pomi),Stroieşti(3300pomi),Mateeşti(580p
omi),Berbeşti(350pomi),Costeşti(1800 pomi) şi Horezu(2360 pomi)(Tabelul 8.7).
Localitatea Slătioara fost reprezentată din datele statistice cu un efectiv de 960 total pomi
existenţi, din care 385 au fost identificaţi şi 30 de pomi au fost luaţi în studiu .Iindivizii de nuci
identificaţi se găsesc răzleţi, pe malul râului Cerna în apropierea şoselelor, livezi de pomi
fructiferi şi mai ales pe dealuri.
Localitatea Măldăreşti este o localitate cu tradiţie în cultivarea nucului. Indivizii ce
alcătuiesc populaţia de nuci sunt reprezentaţi cu un număr de 550 pomi răzleţi, au fost identificaţi
210 pomi şi 30 pomi studiaţi. Majoritatea nucilor sunt amplasaţi în partea de nord a localităţii pe
dealuri, în livezi şi grădini. În localitate se găseşte o plantaţie organizată de 2 ha.
Indivizii ce alcătuiesc populaţiia de nuci din localitatea Vaideeni cu un efectiv de 600
pomi exiteni dintre aceştia 287 au fost identificaţi şi 30 studiaţi. Pomii se găsesc răzleţ în
grădini, în livezi ,pe dealuri şi pe marginea drumurilor.
Populaţia de nuci din localitatea Stroieşti este reprezentată cu 3300 număr total de pomi
existenţi din care 1457 au fost identificaţi şi 30 de indivizi au fost luaţi în studiu. Pomii se
găsesc răspăndiţi în zona de deal, în grădini, în livezi pe marginea drumurilor.
Populaţia de nuci din localitatea Mateeşti cu un efectiv 580 de pomi existenţi, din care
un număr de 247 pomi au fost identificaţi, iar 30 de pomi au fost luaţi în studiu.. Populaţia de
nuci este amplasată îm mare parte în zona de vest a localităţii Indivizii ce alcătuiesc populaţiile
de nuc se găsec răzleţ, în grădini familiale, în livezi , pe dealuri şi pe aliniamentul şoselelor.
Localitatea Berbeşti prezintă o populaţie de nuci alcătuită din 350 total pomi existeţi, din
care au fost identificaţi un număr de 135 şi au fost studiaţi 30. Pomii identificaţi se găsesc pe
aliniamentul şoselelor, răzleţ pe dealuri, în grădinile familiale şi mai rar în livezi de pomi
fructiferi.
Indivizii ce alcătuiesc populaţiia de nuci din localitatea Costeşti sunt reprezentaţi cu un
efectiv de 1800 pomi dintre aceştia 560 au fost identificaţi şi 30 studiaţi. Pomii se găsesc răzleţ
în grădini, pe aliniamentele şoselelor, în livezi, pe dealuri.
Localitatea Horezu are o populaţie de nuci cu un efectiv de 2360 de pomi existenţi, s-au
identificat 1654 pomi şi s-au luat în studiu 30 pomi. În partea de vest a localităţii sunt întălniţi un
număr mare de nuci. Nucii se găsesc, în livezi, pe dealuri, în grădini şi pe marginea şoselelor.

80
 Populaţii naturale identificate în judeţul Vâlcea
Natural populations identified in Vâlcea county
Tabelul :8.7
Populaţiile Numărul de pomi Numărul de Număr de pomi
identificate existenţi pomi identificaţi studiaţi
Slătioara 960 385 30
Măldareşti 550 210 30
Vaideeni 600 287 30
Stroieşti 3300 1457 30
Mateeşti 580 247 30
Berbeşti 350 135 30
Costeşti 1800 560 30
Horezu 2360 1654 30

81
 Figura
Harta judeţului Vâlcea

82
 Populaţiile de nuc studiate în judeţul Mehedinţi au fost identificate în următoarele
localităţi: Isverna (4134 pomi), Ponoarele(3996 pomi), Podeni(366 pomi), Bala(1715 pomi),
Butoieşti(1952 pomi), Floreşti(510 pomi), Iloviţa(450 pomi) şi Husnicioara(1020 pomi)(Tabelul
8.8).
Populaţia de nuci din localitatea Izverna este reprezentată cu 4134 număr total de pomi
existenţi din care 1754 au fost identificaţi şi 30 de indivizi au fost luaţi în studiu. Pomii se
găsesc răspăndiţi în zona de deal, în grădini, în livezi pe marginea drumurilor şi pe malul apei
Izverna.
Populaţia de nuci din localitatea Ponoarele este alcătuită din 3996 număr total de pomi
existenţi, dintre aceştia au fost identificaţi 1345 şi 30 au fost luaţi în studiu. Indivizii de nuci se
găsesc răzleţi, in grădini, livezi, majoritatea sunt amplasaţi în partea de est a localităţii.
Localitatea Podeni a fost reprezentată din datele statistice cu un efectiv de 366 total pomi
existenţi, din care 144 au fost identificaţi şi 30 de pomi au fost luaţi în studiu .Iindivizii de nuci
identificaţi se găsesc răzleţi, în apropierea şoselelor, livezi de pomi fructiferi şi mai ales pe
dealuri.
Localitatea Bala, o localitate cu tradiţie în cultivarea nucului. Indivizii ce alcătuiesc
populaţia de nuci sunt reprezentaţi cu un număr de 1715 pomi răzleţi, au fost identificaţi 876
pomi şi 30 pomi studiaţi. Majoritatea nucilor sunt amplasaţi în partea de est a localităţii pe
dealuri, în livezi, pe malul apei Râieni.şi grădini. Localitatea are şi o plantaţie organizată de nuci
(5 ha).
Un număr total de 1952 pomi alcătuiesc populaţia de nuci din localitatea Butoieşti din
aceştia 987 pomi au fost identificaţi şi 30 pomi au fost studiaţi. Pomii se găsesc pe dealuri, livezi,
grădini şi pe marginea drumurilor.
Indivizii ce alcătuiesc populaţiia de nuci din localitatea Floreşti sunt reprezentaţi cu un
efectiv de 510 pomi dintre aceştia 231 pomi au fost identificaţi şi 30 studiaţi. Pomii se găsesc
răzleţ în grădini, pe aliniamentele şoselelor, în livezi ,pe dealuri
Populaţia de nuci din localitatea Iloviţa este reprezentată cu 450 număr total de pomi
existenţi din care 210 au fost identificaţi şi 30 de indivizi au fost luaţi în studiu. Pomii se găsesc
majoritatea în zona de deal, în grădini, în livezi, foarte rar în partea de sud a localităţii.
Localitatea Husnicioara fost reprezentată din datele statistice cu un efectiv de 1012 total
pomi existenţi, din care 876 au fost identificaţi şi 30 de pomi au fost luaţi în studiu .Iindivizii de
nuci identificaţi se găsesc răzleţi, în apropierea şoselelor, livezi de pomi fructiferi şi mai ales pe
dealuri.

83
 Populaţii naturale identificate în judeţul Mehedinţi
Natural populations identified in Mehedinţi county
Tabelul :8.8

Populaţiile identificate Numărul total de Numărul de pomi Număr de pomi

pomi existenţi identificaţi studiaţi
Isverna 4134 1754 30
Ponoarele 3996 1345 30
Podeni 366 144 30
Bala 1715 876 30
Butoieşti 1952 987 30
Floreşti 510 231 30
Iloviţa 450 210 30
Husnicioara 1012 876 30

Figura…
Harta judeţului Mehedinţi

84
8.1.3.Variabilitatea caracteristicilor principale ale indivizilor componenţi ai unei populaţii
8.1.3. The variability of the main chacacretistics of the component subjects of a population
Cercetările au evidenţiat că specia Juglans regia din această zonă prezintă variabilitate
genetică mare, în funcţie de caracteristicile biologice după care au fost identificate.
Evaluarea biometrică în funcţie de15 caracteristici principale a relatat o mare variabilitate
a caracterelor. Plantele de Juglans regia se găsesc pe rădăcini proprii şi provin din înmulţire
generativă. Indivizii componenţi ai populaţiilor de nuc au fost analizaţi în funcţie de caracterele
plantelor şi caracterele fructelor.
Vigoarea indivizilor de nuc ce au alcătuit populaţiile de nuc din zona de Nord a Olteniei a
fost mare sau foarte mare.În urma calcului suprafeţei secţiunii trunchiului(SST) aceasta a
prezentat valori între 510cm² şi 1796cm². Înălţimea pomilor ce alcătuiesc populaţiile de nuci a
oscilat între 5,6m şi 15,5m.
În judeţul Gorj suprafaţa secţiunii trunchiului ( SST cm²)la populaţiile de nuci studiate a
prezentat un minim de 510 cm² la populaţia Scoarţa şi un maxim de 1790 cm² la populaţiile
Alimpeşti şi Novaci. Diametrul coranelor s-a încadrat între valori minime de 4,9m (P.Polovragi)
şi maxime de 13,2m(P. Alimpeşti). Înălţimea pomilor au fost de 5,7m valorile minime şi cele
maxime de 15,5m.(Tabelul 8.9 )

85
 Caracterizarea populaţiilor de nuc în funcţie de caracterisicile pomilor( Gorj)
The characterization of the walnut populations depending of the characteristic
walnuttree( Gorj)
Tabelul:8.9

Populaţia Numărul total Suprafaţa Diametrul Înălţimea

de pomi secţiunii coroanei pomului
studiaţi trunchiului (m) (m)
(cm ²)
Min Max Min Max Min Max
Alimpeşti 30 552 1790 5,9 13,2 5,9 15,0

Baia de Fier 30 683 1767 5,6 12,3 6,4 14,9

Bumbeşti- Piţic 30 572 1720 5,9 12,1 5,7 14,5

Bumbeşti- Jiu 30 530 1673 5,8 13,0 5,9 15,0

Bălăneşti 30 715 1767 5,9 12,9 6,9 15,5

Bengeşti-Ciocadia 30 730 1723 6,1 12,5 5,9 15,0

Crasna 30 572 1767 5,9 11,9 5,7 14,8

Leleşti 30 568 1692 5,2 12,2 5,7 14,7

Novaci 30 754 1790 6,8 12,7 5,8 15,5

Muşetesti 30 532 1650 5,2 11,8 6,1 14,4

Polovragi 30 540 1582 4,9 12,1 6,0 15,3

Runcu 30 695 1767 5,8 12,4 6,3 15,5

Schela 30 560 1692 5,2 12,2 5,7 15,4

Săcelu 30 683 1694 5,6 12,1 6,4 15,3

Scoarţa 30 510 1653 5,4 12,2 5,7 14,4

86
 Forma frunzelor nu prezintă o mare diversitate şi nu poate fi luată în conideraţie pentru
definirea unor populaţii distincte. Populaţiile identificate au prezentat caracteristici diferite în ce
priveşte mărimea fructelor, greutatea fructelor, greutatea miezului( Tabelul 8.10 )
Populaţia de nuci din localitatea Alimpeşti a prezentat pomi de vigoare vigoare medie(8
pomi), vigoare mare(10 pomi) şi vigoare foarte mare( 12 pomi). Înălţimea pomilor a fost
cuprinsă între 5,9 m şi 15 m.Un număr de 17 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,9 m- 10 m,
iar un număr de 13 pomi aveau înălţimea cuprinsă între 10,1 m-15m.
Suprafaţa secţiunii trunchiului la populaţiile de nuc a fost de 644cm² şi 1790cm². Tipul
de coroană întâlnit a fost globuloasă( 10 pomi), etalată( 12 pomi) şi semierectă(8 pomi).
Populaţia de nuci a avut fructe cu mărimi cuprinse între: 25mm şi 39mm, cu o medie de
32,0mm.. În continuare au fost prezentate limitele minime şi maxime pentru a putea obţine
amplitudinea greutăţii fructelor.Greutatea fructelor a fost de la 6,0 g şi 15,5 g(A=9,9g),cu o
medie de 9,4g .Un număr de 25 prezentau nuci normale, iar un număr de 5 pomi aveau nuci
costelive.
Forma fructelor întâlnită la populaţiia studiateă a fost eliptică(10 pomi), rotundă(7 pomi),
lung trapezoidală(5 pomi), scurt trapezoidală(5 pomi) şi ovate(3 pomi). Greutatea miezului s-a
încadrat de la 3,1g şi 7,3g (A=4,2g), cu o greutate medie de 4,1g
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 9 pomi),moderat(16 pomi) şi greu(5 pomi).
În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi), jumătăţi (13
pomi), sferturi(10 pomi) şi sfărâmat( 4 pomi). Din observaţiile efectuate s-a constatat că nuanţa
culorilor la fructele de nuc cât şi a miezului acestora este variabilă de la indivizi la indivizi,
putând fi grupaţi în mai multe biotipuri ale aceleaşi populaţii Culoarea miezului a fost de la
galben deschis(7 pomi), galben închis( 7 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(8 pomi).
Grosimea cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm( 5 pomi), 1,5mm( 5 pomi), 2,5mm(15 pomi) si
2,7mm( 5 pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab( 20 pomi),
mijlociu( 5 pomi) şi puternic( 5 pomi).
Populaţia de nuci din localitatea Baia de Fier aveau pomi de vigoare medie(6 pomi),
vigoare mare(11 pomi) şi vigoare foarte mare( 13 pomi). Pomii au avut înălţimi cuprinse între
6,4 m şi 14,9 m.Un număr de 18 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 6,4 m şi 10 m, iar un
număr de 12 pomi aveau înălţimea între 10,1 m şi 14,9m.
Suprafaţa secţiunii trunchiului a oscilat între 552 şi 1767cm². Tipul de coroană întâlnit la
a fost: globuloasă( 12 pomi), etalată( 14 pomi) şi semierectă(4 pomi)..

87
 Populaţiile de nuci au prezentat o mărime a fructelor cu valori cuprinse între: 24,7mm şi
39,5mm cu o medie de 32,1mm. Un număr de 21 pomi au avut nuci normale, iar un număr de 9
pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost cuprinsă între 6,4 g la 15,3 g(A=8,9g), cu o medie de 9,8g.
Forma fructelor întâlnită la populaţiile studiate este diferită : eliptică(7 pomi), rotunde(9 pomi),
lung trapezoidală(3 pomi), scurt trapezoidală(4 pomi) şi ovate(7 pomi).Greutatea miezului este
de 3,2g şi 7,3g(A=4,1g), cu o greutate medie de 4,5g
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(17 pomi) şi greu(8 pomi).
În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi), jumătăţi (11
pomi), sferturi(12 pomi) şi sfărâmat( 4 pomi). Culoarea miezului a fost de la galben deschis(9
pomi), galben închis( 6 pomi), cafeniu( 6 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi). Grosimea cojii a fost
cuprinsă intre 0.9mm( 7 pomi), 1,5mm( 10 pomi), 2,5mm(11 pomi) si 2,7mm( 2 pomi). În ceea
ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab( 22 pomi), mijlociu( 5 pomi) şi
puternic(3 pomi).
Populaţia de nuci din localitatea Bumbeşti-Piţic au prezentat vigoare medie (5 pomi),
vigoare mare(13 pomi) şi vigoare foarte mare( 12 pomi). Pomii au avut înălţimi cuprinse între
5,7 m şi 14,5 m.Un număr de 14 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,7 m- 14,5 m, iar un
număr de 16 pomi aveau înălţimea cuprinsă între 10,5m-14,5m.
Suprafaţa secţiunii trunchiului nuc a fost de 572cm² şi 1720cm².Tipul de coroană
întâlnit la populaţiile de nuci a fost globuloasă (16 pomi), etalată (7 pomi) şi semierectă(7 pomi).
Mărimea fructelor a prezentat valori cuprinse între: 25mm şi 35,7mm, cu o medie de
30,3mm. Un număr de 21 pomi au prezentat nuci normale, iar un număr de 9 pomi nuci
costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,4 g şi 15,3 g(A=8,9g), cu o medie de 9,8g .Forma
fructelor întâlnită la populaţiile studiate a fost eliptică(7 pomi), rotundă(9 pomi), lung
trapezoidală(3 pomi),scurt trapezoidală(4 pomi) şi ovate(7 pomi).Greutatea miezului a fost de
3,2g şi 5,5g(A=2,3g), cu o greutate medie de 4,4g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 6 pomi),moderat(15 pomi) şi greu(4 pomi).
În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a realizat întreg( 3 pomi), jumătăţi
(15 pomi), sferturi(5 pomi) şi sfărâmat( 7 pomi).Culoarea miezului fost de la galben deschis(6
pomi), galben închis( 6 pomi), cafeniu( 9 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi). Grosimea cojii a fost
cuprinsă intre 0.9mm( 6 pomi), 1,5mm( 11 pomi), 2,5mm(10 pomi) si 2,7mm( 3 pomi). În ceea
ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab( 23 pomi), mijlociu( 5 pomi) şi
puternic(2 pomi).

88
 Populaţia de nuci din localitatea Bumbeşti-Jiu aveau pomi de vigoare medie(5 pomi),
vigoare mare(10 pomi) şi vigoare foarte mare( 15 pomi). ÎnălţimEA Pomilor cuprinse între 5,9 m
şi 15,0 m.Un număr de 14 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,9 m- 10 m, iar un număr de 16
pomi aveau înălţimea cuprinsă între 10,1 m-15,0 m.
Suprafaţa secţiunii trunchiului a oscilat între:530cm² şi 1673cm². Tipul de coroană
întâlnit la populaţiile de nuc studiate a fost: globuloasă (11 pomi), etalată(15 pomi) şi
semierectă(4 pomi).
Populaţiile au prezentat fructe cu mărimea între 25,2mm şi 34,9mm,cu o medie de
30,0mm..Un număr de 24 pomi au prezentat nuci normale, iar un număr de 6 pomi nuci
costelive.Greutatea fructelor a fost de 6,2 g şi 11,1 g(A=4,9g), cu o medie de 9,5g .
Forma fructelor întâlnită la populaţiile studiate a fos eliptică(5 pomi), rotundă (9 pomi),
lung trapezoidală(3 pomi),scurt trapezoidală(4 pomi) şi ovate(9 pomi).Greutatea miezului a fost
de 3,1g şi 5,2g(A=2,1g), cu o medie de 4,2g.
Modul de eliberare al miezului s-a fost uşor( 5 pomi),moderat(15 pomi) şi greu(10
pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi),
jumătăţi (17 pomi), sferturi(5 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi).Culoarea miezului a fost variabilă de la
galben deschis(7 pomi), galben închis( 6 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi).
Grosimea cojii a fost cuprinsă intre:1,5mm( 11 pomi), 2,5mm(16 pomi) si 2,7mm( 3 pomi). În
ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab( 20 pomi), mijlociu( 5 pomi) şi
puternic(5 pomi).
Populaţia de nuci din localitatea Bălăneşti a prezentat pomi de vigoare medie( 2 pomi),
mare(15 pomi) şi vigoare foarte mare( 13 pomi). Pomii au avut înălţimi cuprinse între 6,8 m şi
15,5 m.Un număr de 16 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 6,8 m- 10 m, iar un număr de 14
pomi cu înălţimea cuprinsă între 10,1m şi 15,5m. Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată la
populaţiile de nuc a avut valori între:715cm² şi 1767cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile
de nuc studiate a fost: globuloasă (15 pomi), etalată(10 pomi) şi semierectă(5 pomi).
Mărimea fructelor au prezentat valori cuprinse între: 25,8mm şi 39,5mm, cu o medie de
32,6mm. Un număr de 22 pomi au fost nuci normale, iar un număr de 8 pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor a avut valori de 6,0 g şi 15,3 g(A=9,3g), cu o greutate medie de 9,7g
.Forma fructelor fost eliptică(5 pomi), rotundă(9 pomi), lung trapezoidală(3 pomi),scurt
trapezoidală(4 pomi) şi ovată (9 pomi).Greutatea miezului a fost de 3,1g şi 5,2g(A=2,1g), cu o
medie de 4,2g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(15 pomi) şi greu(10
pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi),

89
jumătăţi (17 pomi), sferturi(5 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi).Culoarea miezului a fost de la galben
deschis(7 pomi), galben închis( 6 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi). Grosimea
cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm(5 pomi), 1,5mm( 12 pomi), 2,5mm(10 pomi) si 2,7mm( 3
pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab( 18 pomi), mijlociu(
10 pomi) şi puternic(2 pomi).
Populaţia de nuci din localitatea Bengeşti-Ciocadia a prezentat pomi de vigoare medie( 2
pomi) mare(18 pomi) şi vigoare foarte mare( 10 pomi). Pomii au prezentat înălţimi cuprinse între
5,9 m şi 15,0 m.Un număr de 14 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,9 m- 10 m, iar un număr
de 16 pomi aveau înălţimea cuprinsă între 10,1m şi 15,0m. Suprafaţa secţiunii trunchiului a
oscilat între:730cm² şi 1720cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile de nuc a fost globuloasă
(17 pomi), etalată(10 pomi) şi semierectă(3 pomi).
Fructele au avut mărimi cu valori cuprinse între: 24,6mm şi 34,9mm, cu o medie de
30,0mm. Un număr de 20 pomi au avut nuci normale, iar un număr de 10 pomi au avut nuci
costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,5 g şi 11,1 g(A=4,6g), cu o medie de 9,2 g .Forma
fructelor a fost eliptică(7 pomi), rotundă(9 pomi), lung trapezoidală(4pomi),scurt trapezoidală(3
pomi) şi ovate(7 pomi).Greutatea miezului a fost de 3,3g şi 6,3g(A=3,0 g), cu o medie de 4,6g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(16 pomi) şi greu(9 pomi).
În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi), jumătăţi (15
pomi), sferturi(7 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi).Culoarea miezului variază de la galben deschis(6
pomi), galben închis( 7 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi). Grosimea cojii a fost
cuprinsă intre 0.9mm(5 pomi), 1,5mm( 12 pomi), 2,5mm(10 pomi) si 2,7mm( 3 pomi). În ceea
ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(17 pomi), mijlociu( 10 pomi) şi
puternic(3 pomi).
Populaţia de nuci din localitatea Crasna au prezentat pomi de vigoare medie( 2 pomi)
mare(15 pomi) şi vigoare foarte mare( 13 pomi). Înălţimea pomilor a fost cuprinsă între 5,7 m şi
14,8 m.Un număr de 14 pomi au avut înălţimea cuprinsă intre 5,7 m şi 10 m, iar un număr de 16
pomi înălţimea cuprinsă între 10,1m şi 14,8m. Suprafaţa secţiunii trunchiului a fost între:572cm²
şi 1767cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile de nuci studiate a fost: globuloasă(15 pomi),
etalată(10 pomi) şi semierectă(5 pomi).
Fructele au prezentat mărimi cu valori cuprinse între: 25,4mm şi 39,5mm, cu o medie de
32,4mm. Un număr de 23 pomi au avut nuci normale, iar un număr de 7 pomi au avut nuci
costelive.

90
 Greutatea fructelor a fost de 6,2 g şi 15,3 g(A=9,1g), cu o medie de 9,9g .Forma
fructelor întâlnită la populaţiile de nuci a fost eliptică(7 pomi), rotundă(11 pomi), lung
trapezoidală(4 pomi),scurt trapezoidală(3 pomi) şi ovată(5 pomi).Greutatea miezului a fost de
3,3g şi 7,3g(A=4,0g), cu o greutate medie de 4,8g.
Modul de eliberare al miezului; uşor ( 5 pomi),moderat(17 pomi) şi greu(8 pomi). În ceea
ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi), jumătăţi (17 pomi),
sferturi(5 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi).Culoarea miezului a fost de la galben deschis(6 pomi),
galben închis( 8 pomi), cafeniu(7 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi). ). Grosimea cojii a fost
cuprinsă intre 0.9mm(2 pomi), 1,5mm( 12 pomi), 2,5mm(13 pomi) si 2,7mm( 3 pomi). În ceea
ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(11 pomi), mijlociu(14 pomi) şi
puternic( 5 pomi).
Populaţia de nuci din localitatea Leleşti a fost alcătuită din pomi de vigoare medie( 3
pomi) mare(16 pomi) şi vigoare foarte mare( 11 pomi). Pomii au avut înălţimi cuprinse între 5,7
m şi 14,7 m.Un număr de 16 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,7 m- 10 m, iar un număr de
14 pomi aveau înălţimea cuprinsă între 10,1 m-14,7m. Suprafaţa secţiunii trunchiului a avut
valori între:568cm² şi 1692cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile de nuci a fost:
globuloasă(9 pomi), etalată(12 pomi) şi semierectă(9 pomi).
Fructele au avut mărimi cu valori cuprinse între: 25,7mm şi 35,5mm, cu o medie de
30,6mm. Pomii au avut nuci normale în număr de 25, iar un număr de 5 pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost de la 6,5 g şi 12,0 g(A=5,5g), cu o medie de 4,6g .Forma
fructelor fost eliptică(6 pomi), rotunde(11 pomi), lung trapezoidală(4 pomi),scurt trapezoidală(3
pomi) şi ovate(6 pomi).Greutatea miezului este de 3,2g şi 6,8g(A=3,6 g), cu o greutate medie de
4,6g.
Modul de eliberare al miezului s- a fost uşor( 5 pomi),moderat(18 pomi) şi greu(7 pomi).
În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi), jumătăţi (16
pomi), sferturi(6 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi).Culoarea miezului a fost de la galben deschis(6
pomi), galben închis( 8 pomi), cafeniu(9 pomi) şi cafeniu închis(7 pomi). Grosimea cojii a fost
cuprinsă intre 0.9mm( 6 pomi), 1,5mm( 11 pomi), 2,5mm(10 pomi) si 2,7mm( 3 pomi). În ceea
ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab( 23 pomi), mijlociu( 5 pomi) şi
puternic(2 pomi).
Populaţia de nuci din localitatea Novaci de a fost alcătuită din pomi cu vigoare medie(3
pomi), vigoare mare(20 pomi) şi vigoare foarte mare( 7 pomi).Înălţimea pomilor au prezentat
valori cuprinse între 5,7 m şi 15,5 m.Un număr de 13 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,8 m-
10 m, iar un număr de 17 pomi aveau înălţimea cuprinsă între 10,1 m-15,5m. Suprafaţa secţiunii

91
trunchiului calculată la populaţiile de nuci a fost între:754cm² şi 1790cm². Tipul de coroană a
fost globuloasă( 11 pomi), etalată( 12 pomi) şi semierectă(7 pomi).
Variabilitatea cea mai largă se intâlneşte în cazul caracteristicilor fructului la nuc
reprezentate prin mărime.
Mărimea fructelor a prezentat valori cuprinse între: 25,2mm şi 38,5mm, cu o medie de
31,8mm. Un număr de 22 pomi au avut nuci normale, iar un număr de 8 pomi nuci
costelive.Greutatea fructelor a fost de 6,2 g şi 12,5 g(A=6,3g), cu o medie de 9,6g .
Forma fructelor întâlnită la populaţiile de nuci fost eliptică(7 pomi), rotunde(8 pomi),lung
trapezoidală(5 pomi), scurt trapezoidală(5 pomi) şi ovate(5 pomi). Greutatea miezului a fost este
de 3,1g şi 6,3g (A=3,2g), cu o medie de 4,2g
Modul de eliberare al miezului s-a făcut ; uşor( 5 pomi),moderat(16 pomi) şi greu(9
pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg ( 4 pomi),
jumătăţi (12 pomi), sferturi(10 pomi) şi sfărâmat( 4 pomi). Din observaţiile efectuate s-a
constatat că nuanţa culorilor la fructele de nuc cât şi a miezului acestora a fost variabilă de la
indivizi la indivizi, putând fi grupaţi în mai multe biotipuri ale aceleaşi populaţii Culoarea
miezului a fost de la galben deschis(5 pomi), galben închis( 7 pomi), cafeniu(10pomi) şi cafeniu
închis(8 pomi).Grosimea cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm(5 pomi), 1,5mm( 15 pomi), 2,5mm(7
pomi) si 2,7mm( 3 pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(
13 pomi), mijlociu( 10 pomi) şi puternic(7 pomi).
Populaţia de nuci din localitatea Muşeteşti a prezentat pomi de vigoare medie( 2 pomi)
mare(10pomi) şi vigoare foarte mare(18 pomi)Pomii studiaţi au avut înălţimi cuprinse între 6,1
m si 14,4m.Un număr de 13 pomi cu înălţimea cuprinsă intre 6,1 m- 10 m, iar un număr de 17
pomii aveau înălţimea cuprinsă între 10,1 m-14,4m
Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată la populaţiile de nuc a oscilat între: 532cm² şi
1650cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile de nuc studiate a fost: globuloasă(17 pomi),
etalată(10 pomi) şi semierectă(3 pomi).
Fructele au prezentat mărimi cu valori cuprinse între: 24,9mm şi 35,5mm, cu o medie de
30,2mm.Dintre pomii studiaţi un număr de 27 pomi au prezentat nuci normale, iar un număr de
3 pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor este de 6,0 g şi 12,,0g( A= 6,0 g), cu o medie de 9,8g.Forma fructelor a
fost:eliptică(7 pomi), rotunde(9 pomi), lung trapezoidală(4pomi),scurt trapezoidală(3 pomi) şi
ovate(7 pomi).Greutatea miezului este de 3,0g şi 6,5 g (A= 3,5 g), cu o medie de 4,7 g.
Modul de eliberare al miezului a fost uşor( 5 pomi),moderat(16 pomi) şi greu(9 pomi). În
ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a realizat întreg( 3 pomi), jumătăţi (15

92
pomi), sferturi(7 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi). Culoarea miezului este de la galben deschis(5
pomi), galben închis( 10 pomi), cafeniu( 6 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi), Culoarea miezului a
fost de la galben deschis(7 pomi), galben închis( 6 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(9
pomi). Grosimea cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm(5 pomi), 1,5mm( 12 pomi), 2,5mm(10 pomi)
si 2,7mm( 3 pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab( 18
pomi), mijlociu( 10 pomi) şi puternic(2 pomi).
Populaţia de nuci din localitatea Polovragi a fost alcătuită din pomi de vigoare medie(4
pomi), vigoare mare(10 pomi) şi vigoare foarte mare( 16 pomi). Pomii aveau înălţimi cuprinse
între 6,0 m şi 15,3 m.Un număr de 13 pomi cu înălţimea cuprinsă intre 6,0 m şi 10,0 m, iar un
număr de 17 pomi aveau înălţimea cuprinsă între 10,1 m-15,3m. Suprafaţa secţiunii trunchiului
calculată la populaţiile de nuc a fost între:540cm² şi 1582cm². Tipul de coroană întâlnit la
populaţiile de nuc a fost globuloasă(9 pomi), etalată(15 pomi) şi semierectă(6 pomi).
La populaţiile identificate fructele au prezientat mărimi cu valori cuprinse între: 24,5 mm
şi 38,5 mm, cu o medie de 31,5 mm. Din cei 30 de pomi studiaţi un număr de 21 pomi
aparţinători populaţiei au prezentat nuci normale, iar un număr de 8 pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,8 g şi 12,5 g(A=5,7 g), cu o medie de 9,8 g.Forma
fructelor întâlnită la populaţiile studiate fost eliptică(5 pomi), rotunde(10 pomi),lung trapezoidală
( 3 pomi ), scurt trapezoidală ( 4 pomi ), şi ovate ( 8 pomi).Greutatea miezului a fost de 3,4 g şi
6,2g( =2,8g), cu o medie de 4,2 g.
Modul de eliberare al miezului;s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(15 pomi) şi greu(10
pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi),
jumătăţi (17 pomi), sferturi(5 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi).Culoarea miezului a fost de la galben
deschis(7 pomi), galben închis( 6 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi). Grosimea
cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm( 5 pomi), 1,5mm( 5 pomi), 2,5mm(15 pomi) si 2,7mm( 5 pomi).
În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab( 20 pomi), mijlociu( 5 pomi)
şi puternic( 5 pomi).
Pomi de vigoare medie ( 3 pomi) mare(15 pomi) şi vigoare foarte mare( 12 pomi) au
prezentat şi populaţia de nuci din localitatea Runcu. ÎnălţimEea pomilor a fost cuprinsă între
6,3 m şi 15,5 m.Un număr de 16 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 6,3 m şi 10 m, iar un
număr de 14 pomi înălţimea cuprinsă între 10,1m şi 15,5m. Suprafaţa secţiunii trunchiului a avut
între:695 -1767cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile de nuc studiate a fost: globuloasă(10
pomi), etalată(10 pomi) şi semierectă(10 pomi).

93
 În ceea ce priveşte mărimea fructelor, acestea au valori cuprinse între: 25,8mm şi
38,8mm, cu o medie de 32,3 mm. Un număr de 22 pomi au prezentat nuci normale, iar un număr
de 8 pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,2 g şi 13,9 g(A=7,7 g), cu o greutate medie de 9,8 g
Forma fructelor întâlnită la populaţiile studiate:eliptică(5 pomi), rotunde(9 pomi),lung
trapezoidală(3 pomi),scurt trapezoidală(4 pomi) şi ovate(9 pomi).Greutatea miezului este de 3,1g
şi 6,5,g(A=3,4 g), cu o medie de 4,8g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(15 pomi) şi greu(10
pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi),
jumătăţi (17 pomi), sferturi(5 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi).Culoarea miezului a fost de la galben
deschis(7 pomi), galben închis( 6 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi). Grosimea
cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm( 3 pomi), 1,5mm( 7 pomi), 2,5mm(15 pomi) si 2,7mm( 5 pomi).
În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab( 10 pomi), mijlociu(15
pomi) şi puternic( 5 pomi).
Populaţia de nuci din localitătea Schela a fost alcătuită din pomi de vigoare medie( 4
pomi) mare(10pomi) şi vigoare foarte mare(16 pomi) Pomii au avut înălţimi cuprinse între 5,7 m
si 15,4m.Un număr de 17 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,7 m- 10 m, iar un număr de 13
pomii înălţimea între 10,1 m-15,4m
Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată la populaţiile de nuc a fost între:560- 1692 cm².
Tipul de coroană a fost: globuloasă(17 pomi), etalată(10 pomi) şi semierectă(3 pomi).
Fructele au avut mărimea cuprinsă între: 23,9mm şi 39,0mm, cu o medie de 31,4 mm.Un
număr de 27 pomi aparţinători populaţiei au prezentau nuci normale, iar un număr de 3 pomi au
prezentat nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,2 g şi 15,,5g( A= 9,3 g), cu o medie de 9,4 g. Forma fructelor
întâlnită la populaţiile studiate a fost eliptică(7 pomi), rotunde(9 pomi), lung
trapezoidală(4pomi),scurt trapezoidală(3 pomi) şi ovate(7 pomi).Greutatea miezului este de 3,1g
şi 7,3 g (A= 4,2 g), cu o medie de 4,5 g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(16 pomi) şi greu(9 pomi).
În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a realizat întreg( 3 pomi), jumătăţi
(15 pomi), sferturi(7 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi). Culoarea miezului a fost de la galben deschis(9
pomi), galben închis( 6 pomi), cafeniu( 6 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi), Grosimea cojii a fost
cuprinsă intre 0.9mm( 3 pomi), 1,5mm( 7 pomi), 2,5mm(12 pomi) si 2,7mm( 8 pomi). În ceea ce
priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(13 pomi), mijlociu(10 pomi) şi
puternic( 7 pomi).

94
 Vigoare medie(4 pomi), vigoare mare(10 pomi) şi vigoare foarte mare( 16 pomi) au
prezentat populaţiile de nuc din localitatea Săcelu.. Înălţimile pomilor studiaţi erau cuprinse
între 6,4 m şi 15,3 m. Un număr de 15 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 6,4 m- 10 m, iar un
număr de 15 pomi aveau înălţimea cuprinsă între 10,1 m-15,3m. Suprafaţa secţiunii trunchiului
calculată la populaţiile de nuc a oscilat între:683 -1692 cm². Tipul de coroană întâlnit la
populaţiile de nuc studiate a fost: globuloasă(9 pomi), etalată(15 pomi) şi semierectă(6 pomi).
Mărimea fructelor la populaţiile de nuci au avut valori cuprinse între: 25,4 mm şi 37,7
mm, cu o medie de 31,5 mm. Un număr de 25 pomi au avut nuci normale, iar un număr de 5
pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,4 g şi 12,3 g(A=5,9 g), cu o medie de 9,2 g.Forma
fructelor întâlnită la populaţiile studiate a fost:eliptică(5 pomi), rotunde(10 pomi),lung
trapezoidală ( 3 pomi ), scurt trapezoidală ( 4 pomi ), şi ovate ( 8 pomi).Greutatea miezului a fost
de 3,2g şi 6,3 g(A =3,1g), cu o medie de 4,5 g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(15 pomi) şi greu(10
pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a exras întreg( 3 pomi),
jumătăţi (17 pomi), sferturi(5 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi).Culoarea miezului de la galben
deschis(7 pomi), galben închis( 6 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi), Grosimea
cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm(2 pomi), 1,5mm( 12 pomi), 2,5mm(13 pomi) si 2,7mm( 3
pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(11 pomi),
mijlociu(14 pomi) şi puternic( 5 pomi).
Populaţia de nuci din localitatea Scoarţa prezentat pomi de vigoare medie( 2 pomi)
mare(10pomi) şi vigoare foarte mare(18 pomi). Pomii studiaţiau avut înălţimi cuprinse între 5,4
m si 14,4m.Un număr de 13 pomi cu înălţimea cuprinsă intre 5,4 m- 10 m, iar un număr de 17
pomii aveau înălţimea cuprinsă între 10,1 m-14,4m
Suprafaţa secţiunii trunchiului a fost calculată la populaţiile de nucă între:510- 1650cm².
Tipul de coroană întâlnit la populaţiile de nuc studiate a fost: globuloasă(17 pomi), etalată(10
pomi) şi semierectă(3 pomi).
Populaţiile identificate prezintă fructe de mărime cu valori cuprinse între: 25,0mm şi 39,3
mm, cu o medie de 32,1 mm. Din cei 30 de pomi studiaţi un număr de 27 pomi au fost nuci
normale, iar un număr de 3 pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor este de 6,0 g şi 15,,3 g( A= 9,3 g), cu o medie de 9,6 g. Forma
fructelor întâlnită la populaţiile studiate a fost:eliptică(7 pomi), rotunde(9 pomi), lung
trapezoidală(4 pomi),scurt trapezoidală(3 pomi) şi ovate(7 pomi).Greutatea miezului este de 3,0g
şi 7,3 g (A=4,3 g),cu o medie de 4,6 g. Modul de eliberare al miezului; uşor( 5 pomi),moderat(16

95
 pomi) şi greu(9 pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras
întreg( 3 pomi), jumătăţi (15 pomi).Grosimea cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm( 4 pomi), 1,5mm(
6 pomi), 2,5mm(15 pomi) si 2,7mm( 5 pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au
prezentat atac slab(8 pomi), mijlociu( 12 pomi) şi puternic( 10 pomi).

Caracteristici ale fructelor populaţiei de nuc (Gorj)

The characteristics fruits of the walnut populations (Gorj )
Tabelul 8.10

Populaţiile Mărimea fructelor Greutatea fructului Greutatea miezului

(mm) (g) (g)

Media Max Min Media Max Min Media Max Min

Alimpeşti 32,0 39.0 25,0 9,4 15,5 6,2 4,1 7,3 3,1

Baia de Fier 32,1 39,5 24,7 9,8 15,3 6,4 4,5 7,3 3,2

Bumbeşti- Piţic 30,3 35,7 25,0 9,5 12,7 6,5 4,4 5.5 3,2

Bumbeşti- Jiu 30,0 34,9 25,2 9,5 11.1 6,2 4,2 5,2 3,1

Bălăneşti 32,6 39,5 25,8 9,7 15,3 6,0 4,5 7,3 3,1

Bengeşti-Ciocadia 30,0 34,9 24,6 9,8 11,0 6,5 4,6 5,2 3,3

Crasna 32,4 39,5 25,4 9,9 15,3 6,2 4,8 7,3 3,3

Leleşti 30,6 35,5 25,7 9,7 12,0 6,5 4,6 5,8 3,2

Novaci 31,8 38,5 25,2 9,6 12,5 6,2 4,2 6,3 3,1

Muşetesti 30,2 35,5 24,9 9,8 12,0 6,0 4,7 5,8 3,0

Polovragi 31,5 38,5 24,5 9,8 12,5 6,8 4,3 6,2 3,4

Runcu 32,3 38,8 25,8 9,8 13,9 6,2 4,8 6,5 3,1

Schela 31,4 39,0 23,9 9,4 15,5 6,2 4,5 7,3 3,1

Săcelu 30,5 35,7 25,4 9,2 12,3 6,4 4,5 5,7 3,2

Scoarţa 32,1 39,3 25,0 9,6 15,3 6,0 4,6 7,3 3,0

96
 A B C D E F G H

Figura…
Fructe de nuc de la populaţiile Juglans regia din Gorj

A- fructe de nuc aparţinătoare populaţiiei de nuci din localitatea Alimpeşti

B- fructe de nuc aparţinătoare populaţiei de nuci din localitatea Baia de Fier
C- fructe de nuc aparţinătoare populaţiei de nuxci din localitatea Bumbeşti-Piţic
D- fructe de nuc aparţinătoare populaţiei de nuci din localitatea Polovragi
E- fructe de nuc aparţinătoare populaţiei de nuci din localitatea Runcu
F- fructe de nuc aparţinătoare populaţiei de nuci din localitatea Săcelu
G- fructe de nuc aparţinătoare populaţiei de nuci din localitatea Schela
H-- fructe de nuc aparţinătoare populaţiei de nuci din localitatea Muşeteşti

În continuare s-au prezentat limitele minime şi maxime pentru a putea obţine

amplitudinea greutăţii fructului şi a miezului la populaţiile de nuc în judeţul Gorj( Tabelul 8.11)

97
 Amplitudinea greutăţii fructului şi a miezului la populaţiile de nuc( Gorj)
The amplitude of fruit and kernel weight( Gorj)
Tabelul 8.11
Populaţia Greutatea fructului Amplitudinea Greutataea miezului Amplitudinea
max min max min
Alimpeşti 15,5 6,2 9,3 7,3 3,1 4,2

Baia de Fier 15,3 6,4 8,0 15,5 6,2 9,0

Bumbeşti- Piţic 12,7 6,5 6,2 15,3 6,4 8,9

Bumbeşti- Jiu 11.1 6,2 4,9 12,7 6,5 6,2

Bălăneşti 15,3 6,0 9,3 11.1 6,2 4,9

Bengeşti-Ciocadia 11,0 6,5 4,5 15,3 6,0 0.3

Crasna 15,3 6,2 9,1 11,0 6,5 4,5

Leleşti 12,0 6,5 5,5 15,3 6,2 9,1

Novaci 12,5 6,2 6,3 12,0 6,5 5,5

Muşetesti 12,0 6,0 6,0 12,5 6,2 6,3

Polovragi 12,5 6,8 5,7 12,0 6,0 6,0

Runcu 13,9 6,2 7,7 12,5 6,8 5,7

Schela 15,5 6,2 9,3 13,9 6,2 7,7

Săcelu 12,3 6,4 5,9 15,5 6,2 9,3

Scoarţa 15,3 6,0 9,3 12,3 6,4 5,9

Populaţiile de nuci din judeţul Gorj prezintă o mare variabilitate a greutăţii fructelor(
Tabelul 8.12)

98
 Greutatea fructelor şi randamentul în miez, alături de mărimea fructelor constituie
elemente de bază în evaluarea populaţilor de nuc. Cele mai uşoare nuci s-au înregistrat la
populaţia Săcelu (9,2g) şi cele mai grele la populaţia Crasna( 9,9 g )
Greutatea fructelor au prezentat coeficienţi de variaţie cuprinşi între 15,2% (P. Alimpeşti)
şi 25,7%(P.Leleşti) .Greutatea medie a miezului a fost diferită. şi a oscilat între 4,1g
P.(Alimpeşti) şi 4,8g (P.Crasna şi P. Runcu).Pe baza greutăţii medii a fructelor şi a miezului s-a
determinat randamentul în miez (%), element definitoriu pentru producţie.
Randamentul în miez a oscilat, la populaţiile de nuci, între 43,61% (P. Alimpeşti) şi
48.91%(P. Schela).

99
 Variabilitatea greutatii medii a fructelor
la populatiile de nuc ( Gorj )
The variability of the medium weight of the walnut populations(Gorj )
Tabelul 8.12

Numele populaţiei Greutatea Greutatea miezului Randament

medie a Greutatea Varianţa Abaterea Coeficient în miez
fructelor medie standard de
s² %
variaţie
s
%
Alimpeşti 9,4 4,1 2,07 1,43 15,2 43,61

Baia de Fier 9,8 4,5 3,22 1,79 18,26 45,91

Bumbeşti- Piţic 9,5 4,4 2,56 1,60 16.84 46,32

Bumbeşti- Jiu 9,5 4,2 4,80 2,19 23,0 44,21

Bălănesti 9,7 4,5 4,96 2,22 22,88 46,39

Bengeşti-Ciocadia 9,8 4,6 30,2 1,74 17,75 46,93

Crasna 9,9 4,8 5,73 2,39 24,14 48,48

Leleşti 9,7 4,6 6,2 2,50 25,70 47,42

Novaci 9,6 4,2 2,68 1,64 17,08 43,75

Muşeteşti 9,8 4,7 3,24 1,89 18,36 47,95

Polovragi 9,8 4,3 4,45 2,11 21,53 43,87

Runcu 9,8 4,8 3,8 1,97 20,10 48,90

Schela 9,4 4,5 4,84 2,20 23,4 48,91

Săcelu 9,2 4,5 5,56 2,36 25,62 48,90

Scoarţa 9,6 4,6 5,30 2,30 23,9 47,90

100
 Populaţiile de nuci din judeţului Vâlcea au fost studiate şi departajaţe după caracterele
plantelor şi ale fructelor.După vigoarea de creştere populaţilede nuci au prezentat o creştere
medie, mare şi foarte mare şi nu s-a realizat o departajare în populaţii, în funcţie de acest criteriu.
La populaţiile de nuci în urma calculului suprafeţei secţiunii trunchiului( SST) s-a
îregistrat un minim de 530 cm² şi un maxim de 1790 cm² la populaţia Costeşti. În ceea ce
priveşte diametrul coranei aceasta a avut valori cuprinse între 5,2 m(P. Costeşti) şi 13,3m( P.
Stroieşti). În urma măsurătorilor înălţimea pomilor a avut valori între 5,6m( populaţia Slătioara)
şi 15,5 m( P. Stroieşti şi P.Mateeşti).(Tabelul 8.13).

Caracterizarea populaţiilor de nuc în funcţie de caracterisicile pomilor(Vâlcea)

The characterization of the walnut populations depending of the characteristic
walnut tree(Vâlcea)
Tabelul 8.13

Populaţia Număr total de SST( cm²) Diametrul Înălţimea

nuci studiaţi coroanei pomului(m)
Min Max Min Max Min Max
Slătioara 30 552 1750 5,9 12,3 5,6 14,7
Măldareşti 30 610 1753 6,7 13,1 6,1 15,3
Vaideeni 30 572 1767 5,8 13,2 5,7 15,4
Stroieşti 30 535 1673 5,3 13,3 5,9 15,5
Mateeşti 30 619 1765 5,4 13,2 5,9 15,5
Berbeşti 30 615 1750 5,7 12,2 5,8 14,4
Costeşti 30 530 1790 5,2 12,5 6,1 14,7
Horezu 30 572 1743 5,9 12,4 5,7 14,7

101
 Populaţiile de nuci au prezentat caracteristici diferite în ce priveşte mărimea fructelor,
greutatea fructelor, greutatea miezului(Tabelul 8.14)
Populaţia de nuci din localitatea Slătioara a prezentat pomi de vigoare medie( 5 pomi)
mare(11 pomi) şi vigoare foarte mare( 14 pomi). Pomii aveau înălţimi cuprinse între 5,6 m şi
14,7 m.Un număr de 13 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,6 m şi 10 m, iar un număr de 17
pomi înălţimea cuprinsă între 10,1m şi 14,7m. Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată la
populaţiile de nuci a fost între:552cm² şi 1750cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile de nuc
studiate a fost: globuloasă(12 pomi), etalată(9 pomi) şi semierectă(9 pomi).
Mărimea fructelor a avut cu valori cuprinse între: 25,0mm şi 42,3 mm, cu o medie de
33, 6mm. Uun număr de 18 pomi aparţinători populaţiei au prezentat nuci normale, iar un număr
de 12 pomi nuci costelive.
Greutatea fructelora fost de 7,1 g şi 12,5 g(A=5,4g), cu o medie de 9,7g .Forma fructelor
întâlnită la populaţiile de nuci a fost eliptică(6 pomi), rotunde(10 pomi), lung trapezoidală(4
pomi),scurt trapezoidală(3 pomi) şi ovate(7 pomi).Greutatea miezului este de 3,3g şi 6,2 g
(A=2,9g), cu o greutate medie de 4,2 g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(11 pomi) şi greu(14
pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi),
jumătăţi (10 pomi), sferturi(8 pomi) şi sfărâmat( 9 pomi).Culoarea miezului de la galben
deschis(5 pomi), galben închis( 8 pomi), cafeniu(10 pomi) şi cafeniu închis(7 pomi). Grosimea
cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm( 7 pomi), 1,5mm( 10 pomi), 2,5mm(11 pomi) si 2,7mm( 2
pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(8 pomi), mijlociu(19
pomi) şi puternic(12 pomi).
În ceea ce priveşte populaţia de nuci din localitatea Măldăreşti, a fost alcătuită din pomi
de vigoare foarte mare( 14 pomi), mare( 13 pomi) şi medie( 3 pomi).Înălţimea pomilor s-a
încadrat între 6,1 m şi 15,3 m Un număr de 12 pomi au avut înălţimea cuprinsă intre 6,1 m şi 10
m, iar un număr de 18 pomi cu înălţimea cuprinsă între 10,1 m-15,3 m. Suprafaţa secţiunii
trunchiului a avut valori între: 610cm²şi 1753cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile de nuc
studiate a fost globuloasă(10 pomi), etalată(10 pomi) şi semierectă(10 pomi).
Mărimea fructelor cu valori cuprinse între: 25,8mm şi 38,8mm, cu o medie de 32,3 mm.
Un număr de 22 pomi au avut nuci normale, iar un număr de 8 pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,2 g şi 13,9 g(A=7,7 g), cu o greutate medie de 9,8 g
Forma fructelor întâlnită la populaţiile studiate a fost: eliptică(5 pomi), rotunde(9 pomi), lung
trapezoidală(3 pomi),scurt trapezoidală(4 pomi) şi ovate(9 pomi).Greutatea miezului a fost de
3,1g şi 6,5,g(A=3,4 g), cu o medie de 4,8 g.

102
 Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(15 pomi) şi greu(10
pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi),
jumătăţi (17 pomi), sferturi(5 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi).Culoarea miezului a fot de la galben
deschis(7 pomi), galben închis( 6 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi). Grosimea
cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm( 7 pomi), 1,5mm( 10 pomi), 2,5mm(11 pomi) si 2,7mm( 2
pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(11 pomi), mijlociu( 9
pomi) şi puternic(10 pomi).
Populaţia de nuci din localitatea Vaideeni a fost compusă din pomi ce au prezentat
vigoare medie( 7 pomi) mare(10 pomi) şi vigoare foarte mare(13 pomi) Pomii au avut înălţimi
cuprinse între 5,7 m si 15,4m.Un număr de 17 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,7 m şi 10
m, iar un număr de 13 pomii aveau înălţimea cuprinsă între 10,1 m-15,4m
Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată la populaţiile de nuc a oscilat între: 572cm² şi
1767 cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile de nuc studiate a fost: globuloasă(17 pomi),
etalată(10 pomi) şi semierectă(3 pomi).
Mărimea fructelora avut valori cuprinse între: 24,5mm şi 43,7mm, cu o medie de 34,2
mm. Un număr de 20 pomi au avut nuci normale, iar un număr de 10 pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,4 g şi 15,,2 g( A= 8,8 g), cu o medie de 9,8 g. Forma
fructelor întâlnită la populaţiile studiatea fost:eliptică(5 pomi), rotunde(11 pomi), lung
trapezoidală(4pomi),scurt trapezoidală(3 pomi) şi ovate(7 pomi).Greutatea miezului a fost de
3,2g şi 7,3 g (A= 4,1 g), cu o medie de 4,6 g. Grosimea cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm( 7
pomi), 1,5mm( 10 pomi), 2,5mm(11 pomi) si 2,7mm( 2 pomi). În ceea ce priveşte atacul la
bacterioză, pomii au prezentat atac slab(9 pomi), mijlociu( 11 pomi) şi puternic(10 pomi).
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(15 pomi) şi greu(10
pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi),
jumătăţi (10 pomi), sferturi(7 pomi) şi sfărâmat(10 pomi). Culoarea miezului este variată de la
galben deschis(3 pomi), galben închis( 10 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi),
Populaţia de nuci din localitatea Stroieşti au prezentat pomi de vigoare medie(5 pomi),
vigoare mare(20 pomi) şi vigoare foarte mare( 15 pomi). Pomii au avut înălţimi cuprinse între
5,9 m şi 15,5 m.Un număr de 10 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,9 m şi 10 m, iar un
număr de 20 pomi aveau înălţimea cuprinsă între 10,1 m-15,5 m. Suprafaţa secţiunii trunchiului
calculată la populaţiile de nuca fost între:535cm² şi 1673cm². Tipul de coroană întâlnit la
populaţiile de nuc a fost globuloasă( 15 pomi), etalată( 12 pomi) şi semierectă(3 pomi).

103
 Fructele au avut mărimi diferite, cu valori cuprinse între: 25,6 mm şi 39,0 mm, cu o
medie de 32,3 mm. Un număr de 19 pomi au avut nuci normale, iar un număr de 11 pomi nuci
costelive.
.Greutatea fructelor a fost de 6,2 g şi 11,6 g(A=5,4 g), cu o medie de 9,2 g Forma
fructelor întâlnită la populaţiile de nuci fost eliptică(7 pomi), rotunde(10 pomi), lung
trapezoidală(5 pomi), scurt trapezoidală(5 pomi) şi ovate(3 pomi). Greutatea miezului a fost de
3,1g şi 5,7g(A=2,6g), cu o medie de 4,3 g
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 9 pomi),moderat(16 pomi) şi greu(5 pomi).
În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi), jumătăţi (8
pomi), sferturi(12 pomi) şi sfărâmat( 7 pomi). Din observaţiile efectuate s-a constatat că nuanţa
culorilor la fructele de nuc cât şi a miezului acestora este variabilă de la indivizi la indivizi,
putând fi grupaţi în mai multe biotipuri ale aceleaşi populaţii Culoarea miezului a fost de la
galben deschis(3 pomi), galben închis( 8 pomi), cafeniu( 12 pomi) şi cafeniu închis(7 pomi),
Grosimea cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm(4 pomi), 1,5mm( 10 pomi), 2,5mm(10 pomi) si
2,7mm( 6 pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(8 pomi),
mijlociu( 12 pomi) şi puternic(10 pomi).
Pomi de vigoare mare( 13 pomi), vigoare foarte mare 15 pomi) şi vigoare medie( 8
pomi) prezintă populaţia de nuci din localitatea Mateeşti. Pomii au avut înălţimi cuprinse între
5,9 m şi 15,5 m.Un număr de 13 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,9 m şi 10 m, iar un
număr de 17 pomi aveau înălţimea între 10,1m şi15,5m. Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată
la populaţiile de nuc a oscilat între:619cm² şi1767cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile de
nuc a fost: globuloasă(10 pomi), etalată(10 pomi) şi semierectă(10 pomi).
În ceea ce priveşte mărimea fructelor la populaţiile de nuci acestea au avut valori
cuprinse între: 25,2mm şi 38,9mm, cu o medie de 30,0 mm. Un număr de 22 pomi au avut nuci
normale, iar un număr de 8 pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,2 g şi 12,1 g(A=5,9 g), cu o medie de 9,1 g .Forma
fructelor întâlnită la populaţiile studiate a fost eliptică(5 pomi), rotunde(9 pomi), lung
trapezoidală(3 pomi),scurt trapezoidală(4 pomi) şi ovate(9 pomi).Greutatea miezului a fost de 3,2
g şi 6,5,g(A=3,3 g), cu o medie de 4,3 g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(15 pomi) şi greu(10
pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi),
jumătăţi (17 pomi), sferturi(5 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi).Culoarea miezului a fost de la galben
deschis(7 pomi), galben închis( 6 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi). ), Grosimea
cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm(2 pomi), 1,5mm( 10 pomi), 2,5mm(12 pomi) si 2,7mm( 6

104
pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(5 pomi), mijlociu( 15
pomi) şi puternic(10 pomi).
Populaţia de nuci din localitazea Berbeşti a prezentat pomii de vigoare medie(5 pomi)
mare(15pomi) şi vigoare foarte mare(10 pomi). Pomii au avut înălţimi cuprinse între 5,8 m si
14,4m.Un număr de 13 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,8 m- 10 m, iar un număr de 17
pomii aveau înălţimea între 10,1 m-14,4m
Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată la populaţiile de nuc a oscilat între: 615-
1650cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile de nuc a fost: globuloasă(17 pomi), etalată(10
pomi) şi semierectă(3 pomi).
Fructele au avut mărimi cu valori cuprinse între: 25,2 mm şi 38,9 mm, cu o medie de
31,0mm. Un număr de 23 pomi au avut nuci normale, iar un număr de 7 pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,0 g şi 13,,0g( A= 7,0 g), cu o medie de 9,5g.Forma fructelor
întâlnită la populaţiile studiatea fost: eliptică(5 pomi), rotundă(9 pomi), lung trapezoidală(4
pomi),scurt trapezoidală(3 pomi) şi ovate(9 pomi).Greutatea miezului a fost de 3,1g şi 6,5 g (A=
3,4 g), cu o medie de 4,5 g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(16 pomi) şi greu(9 pomi).
În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi), jumătăţi (10
pomi), sferturi(9 pomi) şi sfărâmat(8 pomi). Culoarea miezului a fost de la galben deschis(6
pomi), galben închis( 9 pomi), cafeniu( 6 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi), Grosimea cojii a fost
cuprinsă intre 0.9mm(6 pomi), 1,5mm( 10 pomi), 2,5mm(12 pomi) si 2,7mm(4 pomi). În ceea ce
priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(6 pomi), mijlociu(14 pomi) şi
puternic(10 pomi).
Populaţia de nuci din localităatea Costeşti au prezentat pomi de vigoare medie( 2 pomi)
mare(18pomi) şi vigoare foarte mare(10 pomi)Pomii aveau înălţimi cuprinse între 6,1 m şi
14,7m.Un număr de 12 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 6,1 m- 10 m, iar un număr de 18
pomii aveau înălţimea între 10,1m-14,7m
Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată la populaţiile de nuc a oscilat între:530cm² şi
1790cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile de nuc a fost: globuloasă(17 pomi), etalată(10
pomi) şi semierectă(3 pomi).
Mărimea fructelor a avut valori cuprinse între: 25,0mm şi 43,8 mm, cu o medie de 34,4
mm. Un număr de 22 pomi au avut nuci normale, iar un număr de 8 nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,3 g şi 15,,2 g( A= 8,9 g), cu o medie de 9,8 g. Forma
fructelor întâlnită la populaţii a fost: eliptică(4 pomi), rotunde(8 pomi), lung trapezoidală(4

105
pomi),scurt trapezoidală(7 pomi) şi ovate(7 pomi).Greutatea miezului a avut valori de 3,1 g şi
7,6 g (A=4,5 g), cu o medie de 4,4 g.
Modul de eliberare al miezului a fost uşor( 5 pomi),moderat(16 pomi) şi greu(9 pomi). În
ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi), jumătăţi (9
pomi), sferturi(11 pomi) şi sfărâmat( 7 pomi).Culoarea miezului a fost de la galben deschis(5
pomi), galben închis( 8 pomi), cafeniu(10 pomi) şi cafeniu închis(7 pomi). Grosimea cojii a fost
cuprinsă intre 0.9mm( 7 pomi), 1,5mm( 10 pomi), 2,5mm(11 pomi) si 2,7mm( 2 pomi). În ceea
ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(8 pomi), mijlociu(12 pomi) şi
puternic(10 pomi).
Populaţia de nuci din localitatea Horezu a fost compusă din pomi de vigoare medie( 5
pomi) mare(11 pomi) şi vigoare foarte mare( 14 pomi). Pomii au prezentat înălţimi cuprinse
între: 5,7 m şi 14,7 m.Un număr de 13 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,7 m- 10 m, iar un
număr de 17 pomi înălţimea cuprinsă între 10,1m-14,7m. Suprafaţa secţiunii trunchiului
calculată la populaţiile de nuc a fost între:572 -1743cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile
de nuc a fost: globuloasă(12 pomi), etalată(9 pomi) şi semierectă(9 pomi).
Populaţiile au prezentat fructe de mărime cu valori cuprinse între: 23,4 mm şi 42,4 mm,
cu o medie de 33, 6mm. Un număr de 18 pomi au avut nuci normale, iar un număr de 12 pomi
nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,4 g şi 14,7 g(A=8,3g), cu o greutate medie de 9,7g
.Forma fructelor întâlnită la populaţiile de nuci a fost eliptică(6 pomi), rotunde(10 pomi), lung
trapezoidală(4 pomi),scurt trapezoidală(3 pomi) şi ovate(7 pomi).Greutatea miezului a fost de
3,3g şi 7,3 g (A=4,0g), cu o greutate medie de 4,5 g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcu uşor( 5 pomi),moderat(11 pomi) şi greu(14
pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului, acesta a fost extras întreg( 3 pomi),
jumătăţi (10 pomi), sferturi(8 pomi) şi sfărâmat( 9 pomi).Culoarea miezului a fost de la galben
deschis(5 pomi), galben închis( 8 pomi), cafeniu(10 pomi) şi cafeniu închis(7 pomi). Grosimea
cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm(2 pomi), 1,5mm( 12 pomi), 2,5mm(13 pomi) si 2,7mm( 3
pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(11 pomi),
mijlociu(14 pomi) şi puternic( 5 pomi). ). Grosimea cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm(4 pomi),
1,5mm( 10 pomi), 2,5mm(12 pomi) si 2,7mm( 4 pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză,
pomii au prezentat atac slab(8 pomi), mijlociu(12 pomi) şi puternic(10 pomi).

106
 Caracteristici ale fructelor populaţiilor de nuc (Vâlcea)
The characteristics fruits of the walnut populations (Vâlcea)

Tabelul:8.14
Populaţiile Mărimea fructelor Greutatea fructului Greutatea miezului
(mm) (g) (g)

Medie Max Min Medie Max Min Medie Max Min

Slătioara 33,6 42,3 25,0 9,7 12,5 7,1 4,2 6,2 3,3

Măldareşti 33,8 42,3 25,3 9,7 14,7 6,4 4,4 7,2 3,2

Vaideeni 34,2 43,7 24,5 9,8 15,2 6,4 4,6 7,3 3,2

Stroeşti 32,3 39,0 25,6 9,2 11.6 6,2 4,3 5,7 3,1

Mateeşti 30,0 35,7 25,2 9,1 12,1 6,2 4,7 5,5 3,2

Berbeşti 32,0 38,9 25,2 9,5 13,2 6,0 4,5 6,5 3,1

Costeşti 34,4 43,8 25,0 9,8 15,2 6,3 4,4 7,6 3,1

Horezu 33,6 42,4 23,4 9,7 14,7 6,4 4,5 7,3 3,2

107
 A B C D

Figura . . Fructe de nuc de la populaţiile Juglans regia

Fructe de nuc de la populaţiile Juglans regia din judeţul Vâlcea

A- Fructe de nuc aparţinătoare populaţiei de nuci din localitatea Horezu

B- Fructe de nuc aparţinătoare populaţiei de nuci din localitatea Slătioara
C- Fructe de nuc aparţinătoare populaţiei de nuci din localitatea Măldăreşti
D- Fructe de nuc aparţinătoare populaţiei de nuci din localitatea Berbeşti

Limitele minime şi maxime pentru a putea obţine amplitudinea greutăţii fructului şi a

miezului la populaţiile de nuc în judeţul Vâlcea sunt prezentate în tabelul 8.15

108
 Amplitudinea greutăţii frctului şi miezului la populaţiile de nuc( Vâlcea)
The amplitude of fruit and kernel weight( Vâlcea)
Tabelul :8.15

Populaţia Greutatea Amplitudinea Greutataea Amplitudinea

fructului miezului
(g) (g)
max min max min
Slătioara 12,5 7,1 5,4 6,2 3,3 2,9
Măldareşti 14,7 6,4 8,3 7,2 3,2 4,0
Vaideeni 15,2 6,4 8,8 7,3 3,2 4,1
Stroeşti 11.6 6,2 5,4 5,7 3,1 2,6
Mateeşti 12,1 6,2 5,9 5,5 3,2 2,3
Berbeşti 13,2 6,0 7,2 6,5 3,1 3,4
Costeşti 15,2 6,3 8,9 7,6 3,1 4,5
Horezu 14,7 6,4 8,3 7,3 3,2 4,1

Cele mai grele nuci s-au înregistrat la populaţia Stroieşti (9,2g) şi cele mai uşoare la
populaţia Mateeşti (9,9g)(Tabelul 8.16).
Greutatea fructelor prezintă coeficieţi de variaţie cuprinşi între 16,80% (P.Slătioara) şi
23,39 %(P. Stroieşti).Greutatea miezului a oscilat între 4,2g (P. Slătioarai) şi 4,7g (P. Mateeşti).
Randamentul în miez la populaţiile de nuci a fost de 43,29% (P. Slătioara) şi 47,47 %(P.
Mateeşti).

109
 Variabilitatea greutăţi medii a fructelor la populaţiile de nuc (Vâlcea )
The variability of the medium weight of the subjects in the walnut populations(Vâlcea )
Tabelul: 8.16
Numele populaţiei Greutatea Greutatea miezului Randament în
medie a Greutatea Varianţa Abaterea Coeficient miez
fructelor medie standard de
s² %
(g) variaţie
(g) s
%
Slătioara 9,7 4,2 2,65 1,63 16,80 43,29

Măldăreşti 9,7 4,4 5,10 2,26 23,29 45,36

Vaideeni 9,8 4,6 3,38 1,84 18,77 46,93

Stroieşti 9,2 4,3 4,24 2,06 23,39 46,73

Mateeşti 9,9 4,7 3,02 1,74 17,57 47,47

Berbeşti 9,5 4,5 2,65 1,63 17,15 47,30

Costeşti 9,8 4,4 2,82 1,68 17,14 44,89

Horezu 9,7 4,5 1,58 1,26 12,98 46,39

Populaţiile de nuci din judeţul Mehedinţi au fost studiate şi departajaţe după caracterele
plantelor şi ale fructelor. După vigoarea de creştere ce alcătuiesc populaţile de nuci, pomii au
prezentat o vigoare medie, mare şi foarte mare.
În urma măsurătorilor făcute la populaţiile de nuc înălţimea pomilor a prezentat valori
între 5,4m(P.Iloviţa) şi 15,5 m (P.Isverna şi P.Ponoarele). Suprafaţa secţiunii trunchiului s-a
încadrat între un minim de 510cm²(P.Iloviţa) şi un maxim de 1793cm²(P.
Husnicioara)(Tabelul:8.17 )

110
 Caracterizarea populaţiilor de nuc în funcţie de caracterisicile pomilor( Mehedinţi)
The characterization of the walnut populations depending of the characteristic
walnut tree( Mehedinţi)
Tabelul :8.17
Populaţia Numărul de SST( cm²) Diametrul Înălţimea
nuci studiaţi coroanei pomului
Min Max Min Max Min Max
Isverna 30 572 1790 5,9 11,9 5,7 15,5
Ponoarele 30 615 1787 5,7 12.3 5,9 15,5
Podeni 30 572 1767 5,9 11,8 5,7 15,4
Bala 30 683 1743 5,6 11,4 6,4 14,8
Butoieşti 30 530 1720 5,2 11,7 6,1 15,3
Floreşti 30 665 1734 5,8 12,2 5,6 15,3
Iloviţa 30 510 1769 5,4 11,8 5,4 14,4
Husnicioara 30 530 1793 5,2 12,2 6,1 15,5

Populaţiile de nuci au prezentat caracteristici diferite în ce priveşte mărimea fructelor,

greutatea fructelor, greutatea miezului în judeţul Mehedinţi(Tabelul 8.18)
Populaţia de nuci din localitatea Isverna a fost alcătuită din pomi de vigoare medie(8
pomi), vigoare mare(20 pomi) şi vigoare foarte mare( 12 pomi). Pomii au prezentau înălţimi
cuprinse între 5,7 m şi 15,5 m.Un număr de 13 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,7 m- 10 m,
iar un număr de 17 pomi a avut înălţimea cuprinsă între 10,1 m-15,5m. Suprafaţa secţiunii
trunchiului calculată la populaţiile de nuci a oscilat între: 572cm² şi 1790cm². Tipul de coroană
întâlnit la populaţiile de nuci a fost globuloasă( 10 pomi), etalată( 12 pomi) şi semierectă(8
pomi).
Fructele au avut mărimi diferite cu avut valori cuprinse între: 24,2mm şi 43,2mm, cu o
medie de 33,7 mm..Greutatea fructelor a fost de 6,0 g şi 12,1 g(A=6,1g), cu o medie de 9,0 g
.Un număr de 22 pomi aparţinători populaţiei au prezentat nuci normale, iar un număr de 8 pomi
nuci costelive.
Forma fructelor întâlnită la populaţiile de nuci a fost: eliptică(7 pomi), rotunde(10 pomi),
lung trapezoidală(5 pomi), scurt trapezoidală(5 pomi) şi ovate(3 pomi). Greutatea miezului a
fost de 3,3 g şi 7,3 g(A=4,0 g), cu o greutate medie de 4,4 g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 9 pomi),moderat(16 pomi) şi greu(5 pomi).
În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi), jumătăţi (8

111
pomi), sferturi(10 pomi) şi sfărâmat( 9 pomi). Din observaţiile efectuate s-a constatat că nuanţa
culorilor la fructele de nuc cât şi a miezului acestora este variabilă de la indivizi la indivizi,
putând fi grupaţi în mai multe biotipuri ale aceleaşi populaţii Culoarea miezului este variată de la
galben deschis(7 pomi), galben închis( 7 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(8 pomi).
Grosimea cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm(4 pomi), 1,5mm( 10 pomi), 2,5mm(12 pomi) si
2,7mm( 4 pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(8 pomi),
mijlociu(12 pomi) şi puternic(10 pomi).
Pomi de vigoare medie( 3 pomi) mare(15 pomi) şi vigoare foarte mare( 12 pomi)au fost
întâlniţi la populaţia de nuci din localitatea Ponoarele. Înălţimea pomilor a cuprins valori între
5,9 m şi 15,5 m.Un număr de 14 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,9 m- 10 m, iar un număr
de 16 pomi aveau înălţimea între 10,1m-15,5m. Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată la
populaţiile de nuc a prezentat valori între: 615cm² şi 1767cm². Tipul de coroană întâlnit a fost:
globuloasă(10 pomi), etalată(15 pomi) şi semierectă(5 pomi).
În ceea ce priveşte mărimea fructelor la populaţiile de nuci acestea au avut valori
cuprinse între: 23,4 mm şi 42,3 mm, cu o medie de 32,8 mm. Un număr de 22 pomi au avut nuci
normale, iar un număr de 8 pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,5 g şi 15,0 g(A=8,5 g), cu o medie de 9,8 g .
Forma fructelor întâlnită la populaţiilede nuci a fost: eliptică(5 pomi), rotundă(9 pomi), lung
trapezoidală(4 pomi),scurt trapezoidală(3 pomi) şi ovată(9 pomi).Greutatea miezului a fost de 3,1
g şi 7,4, g(A=4,3 g), cu o medie de 4,5 g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(15 pomi) şi greu(10
pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi),
jumătăţi (17 pomi), sferturi(5 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi).Culoarea miezului a fost variabilă de la
galben deschis(7 pomi), galben închis( 6 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(9
pomi).Grosimea cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm( 7 pomi), 1,5mm( 10 pomi), 2,5mm(11 pomi)
si 2,7mm( 2 pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(11
pomi), mijlociu( 9 pomi) şi puternic(10 pomi).
Populaţia de nuci din localitatea Podeni a prezentat pomi de vigoare mare( 13 pomi),
vigoare foarte mare 15 pomi) şi vigoare medie( 8 pomi) Pomii au avut înălţimi cuprinse între
5,7 m şi 15,4 m.Un număr de 16 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,7 m şi 10 m, iar un
număr de 14 pomi aveau înălţimea între 10,1m şi 15,4m. Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată
la populaţiile de nuc a oscilat între:572cm² şi 1767cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile de
nuc a fost globuloasă(12 pomi), etalată(15 pomi) şi semierectă(3 pomi).

112
 În ceea ce priveşte mărimea fructelor, acestea au avut valori cuprinse între: 23,5 mm şi
38,5 mm, cu o medie de 31,0 mm. Un număr de 12 pomi au prezentat nuci normale, iar un număr
de 8 pomi nuci costelive. Greutatea fructelor a fost de 6,2 g şi 12,5 g(A=6,3 g), cu o medie de
9,5 g .
Forma fructelor întâlnită la populaţiile de nuci fost: eliptică(5 pomi), rotundă(9 pomi), lung
trapezoidală(4 pomi),scurt trapezoidală(3 pomi) şi ovate(9 pomi).Greutatea miezului este de 3,1g
şi 6,5 g(A=3,4 g), cu o greutate medie de 4,3g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(15 pomi) şi greu(10
pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi),
jumătăţi (17 pomi), sferturi(5 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi).Culoarea miezului a fost variabilă de la
galben deschis(7 pomi), galben închis( 6 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi).
Grosimea cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm(3 pomi), 1,5mm(11 pomi), 2,5mm(11 pomi) si
2,7mm(5 pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(11 pomi),
mijlociu( 9 pomi) şi puternic(10 pomi).
Populaţia de nuci din localitea Bala au fost alcătuită din pomi de vigoare medie(5 pomi)
mare(15pomi) şi vigoare foarte mare(10 pomi). Pomii au prezentat înălţimi cuprinse între 6,4 m
si 14,8m.Un număr de 14 pomi aveau înălţimea de 6,4 m- 10 m, iar un număr de 19 pomii
aveau înălţimea cuprinsă între 10,1 m-14,8 m
Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată la populaţiile de nuc a avut între: 683cm² şi
1743cm². Tipul de coroană întâlnit la populaţiile de nuci a fost: globuloasă(15 pomi), etalată(10
pomi) şi semierectă(5 pomi).
Fructele au avut mărimi cu valori cuprinse între: 25,1 mm şi 39,5 mm, cu o medie de 32,3
mm. Un număr de 23 pomi au prezentat nuci normale, iar un număr de 7 pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,1 g şi 15,0 g( A=8,9 g), cu o medie de 9,8 g.Forma fructelor a fost
eliptică(5 pomi), rotundă(9 pomi), lung trapezoidală(4pomi),scurt trapezoidală(3 pomi) şi
ovate(9 pomi).Greutatea miezului a fost de 3,1g şi 7,3 g (A= 4,2 g), cu o medie de 4,4 g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(16 pomi) şi greu(9 pomi).
În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi), jumătăţi (10
pomi), sferturi(9 pomi) şi sfărâmat(8 pomi). Culoarea miezului a fost de la galben deschis(6
pomi), galben închis( 9 pomi), cafeniu( 6 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi), Grosimea cojii a fost
cuprinsă intre 0.9mm(3 pomi), 1,5mm(9 pomi), 2,5mm(10 pomi) si 2,7mm(9 pomi). În ceea ce
priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(8 pomi), mijlociu(7 pomi) şi
puternic(15 pomi).

113
 Populaţia de nuci din localitatea Butoieşti a fost alcătuită din pomi de vigoare medie(5
pomi), vigoare mare(15 pomi) şi vigoare foarte mare( 10 pomi, mare şi foarte mare.Pomii au
prezentat înălţimi cuprinse între 6,1 m şi 15,3 m.Un număr de 14 pomi aveau înălţimea cuprinsă
intre 6,1 m şi 10 m, iar un număr de 16 pomi aveau înălţimea cuprinsă între 10,1 m şi 15,3 m.
Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată la populaţiile de nuc a oscilat între:530cm² şi 1720cm².
Tipul de coroană a fost: globuloasă(10 pomi), etalată(15 pomi) şi semierectă(5 pomi).
Populaţiile de nuci au prezentat fructe cu mărimea cuprinse între: 25,2mm şi 42,3 mm,cu
o medie de 33,7 mm..Un număr de 24 pomi au prezentat nuci normale, iar un număr de 6 pomi
nuci costelive
Greutatea fructelor a fost de 6,2 g şi 11,1 g(A=4,9g), cu o greutate medie de 9,2 g .
Forma fructelor întâlnită la populaţiile de nuci a fost : eliptică(5 pomi), rotundă(9 pomi),
lung trapezoidală(3 pomi),scurt trapezoidală(4 pomi) şi ovată(9 pomi).Greutatea miezului este de
3,1g şi 6,2g(A=3,1g), cu o greutate medie de 4,2g.
Modul de eliberare al miezului; uşor( 5 pomi),moderat(15 pomi) şi greu(10 pomi). În
ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi), jumătăţi (17
pomi), sferturi(5 pomi) şi sfărâmat( 5 pomi).Culoarea miezului este variată de la galben
deschis(7 pomi), galben închis( 6 pomi), cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi), Grosimea
cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm(3 pomi), 1,5mm(10 pomi), 2,5mm(10 pomi) si 2,7mm(7 pomi).
În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(8 pomi), mijlociu(10 pomi)
şi puternic(12 pomi).
Populaţia de nuci din localitatea Floreşti au avut în componenţă pomi de vigoare medie(4
pomi), vigoare mare(10 pomi) şi vigoare foarte mare( 16 pomi).Înălţimile pomilor a fost
cuprinsă între 5,6 m şi 15,3 m.Un număr de 15 pomi au avut înălţimea între 5,6 m şi 10 m, iar
un număr de 15 pomi cu înălţimea de 10,5m şi 15,3m. Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată
la populaţiile de nuci a fost între:665cm² şi 1734 cm². Tipul de coroană a fost: globuloasă(9
pomi), etalată(15 pomi) şi semierectă(6 pomi).
Mărimea fructelor la populaţiile de nuci a prezentat valori cuprinse între: 25,2 mm şi
42,3 mm, cu o medie de 33,7 mm. Un număr de 25 pomi au avut nuci normale, iar un număr de
5 pomi nuci costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,2 g şi 14,6 g(A=8,4 g), cu o greutate medie de 9,5
g.Forma fructelor întâlnită la populaţiile studiate ea fost eliptică(5 pomi), rotundă(10 pomi ),
lung trapezoidală ( 3 pomi ), scurt trapezoidală ( 4 pomi ), şi ovată ( 8 pomi).Greutatea miezului
a fost de 3,1 g şi 7,2 g(A =4,1g), cu o greutate medie de 4,5g. Modul de eliberare al miezului;
uşor( 5 pomi),moderat(15 pomi) şi greu(10 pomi). În ceea ce priveşte modul de extragere al

114
miezului acesta s-a exras întreg( 3 pomi), jumătăţi (17 pomi), sferturi(5 pomi) şi sfărâmat( 5
pomi).Culoarea miezului a fost variată de la galben deschis(7 pomi), galben închis( 6 pomi),
cafeniu( 8 pomi) şi cafeniu închis(9 pomi). Grosimea cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm(3 pomi),
1,5mm(7 pomi), 2,5mm(10 pomi) si 2,7mm(10 pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză,
pomii au prezentat atac slab(8 pomi), mijlociu(11 pomi) şi puternic(10 pomi).
Populaţia de nuci din localitătea Iloviţa a prezentat pomii de vigoare medie( 2 pomi)
mare(10pomi) şi vigoare foarte mare(18 pomi). Pomii au prezentat înălţimi cuprinse între 5,4 m
si 14,4m.Un număr de 13 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 5,4 m- 10 m, iar un număr de 17
pomii înălţimea cuprinsă între 10,5m-14,4m
Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată la populaţiile de nuc a avut între:510cm² şi 1767
cm². Tipul de coroană întâlnit a fost: globuloasă (17 pomi), etalată(10 pomi) şi semierectă(3
pomi).
Populaţiile au prezentat fructe cu mărimi cuprinse între: 23,5 mm şi 39,3 mm, cu o
medie de 31,4 mm. Un număr de 27 pomi au avut nuci normale, iar un număr de 3 pomi nuci
costelive.
Greutatea fructelor a fost de 6,2 g şi 12,,2 g( A= 6,0 g), cu o medie de 9,2 g. Forma fructelor
întâlnită la populaţiile de nuci a fost variată: eliptică(7 pomi), rotundă(9 pomi), lung
trapezoidală(4 pomi),scurt trapezoidală(3 pomi) şi ovată(7 pomi).Greutatea miezului a fost de
3,1g şi 7,3 g (A=4,3 g), cu o medie de 4,5 g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(16 pomi) şi greu(9 pomi).
În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi), jumătăţi (15
pomi). Grosimea cojii a fost cuprinsă intre 0.9mm(2 pomi), 1,5mm(9 pomi), 2,5mm(11 pomi) si
2,7mm(8 pomi). În ceea ce priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(7 pomi),
mijlociu(13 pomi) şi puternic(10 pomi).
Populaţia de nuci aparţinătore localităţii Husnicioara a prezentat pomii de vigoare medie(
2 pomi) mare(18pomi) şi vigoare foarte mare(10 pomi)Pomii au avut înălţimi cuprinse între 6,1
m si 15,5m.Un număr de 12 pomi aveau înălţimea cuprinsă intre 6,1 m şi10 m, iar un număr
de 18 pomii aveau înălţimea între 10,1 m şi 15,5m
Suprafaţa secţiunii trunchiului calculată la populaţiile de nuc a oscilat între:630-
1790cm². Tipul de coroană a fost: globuloasă(17 pomi), etalată(10 pomi) şi semierectă(3 pomi).
Populaţia de nuc a prezentat fructe cu mărimea cuprinsă între: 25,1mm şi 39,5 mm, cu o
medie de 32,3 mm. Un număr de 22 pomi au avut nuci normale, iar un număr de 8 pomi nuci
costelive.

115
Greutatea fructelor a fost de 6,4 g şi 15,,0 g( A= 8,6 g), cu o medie de 9,9 g. Forma fructelor a
fost:eliptică(4 pomi), rotundă(9 pomi), lung trapezoidală(4 pomi),scurt trapezoidală(7 pomi) şi
ovată(10 pomi).Greutatea miezului a fost de 3,2 g şi 7,3 g (A=4,1 g), cu o medie de 4,4 g.
Modul de eliberare al miezului s-a făcut uşor( 5 pomi),moderat(16 pomi) şi greu(9 pomi).
În ceea ce priveşte modul de extragere al miezului acesta s-a extras întreg( 3 pomi), jumătăţi (9
pomi), sferturi(11 pomi) şi sfărâmat( 7 pomi).Culoarea miezului a fost de la galben deschis(5
pomi), galben închis( 8 pomi), cafeniu(10 pomi) şi cafeniu închis(7 pomi). Grosimea cojii a fost
cuprinsă intre 0.9mm(2 pomi), 1,5mm(8 pomi), 2,5mm(10 pomi) si 2,7mm(10 pomi). În ceea ce
priveşte atacul la bacterioză, pomii au prezentat atac slab(7 pomi), mijlociu(13 pomi) şi
puternic(10 pomi).

Caracteristicile ale fructelor populaţiilor de nuc (Mehedinţi)

The characteristics fruits of the walnut populations (Mehedinţi)

Tabelul: 8.18
Populaţiile Mărimea fructelor Greutatea fructului Greutatea
(mm) (g) miezului
(g)
Medie Max Min Medie Max Min Medie Max Min
Isverna 33,7 43,2 24,2 9,0 12,1 6,0 4,4 7,3 3,3

Ponoarele 32,8 42,3 23,4 9,8 15,0 6,5 4,5 7,4 3,1

Podeni 31,0 38,5 23,5 9,5 12,5 6,2 4,3 6,2 3,1

Bala 32,3 39,5 25,1 9,8 15,0 6,1 4,4 7,3 3,1

Butoieşti 32,1 39.0 25,2 9,2 15,4 6,4 4,3 7,3 3,2

Floreşti 33,7 42,3 25,2 9,5 14.6 6,2 4,5 7,2 3,1

Iloviţa 30,7 35,9 23,5 9,1 11,2 6,2 4,1 5,1 3,1

Husnicioara 32,3 39.5 25,1 9,9 15,0 6,4 4,5 7,3 3,2

116
 A B C

Figura .
Fructe de nuc de la populaţiile Juglans regia
din judeţul Mehedinţi

A – fructe de nuc aparţinătoare populaţiilor de nuc: Isverna,

B- fructe de nuc aparţinătoare populaţiilor de nuc: Podeni
C- fructe de nuc aparţinătoare populaţiilor de nuc: Floreşti
Limitele minime şi maxime pentru a putea obţine amplitudinea greutăţii fructului şi a
miezului la populaţiile de nuc în judeţul Mehedinţi sunt prezentate în tabelul 8.19.

117
 Amplitudinea fructelor şi miezului la populaţiile de nuc(Mehedinţi)
The amplitude of fruit and kernel weight( Mehedinţi)
Tabelul: 8.19
Populaţia Greutatea Amplitudinea Greutataea Amplitudinea
fructelor miezului
max min max min
Isverna 12,1 6,0 6,1 7,3 3,3 4,0
Ponoarele 15,0 6,5 8,5 7,4 3,1 3,3
Podeni 12,5 6,2 6,3 6,2 3,1 3,1
Bala 15,0 6,1 8,9 7,3 3,1 4,2
Butoieşti 15,4 6,4 7,0 7,3 3,2 4,1
Floreşti 14.6 6,2 8,4 7,2 3,1 4,1
Iloviţa 11,2 6,2 5,0 5,1 3,1 2,0
Husnicioara 15,0 6,4 8,6 7,3 3,2 4,1

În ceea ce priveşte variabilitatea greutăţii medii a fructelor la indiviziii ce alcătuiesc

populaţiile de nuc, în judeţul Mehedinţi, aceasta este prezentată în tabelul:8.20
Cele mai uşoare nuci s-au înregistrat la populaţia Iloviţa( 9,1g) şi cele mai grele la
populaţia Husnicioara( 9,9g).
Greutatea fructelor prezintă coeficieţii de variaţie cuprinşi între 16,42%(P. Bala) şi 28,04
%(P.Butoieştii).Greutatea miezului oscilează între 4,2g (P.Iloviţa) şi 4,5g (P.:Ponoarele,P.
Floreşti, P.Husnicioara).Pe baza greutăţii medii a fructelor şi a miezului s-a determinat
randamentul în miez (%). Randamentul în miez a oscilat, la populaţiile studiate, între 44,89% (P.
Bala) şi 47,36 %(P. Floreşti).

118
 Variabilitatea greutăţii medi a fructelor ln populaţile de nuc studiate (Mehedinţi )
The variability of the medium weight of the walnut
populations( Mehedinţi )
Tabelul:8.20
Numele Greutatea Greutatea miezului Randament în
populaţiei medie a Greutatea Varianţa Abaterea Coeficient miez
fructului medie standard de
s² %
s variaţie
(g)

Isverna 9,3 4,4 4,80 2,19 23,54 47,31

Ponoarele 9,8 4,5 3,42 1,85 18,87 45,90

Podeni 9,5 4,3 4,45 2,11 22,21 45,26

Bala 9,8 4,4 2,60 1,61 16,42 44,89

Butoieşti 9,2 4,3 6,66 2,58 28,04 46,73

Floreşti 9,5 4,5 6,31 2,51 26,42 47,36

Iloviţa 9,1 4,2 3,34 1,83 20,10 46,15

Husnicioara 9,9 4,5 5,52 2,35 22,52 45,45

119
8.2.IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA UNOR SELECŢII VALOROASE DE NUC DIN
NORDUL OLTENIEI
8.2. THE IDENTIFICATION AND EVALUATION OF SOME VALOROUS WALNUT
SELECTIONS IN THE NORTH OF OLTENIA

8.2.1.Evaluarea selecţiilor în funcţie de caracteristicile de creştere

8.2.1. Evaluation of selection in growth characteristics

Pe baza datelor acumulate, în anii de studiu( 2003-2009) din populaţiile de nuc s-au
identificat şi evaluat un număr de 56 de selecţii valoroase din Nordul Olteniei. .Pomii se găsesc
în grădinile familiale, răzleţ pe dealuri, livezi şi pe firul apei ,plantaţi pe rădăcini proprii. Aceştia
se prezintă ca pomi cu vigoare mare şi foarte mare. Principalele elemente ale creşterii, care au
fost determinate la un număr de 56 selecţiii în vârstă de pese 20 ani, s-au referit la:
- aria secţiunii trunchiului ( SST);
- volumul coroanei;
- înălţimea pomilor
Măsurătorile efectuate la selecţiile de nuc, din judeţul Gorj,asupra trunchiului au permis
calculul suprafeţei secţiunii trunchiului, care au prezentat valori între 1016cm²(Bumbeşti–Piţic
S17) şi 1790cm²(Polovragi S39).Prelucrarea şi sortatrea rezultatelor a condus la gruparea
selecţiilor în pomi cu vigoare mare sau foarte mare.Pentru selecţiile de nuc stabilirea vigorii de
creştere s-a făcut prin măsuratori efectuate direct pe planta mamă, la locul unde au fost
identificate.
Volumul coroanei s-a încadrat între valorile 413,3 m³( Schela S46) şi 796,2m³( Polovragi
S39). Coroana pomilor selecţiilor de nuc luată în studiu este globuloasă( Alimpeşti S7, Baia de
Fier S11, Bumbeşti-Piţic S17, Bumbeşti-Jiu S18, Crasna S23, Crasna S27, Novaci S31, Novaci
S35, Polovragi S39, Runcu S45, Schela S47, Scoarţa S50), semierectă( Alimpeşti S9, Baia de
Fier S15, Leleşti S29, Muşeteşti S37, Polovragi S41) şi etalată( Alimpeşti S3, Baia de Fier S13,
Bălăneşti S20, Bengeşti-Ciocadia S21, Crasna S25, Novaci S33, Polovragi S43, Săcelu S49). În
ceea ce priveşte caracteristicile pomilor selecţiilor de nuc în judeţul Gorj, aceştia au prezentat o
înălţime de 10,2 m ( Săcelu S49) şi 13,8 m(Polovragi S39) .
Portul pomilor este un caracter de o deosebită importanţă în arhitectura pomilor de nuc,
preferându-se pomi cu poziţia ramurilor semierectă până la semietalată pentru formarea unor
coroane cât mai luminate şi echilibrate.

120
 Tipul de fructificare influenţează în mod pozitiv mărimea zonei productive a coroanei,
toate selecţiile studiate au prezentat fructificare terminală. Culoarea lăstarilor este un indicator de
bază care permite date orientative cu privire la gradul de pregătire a pomilor pentru intrarea în
repausul vegetativ.Astfel s-au evidenţiat la 9 selecţii( Alimpeşti S7, Bumbeşti-Jiu S18, Bengeşti-
Ciocadia S21, Crasna S23, Crasna S27, Novaci S31, Novaci S35, Polovragi S43, Săcelu S49) cu
lăstari de culoare cafenie deschisă şi 17 selecţii cu lăstari de culoare cafenie( Alimpeşti S7,
Alimpeşti S9, Baia de Fier S11, Baia de Fier S13, Baia de Fier S15, Bumbeşti-Piţic S17,
Bălăneşti S20, Crasna S25, Leleşti S29, Novaci S33, Muşeteşti S37, Polovragi S39, Polovragi
S41, Runcu S45, Schela S47, Scoarţa S50)(Tabelul 8.21) .

Suprafaţa secţiunii trunchiului la selecţiile valoroase de nuc

(Gorj 2003-2009)
Sectional area of walnut trunk in valuable selections
(Gorj 2003-2009)
Tabelul:8.21
Populaţia Selecţia SST Volumul Înălţimea Tipul Culoarea
(cm²) coroanei pomilor coroanei lăstarilor
(m³) (m)
Alimpeşti S3 1034 495,5 10,5 Etalată Cafenie
S7 1165 464,2 11,2 Globuloasă Cafenie deschisă
S9 1304 504,9 11,4 Semierectă Cafenie
Baia de Fier S11 1324 554,6 11,5 Globuloasă Cafenie
S13 1516 597,4 13,2 Etalată Cafenie
S15 1052 505,0 10,9 Semierectă Cafenie
Bumbeşti Piţic S17 1016 447,6 11,3 Globuloasă Cafenie
Bumbeşti Jiu S18 1108 464,2 11,2 Globuloasă Cafenie deschisă
Bălăneşti S20 1244 587,2 10,8 Etalată Cafenie
Bengeşti Ciocadia S21 1366 488,8 12,7 Etalată Cafenie deschisă
Crasna S23 1185 533,7 11,3 Globuloasă Cafenie deschisă
S25 1494 578,0 11,5 Etalată Cafenie
S27 1345 549,8 11,4 Globuloasă Cafenie deschisă

Leleşti S29 1127 427,7 10,8 Semierectă Cafenie

Novaci S31 1284 457,9 11,3 Globuloasă Cafenie deschisă
S33 1264 504,9 11,4 Etalată Cafenie
S35 1767 790,4 13,7 Globuloasă Cafenie deschisă
Muşeteşti S37 1560 688,4 12,4 Semierectă Cafenie
Polovragi S39 1790 796,2 13.8 Globuloasă Cafenie
S41 1472 567,3 11,8 Semierectă Cafenie
S43 1429 500,5 11,3 Etalată Cafenie deschisă
Runcu S45 1494 509,3 11,6 Globuloasă Cafenie
Schela S47 1451 413,3 11,5 Globuloasă Cafenie
Săcelu S49 1052 553,6 10,2 Etalată Cafenie deschisă
Scoarţa S50 1408 455,9 12,5 Globuloasă Cafenie

121
 Tipul de coroană la selecţiile de nuc(Gorj)

globuloasă, 12
12

10

etalată, 8
8

6 semierectă, 5

0
globuloasă etalată semierectă

Figura

Culoarea lăstarilor la selecţiile de nuc (Gorj)

cafeniu
cafeniu deschis
deschis, 9

cafenie cafenie, 16

Figura
Pe parcursul anilor de studiu .măsurătorile efectuate asupra trunchiului selecţiilor au
permis calculul suprafeţei secţiunii trunchiului, care au avut valori între 1108cm²( Stroeşti
selecţia S53) şi 1790cm²(Horezu S73). Prelucrarea şi sortatrea rezultatelor a condus la gruparea
selecţiilor în pomi cu vigoare mare sau foarte mare.
Volumul coroanei s-a încadrat între valorile 455m³ ( Stroieşti S53) şi 778,9 m³( Horezu
S73). Coroana pomilor selecţiilor de nuc a fost globuloasă( Stroieşti S55, Stroieşti S77,
Măldăreşti S63, Costeşti S67, Horezu S71, Horezu S75, Slătioara S80, Mateeşti S83),

122
semierectă(Măldăreşti S61, Costeşti S69, Slătioara S77) şi etalată( Stroieşti S53, Berbeşti S59,
Vaideeni S65, Costeşti S70, Horezu S75). În ceea ce priveşte caracteristicile pomilor selecţiilor
de nuc în judeţul Vălcea, aceştia au prezentat o înălţime de 10,5m şi 13,5m
Selecţiile studiate au prezentat tipul de fructificare terminală. Culoarea lăstarilor la
selecţiile studiate a fost cafenie şi cafenie deschisă. Astfel s-au evidenţiat la 6 selecţii( Stroieşti
S53, Berbeşti S59, Vaideeni S65, Costeşti S70, Horezu S71, Slătioara S77) cu lăstari de culoare
cafenie deschisă şi 10 selecţii( Stroieşti S55, Stroieşti S57, Măldăreşti S61, Măldăreşti S63,
Costeşti S69, Costeşti S69, Horezu S73, Horezu S75, Slătioara S80, Mateeşti S83) cu lăstari de
culoare cafenie.(Tabelul 8.22)

Secţiunea trunchiului la selecţiile valoroase de nuc

(Vâlcea 2003-2009)
Sectional area of walnut trunk in valuable selections
(Vâlcea 2003-2009)
Tabelul:8.22
Populaţia Selecţia SST* Volumul Înălţimea Tipul Culoarea lăstarilor
(cm²) coroanei pomilor coroanei
(m)

Stroieşti S53 1108 455,0 10,5 Etalată Cafenie deschisă

S55 1146 484,3 10,7 Globuloasă Cafenie
S57 1284 522,5 11,3 Globuloasă Cafenie
Berbeşti S59 1387 547,8 11,6 Etalată Cafenie deschisă
Măldăreşti S61 1605 735,0 13,5 Semierectă Cafenie
S63 1560 607,7 12,6 Globuloasă Cafenie
Vaideeni S65 1720 761,6 13,2 Etalată Cafenie deschisă
Costeşti S67 1451 554,6 11,5 Globuloasă Cafenie
S69 1244 500,5 11,3 Semierectă Cafenie
S70 1472 552,6 11,7 Etalată Cafenie deschisă
Horezu S71 1690 639,6 13,1 Globuloasă Cafenie deschisă
S73 1790 778,9 13,5 Globuloasă Cafenie
S75 1538 647,9 11,9 Etalată Cafenie

Slătioara S77 1387 527,1 11,4 Semierectă Cafenie deschisă

S80 1628 724,5 12,8 Globuloasă Cafenie
Mateeşti S83 1304 457,9 11,3 Globuloasă Cafenie
*SST –suprafaţa secţiunii trunchiului

123
 Tipul de coroană la selecţiile de nuc(Vâlcea)

globuloasă, 8
8

5
etalată, 4
4
semierectă, 3
3

0
globuloasă etalată semierectă

Figura

Culoarea lăstarilor la selecţiilor de nuc (Vălcea)

cafeniu
cafeniu deschis
deschis, 6

cafenie cafenie, 10

Figura

124
 În ce priveşte calculul suprafeţei a secţiunii trunchiului la secţiiile de nuc, în judeţul
Mehedinţi,aceasta a avut valori între 1052cm² (Butoieşti S09) şi 1790cm²( Isverna S85).
Prelucrarea şi sortatrea rezultatelor privind vigoarea pomilor a condus la gruparea selecţiilor în
pomi cu vigoare mare sau foarte mare. Volumul coroanei s-a încadrat între valorile 413,5
m³(Ponoarele S95) şi 796,2m³(Isverna S85)). Pomii selecţiilor de nuc ,în judeţul Mehedinţi, au
avut o înălţime între 10,7m şi 13,8m.
Coroana pomilor selecţiilor de nuc luată în studiu a fost globuloasă( Isverna S85, Isverna
S87, Ponoarele S93, Podeni S97, Bala S105, Butoieşti S107, Butoieşti S109, Iloviţa S113),
semierectă(Isverna S89, Bala S103, , Floreşti S111,Husnicioara S115 ) şi etalată( Ponoarele S90,
Ponoarele S95, Bala S101). Tipul de fructificare la selecţiile studiate în judeţul Mehedinţi a fost
de fructificare terminală. Culoarea lăstarilor la selecţiile studiate a fost cafenie şi cafenie deschisă
. Astfel s-au evidenţiat la 6 selecţii lăstari de culoare cafenie deschisă( Isverna S29, Ponoarele
S90, Podeni S97, Bala S103, Butoieşti S109,Husnicioara S115) şi 9 selecţii cu lăstari de culoare
cafenie( Isverna S39, Isverna S87, Ponoarele S93, Ponoarele S95, Bala S101, Bala S105,
Burtoieşti S107, Floreşti S111, Iloviţa S113)(Tabelul: 8.23).

Suprafaţa secţiunii trunchiului la selecţiile valoroase de nuc

(Mehedinţi 2003-2009)
Sectional area of walnut trunk in valuable selections
(Mehedinţi 2003-2009)
Tabelul:8.23
Populaţia Selecţia SST* Volumul Înălţimea Tipul Culoarea
(cm²) coroanei pomilor coroanei lăstarilor
(m)
Isverna S85 1790 796,2 13,8 Globuloasă Cafenie
S87 1364 624,6 11,6 Globuloasă Cafenie
S89 1224 536,4 11,2 Semierectă Cafenie deschisă

Ponoarele S90 1743 778,9 13,5 Etalată Cafenie deschisă

S93 1692 738,4 13,3 Globuloasă Cafenie
S95 1071 413,5 10,7 Etalată Cafenie
Podeni S97 1408 540,3 12,2 Globuloasă Cafenie deschisă
Bala S101 1284 462,0 11,4 Etalată Cafenie
S103 1682 732,8 13,2 Semierectă Cafenie deschisă
S105 1767 790,4 13,7 Globuloasă Cafenie
Butoieşti S107 1165 482,8 10,9 Globuloasă Cafenie
S109 1052 433,6 10,7 Globuloasă Cafenie deschisă
Floreşti S111 1089 447,6 10,8 Semierectă Cafenie
Iloviţa S113 1582 620,4 12,6 Globuloasă Cafenie
Husnicioara S115 1650 690,5 13,2 Semierctă Cafenie deschisă
*SST-suprafaţa secţiunii trunchiului

125
 Tipul de coroană la selecţiile de nuc(Mehedinţi)

globuloasă, 8
8

5
semierectă, 4
4
etalată, 3
3

0
globuloasă etalată semierectă

Figura

Culoarea lăstarilor la selecţiile( Mehedinţi)

cafeniu
cafeniu deschis
deschis, 6

cafenie cafenie, 9

Figura

126
8.2.2.Fenologia principalelor selecţii
8.2.2. The pfenology of the main selections
În condiţiile ecologice ale ţării noastre fazele de vegetaţie şi înfloritul se derulează
diferenţiat, în funcţie de condiţiile climatice ale anului respectiv. Diferenţele privind durata
perioadei de vegetaţie sunt de 10-17 zile, fenomen datorat condiţiilor de mediu ale anilor de
studiu. Din cele constate rezultă că perioada de vegetaţie se desfăşoară în condiţii climatice
normale, excepţie făcând anii cu brume din decada I şi II din octombrie, care pot întrerupe brusc
perioada de vegetaţie. Pentru zona de Nord a Olteniei, condiţiile optime de înflorire sunt
asigurate în fiecare an deoarece temperaturi minime sub -20; -22° C se înregistrează foarte rar (o
singură dată în 15 ani). Umflarea mugurilor este prima modificare morfologică care se produce
la mugurii vegetativi şi este vizibilă. Această fază se declanşează atunci când temperatura medie
zilnică din aer este de 10˚C( pragul biologic al nucului). Calendaristic faza are loc la începutul
lunii aprilie.
Dezmuguritul urmat de celelalte faze de vegetaţie se declanşează într-o perioadă în care
pot apărea temperaturi negative (brume) şi care pot produce pagube însemnate noilor organe
vegetative şi fructifere la nuc. În condiţiile ultimilor 7 ani în Nordul Olteniei nu s-au înregistrat
temperaturi negative după declanşarea dezmuguritului. Fenofazele vegetative la selecţiile de nuc
se derulează diferenţiat în funcţie de condiţiile climatice ale anului respectiv.
În judeţul Gorj dezmuguritul mugurilor vegetativi s-a produs în anii de studiu, între 7
aprilie( Muşeteşti S37, Săcelu S49) şi 25 aprilie( Alimpeşti S7, Bumbeşti-Piţic S17, Polovragi
S39). Declanşarea dezmuguritului se produce într-un interval relativ scurt la selecţiile de nuc
studiate 7 – 19 aprilie cel mai timpuriu şi 13- 25 aprilie cel mai tardiv)(Tabelul 8.24).
Căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetatie s-a produs în toţi anii, în cursul lunii
octombrie,între 6 octombrie(Săcelu S49) şi 22 octombrie(Crasna S27).
Durata perioadei de vegetaţie a selecţiilor calculată între apariţia dezmuguritului şi
căderea în masă a frunzelor, a fost de minim 173 zile până la 185 zile , iar durata maximă de 190
zile până la 196 zile.

127
 Parcurgerea fenofazelor vegetative la selecţiile valoroase de nuc
(Gorj 2003-2009)
The getting over of the vegetative phenological phase for the valorouse walnut selections
( Gorj 2003-2009)
Tabelul :8.24
Populaţia Selecţia Dezmugurit Căderea Durata vegetaţiei
frunzelor în zile

Alimpeşti S3 9-16/04 10-18/10 185-190

S7 19-25/04 9-17/10 173-190
S9 8-13/04 10-16/10 185-191
Baia de Fier S11 9-15/04 10-16/10 184-190
S13 8-18/04 8-18/10 183-193
S15 9-14/04 14-21/10 188-195
Bumbeşti Piţic S17 19-25/04 9-17/10 173-190
Bumbeşti Jiu S18 8-13/04 10-16/10 185-191
Bălăneşti S20 9-17/04 11-21/10 185-195
Bengeşti Ciocadia S21 9-15/04 10-16/10 184-190
Crasna S23 9-14/04 11-18/10 185-192
S25 8-13/04 10-16/10 185-191
S27 9-16/04 10-22/10 184-196
Leleşti S29 9-17/04 11-21/10 185-195
Novaci S31 8-15/04 8-15/10 183-190
S33 9-17/04 11-21/10 185-195
S35 8-18/04 8-18/10 183-193
Muşeteşti S37 7-14/04 6-14/10 182-190
Polovragi S39 19-25/04 9-17/10 173-190
S41 9-14/04 11-18/10 185-192
S43 9-15/04 10-16/10 184-190
Runcu S45 8-18/04 8-18/10 183-193
Schela S47 9-17/04 11-21/10 185-195
Săcelu S49 7-14/04 6-14/10 182-190
Scoarţa S50 9-17/04 11-21/10 185-195

În judeţul Vâlcea dezmuguritul mugurilor vegetativi s-a produs în anii de studiu, între 7
aprilie( Stroieşti S55) şi 18 aprilie(Vaideeni S65 şi Slătioara S80).
Căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetatie s-a produs în toţi anii, în cursul lunii
octombrie, intre 6 octombrie(Stroieşti S55) şi 22 octombrie(Stroieşti S53, Măldăreşti S63,
Horezu S71 şi Slătioara S77).
Durata perioadei de vegetaţie a selecţiilor calculată între apariţia dezmuguritului şi căderea în
masă a frunzelor, a fost de minim 181 zile până la 188 zile , iar durata maximă de 190 zile
până la 196 zile.(Tabelul:8.25)

128
 Parcurgerea fenofazelor vegetative la selecţiile valoroase de nuc
(Vâlcea 2003-2009)
The getting over of the vegetative phenological phase for the valorouse
walnut selections
(Vâlcea 2003-2009)
Tabelul :8.25
Populaţia Selecţia Dezmugurit Căderea Durata vegetaţiei
frunzelor în zile
Stroieşti S53 9-16/04 10-22/10 184-196
S55 7-14/04 6-14/10 182-190
S57 8-13/04 10-16/10 185-191
Berbeşti S59 9-15/04 10-16/10 184-190
Măldăreşti S61 12-17/04 8-20/10 181-191
S63 9-17/04 11-22/10 185-195
Vaideeni S65 8-18/04 8-18/10 183-193
Costeşti S67 8-15/04 8-15/10 183-190
S69 9-14/04 8-11/10 185-192
S70 8-13/04 10-1610 185-191
Horezu S71 9-17/04 11-22/10 185-192
S73 12-17/04 8-20/10 181-191
S75 9-15I/04 10-16/10 184-190
Slătioara S77 9-16/04 10-22/10 184-196
S80 8-18/04 8-18/10 183-193
Mateeşti S83 9-14/04 14-21/10 188-195

În judeţul Mehedinţi dezmuguritul mugurilor vegetativi s-a produs în anii de studiu, între
7 aprilie(Isverna S89, Podeni S97) şi 25 aprilie(Ponoarele S95, Husnicioara S105) .(Tabelul…).
Căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetatie s-a produs în toţi anii, în cursul lunii
octombrie, intre 6 octombrie((Isverna S89, Podeni S97) şi 22 octombrie(Bala S101, Iloviţa
S113).
Durata perioadei de vegetaţie a selecţiilor calculată între apariţia dezmuguritului şi
căderea în masă a frunzelor, a fost de minim 173 zile până la 185 zile , iar durata maximă de 190
zile până la 196 zile(Tabelul 8.26)

129
 Parcurgerea fenofazelor vegetative la selecţiile valoroase de nuc
(Mehedinţi 2003-2009)
The getting over of the vegetative phenological phase for the valorouse
walnut selections
(Mehedinţi 2003-2009)
Tabelul:8.26
Populaţia Selecţia Dezmugurit Căderea Durata
frunzelor vegetaţiei în
zile
Isverna S85 8-18/04 8-18/10 183-193
S87 9-14/04 11-18/10 185-192
S89 7-14/04 6-14/10 182-190
Ponoarele S90 9-14/04 11-18/10 185-192
S93 8-15/04 8-15/10 183-190
S95 19-25/04 9-17/10 173-190
Podeni S97 7-14/04 6-14/10 182-190
Bala S101 9-17/04 11-22/10 185-192
S103 8-15/04 10-16/10 184-190
S105 9-14/04 14-21/10 188-195
Butoieşti S107 9-17/04 11-21/10 185-195
S109 8-13/04 10-16/10 185-191
Floreşti S111 12-17/04 8-20/10 181-191
Iloviţa S113 9-16/04 10-22/10 184-196
Husnicioara S115 19-25/04 9-17/10 173-190

Fazele fructificării şi în mod special înflorirea şi maturarea fructelor constituie baza

producţiei de fructe.
În condiţiile climatice din zona de Nord a Olteniei aceste faze s-au derulat diferenţiat
datorită condiţiilor climatice diferite de la un an la altul .
Fiind o plantă unisexuat monoică, selecţiile de nuc prezintă pe aceeaşi plantă atât flori
femele cât şi flori mascule. Epoca de înflorire a celor două tipuri de flori poate fi simultană sau
diferită. Fenomenul de diferenţiere a înfloritului poartă numele de dichogamie, şi este specifică
fiecărei selecţii.
În condiţiile climatice din Nordul Olteniei, în ultimii 7ani, s-a constatat că înfloritul
florilor femele se încadrează în aceeaşi perioadă de timp.
Înflorirea coincide cu perioada temperaturilor negative de la finele lunii aprilie (brumele
târzii). În anii de studiu nu s-au produs brume în condiţiile zonei de Nord a Olteniei, motiv
pentru care înflorirea şi legarea fructelor a decurs normal.
Perioada de înflorire durează între 6-12 zile, timp în care stigmatul este receptiv, în cazul
florilor femele şi de 15-30 zile la amenţi, perioadă în care polenul este împrăştiat în atmosferă.

130
Florile la selecţiile de nuc sunt dispuse separat pe aceeaşi plantă. Din literatura de specialitate
rezultă că nucul este autofertil şi compatibil la polenizarea încrucişată. Florile femele nu ajung la
capacitatea de a primi polen pentru polenizare, concomitent cu florile mascule (amenţii) care
împrăştie polenul în atmosferă.
În ceea ce priveşte epoca de maturare a fructelor în condiţiile zonei de Nord a Olteniei,
aceasta se produce între:1-30 septembrie.
De cele mai multe ori în decada a- II- a şi a-III-a a lunii septembrie cad ploi cu durată
prelungită fapt care conduce la îngreunarea recoltării şi chiar la modificarea culorii miezului
(considerat defect).Pe pe baza datelor prelucrate şi a rezultatelor cbţinute s-a putut constata o
diferenţă în ceea ce priveşte epoca înfloritului. Ca urmare a volumului mare de date fenologice
culese şi prelucrate a fost posibilă stabilirea de corelaţii între principalele fenofaze ale organelor
de rod.
.La selecţiile din judeţul Gorj florile mascule înfloresc diferit. Perioada de înflorire s-a
situat , în cei 7 ani de studiu, între 15 aprilie( Muşeteşti S37) si 29 aprilie( Alimpeşti S9,
Bumbeşti-Jiu S18). Sfărşitul înfloritului la amenţi a avut loc la 23 aprilie( Muşeteşti S37, Săcelu
S49) şi 15 mai( Novaci S31)(Tabelul 8.27)
Perioada începutului de înflorire a florilor femele s-a situat între 16 aprilie( Novaci S33,
Runcu S45) şi 9 mai( Alimpeşti S7, Bumbeşti –Piţic S17, Polovragi S39). Sfârşitul perioadei de
înflorire a florilor femele s-a situat între 29 aprilie( Muşeteşti S37, Săcelu S49) şi 21 mai(
Alimpeşti S7, Bumbeşti-PiţicS17, Polovragi S39). Din cele 25 selecţii de nuc s-a constatat că 10
sunt protogine şi 15 sunt protandre.
În cazul epocii de maturare a fructelor s-a constatat o grupare a selecţiiloe de nuc cu o
maturare între:
1-10 septembrie la 8 selecţii(Alimpeşti S7, Bumbeşti-Piţic S17, Bălăneşti S20, Crasna
S25,Leleşti S29, Polovragi S39,Polovragi S40, Scoarţa S50).
10-20 septembrie la 10 selecţii( Alimpeşti S9, Baia de Fier S11, Bengeşti-Cioacadia S21,
Leleşti S29, Novaci S33, Muşteşti S37, Polovragi S43, Schela S47, Săcelu S49).
20-30 septembrie la 7 selecţii( Alimpeşti S3, Baia de Fier S13, Baia de Fier S15, Crasna
S23, Crasna S27, Novaci S35, Runcu S45)
.Din cele 25 selecţii de nuc s-a constatat că 10 sunt protogine şi 15 sunt protandre.

131
 Principalele faze ale fructificării(Gorj)
The main stages of fructification (Gorj)
Tabelul :8.27
Populaţia Selecţia Epoca înfloritului Tipul Maturare
dichogamiei
Flori Flori
mascule femele
Alimpeşti S3 27/04- 19/04-8/05 Protogin 20-30/09
S7 10/05 9/05-21/05 Protandru 1-10/09
S9 28/04-9/05 23/04-4/05 Protogin 10-20/09
29/04-8/05
Baia de S11 23/04- 26/04-8/05 Protandru 10-20/09
Fier S13 30/04 17/04- Protogin 20-30/09
S15 27/04- 30/04 Protandru 20-30/09
12/05 20/04-4/05
26/04-
10/05
Bumbeşti S17 28/04-9/05 9/05-21/05 Protandru 1-10/09
Pitic
Bumbeşti S18 29/04-8/05 23/04-4/05 Protandru 10-20/09
Jiu
Bălaneşti S20 23/04-6/05 19/04-1/05 Protogin 1-10/09
Bengeşti S21 23/04- 26/04-8/05 Protandru 10-20/09
Ciocadia 30/04
Crasna S23 26/04- 20/04-4/05 Protogin 20-30/09
S25 10/05 24/04-9/05 Protandru 1-10/09
S27 20/04- 19/04-8/05 Protogin 20-30/09
28/04
27/04-
10/05
Leleşti S29 21/04-7/05 20/04-3/05 Protandru 10-20/09
Novaci S31 27/04- 7/05-19/05 Protandru 10-20/09
S33 15/05 16/04- Protogin 1-10/09
S35 23/04-6/05 30/04 Protogin 20-30/09
27/04- 17/04-
12/05 30/04
Muşeteşti S37 15/04- 19/04- Protandru 10-20/09
23/04 29/04
Polovragi S39 28/04-9/05 9/05-21/05 Protandru 1-10/09
S41 20/04- 24/04-9/05 Protogin 1-10/09
S43 28/04 26/04-8/05 Protandru 10-20/09
23/04-
30/04
Runcu S45 27/04- 16/04- Protandru 20-30/09
12/05 30/04
Schela S47 23/04-6/05 19/04-1/05 Protandru 10-20/09
Săcelu S49 15/04- 19/04- Protogin 10-20/09
23/04 29/04
Scoarţa S50 23/04-6/05 19/04-1/05 Protandru 1-10/09

132
 Tipul dichogamiei la selecţiile de nuc în Gorj

protogine, 10

protandre, 15

Figura

La selecţiile din judeţul Vâlcea perioada de înflorire a florilor mascule s-a situat între 15
aprilie( Stroieşti S55, Stroieşti S57) si 29 aprilie(Costeşti S70) .Sfărşitul înfloritului la amenţi a
avut loc la 23 aprilie( Stroieşti S55) şi 15 mai(Costeşti S67)(Tabelul 8.28)
Perioada începutului de înflorire a florilor femele s-a situat între 16 aprilie( Vaideeni S65,
Slătioara S80) şi 7 mai(Costeşti S67). Sfârşitul perioadei de înflorire a florilor femele s-a situat
între 30 aprilie(Vaideeni S65, Slătioara S80) şi 19 mai(Costeşti S67). În ceea ce priveşte tipul
dichogamiei din totalul de 16 selecţii un număr de 6 selecţii sunt protogine şi 10 protandre.
Maturarea are loc în periada:
1-10 septembrie la 2 selecţii( Costeşti S69, Slătioara S77)
10-20 septembrie la 10 selecţii(Stroieşti S55,Stroieşti S57, Berbeşti S59, Măldăreşti S61,
Măldăreşti S63, Costeşti S67, Costeşti S70, Horezu S71, Horezu S73, Horezu S75)
20-30 septembrie la 4 selecţii(Stroieşti S53, Vaideeni S65, Slătioara S80, Mateeşti S83).

133
 Principalele faze ale fructificării (Vâlcea
The main stages of fructification (Vâlcea)
Tabelul 8.28

Populaţia Selecţia Începutul Tipul dichogamiei Maturare

infloritului
Flori mascule Flori femele
Stroieşti S53 27/04-10/05 19/04-8/05 Protogin 20-30/09
S55 15/04-23/04 24/04-9/05 Protandru 10-20/09
S57 15/04-8/05 23/04-4/05 Protandru 10-20/09
Berbeşti S59 23/04-30/04 26/04-8/05 Protandru 10/20/09
Măldăreşti S61 27/04-8/05 24/04-5/05 Protogin 10/20/09
S63 21/04-7/05 20/04-3/05 Protandru 10-20/09
Vaideeni S65 27/04-12/05 16/04-30/04 Protandru 20-30/09
Costeşti S67 27/04-15/05 7/05-19/05 Protogin 10-20/09
S69 20/04-28/04 24/05-9/05 Protogin 1-10/09
S70 29/04-8/05 23/04-4/05 Protandru 10-20/09
Horezu S71 21/04-7/05 20/04-3/05 Protogin `10-20/09
S73 27/04-8/05 24/04-4/05 Protandru 10-20/09
S75 23/04-30/04 26/04-8/05 Protogin 10-20/09
Slătioara S77 23/04-6/05 19/04-1/05 Protandru 1-10/09
S80 27/04-12/05 16/04-30/04 Protandru 20-30/09
Mateeşti S83 26/04-10/05 20/04-4/05 Protandru 20-30/09

Tipul dichogamiei la selecţiile de nuc în Vâlcea

protogine, 6

protandre, 10

134
 La selecţiile din judeţul Mehedinţi perioada de înflorire a florilor mascule s-a situat între
15 aprilie(Isverna S89, Podeni S97) şi 29 aprilie(Butoieşti S109) .Sfărşitul înfloritului la amenţi
a avut loc la 23 aprilie(Isverna S89, Podeni S97 ) şi 15 mai(Ponoarele S93)( Tabelul:8.29)
Perioada începutului de înflorire a florilor femele s-a situat între 16 aprilie(Isverna S85)
şi 9 mai(Ponoarele S95).Sfârşitul perioadei de înflorire a florilor femele s-a situat între 29
aprilie(Isverna S89, Podeni S97) şi 21 mai(Ponoarele S95, Husnicioara S115 ).
Din cele 15 selecţii de nuc studiate în judeţul Mehedinţi un număr de 6 selecţii erau protogine şi
9 selecţii erau protandre. Maturarea are loc în perioada:
1-10 septembrie la 5 selecţii(Isverna S87, Ponoarele S90, Ponoarele S95, Butoieşti S107,
Husnicioara S115)
10-20 septembrie la 7 selecţii(Isverna S89, Ponoarele S93, Podeni S97, Bala S101, Bala
S103, Butoieşti S109, Floreşti S111).
20-30 septembrie la 3 selecţii(Isverna S85, Bala S105, Iloviţa S113)

Principalele faze ale fructificării (Mehedinţi)

The main stages of fructification (Mehedinţi)
Tabelul: 8.29
Populaţia Selecţia Epoca înfloritului Tipul Maturare
dichogamie
Flori Flori i
mascule femele
Isverna S85 27/04-12/05 16/04-30/04 Protogin 20-30/09
S87 20/04-28/04 24/04-19/05 Protandru 1-10/09
S89 15/04-23/04 19/04-29/04 Protogin 10-20/09
Ponoarele S90 20/04-28/04 24/04-9/05 Protogin 1-10/09
S93 27/04-15/05 7/05-19/05 Protandru 10-20/09
S95 28/04-9/05 9/05-21/05 Protandru 1-10/09
Podeni S97 15/04-23/04 19/04-29/04 Protogin 10-20/09
Bala S101 21/04-7/05 20/04-3/05 Protogin 10-20/09
S103 23/04-30/04 26/04-8/05 Protandru 10-20/09
S105 26/04-10/05 23/04-4/05 Protandru 20-30/09
Butoieşti S107 23/04-6/05 19/04-1/05 Protogin 1/10/09
S109 29/04-8/05 23/04-4/05 Protogin 10-20/09
Floreşti S111 27/04-8/05 24/04-4/05 Potogin 10/20/09
Iloviţa S113 27/04-10/05 19/04-8/05 Protogin 20/30/09
Husnicioara S115 28/04-9/05 9/05-21/05 Protandru 1-10/09

135
 Tipul dichogamiei la selecţiile de nuc în
Mehedinţi

protogine, 6

protandre, 9

Figura

8.2.3.Evaluarea selecţiilor în funcţie de caracteristicile de fructificare

8.2.3. The evaluation of the selections depending of the fructification characteristics

În perioada de studio, 2003-2009, s-a înregistrat producţia de fructe.În general, producţia

de nuci este relativ mică comparativ cu alte specii pomicole din ţara noastră. La selecţiile de nuc
studiate (în număr de 56) producţia a oscilat între 14 kg/pom şi 50 kg/pom. Plantele de nuc
studiate au vârste peste peste 20 ani, fiind în plină perioadă de fructificare. Mugurele localizat în
poziţie terminală, sau subterminală este mixt, astfel poate genera flori femele, poziţie în care se
formează şi fructele. Fructificarea la selecţiile de nuc studiaze a fost terminală. Pentru a aprecia
capacitatea de producţie a selecţiilor studiate s-a calculat indicele de productivitate ( I ) în funcţie
de volumul coroanei.
În ceea ce priveşte producţia pe pom calculată la selecţiile de nuci, în judeţul Gorj, s-a
înregistrat o valoare minimă a producţiei cuprinsă între valorile de 15,5 kg/pom( Alimpeşti S3) şi
o producţie maximă de 50 kg/pom(Alimpeşti S3, Alimpeşti S9, Baia de Fier S13, Baia de Fier
S15, Crasna S27,Novaci S31, Polovragi S43, Schela S47). În funcţie de modul de fructificare
media producţiei de nuci din zonele studiate a oscilat între 26,0 kg/pom( Bălăneşti S20) şi 34,7
kg/pom( Baia de Fier S15).(Tabelul:8.30) Valoarea indicelui de producţie la selecţiile studiate a

136
prezentat un minim de 0,038 kg/cm² la selecţia Muşeteşti S37 şi un maxim de 0,075 kg/cm² la
selecţia Novaci S31.( Tabelul:.8.31)

Producţia medie pe pom la selecţiile de nuc (Gorj )

Average production per tree in walnut selections( Gorj )
Tabelul:8.30
Populaţia Selecţia Producţia medie Producţia Producţia maximă
kg/pom minimă kg/pom
kg/pom

Alimpeşti S3 32,7 15,5 50,0

S7 27,5 19,4 35,6
S9 34,1 18,2 50,0
Baia de Fier S11 31,5 22,5 40,5
S13 32,8 15,6 50,0
S15 34,7 19.5 50,0
Bumbeşti Piţic S17 28,1 19,8 36,5
Bumbesti Jiu S18 28,1 19,5 36,8
Bălaneşti S20 26,0 15,6 36,4
Bengeşti Ciocadia S21 28,5 20,6 36,4
Crasna S23 28,0 19,2 36,8
S25 30,7 21,0 40,5
S27 34,6 19,3 50,0
Leleşti S29 30,2 18,2 42,2
Novaci S31 34,4 18,9 50,0
S33 29,3 18,5 40,2
S35 30,7 21,2 40,3
Muşeteşti S37 28,1 19,6 36,7
Polovragi S39 30,9 21,7 40,2
S41 28,0 19,6 36,4
S43 29,4 17,8 50,0
Runcu S45 28,0 19,6 36,4
Schela S47 34,5 20,9 48,5
Săcelu S49 28,8 19,7 37,9
Scoarţa S50 28,5 18,2, 38,8

137
 Valoarea indicelui de productivitate la selecţiile de nuc în Gorj
Production value of the walnut selections in Gorj
Tabelul :8.31
Producţie Indice
SST* Volumul Înălţimea
Populaţia Selecţia kg/pom productivitate
(cm²) coroanei pomilor
kg/cm²
S3 1034 495,5 10,5 32,7 0,060
Alimpeşti S7 1165 464,2 11,2 27,5 0,050
S9 1304 504,9 11,4 34,1 0,060
S11 1324 554,6 11,5 31,5 0,056
Baia de Fier S13 1516 597,4 13,2 32,8 0,054
S15 1052 505,0 10,9 34,7 0,068
Bumbeşti Piţic S17 1016 447,6 11,3 28,1 0,062
Bumbeşti Jiu S18 1108 464,2 11,2 28,1 0,060
Bălăneşti S20 1244 587,2 10,8 26,0 0,048
Bengeşti Ciocadia S21 1366 488,8 12,7 28,5 0,053
S23 1185 533,7 11,3 28,0 0,052
Crasna S25 1494 578,0 11,5 30,7 0,053
S27 1345 549,8 11,4 34,6 0,062
Leleşti S29 1127 427,7 10,8 30,2 0,070
S31 1284 457,9 11,3 34,4 0,075
Novaci S33 1264 504,9 11,4 29,3 0,058
S35 1767 790,4 13,7 30,7 0,042
Muşeteşti S37 1560 688,4 12,4 28,1 0,038
S39 1790 796,2 13.8 30,9 0,040
Polovragi S41 1472 567,3 11,8 28,0 0,038
S43 1429 500,5 11,3 29,4 0,049
Runcu S45 1494 509,3 11,6 28,0 0,058
Schela S47 1451 413,3 11,5 34,5 0,067
Săcelu S49 1052 553,6 10,2 28,8 0,069
Scoarţa S50 1408 455,9 12,5 28,5 0,051
SST*- suprafaţa secţiunii trunchiului

138
 În judeţul Vâlcea producţia de nuci la selecţiile studiate a fost cuprinsă între 14,3
kg/pomi(Măldăreşti S61) şi 50 kg/pom(Stroieşti S57, Berbeşti S59, Costeşti S69, Horezu S75,
Slătioara S80). Media calculată a producţiei de nuci a fost de25,0kg/pom( Măldăreşti S61) şi
34,9 kg/pom(Slătioara S80).(Tabelul:8.32)
Analizând indicele de producţie la selecţiile de nuc, în judeţul Vâlcea, valoarea cea mai
mică de 0,034 kg/cm² s-a înregistrat la selecţia Măldăreşti S61 şi valorea cea mai mare de 0,079
kg/cm² la selecţia Costeşti S69.(Tabelul:8.33)
Producţia medie pe pom la selecţiile de nuc (Vâlcea )
Average production per tree in walnut selections( Vâlcea )
Tabelul: 8.32

Populaţia Selecţia Producţia Producţia Producţia

medie minima maxima
kg/pom kg/pom kg/pom
Stroieşti S53 27,9 19,5 36,4
S55 30,2 20,2 40,2
S57 32,6 15,2 50,0
Berbeşti S59 32,6 15,2 50,0
Măldăreşti S61 25,0 14,3 35,7
S63 31,0 22,0 40,0
Vaideeni S65 28,4 18,6 38,2
Costeşti S67 27,5 17,5 37,5
S69 32,9 15,9 50,0
S70 30,3 20,2 40,4
Horezu S71 29,0 23,0 36,0
S73 31,2 21,3 41,2
S75 34,6 19,4 50,0
Slătioara S77 30,5 18,8 42,2
S80 34,9 19,9 50,0
Mateeşti S83 27,9 19,2 36,7

139
 Valoarea indicelui de productivitate la selecţiile de nuc în Vâlcea
Production value of the walnut selections in Vâlcea
Tabelul: 8.33
Populaţia Selecţia SST* Volumul Înălţimea Producţie Indice
(cm²) coroanei Pomilor Kg/pom productivitate
(m) cm²
Stroieşti S53 1108 455,0 10,5 27,9 0,061
S55 1146 484,3 10,7 30,2 0,062
S57 1284 522,5 11,3 32,6 0,062
Berbeşti S59 1387 547,8 11,6 32,6 0,059
Măldăreşti S61 1605 735,0 13,5 25,0 0,034
S63 1560 607,7 12,6 31,0 0,051
Vaideeni S65 1720 761,6 13,2 28,4 0,037
Costeşti S67 1451 554,6 11,5 27,5 0,049
S69 1244 500,5 11,3 32,9 0,079
S70 1472 552,6 11,7 30,3 0,054
Horezu S71 1690 639,6 13,1 29,0 0,045
S73 1790 778,9 13,5 31,2 0,040
S75 1538 647,9 11,9 34,6 0,053
Slătioara S77 1387 527,1 11,4 30,5 0,057
S80 1628 724,5 12,8 34,9 0,048
Mateeşti S83 1304 457,9 11,3 27,9 0,060
SST*- Suprafaţa secţiunii trunchiului

În urma studiilor realizate la selecţiile de nuc,din judeţul Mehedinţi, producţia medie

kg/pom a prezentat valori între 26,6kg/pom( Ponoarele S95) şi 34,6 kg/pom( Isverna S85)..
Producţia minimă a fost de 14,7 kg/pom( Podeni S97) şi producţia maximă de 50,0
kg/pom.(Isverna S85)(Tabelul:8.34).
Valoarea indicelui de productivitate a fost diferit de la o selecţie la alta. Astfel valoarea
cea mai mică a indicelui l-a avut selecţia Husniciora de 0,040 kg/cm² , iar valoarea cea mai mare
de 0,076 kg/cm² selecţia Floreşti S111( Tabelul:8.35)

140
 Producţia medie pe pom la selecţiile de nuc (Mehedinţi)
Average production per tree in walnut selections( Mehedinţi)
Tabelul:8.34
Populaţia Selecţia Producţia Producţia Producţia
medie minimă maximă
kg/pom kg/pom kg/pom
Isverna S85 34,6 19,2 50,0
S87 30,9 21,2 40,6
S89 30,2 18,3 42,2
Ponoarele S90 32,8 15,6 50,0
S93 33,4 16,8 50,0
S95 26,6 15,4 37,9
Podeni S97 32,3 14.7 50,0
Bala S101 31,3 20,2 42,5
S103 34,9 19,8 50,0
S105 33,9 17.8 50,0
Butoieşti S107 29,4 22,1 36,7
S109 29,2 19,6 38,9
Floreşti S111 34,4 18,8 50,0
Iloviţa S113 31,1 21,3 40,9
Husnicioara S115 28,3 17,9 38,7

141
 Valoarea indicelui de productivitate la selecţiile de nuc în Mehedinţi
Production value of the walnut selections in Mehedinţi
Tabelul:8.35
Populaţia Selecţia SST* Volumul Înălţimea Producţie Indice
(cm²) coroanei pomilor Kg/pom productivitate
kg/cm²
Isverna S85 1790 796,2 13,8 34,6 0,043
S87 1364 624,6 11,6 30,9 0,049
S89 1224 536,4 11,2 30,2 0,056
Ponoarele S90 1743 778,9 13,5 32,8 0,042
S93 1692 738,4 13,3 33,4 0,045
S95 1071 413,3 10,7 26,6 0,064
Podeni S97 1408 540,3 12,2 32,3 0,059
Bala S101 1284 462,0 11,4 31,3 0,064
S103 1682 732,8 13,2 34,9 0,047
S105 1767 790,4 13,7 33,9 0,042
Butoieşti S107 1165 482,8 10,9 29,4 0,060
S109 1052 433,6 10,7 29,2 0,067
Floreşti S111 1089 447,6 10,8 34,4 0,076
Iloviţa S113 1582 620,4 12,6 31,1 0,050
Husnicioara S115 1650 690,5 13,2 28,3 0,040
SST*- suprafaţa secţiunii trunchiului

142
8.2.4.Caracteristicile fructelor
8.2.4. The characteristics of the fruits

8.2.4.1.Morfologia
8.2.4.1. Morphology

Nucile destinate comerţului trebuie să îndeplinească unele cerinţe în ceea ce priveşte

calitatea. Din observaţiile efectuate a rezultat că mărimea fructelor ,în cei 7 ani de studiu, nu a
fost influenţată de condiţiile de mediu Randamentul în miez este un caracter puternic influenţat
genetic şi mai puţin de condiţiile climatice şi reprezintă raportul dintre greutatea miezului şi
greutatea fructului, exprimat în procente(%). Pentru selecţiile identificate s-a urmărit selecţiile cu
un randament în miez cât mai ridicat pentru a fi eficiente economic. În aceste cazuri randamentul
în miez s-a încadrat între 45,6% şi 50,0 %.
Selecţiilor de nuc studiate din zona de Nord a Olteniei au prezentat valori diferite în ceea
ce priveşte: mărimea, greutatea fructelor, greutatea miezului şi randamentul Forma nucilor la
selecţiile de nuc studiate este diferită, aceasta a fost: eliptică, trapezoidală, lung trapezoidală şi
ovată.
Analizând mărimea fructelor la selecţiile de nuc, în judeţul Gorj, s-a observat că aceasta
a fost de 34,9mm(Bumbeşti-Jiu S18, Bengeşti-Ciocadia S21, Novaci S35) şi 39,5mm (Baia de
Fier S11, Bălăneşti S20, Crasna S27). Greutatea fructelor diferă de la o selecţie la alta. Aceasta a
oscilat între 9,2g cele uşoae (Baia de Fier S15) şi 15,5g cele mai grele(Schela S47). Greutatea
miezului a fost diferită, miezul a oscilat între 4,5g( Baia de FierS15) şi 7,3g (Alimpeşti S3, Baia
de Fier S11, Bălăneşti S20, Crasna S27, Schela S47, Scoarţa S50).
Coeficientul de variaţie(s%) calculat a oscilat între 15,0%(Alimpeşti S7) şi 27,5%(
Bumbeşti –Piţic S17).Greutatea fructelor şi randamentul în miez a fructelor constituie elemente
de bază în evaluarea selecţiilor de nuc.Pe baza greutăţii fructelor şi a miezului s-a determinat
randamentul în miez (%), ca element definitoriu pentru producţia selecţiilor de nuc. Randamentul
în miez a ocilat,la selecţiile studiate,între 45,9%(Bumbeşti-Jiu S18)şi 49.90%(Baia de Fier S13).(
Tabelul:8.36) .Pentru obţinerea unui 1kg de miez de nucă au fost necesare între 1,890 kg nuci în
coajă(Polovragi S43) şi 2,200 kg nuci(Schela S47).În funcţie de greutatea medie a nucilor s-a
determinat numărul de nuci ce intră într-un 1kg de nuci. Numărul nucilor/kg a variat între 80
bucăţi şi 105 bucăţi.(Tabelul 8.37 )

143
 Caracteristicile fructelor la selecţiile valoroase de nuc (Gorj)
Characteristics of the fruit for the valorouse walnut selections(Gorj)
Tabelul :8.36

Populaţia Selectţa Mărimea Greutate Greutate Abaterea Coeficient Randament

fructelor fruct miez standard variaţie %
mm (g) (g) s %
Alimpeşti S3 39,0 15,5 7,3 3,7 23,9 47,0
S7 35,3 9,5 4,7 1,4 15,0 49,4
S9 35,7 12,1 5,5 3,3 27,3 48,7
Baia de Fier S11 39,5 15,3 7,3 3,7 24,2 48,5
S13 36,8 12,1 6,1 2,3 19,0 49,9
S15 35,7 9,2 4,5 2,3 25,6 48,9
Bumbeşti Piţic S17 35,7 12,1 5,5 3,3 27,3 48,7
Bumbeşti Jiu S18 34,9 11,1 5,1 2,1 18,9 45,9
Balăneşti S20 39,5 15,3 7,3 3,9 25,5 47,2
Bengeşti S21 34,9 11,1 5,1 2,1 18,9 47,2
Ciocadia
Crasna S23 38,5 12,5 6,2 2,3 18,4 49,6
S25 33,8 9,8 4,8 2,3 24,5 49,4
S27 39,5 15,3 7,3 1,6 16,5 47,7
Leleşti S29 35,5 12,0 5,8 2,5 20,8 48,3
Novaci S31 38,5 12,5 6,3 2,3 18,4 49,6
S33 42,3 14,5 7,2 3,8 26,2 49,1
S35 34,9 11,1 5,1 2,1 18,9 45,9
Muşeteşti S37 35,5 12,0 5,8 2,5 20,8 48,3
Polovragi S39 38,5 12,5 6,2 2,3 18,4 49,6
S41 38,0 10,1 5,0 2,1 20,9 49,5
S43 35,8 9,8 4,8 2,3 24,5 49,4
Runcu S45 38,8 13,9 6,5 2,8 20,1 46,7
Schela S47 39,0 15,5 7,3 3,7 23,9 47,0
Săcelu S49 35,7 12,3 5,7 3,3 26,8 46,3
Scoarţa S50 39,3 15,3 7,3 2,4 19,7 47,5

144
 Cantitatea de nuci şi de miez la la selecţiile de nuc ( Gorj)
Quantity of nuts and selection from the core( Gorj)
Tabelul 8.37

Populaţia Selectţa Greutate Greutate Numărul Cantitatea de Cantitatea de

fruct miez de nuci/ nuci în coajă miez de la 1
(g) (g) kg într-un 1 kg kg nuci în
coajă
Alimpeşti S3 15,5 7,3 80 2,100 0,500
S7 9,5 4,7 100 1,900 0,550
S9 12,1 5,5 85 1,950 0,520
Baia de Fier S11 15,3 7,3 80 2,003 0,500
S13 12,1 6,1 85 2,005 0,505
S15 9,2 4,5 105 1,900 0,550
Bumbeşti Piţic S17 12,1 5,5 90 1,935 0,520
Bumbeşti Jiu S18 11,1 5,1 95 1,970 0,510
Balăneşti S20 15,3 7,3 80 2,100 0,500
Bengeşti Ciocadia S21 11,1 5,1 90 2,140 0,480
Crasna S23 12,5 6,2 80 1,995 0,500
S25 9,8 4,8 105 1,990 0,530
S27 15,3 7,3 80 1,998 0,480
Leleşti S29 12,0 5,8 85 2,070 0,501
Novaci S31 12,5 6,3 80 2,005 0,500
S33 14,5 7,2 80 2,160 0,465
S35 11,1 5,1 95 1,970 0,510
Muşeteşti S37 12,0 5,8 85 2,005 0,500
Polovragi S39 12,5 6,2 80 1,990 0,505
S41 10,1 5,0 90 1,970 0,510
S43 9,8 4,8 105 1,890 0,530
Runcu S45 13,9 6,5 80 2,115 0,490
Schela S47 15,5 7,3 90 2,200 0,500
Săcelu S49 12,3 5,7 85 1,950 0,520
Scoarţa S50 15,3 7,3 80 2,100 0,490

145
 În judeţul Vâlcea, mărimea fructelor selecţiile de nuc a prezentat valori de 34,9mm(Horezu
S71) si 43,8mm (Vaideeni S65, Costeşti S70). Greutatea fructelor a oscilat între 9,4g cele mai
uşoare(Mateeşti S83) şi 15,5g cele mai grele(Stroieşti S57). Greutatea miezului la selecţiile
studiate au prezentat valori între 4,5g( Mateeşti S83) şi 7,3g(Stroieşti S55, Stroieşti S57,
Vaideeni S65, Horezu S73,Slătioara S80).
În urma calculelor efectuate coeficientul de variaţie(s%) s-a încadrat între
18,4%(Măldăreşti S62, Horezu S75) şi 27,3%(Stroieşti S53). Randamentul în miez, la selecţiile
studiate,a fost de 45,5%(Horezu S71 ) şi 50%(Costeşti S70 ).( Tabelul :8.38)
Pentru obţinerea unui 1kg de miez de nucă au fost necesare între 1,900 kg nuci în
coajă(Mateeşti S83) şi 2,200 kg nuci(Stroieşti S57).În funcţie de greutatea medie a nucilor s-a
determinat numărul de nuci ce intră într-un 1kg de nuci. Numărul nucilor/kg a variat între 80
bucăţi şi 105 bucăţi.(Tabelul 8.39 )

Caracteristicile fructelor la selecţiile valoroase de nuc (Vâlcea)

Characteristics of the fruit for the valorouse walnut selections(Vâlcea)
Tabelul:8.38

Populaţia Selecţia Mărimea Greutate Greutate Abaterea Coeficient Randament

fructelor fruct miez standard variaţie în miez
(mm) (g) (g) s % %
Stroieşti S53 35,6 11,6 5,7 3,3 27,3 49,1
S55 35,7 15,0 7,3 3,9 25,5 48,6
S57 39,0 15,5 7,3 3,7 23,9 47,2
Berbeşti S59 38,9 13,8 6,5 2,8 20,1 47,1
Măldăresti S61 42,3 14,7 7,2 3,8 25,7 48,9
S63 38,5 12,5 6,2 2,3 18,4 49,6
Vaideeni S65 43,8 15,2 7,3 3,6 23,8 48,0
Costeşti S67 42,3 14,8 7,2 3,8 25,7 49,1
S69 35,7 12,1 6,0 3,3 27,3 49,5
S70 43,8 15,2 7,6 3,6 23,8 50,0
Horezu S71 34,9 11,2 5,1 2,1 18,9 45,5
S73 42,5 14,7 7,3 3,8 25,7 49,6
S75 38,5 12,5 6,2 2,3 18,4 49,6
Slătioara S77 38,5 12,5 6,2 2,3 18,4 49,6
S80 42,3 14,8 7,3 3,8 25,7 49,3
Mateeşti S83 35,7 9,4 4,5 2.3 24,2 47,3

146
 Cantitatea de nuci şi de miez la la selecţiile de nuc ( Vâlcea)
Quantity of nuts and selection from the core( Vâlcea)
Tabelul 8.39

Populaţia Selecţia Greutate Greutate Numărul Cantitatea Cantitatea de

fruct miez de nuci/ de nuci în miez de la 1
(g) (g) kg coajă într- kg nuci în
un 1 kg coajă
Stroieşti S53 11,6 5,7 90 2,040 0,500
S55 15,0 7,3 80 2,020 0,500
S57 15,5 7,3 85 2,200 0,480
Berbeşti S59 13,8 6,5 80 1,960 0,515
Măldăresti S61 14,7 7,2 80 2,040 0,495
S63 12,5 6,2 80 1,998 0,500
Vaideeni S65 15,2 7,3 80 2,100 0,490
Costeşti S67 14,8 7,2 80 2,040 0,495
S69 12,1 6,0 85 1,950 0,520
S70 15,2 7,6 80 2,120 0,500
Horezu S71 11,2 5,1 90 2,100 0,500
S73 14,7 7,3 80 1,955 0,500
S75 12,5 6,2 80 1,998 0,505
Slătioara S77 12,5 6,2 80 1,915 0,525
S80 14,8 7,3 80 2,038 0,493
Mateeşti S83 9,4 4,5 105 1,900 0,550

147
 În ceea ce priveşte mărimea fructelor la selecţiile de nuc,în judeţul Mehedinţi, aceasta a
oscilat între 34,9mm( Bala S105) si 43,2mm (Isverna S87). Greutatea fructelor s-a încadrat între
9,5g cele mai uşoare(Bala S103) şi 15,4g cele mai grele(Butoieşti S107).
Greutatea miezului, înregistrată la selecţiile studiate a prezentat valori de 4,5g( Bala
S103) şi 7,5g(Isverna S89)
. În urma calcului realizat coeficientul de variaţie(s%) a fost de 16,5%(S 101) şi 26,2%(
S33)..Randamentul în miez a prezentat la selecţiile studiate, un minim de 45,5%(Iloviţa S113) şi
un maxim 50%(Isverna S87, Ponoarele S95,).( Tabelul:8.40)
Pentru obţinerea unui 1kg de miez de nucă au fost necesare între 1,890 kg nuci în
coajă(Bala S103) şi 2,203 kg nuci(Butoieşti S107).În funcţie de greutatea medie a nucilor s-a
determinat numărul de nuci ce intră într-un 1kg de nuci. Numărul nucilor/kg a variat între 80
bucăţi şi 105 bucăţi.(Tabelul 8.41 )

Caracteristicile fructelor la selecţiile valoroase de nuc (Mehedinţi)

Characteristics of the fruit for the valorouse walnut selections(Mehedinţi)
Tabelul:8.40

Populaţia Selecţia Mărimea Greutate Greutate Abaterea Coeficient Randament

fructelor fruct miez standard variaţie în miez
(mm) (g) (g) s % %
Isverna S85 35,6 11,2 5,3 2,0 17,9 47,3
S87 43,2 14,6 7,3 3,4 23,3 50,0
S89 40,1 15,1 7,5 3,5 23,2 49,6
Ponoarele S90 35,5 12,2 5,8 2,5 20,1 47,5
S93 42,3 15,0 7,4 3,8 25,3 49,3
S95 38,5 12,6 6,3 2,3 18,2 50,0
Podeni S97 38,5 12,5 6,2 2,3 18,4 49,6
Bala S101 39,5 15,3 7,3 1,6 16,5 47,7
S103 35,5 9,5 4.5 2,3 24,2 47,3
S105 34,9 11,1 5,0 2,1 18,9 45,9
Butoiesti S107 39,0 15,4 7,3 3,7 24,0 47,4
S109 35,7 12,1 5,6 3,3 27,2 46,3
Floresti S111 42,3 14,6 7,2 3,8 21,2 49,3
Iloviţa S113 35,9 11,2 5,1 2,1 18,7 45,5
Husnicioara S115 39,5 15,0 7,3 3,9 26,0 48,6

148
 Cantitatea de nuci şi de miez la la selecţiile de nuc ( Mehedinţi)
Quantity of nuts and selection from the core( Mehedinţi)
Tabelul 8.41

Populaţia Selecţia Greutate Greutate Numărul Cantitatea Cantitatea de

fruct miez de nuci/ de nuci în miez la 1 kg nuci
(g) (g) kg coajă în coajă
într-un 1 kg (kg)
( kg)
Isverna S85 11,2 5,3 90 2,100 0,500
S87 14,6 7,3 80 2,160 0,470
S89 15,1 7,5 80 2,120 0,480
Ponoarele S90 12,2 5,8 85 1,940 0,520
S93 15,0 7,4 80 2,120 0,500
S95 12,6 6,3 80 1,998 0,505
Podeni S97 12,5 6,2 80 1,920 0,525
Bala S101 15,3 7,3 80 2,100 0,500
S103 9,5 4.5 100 1,892 0,550
S105 11,1 5,0 90 2,025 0,498
Butoieşti S107 15,4 7,3 80 2,203 0,480
S109 12,1 5,6 85 1,940 0,520
Floreşti S111 14,6 7,2 80 1,960 0,515
Iloviţa S113 11,2 5,1 90 2,100 0,490
Husnicioara S115 15,0 7,3 80 2,080 0,490

149
 Calitatea nucilor la selecţiilor studiate este dată de caracteristicile cojii( grosimea, sudura
valvelor.) cât şi de caracteristicile miezului în ce priveşte modul de elberare a miezului, gustul şi
culoarea acestuia.
Evaluarea caracteristicilor cojii şi ale miezului la selecţiile de nuc ,în judeţul Gorj
,acestea sunt prezentate în tabelul:8.42.
Evaluarea selecţiilor de nuc în ceea ce priveşte grosimimea cojii fructelor studiate a scos
în evidenţă faptul că au prezentat valori între 1,5mm(Alimpeşti S3, Alimpeşti S9, Crasna S27,
Polovragi S41, Polovragi S43) şi 1,9mm.(Novaci S33, NovaciS35, Muşeteşti S37), restul au
prezentat valori de 1,6mm(Bumbeşti-Jiu S18, Bengeşti-Ciocadia S21,Novaci S31, Săcelu S49),
1,7mm( Alimpeşti S7, Baia de Fier S11, Bumbeşti-Piţic S17, Crasna S23, Polovragi S39) şi
1,8mm(Baia de Fier S13, Bălăneşti S20, Crasna S25, Leleşti S29, Runcu S45, Schela S47,
Scoarţa S50). Sudura valvelor întâlnită este diferită la selecţiile studiate. S-au întâlnit selecţii cu
sudura valvelor slabă la 12 selecţii( Alimpeşti S3, Baia de Fier S13, Bumbeşti-Piţic S17,
Bumbeşti-Jiu S18, Crasna S23, Leleşti S29, Novaci S31, Muşeteşti S37, Polovragi S39,
Polovragi S41, Runcu S45, Scoarţa S50) ceea ce a presupus o recoltare rapidă pentru evitarea
alterării miezului, dar şi o spargere mai bună a cojii, şi 13 selecţii( Alimpeşti S7, Alimpeşti S9,
Baia de Fier S11, Baia de Fier S15, Bălăneşti S20, Bengeşti-Ciocadia S21, Crasna S25, Crasna
S27, Novaci S33, Novaci S35, Polovragi S43, Schela S47, Săcelu S49) cu sudura valvelor
mijlocie. Analizând modul de eliberare a miezului 13 selecţii prezentau modul de eliberare ca
fiind uşor şi 12 selecţii se eliberau moderat. Din cele 25 selecţii, un număr de 13 selecţii
prezentau o sudura valvelor mijlocie(., iar 12 selecţii o sudură a valvelor slabă. În ceea ce
priveşte gustul miezului acesta este bun. Evaluând culoarea miezului la selecţiile de nuc studiate
aceasta a fost de galben-deschis la 9 selecţii( Alimpeşti S3, Alimpeşti S9, Baia de Fier S13, Baia
de Fier S15, Crasna S23, Novaci S31, Novaci S35, Polovragi S39, Polovragi S41), 12 selecţii de
galben-închis( Alimpeşti S7, Baia de Fier S11, Bumbeşti-Piţic S17, Bumbeşti-Jiu S18, Bălăneşti
S20, Bengeşti-Ciocadia S21,Crasna S25, Leleşti S29, Novaci S33, Polovragi S43, Runcu S45,
Săcelu S49), şi cafeniu la 4 selecţii(Crasna S27, Muşeteşti S37, Schela S47, Scoarţa S50) .

150
 Caracteristici ale cojii şi ale miezului la selecţiile valoroase de nuc (Gorj)
The characteristics of the nutshell and of the kernel for the valorouse
walnut selections( Gorj)
Tabelul 8.42

Populaţia Selecţia Grosimea Sudura Modul de Gustul Culoarea

cojii valvelor eliberare al miezului miezulu
(mm) miezului
Alimpeşti S3 1,5 Slabă Uşor Bun Galben- deschis
S7 1,7 Mijlocie Uşor Bun Galben- închis
S9 1,5 Mijlocie Moderat Bun Galben -deschis
Baia de Fier S11 1,7 Mijlocie Uşor Bun Galben- închis
S13 1,8 Slabă Uşor Bun Galben -deschis
S15 1,9 Mijlocie Uşor Bun Galben-deschis
Bumbeşti S17 1,7 Slabă Moderat Bun Galben- închis
Pitic
Bumbeşti Jiu S18 1,6 Slabă Uşor Bun Galben- închis
Bălăneşti S20 1,8 Mijlocie Moderat Bun Galben- închis
Bengeşti S21 1,6 Mijlocie Moderat Bun Galben- închis
Ciocadia
Crasna S23 1,7 Slabă Moderat Bun Galben -deschis
S25 1,8 Mijlocie Moderat Bun Galben- închis
S27 1,5 Mijlocie Uşor Bun Cafeniu
Leleşti S29 1,8 Slabă Moderat Bun Galben- închis
Novaci S31 1,6 Slabă Moderat Bun Galben -deschis
S33 1,9 Mijlocie Uşor Bun Galben- închis
S35 1,9 Mijlocie Uşor Bun Galben -deschis
Muşeteşti S37 1,9 Slabă Moderat Bun Cafeniu
Polovragi S39 1,7 Slabă Uşor Bun Galben -deschis
S41 1,5 Slabă Uşor Bun Galben- deschis
S43 1,5 Mijlocie Moderat Bun Galben- închis
Runcu S45 1,8 Slabă Uşor Bun Galben- închis
Schela S47 1,8 Mijlocie Moderat Bun Cafeniu
Săcelu S49 1,6 Mijlocie Moderat Bun Galben- închis
Scoarţa S50 1,8 Slabă Moderat Bun Cafeniu

151
 Modul de eliberare a miezului la
selecţiile de nuc din Gorj

moderat

12
uşor

13
11.5 12 12.5 13 13.5

Figura

Culoarea miezului la selecţiile de

nuc din judeţul Gorj

cafeniu,
3
galben
închis10

galben
deschis,
12

Figura

Sudura valvelor la selecţiile de nuc din

Gorj Grosimea cojii la selecţiile de nuc în Gorj

7
7

6
5 5
5
4 4
4
slabă, 12
mijlocie, 13 3

0
1,5mm 1,6mm 1,7mm 1,8mm 1,9mm
Serie1 5 4 5 7 4

Figura Figura

152
 Caracteristicile cojii şi ale miezului la selecţiile de nuc în judeţul Vâlcea sunt prezentate
în tabelul:8.43.
. Grosimea cojii este cuprinsă între 1,5mm(Stroieşti S53, Măldăreşti S61, Costeşti S67,
Slătioara S77) şi 1,9mm(Costeşti S70), restul aveau grosimea cojii de 1,7mm( Stroieşti S55,
Berbeşti S59, Măldăreşti S63, Vaideeeni S65, Horezu S71, Horezu S73, Mateeşti S83) ŞI
1,8mm( Stroieşti S57, Costeşti S69, Slătioara S80). Sudura valvelor la selecţiile studiate se
prezintă cu o sudură slabă şi mijlocie.
Sudura valvelor slabă s-a întălnit la un număr de 5 selecţii( Stroieşti S53, Măldăreşti S61,
Costeşti S67, Horezu S71, Slătioara S77), iar un număr de 11 selecţii de nuc( Stroieşti S55,
Stroieşti S57, Berbeşti S59, Măldăreşti S63, Vaideeni S65, Costeşti S69, Costeşti S70, Horezu
S73, Horezu S75, Slătioara S80, Mateeşti S83) prezintă sudura valvelor mijlocie.
Modul de eliberare a miezului s-a făcut uşor şi moderat. După evaluare gustul miezului
este bun. În ceea ce priveşte culoarea miezului la selecţiile de nuc studiate aceasta a fost de
galben-deschis la 7 selecţii(Stroieşti S53, Măldăreşti S61, Măldăreşti S63, Costeşti S67, Horezu
S71,Horezu S73, Slătioara S77), galben-închis la 6 selecţii( Stroieşti S55, Berbeşti S59, Vaideeni
S65, Costeşti S69, Horezu S75, Mateeşti S83) şi cafeniu la 3 selecţii(Stroieşti S57,Costeşti
S57,Slătioara S80).
Caracteristici ale cojii şi ale miezului la selecţiile valoroase
de nuc (Vâlcea)
The characteristics of the nutshell and of the kernel for the valorouse walnut selections(
Vâlcea)
Tabelul:8.43
Populaţia Selecţia Grosimea Sudura Modul de Gustul Culoarea miezului
cojii valvelor eliberare miezului
(mm) al
miezului
Stroieşti S53 1,5 Slabă Uşor Bun Galben -deschis
S55 1,7 Mijlocie Moderat Bun Galben -închis
S57 1,8 Mijlocie Moderat Bun Cafeniu
Berbeşti S59 1,7 Mijlocie Moderat Bun Galben - închis
Măldăreşti S61 1,5 Slabă Uşor Bun Galben -deschis
S63 1,7 Mijlocie Uşor Bun Galben –deschis
Vaideeni S65 1,7 Mijlocie Moderat Bun Galben -închis
Costeşti S67 1,5 Slabă Uşor Bun Galben -deschis
S69 1,8 Mijlocie Moderat Bun Galben -închis
S70 1,9 Mijlocie Moderat Bun Cafeniu
Horezu S71 1,7 Slabă Uşor Bun Galben -deschis
S73 1,7 Mijlocie Uşor Bun Galben -deschis
S75 1,9 Mijlocie Moderat Bun Galben -închis
Slătioara S77 1,5 Slabă Uşor Bun Galben -deschis
S80 1,8 Mijlocie Moderat Bun Cafeniu
Mateeşti S83 1,7 Mijlocie Moderat Bun Galben -închis

153
 Modul de eliberare a miezului la
selecţiile de nuc din jude'ul Vâlcea

moderat

uşor
7

0 2 4 6 8 10

Figura

Culoarea miezului la selecţiile de nuc din judeţul

Vâlcea

cafeniu, 3

galben
închis, 7

galben
deschis, 6

Figura

Grosimea cojii la selecţiile de nuc din

Sudura valvelor la selecţiile de nuc judeţul Vâlcea
din judeţul Vâlcea
7

5
slabă, 5
4

mijlocie, 2
11
1

0
1,5 1,7 1,8 1,9
Series1 4 7 3 2

Figura Figura

154
 Anlizănd caracteristicilor cojii şi ale miezului la selecţiile de nuc în judeţul Mehedinţi
acestea sunt prezentate în tabelul:8.44.
Grosimea cojii a fost cuprinsă între 1,5mm( Isverna S85, Bala S101, Butoieşti S107,
Husnicioara S115) şi 1,9mm( Isverna S89, Ponoarele S95, Butoieşti S109). Valori ale grosimii
cojii de 1,7mm au avut selecţiile: Ponoarele S90, Bala S103 şi Floreşti S111, iar de 1,8mm
selecţiile: Isverna S87, Ponoarele S93 şi Iloviţa S115..
Sudura valvelor la selecţii de nuc studiate a fost slabă şi mijlocie. S-au întâlnit selecţii cu
sudura valvelor slabă în număr de 4 selecţii( Isverna S85, Ponoarele S90, Bala S101, Butoieşti
S107), şi un număr de 11 selecţii de nuc( Isverna S87, Isverna S89, Ponoarele S93, Ponoarele
S95, Podeni S97, Blala S103, Bala S105, Butoieşti S109, Floreşti S111, Iloviţa S113,
Husnicioara S115) prezintă sudura valvelor mijlocie. Modul de eliberare a miezulului a fost uşor
la 6 selecţii( Isverna S85, Isverna S87, Ponoarele S95, Bala S101, Bala S105,Butoieşti S107) şi
la 9 selecţii moderat( Isverna S89, Ponoarele S90, Ponoarele S93, Podeni S97, Bala S103,
Butoieşti S109, Floreşti S111, Iloviţa S113, Husnicioara S115).
Gustul miezului este bun. În urma studiilor realizate asupra miezului, culoarea miezului
la selecţiile de nuc a fost galben-deschis la 6 selecţii(Isverna S85, Ponoarele S90,Podeni S97,
Bala S101, Butoieşti S107, Iloviţa S113), galben-închis la 6 selecţii(Isverna S87,Ponoarele S93,
Bala S105, Butoieşti S109, Floreşti S111, Husnicioara S115) şi cafeniu la un număr de 3
selecţii(Izverna S89, Ponoarele S95,Bala S103).

155
 Caracteristici ale cojii şi ale miezului la selecţiile
valoroase de nuc (Mehedinţi)
The characteristics of the nutshell and of the kernel for the
valorouse walnut selections( Mehedinţi)
Tabelul :8.44
Populaţia Selecţia Grosimea Sudura Modul Gustul Culoarea
cojii valvelor de miezului miezului
eliberare
al
miezului
Isverna S85 1,5 Slabă Uşor Bun Galben- deschis
S87 1,8 Mijlocie Uşor Bun Galben -închis
S89 1,9 Mijlocie Moderat Bun Cafeniu
Ponoarele S90 1,7 Slabă Moderat Bun Gaben -deschis
S93 1,8 Mijlocie Moderat Bun Galben -închis
S95 1,9 Mijlocie Uşor Bun Cafeniu
Podeni S97 1,8 Mijlocie Moderat Bun Galben -deschis
Bala S101 1,5 Slabă Uşor Bun Galben -deschis
S103 1,7 Mijlocie Moderat Bun Cafeniu
S105 1,8 Mijlocie Uşor Bun Galben- închis
Butoieşti S107 1,5 Slabă Uşor Bun Galben -deschis
S109 1,9 Mijlocie Moderat Bun Galben -închis
Floreşti S111 1,7 Mijlocie Moderat Bun Galben -închis
Iloviţa S113 1,8 Mijlocie Moderat Bun Galben -deschis
Husnicioara S115 1,5 Mijlocie Moderat Bun Galben -închis

156
 Modul de eliberare a miezului la
selecţiile de nuc Mehedinţi

moderat

9
uşor

6
0 2 4 6 8 10

Figura
Culoarea miezului la selecţiile de nuc din
judeţul Mehedinţi

cafeniu, 3

galben închis, 6

galben deschis, 6

Figura
Sudura valvelor la selecţiile de nuc din judeţul Grosimea cojii la selecţiile de nuc din judeţul
Mehedinţi
Mehedinţi

slabă, 4
5
4.5
4
mijlocie, 3.5
11
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
1,5 1,7 1,8 1,9
Series1 4 3 5 3

Figura Figura

157
 Momentul recoltării este definitoriu pentru calitatea miezului într-o zonă umedă în luna
septembrie, cum este zona de Nord a Olteniei. Momentul optim coincide cu apariţia primelor
fisuri în pericarpul verde al nucilor şi începutul desfacerii de pe nucă. În acest stadiu culoarea
pieliţei miezului virează către brună.
În comerţul cu nuci se solicită un tegument galben deschis sau galben închis al miezului.
Tegumentul de culoare brună sau brună-închisă constituie un defect major, fenomen întâlnit
frecvent în pieţele româneşti la miezul de nucă comercializat
Culoarea tegumentului la miez reprezintă un caracter calitativ de primă importanţă în
comercializarea nucilor şi miezului. Acest caracter este dependent de condiţiile de mediu şi
momentul de recoltare.
Pentru evitatea brunificării miezului, nu trebuie ca nucile ajunse la maturitate şi căzute
pe sol să fie lăsate mai mult de 9 -10 ore deoarece miezul îşi pierde din calitate .
Toate selecţiile de nuci studiate corespund cerinţelor pieţelor pentru comercializare.
Selecţiile de nuc prezintă un miez uniform cu un gust bun, plăcut, crocant, dulce şi
aromat. În condiţiile recoltării la momentul optim nu s-au constatat deosebiri evidente între
miezul selecţiilor studiate. Este însă cunoscut fenomenul de râncezire a miezului după un anumit
timp de păstrare. Acesta se datorează conţinutului ridicat în lipide şi în special a acizilor
nesaturaţi (linoleic şi linolenic), care în reacţie cu oxigenul, la lumină şi temperaturi mai ridicate
provoacă râncezirea miezului.Modul de eliberare al miezului prin spargerea nucilor este uşor, la
un număr de 26 selectii, iar la restul de 30 selecţii miezul este eliberat moderat.La nici o selecţie
fructul nu se sparge greu şi nu ridică probleme la eliberarea miezului. Acest aspect dovedeşte că
selecţiile evaluate prezintă condiţia obligatorie a eliberării uşoare a meizului.
În urma spargerii nucilor miezul se prezintă sub diferite forme. După sortarea miezului
au rezultat următoarele categorii:
-miez sub formă de sferturi,
-miezul extras la selecţiile studiate s-a prezentat sub formă de,,jumătăţi” separate în două
părţi egale şi intacte;
Aceste categorii de miez corespund pentru o comercializare superioară, cu încadrare în
categoriile de miez extra, categoria I-a şi categoria a II-a.
Atractivitatea miezului, ca şi a nucilor este dată în primul rând de culoarea deschisă a nucilor,
gradul de încreţire a cojii, culoarea deschisă a miezului şi posibilităţile de extragere a miezului
sub formă de jumătăţi şi chiar miez întreg de păstrare a acestuia, cu evitarea degradării
aspectului şi a gustului.

158
8.2.4.2 Compoziţia chimică
8.2.4.2 The chemical composition

Analizând componentele biochimice ale miezului, selecţiilor de nuci din Nordul Olteniei,
s-a observat o variabilitate pentru principalele componente: substanţa uscată(%), proteina
extractibilă(%), grasime brută(%), glucide reductoare(%), umiditatea(%).( Analize realizate la
Institutul de Cercetare Alimentară Bucureşti).
În urma analizelor biochimice efectuate la miezul selecţiilor de nuc, în judeţul Gorj,s-au
constatat valorile:
-substanţa uscată(%):70,5%(Bumbeşti-Piţic S17) -81,7%(Baia de Fier S13).
-proteina extractibilă(%):5,0%(Novaci S35) -9,45%(Baia de Fier S11)
-grasime brută(%):40,2%( Bălăneşti S20) -57,5%( Alimpeşti S3)
-glucide reducătoare(%):0,6%) Polovragi S39) -1,2%( Alimpeşti S3, Novaci S33, Novaci
S35, Scoarţa S50).
-glucide totale(%):1,5%( Alimpeşti S3, Bălăneşti S20, Leleşti S29, Polovragi S43, Schela
S47, Scoarţa S50) -2,2%( Runcu S45)
-umiditate (%): 18,5%( Baia de Fier S13) -29,5%( Bumbeşti-Piţic( S17).(Tabelul:8.45)

159
 Analize biochimice ale miezului selecţiilor de nuc(Gorj)
Biochemical analyses of the kernel of the walnut selections( Gorj)
Tabelul :8.45

Populaţia Selecţia Substanţa Proteina Grasime Glucide Glucide Umiditate

uscată extractibilă brută reducătoare totale %
% % % % %
Alimpeşti S3 73.7 6.65 57.5 1.2 1.5 26.3
S7 74.8 5.07 46.43 1.1 1.6 25.2
S9 75.8 5.33 42.28 0.96 1.9 24.2
Baia de S11 80.6 9.45 51.4 08 2.1 19.6
Fier S13 81.5 7.40 54.1 0.7 1.9 18.5
S15 80.5 9.43 51.3 0.8 1.8 19.5
Bumbeşti S17 70.5 7.28 53.0 1.02 2.0 29.5
Piţic
Bumbeşti S18 73.5 6.3 46.4 1.1 1.7 26.5
Jiu
Balanesti S20 76.1 5.97 40.2 0.84 1.5 23.8
Bengeşti S21 71.8 5.8 45.7 0.86 1.7 28.2
Ciocadia
Crasna S23 72.6 6.6 51.2 0.7 1.9 27.4
S25 77.3 6.38 50.7 0.9 2.1 22.7
S27 74.8 6.8 48.1 1.1 1.7 25.2
Leleşti S29 73.6 6.7 47.5 0.7 1.5 26.4
Novaci S31 75.5 6.4 48.1 0.7 1.7 24.5
S33 76.1 6.2 51.2 1.2 1.8 23.8
S35 74.8 5.0 46.5 1.2 1.9 25.2
Muşeteşti S37 75.7 7.2 47.5 0.9 2.1 24.3
Polovragi S39 80.1 9.3 50.5 0.5 2.1 19.2
S41 80.5 9.3 50.5 0.7 1.7 19.5
S43 80.3 9.1 53.1 0.8 1.5 19.7
Runcu S45 72.5 6.6 47.2 1.1 2.2 27.5
Schela S47 74.6 5.1 45.8 1.1 1.5 25.4
Săcelu S49 71.7 5.8 45.9 0.9 1.6 28.3
Scoarţa S50 76.4 6.7 47.7 1.2 1.5 27.6

160
 În judeţul Vâlcea, în urma analizelor biochimice efectuate la miezul selecţiilor de nuc s-
au constatat valorile:
- substanţă uscată : 72,9%( Măldăreşti S61, Horezu S73) – 81,5%( Stroieşti S57).
- proteină extractibilă : 5,7%( Costeşti S67) – 9,5%( Costeşti S69, Mateeşti S83).
-grasime brută(%): 47,0%( Slătioara S80) -55,5%(Stroieşti S55, Măldăreşti S61, Horezu
S73)
-glucide reducătoare(%): 0,72%(Mateeşti S83) -1,2%(Stroieşti S55, Măldăreşti S51,
Horezu S73) , .
-glucide totale(%) :1,1%( Măldăreşti S63 ) -2,4%( Vaideeni S65)
-umiditate (% ): 18,5%(Stroieşti S57) -26,2%( Costeşti S57)(Tabelul:8.46)

Analize biochimice ale miezului selecţiilor de nuc (Vâlcea)

Biochemical analyses of the kernel of the walnut selections( Vâlcea)
Tabelul :8.46

Populaţia Selecţia Substanţa Proteina Grasime Glucide Glucide Umiditate

uscată extractibilă brută reducătoare totale %
% % % % %
Stroieşti S53 76.1 8.1 51.6 0.8 1.8 23.9
S55 72.9 7.3 55.5 1.2 2.1 27.1
S57 81.5 7.5 55.2 0.73 1.9 18.5
Berbeşti S59 77.1 6.2 51.7 1.1 1.7 22.9
Maldaresti S61 72.9 7.3 55.5 1.2 2.2 27.1
S63 73.8 6.7 53.1 0.9 1.1 26.2
Vaideeni S65 80.1 7.8 47.9 1.1 2.4 19.9
Costeşti S67 73.8 5.7 47.8 0.9 2.1 26.2
S69 80.7 9.5 51.4 0.8 2.1 19.3
S70 76.2 5.9 46.1 0.8 1.5 23.8
Horezu S71 75.4 6.6 47.8 0.9 2.1 24.6
S73 72.9 7.3 55.5 1.2 2.2 27.1
S75 81.4 7.4 55.2 0.74 2.0 18.6
Slătioara S77 77.1 6.6 51.8 1.2 1.8 22.9
S80 80.1 7.8 47. 1.1 2.4 19.9
Mateeţti S83 80.1 9.5 51.4 0.2 2.1 19.9

161
 Analizele biochimice realizate la miezul selecţiilor de nuc în judeţul Mehedinţi:
- substanţă uscată : 72,3%(Iloviţa S113) – 81,5%(Ponoarele S95).
- proteină extractibilă: 5,4%(Floreşti S111, Bala S101) – 9,4%(Bala S105).
-grasime brută(%): 42,6%(Podeni S97) -55,4%( Iloviţa S113)
-glucide reducătoare(%): 0,6%(Bala S105 ) -1,2%( Ponoarele S90, Ponoarele S93,
Butoieşti S119)
-glucide totale(%) :1,5%(Butoieşti S109 ) -2,5%(Isverna S89 )
-umiditate (% ): 18,5%(Ponoarele S95 ) -27,2%(Isverna S85 )(Tabelul:8.47)

Analize biochimice ale miezului selectiilor de nuc (Mehedinţi)

Biochemical analyses of the kernel of the walnut selections( Mehedinţi)
Tabelul:8.47

Populaţia Selecţia Substanţa Proteina Grasime Glucide Glucide Umiditate

uscată extractibilă brută reducătoare totale %g
% % % % %
Isverna S85 72.8 7.2 55.3 0.84 1.6 27.2
S87 75.4 5.7 43.5 1.1 2.1 24.6
S89 80.1 7.3 47.8 1.1 2.5 19.9
Ponoarele S90 76.1 5.5 51.2 1.2 1.6 23.9
S93 73.8 6.7 54.5 1.2 1.5 26.2
S95 81.5 7.4 53.8 0.75 1.9 18.5
Podeni S97 75.8 5.3 4.1 0.84 1.8 24.2
Bala S101 74.8 5.1 47.8 1.1 1.7 25.2
S103 75.4 5.2 44.7 0.9 2.1 24.6
S105 80.6 9.4 51.3 0.6 2.1 19.4
Butoieşti S107 76.1 5.8 51.3 0.8 1.7 23.9
S109 73.8 6.7 54.5 1.2 1.5 26.2
Floreşti S111 74.8 5.1 46.5 1.1 1.8 25.2
Iloviţa S113 72.3 7.3 55.4 0.8 1.6 27.1
Husnicioara S115 72.4 6.8 50.1 0.9 1.9 19.3

162
8.2.5 Rezistenta la boli si daunatori
8.2.5 The resistance to diseases and pests

8.2.5.1..Rezistenţa la boli
8.2.5.1.The resistance to diseases

Fiecare specie fructiferă este atacată de un număr de organisme dăunătoare, dintre care
numai pentru câteva sunt necesare tratamente sistematice an de an în vederea limitării pagubelor
sau menţinerii populaţiilor de patogeni şi dăunători sub pragul ecomomic de atac.
Deşi nucul este vulnerabil la atacul a peste 30 agenţi patogeni şi ciuperci macroscopice
cât şi peste 25 specii de dăunători specifici şi polifagi, în ţara noastră, cele mai păgubitoare sunt
considerate a fi bacterioza, antracnoza şi viemele nucilor.
Nucul este o specie deficitară pe plan mondial, ceea ce impune crearea şi introducerea în
cultură a soiurilor şi hibrizilor de nuc, rezistenţi sau toleranţi la atacul agenţilor patogeni.
În zona de Nord a Olteniei cele mai importante boli care produc pagube însemnate sunt:
bacterioza(Xanthomonas campestris pv. Juglandis) şi antracnoza nucului(Gnomonia leptostyla).
Cercetările au fost efectuate în anii 2003-2009, în judeţele: Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi şi s-a
urmărit comportarea a 56 selecţii de nuc, la atacul bacteriozei (Xanthomonas campestris pv.
Juglandis).
Atacul produs de acest agen patogen este favorizat de primăverile ploioase, cu umiditate
ridicată, când are loc infecţia pe muguri, lăstari, amenţi şi flori femele.
Condiţiile climatice ale anilor 2003-2009, caracterizate de temperaturi medii de peste 15˚C,
umiditate relativă de 70-80% şi precipitaţii abundente au creat condiţii favorabile pentru infecţia
patogenului (Xanthomonas campestris pv. Juglandis),în perioada aprilie-mai.
În perioada când s-au înregistrat temperaturi mai ridicate, de peste 30˚C, umiditate
scăzută, uneori sub 20% şi precipitaţii foarte puţine, frecvenţa a fost redusă la arsura
bacteriană.Atacul acestor boli s-a manifestat în mod diferit la selecţiile studiate.
Selecţiile de nuc sunt atacate de numeroase boli care provoacă uneori pagube însemnate
asupra producţiei de nuci, calităţii acesteia şi uneori chiar afectează parţial sau total viaţa
plantelor.
Principalul atac este cauzat de bacterioza nucului care se manifestă pe fructe, frunze şi
ramuri. Cele mai mari pabube au fost realizate asupra fructelor.Atacul de bacterioză este
prezentat şi la nivelul frunzelor, dar acesta este redus şi nu provoacă pagube economice.

163
 Atacul pe lăstari al bacteriozei, deşi este redus, poate cauza pagube însemnate după câţiva
ani. Aceste răni sunt adevărate porţi de infecţie pentru plantă.
Manifestarea atacului pe ramuri se finalizează cu o necrozare a ramurii (adâncire a zonei
afectate), vizibilă 2-3 ani şi uneori mai mult timp.
Bacteria atacă şi mugurii, florile femele şi mascule, care se înnegresc şi cad.Marile pagube
sunt provocate pe nuci, deoarece acestea nu mai prezintă valoare comercială.
Determinările s-au efectuat în două perioade ale anului(iunie-septembrie).Au fost analizate
peste 250 de organe(frunze si fructe).
Atacul s-a calculat sub forma procentuală (F℅), iar intensitatea a fost stabilită în mod
convenţional după o scară cu note de la 1 la 5 corespunzător la 5 clase de intensitate a atacului
după cum urmează:
Atacul(%) din organul atacat Clasa de intensitate
0-3% 1-foarte slab
3,1-10% 2-slab
10,1-25% 3-mijlociu
25,1-50% 4-puternic
50,1-100% 5-foarte puternic
Frecvenţa atacului pe frunze s-a observat a fi intre 8.0%( slabă) şi 14,5%( mijlocie).
Frecvenţa atacului pe fructe este catalogată de la 5.2%(slabă) şi 11.2%( mijlocie).
Atacul de bacterioză studiat la selecţiile de nuc, în judeţul Gorj, a prezentat valori
diferite. Frecvenţa atacului pe frunze este între 8,1% slabă( Bumbeşti-Jiu S18) şi 14,1%
mijlocie(Leleşti S29).( Tabelul 8.48) Un număr de 11 selecţii au prezentat o frecvenţă slabă, iar
un număr de 14 selecţii de nuc prezentau o clasă de intensitate mijlocie.. Frecvenţa atacului pe
fructe este între 6,0%( slabă) şi 11,2%( mijlocie).Clasă de intensitate slabă au prezentat 14
selecţii şi 11 selecţii clasa de intensitate mijlocie(Tabelul 73).

164
 Comportamentul selecţiilor la atacul de bacterioză
(Xanthomonas campestris pv juglandis)
la nivelul frunzelor şi fructelor( Gorj)
The behavior of the selections with the bacteriosis attack(Xanthomonas campestris pv
juglandis) on the line of the leaves and on the fruit ( Gorj)
Tabelul:8.48

Populaţia Selecţia Frecvenţa Clasa de Frecvenţa Clasa de

atacului pe intensitate atacului pe intensitate
frunze fructe
Alimpeşti S3 9.0 Slab 7.25 Slab
S7 14,0 Mijlociu 11.2 Mijolciu
S9 9.25 Slab 6.0 Slab
Baia de Fier S11 10.25 Mijlociu 10.5 Mijlociu
S13 8.75 Slab 6.5 Slab
S15 9.0 Slab 7.25 Slab
Bumbeşti Pitic S17 8.5 Slab 6.70 Slab
Bumbeşti Jiu S18 8.1 Slab 5.25 Slab
Bălăneşti S20 9.25 Slab 6.0 Slab
Bengeşti S21 8.75 Slab 5.25 Slab
Ciocadia
Crasna S23 12.0 Mijolciu 10.75 Mijlociu
S25 8.5 Slab 6.75 Slab
S27 10.25 Mijlociu 10.5 Mijlociu
Leleşti S29 14.1 Mijlociu 11,0 Mijlociu
Novaci S31 10.25 Mijlociu 10.50 Mijlociu
S33 12.0 Mijlociu 9.75 Slab
S35 14.0 Mijlociu 11.0 Mijlociu
Muşeteşti S37 8.25 Slab 7.5 Slab
Polovragi S39 12.0 Mijlociu 9.0 Slab
S41 14.0 Mijlociu 11.0 Mijlociu
S43 8.5 Slab 6.75 Slab
Runcu S45 9.25 Slab 6.0 Slab
Schela S47 10.25 Mijlociu 10.5 Mijlociu
Săcelu S49 12.0 Mijlociu 10.3 Mijlociu
Scoarţa S50 13.5 Mijlociu 10.5 Mijlociu

165
 Atacul bacteriozei(Xanthonomas campestris pv)
pe frunze la selecţiile de nuc din judeţul Gorj

13

12,8

12,6

12,4

mijlociu; 13
12,2

12

11,8 slab; 12

11,6

Figura

Atacul la bacterioză (Xanthomonas

campestris pv) pe fructe la selecţiile din
judeţul Gorj
Slab, 14
14
Mijlociu, 11
12
10
8
6
4
2
0
Slab Mijlociu

Figura

Atacul de bacterioză studiat la selecţiile de nuc, în judeţul Vâlcea în ceea ce priveşte

frecvenţa atacului pe frunze este între 8,2% ca find slabă( Costeşti S70) şi 14,0%
mijlocie(Berbeşti S59) Un număr de 6 selecţii de nuc au prezentat o clasă de intensitate slabă, iar
un număr de 10 selecţii de nuc prezentau clasa de intensitate mijlocie. Frecvenţa atacului pe
fructe este între 5,25%( slabă) şi 11,0%( mijlocie).Clasa de intensitate slabă au prezentat 9
selecţii şi 7 selecţii clasa de intensitate mijlocie(Tabelul 8.49).

166
 Comportamentul selecţiilor de nuc la atacul de bacterioză (Xanthomonas campestris pv
juglandis) la nivelul frunzelor şi fructelor
(Vâlcea)
The behavior of the selections with the bacteriosis attack(Xanthomonas campestris pv
juglandis) on the line of the leaves and on the fruit (Vâlcea)
Tabelul.8.49

Populaţia Selecţia Frecvenţa Clasa de Frecvenţa Clasa de

atacului pe intensitate atacului pe intensitate
frunze fructe
Stroieşti S53 12.0 Mijlociu 9.0 Slab
S55 10.2 Mijlociu 10.2 Mijlociu
S57 8.5 Slab 6.25 Slab
Berbeşti S59 14.0 Mijlociu 11.0 Mijlociu
Măldăreşti S61 9.2 Slab 6.0 Slab
S63 10.2 Mijlociu 10.5 Mijlociu
Vaideeni S65 12.0 Mijlociu 9.70 Slab
Costeşti S67 11.2 Mijlociu 10.2 Mijlociu
S69 13.5 Mijlociu 10.2 Mijlociu
S70 8.2 Slab 7.5 Slab
Horezu S71 10.5 Mijlociu 8.5 Slab
S73 12.0 Mijlociu 10.2 Mijlociu
S75 9.0 Slab 7.2 Slab
Slătioara S77 9.2 Slab 6.0 Slab
S80 12.0 Mijlociu 10.2 Mijlociu
Mateeşti S83 8.5 Slab 5.2 Slab

167
 Atacul de bacterioză(Xanthomonas campestris pv) pe
frunze la selecţiile de nuc din judeţul Vâlcea

Mijlociu, 10

10
9
8
7 Slab, 6

6
5
4
3
2
1
0
Slab Mijlociu

Figura

Atacul de bacterioză(Xanthomonas campestris

pv) pe fructe la selecţiile de nuc din judeţul
Vâlcea
Slab; 8

7,8

7,6

7,4

7,2 Mijlociu; 7

6,8

Figura

În judeţul Mehedinţi atacul de bacterioză studiat la selecţiile de nuc a prezentat valori

diferite. Astfel frecvenţa atacului pe frunze are valori cuprinse între 8,0%- slabă(Ponoarele S93)
şi 14,2%- mijlocie(Butoieşti S101). Astfel un număr de 8 selecţii prezintă o clasă de intensitate
slabă şi 7 selecţii o clasă de intensitate mijlocie. În ceea ce priveşte frecvenţa atacului pe fruncte

168
s-a încadrat între 5,2%-slabă şi 11,2%- mijlocie.Un număr de 9 selecţii prezentau clasa de
intensitate slabă şi 6 selecţii clasă de intensitate mijlocie(Tabelul 8.50).

Comportamentul selecţiilor de nuc la atacul de bacterioză

(Xanthomonas campestris pv juglandis) la nivelul frunzelor şi fructelor
( Mehedinţi)
The behavior of the selections with the bacteriosis attack(Xanthomonas campestris pv
juglandis) on the line of the leaves and on the fruit (Mehedinţi)
Tabelul: 8.50

Populaţia Selecţia Frecvenţa Clasa de Frecvenţa Clasa de

atacului pe intensitate atacului pe intensitate
frunze fructe
Isverna S85 14.0 Mijlociu 11.0 Mijlociu
S87 8.7 Slab 6.5 Slab
S89 9.2 Slab 6.0 Slab
Ponoarele S90 10.2 Mijlociu 8.5 Slab
S93 8.0 Slab 5.2 Slab
S95 12.0 Mijlociu 10.2 Mijlociu
Podeni S97 8.5 Slab 6.7 Slab
Bala S101 12.0 Mijlociu 10.7 Mijlociu
S103 9.25 Slab 6.0 Slab
S105 8.5 Slab 6.7 Slab
Butoieşti S107 14.2 Mijlociu 11.2 Mijlociu
S109 16.0 Mijlociu 12.0 Mijlociu
Floreşti S111 13.5 Mujlociu 10.7 Mijlociu
Iloviţa S113 8.2 Slab 7.5 Slab
Husnicioara S115 9.0 Slab 7.2 Slab

169
 Atacul de bacterioză( Xanthomonas campestris
pv) pe frunze la selecţiile de nuc în judeţul
Mehedinţi

slab, 8

7.8

7.6

7.4

7.2 mijlociu, 7

6.8

6.6

6.4
mijlociu slab

Figura

Atacul de bacterioză(Xanthomonas campestris pv

juglandis) pe fructe( Mehedinţi)

slab, 9

7 mijlociu, 6

0
mijlociu slab

Figura

170
Imagini cu atacul de bacterioză( Xanthomonas campestris pv) la selecţiile de nuc studiate
Images with the bacteriosis attack(Xanthomonas campestris pv) of the studied walnut
selections

171
 O boală periculoasă şi prezentă în ţara noastră este antracnoza nucului (Gnomonia
leptostyla). Mari pagube se produc la frunze (pete brune) cărora le poate determina căderea.
Boala atacă şi fructele pe care se formează pete mici de culoare închisă, care provoacă
deformarea acestora şi rămân mici.
Antracnoza nucului este o boală ce prezintă un grad ridicat de atac în zona studiată. Se manifestă
prin atacul său pe frunze şi fructe.
Pagubele produse de antracnoză sunt mult mai reduse din punct de vedere economic
decât cele produse de bacterioză, dar efectul creat prin pierderea frunzelor şi calitatea fructelor,
majorează substanţial pierderile totale la selecţiile de nuc.
În ceea ce priveşte comportamentul selecţiilor de nuc la atacul de antracnoză( Gnomonia
leptostyla) în judeţul Gorj atacul pe frunze a fost de 7,0%(Bumbeşti-Jiu S118) şi 8,7%(Crasna
S23, Polovragi S39). Atacul pe fructe a fost de 3,6%(Baia de Fier S15) şi3,9%(Alimpeşti S9,
Bumbeşti-Piţic S17, Crasna S27, Novaci S31). (Tabelul:8.51)

172
Comportamentul selecţiilor de nuc la atacul de antracnoză(Gnomonia leptostyla) la
nivelul frunzelor şi fructelor(Gorj)
The behavior of the walnut selections with the anthracnose attak
(Gnomonia leptostyla) on the line of the leaves and the fruit ( Gorj)
Tabelul :8.51

Populaţia Selecţia Atac de Antracnoză

(Gnomonia leptostyla)
Frunze Fructe
% %
Alimpeşti S3 7,2 3,8
S7 7,2 3,8
S9 7,6 3,9
Baia de Fier S11 7,6 3,8
S13 7,0 3,7
S15 7,6 3,6
Bumbeşti -Pitic S17 7,2 3,9
Bumbeşti- Jiu S18 7,0 3,7
Bălăneşti S20 7,6 3,7
Bengeşti -Ciocadia S21 7,0 3,7
Crasna S23 8,7 3,8
S25 7,6 3,7
S27 7,2 3,9
Leleşti S29 7,2 3,8
Novaci S31 7,2 3,9
S33 8,7 3,8
S35 7,2 3,8
Muşeteşti S37 7,2 3,7
Polovragi S39 8,7 3,8
S41 7,6 3,8
S43 7,2 3,8
Runcu S45 7,6 3,7
Schela S47 7,2 3,8
Săcelu S49 8,7 3,8
Scoarţa S50 8,7 3,8

173
 Comportamentul selecţiilor de nuc la atacul de antracnoză( Gnomonia leptostyla) în
judeţul Vâlcea atacul pe frunze a oscilat între 7,1%(Stroieşti S55,Costeşti S67, Horezu S71) şi
9,7%(Vaideeni S65). Atacul pe fructe a fost de 3,7%(Stroieşti S55, Măldăreşti S61, Costeşti S67,
Horezu S71 ) şi 3,9%( Măldăreşti S63, Vaideeni S65, Horezu S75, Slătioara S77, Mateeşti S83).
(Tabelul:8.52)
Comportamentul selectţilor de nuc la atacul de antracnoză
(Gnomonia leptosyla) la nivelul frunzelor şi fructelor în judeţul Vâlcea
The behavior of the walnut selections with the anthracnose attak
(Gnomonia leptostyla) on the line of the leaves and the fruit ( Vâlcea)
Tabelul:8.52
Populatia Selectia Atac de antracnoză
(Gnomonia leptostyla)
Frunze % Fructe %

Stroieşti S53 8,7 3,8

S55 7,1 3,7
S57 7,2 3,8
Berbesşti S59 7,2 3,8
Măldăreşti S61 7,6 3,7
S63 7,2 3,9
Vaideeni S65 9,7 3,9
Costeşti S67 7,1 3,7
S69 8,7 3,8
S70 7,2 3,9
Horezu S71 7,1 3,7
S73 8,7 3,8
S75 7,6 3,9
Slătioara S77 7,6 3,9
S80 8,7 3,8
Mateeşti S83 7,2 3,9

174
 În ceea ce priveşte comportamentul selecţiilor de nuc la atacul de antracnoză( Gnomonia
leptostyla) în judeţul Mehedinţi atacul pe frunze a fost între 7,2%( Isverna S85) şi 8,7%(
Ponoarele S95, Bala S101, Iloviţa S113). Atacul pe fructe a fost de 3,7%(Isverna S87,Bala S103,
Husnicioara S115) şi 3,9%( Isverna S89, Ponoarele S93, Podeni S97, Bala S105). (Tabelul:8.53)

Comportamentul selecţiilor de nuc la atacul de antracnoză(Gnomonia leptostyla)

la nivelul frunzelor şi fructelor în judeţul Mehedinţi
The behavior of the walnut selections with the anthracnose attak
(Gnomonia leptostyla) on the line of the leaves and the fruit (Mehedinţi )
Tabelul:8.53
Populaţia Selecţia Atac de Antracnoză
(Gnomonia leptostyla)
Frunze Fructe
% %
Isverna S85 7,2 3,8
S87 7,2 3,7
S89 7,6 3,9
Ponoarele S90 7,2 3,8
S93 7,2 3,9
S95 8,7 3,8
Podeni S97 7,2 3,9
Bala S101 8,7 3,8
S103 7,6 3,7
S105 7,2 3,9
Butoieşti S107 7,2 3,8
S109 7,8 3,8
Floreşti S111 7,2 3,8
Iloviţa S113 8.7 3,8
Husnicioara S115 7,6 3,7

175
8.2.5.2.La dăunători
8.2.5.2. To pests
În ceea ce priveşte atacul viemelui fructelor(Cydia pomonela) la nuc nu a fost foarte
mare, ceea ce a rezultat că producţia de nuci nu a fost afectată din punct de vedere economic în
procent mare.
.Fluturii mici apar la sfârşitul lunii mai-inceputul lunii iunie. Femela este activă la
sfârşitul zilei, la temperaturi mai mari de 16˚C, după împerechere, aceasta depune ouăle pe
frunze sau fructe.
După evoluţia embrionară, care durează 18 zile, apar omizile, care se deplasează 3-4 zile
apoi pătrund în fructe pe al căror conţinut îl consumă şi ating dezvoltarea completă în
aproximativ 4 săptămâni. Larvele părăsesc apoi nucile, căzând pe sol înainte de a ajunge la
maturitate.
Adesea, unele larve ajunse pe sol ţes un cocon unde rămân până în primăvară, altele
traversează stadiul de nimfă şi dau naştre adulţilor generaţiei următoare de omizi ce atacă nucile
în luna iulie şi august.La nuc penetrarea fructelor este mai greoaie, pătrunderea se face la sudura
valvelor.

176
 8.3. RELAŢIILE NUClLUI ÎN RAPORT CU FACTORII DE MEDIU DIN ZONA DE
NORD A OLTENIEI
8.3. THE WALNUT RELATIONS REPORTED TO THE ENVIRONMENT FACTORS IN
THE NORTH AREA OF OLTENIA

Din analiza datelor obţinute se constată că producţia medie a tuturor selecţiilor pentru
fiecare an a fost diferită. Diferenţele majore de producţie pot fi puse pe seama lipsei de umiditate
din sol din anul 2008 (493,3 mm/an), mai reduse cu 250 mm decât nivelul mediu anual de
precipitaţii. În plus se constată că în lunile: ianuarie (12,7 mm), februarie (3,2 mm), martie (13,5
mm) şi august (0 mm) nivelul lunar al precipitaţiilor a fost extrem de redus faţă de media lunară
multianuală şi a coincis cu fenomenul de înflorire şi de creştere al nucilor.
Totodată temperatura medie anuală înregistrată în anul 2008 a fost de 11,7° C, cu 1,5° C
mai ridicată decât ceilalţi ani. Cele doua elemente climatice au influenţat negativ producţia de
fructe din anul 2008 şi au condus la reducerea producţiei medii Nucul creşte şi rodeşte
corespunzător în zonele în care temperatura medie anuală din mai până în septembrie, este de 8-
11˚C, cu ierni blânde şi veri călduroase.
Pentru nuc temperaturile mai mari de 35C˚ sunt dăunătoare, deoarece duc la arsuri pe
frunze şi pe fructe, deprecierea miezului, căderea amenţilor, şi debilitatea pomilor. O bună
aprovizionare cu apă ponderează însă efectele temperaturilor ridicate.
În ceea ce privesc temperaturile scăzute, pentru a putea creşte bine nucii necesită 1000-
1500 ore de temperaturi scăzute (mai mici de 7C˚).În perioada de repaus profund, pot suporta
temperaturi negative cuprinse între -24 şi -27C˚ fără consecinţe grave. În funcţie de locul unde
cresc, nucii crescuţi pe terasele râurilor şi cei de pe fundul văilor, suferă adesea daune severe
datorate îngheţurilor de primăvară comparativ cu aceia situaţi pe coline, mai afectate fiind
genotipurile cu dezmugurire timpurie. Cei mai sensibili la îngheţurile târzii sunt amenţii şi
mugurii micşti.
Zona de Nord a Olteniei asigură condiţii de lumină pentru creşterea şi rodirea nucului.
Durata de strălucire a soarelui însumează 800-1100 ore în perioada diferenţierii mugurilor micşti
şi 110-1800 ore în perioada creşterii şi maturării fructelor, sufiecientă pentru desfăşurarea
normală a proceselor de creştere şi fructificare. Durata de srălucire a soarelui influenţează
creşterea şi fructificarea, iar în ţara noastră oscilează între 1874 şi 2327 ore, din care în perioada
aprilie – septembrie este de 1400 – 1700 ore. Asigurarea luminii este dependentă de densitatea
plantelor şi forma de coroană.

177
 Cele două aspecte semnalate cu privire la precipitaţiile lunare şi anuale în zona de Nord a
Olteniei au influenţat în mod major calitatea fructelor la selecţiilede nuc şi s-au observat
diferenţe majore de producţie.Astfel climatul umed şi rece din perioada înfloritului, eliberării
polenului şi fecundării, poate spăla polenul din aer, reduce substanţial legarea fructelor şi
favorizează atacul bacteriozei nucului (Xanthomonas campestris p.v. juglandis), recolta putând
fi compromisă aproape integral.

178
8.4. PREZENTAREA UNOR SELECŢII DE NUC VALOROASE ÎN ZONA DE NORD A
OLTENIEI
8.4. WALNUT PRESENTATION OF VALUABLE SELECŢIONS IN THE NORTH OF
OLTENIA
În România, nucul a fost cultivat pe cele mai degradate terenuri cu scop de combatere a
eroziunii solului iar producţia de nuci a provenit de la pomii răzleţi.
Inconvenientele au fost majore pentru cultura nucului în ţara noastră, deoarece nu a
asigurat o producţie constantă şi fructe uniforme. Calitatea fructelor era slabă iar preţul de
valorificare scăzut.
În prezent, se pune problema intrării în competiţie cu fructele din alte ţări, cultura
nucului are nevoie de modernizare, în primul rând prin amplasarea acesteia în zone de mare
favorabilitate, concomitent cu utilizarea unui sortiment de nuci valoroase din punct de vedere
economic care să asigure o bună productivitate.
Alegerea selecţiilor a avut în vedere următoarele criterii
a-biologice şi agronomice:
-înflorirea medie sau tardivă a ambelor tipuri de flori;
-asigurarea unui potenţial de fructificare ridicat şi constant an de an
-selecţiile de nuci prezintă fructe care corespund calitativ standardelor comerciale
(mărime, greutate, uniformitate, randament în miez, uşurinţa spargerii cojii, gustul şi culoarea
miezului, etc);
-bună adaptare la codiţiile de climă şi sol;
-rezistenţă mare la principalele boli.
b-destinaţia producţiei:
-pentru consum direct de masă (precocitate de maturare, calibrul fructelor minim
32mm, miez cu tegument deschis şi gust bun, etc);
-pentru industrializare (randament ridicat în miez, forma rotundă a fructului, coaja
să se spargă relativ uşor, miez de culoare galben – deschis).
Evaluările s-au făcut în funcţie de aceste criterii generale,la cele 56 selecţii studiate,dar şi
de modul de comportare a acestora în condiţiile pedo-climatice în zona de Nord a Olteniei.

179
 1.Nr. Crt.:1
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia: Baia de Fier- Gorj
4.Selecţia:S11
5.Populaţia:Baia de Fier

POMUL:
Vigoarea:mare
Forma coroanei:globuloasă
Culoarea lăstarilor: cafenie
Modul de creştere a lăstarilor: drept drep drt

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule:23/04-30/04
Epoca înflorit a florilor femele:26/04-8/05
Tipul dichogamiei. protandru
Tipul de fructificare. terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 39,5mm
Forma fructului:ovate
Sudura valvelor:mijlocie
Grosimea cojii:1,7mm
Modul de eliberare a miezului:uşor
Culoarea miezului:galben închis
Gustul miezului:bun
Randamentul în miez: 48,5%
Comportarea la bacterioză:mijlociu

180
 1.Nr. Crt.:2
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:Alimpeşti- Gorj
4.Selecţia: S69
5.Populaţia:Alimpeşti

POMUL
Vigoarea: mare
Forma coroanei: semierectă
Culoarea lăstarilor: cafenie
Modul de creştere a lăstarilor:drept

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule:29/04-8/05
Epoca înflorit a florilor femele:23/04-4/05
Tipul dichogamiei. protogin
Tipul de fructificare.terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 35,7mm
Greutate miez: 5,5g
Forma fructului:ovate
Sudura valvelor:mijlocie
Grosimea cojii:1,5mm
Modul de eliberare a miezului:moderat
:Culoarea miezului:galben deschis
Gustul miezului: Bun
Randamentul în miez: 48,7%
Comportarea la bacterioză: slab

181
 Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia>Baia de Fier: Bbai
4.Selecţia:S13
5.Populaţia:Baia de Fier b

POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: etalată
Culoarea lăstarilor: cafenie
Modul de creştere a lăstarilor:drept

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 27/04-12/05
Epoca înflorit a florilor femele: 17//04-30/04
Tipul dichogamiei:protogin
Tipul de fructificare: terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului:36,8mm
Forma fructului:rotunde
Sudura valvelor:slabă
Grosimea cojii:1,8mm
Modul de eliberare a miezului:uşor
Culoarea miezului: galben deschis
Gustul miezului:bun
Randmentul în miez: 49,9%
Comportarea la bacterioză: slab

182
 1.Nr. Crt.:3
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia: Bumbeşti-Piţic- Gorj
4.Selecţia: S17
5.Populaţia:Bumbeşti-Piţic

POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: globuloasă
Culoarea lăstarilor:cafenie
Modul de creştere a lăstarilor drept

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule:28/04-9/05
Epoca înflorit a florilor femele:9/05-21/05
Tipul dichogamiei: protandru
Tipul de fructificare.terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 35,7mm
Forma fructului:ovate
Sudura valvelor:slabă
Grosimea cojii:1,7mm
Modul de eliberare a miezului:moderat
Culoarea miezului: galben închis
Gustul miezului:bun
Randamentul în miez:48,7%
Comportarea la bacterioză: slab

183
 1.Nr. Crt.:4
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:Bălăneşti- Gorj
4.Selecţia: S20
5.Populaţia: Bălăneşti

POMUL:
Vigoarea :mare
Forma coroanei: etalată
Culoarea lăstarilor:cafenie
Modul de creştere a lăstarilor.drept

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule:23/04-6/05
Epoca înflorit a florilor femele:19/04-1/05
Tipul dichogamiei:protogin
Tipul de fructificare. terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului:39,5mm
Forma fructului:scurt trapezoidală
Sudura valvelor:mijlocie
Grosimea cojii:1,8mm
Modul de eliberare a miezului:moderat
Culoarea miezului:galben deschis
Gustul miezului: Bun
Randamentul în miez: 47,2%
Comportarea la bacterioză: slab

184
 1.Nr. Crt.:5
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:Polovragi-Gorj
4.Selecţia:S41
5.Populaţia:Polovragi

POMUL:
Vigoarea : mare mar ma…
Forma coroanei: semierectă
Culoarea lăstarilor:cafenie
Modul de creştere a lăstarilor: drept

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 20/04-28/04
Epoca înflorit a florilor femele:24/04-9/05
Tipul dichogamiei: protogin
Tipul de fructificare: terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 38,0mm
Forma fructului:scurt trapezoidală
Sudura valvelor:slabă
Grosimea cojii:1,5mm
Modul de eliberare a miezului:uşor
Culoarea miezului: galben deschis
Gustul miezului:bun
Randamentul în miez: 49,5%
Comportarea la bacterioză: mijlociu

185
 1.Nr. Crt. :6
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:Polovragi-Gorj
4.Selecţia S39
5.Populaţia Polovragi S39
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea mare
Forma coroanei globuloasă
Culoarea lăstarilor. cafenie
Modul de creştere a lăstarilor :drept

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 28/04-9/05
Epoca înflorit a florilor femele:9/05-21/05
Tipul dichogamiei: protandru

Tipul de fructificare. terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 38,5mm
Forma fructului:rotunde
Sudura valvelor:slabă
Grosimea cojii:1,7mm
Modul de eliberare a miezului:uşor
Culoarea miezului:galben deschi
Gustul miezului:bun
Randamentul în miez:49,6%
Comportarea la bacterioză: slab

186
 1.Nr. Crt.7
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:Scoarţa-Gorj
4.Selecţia:S50
5.Populaţia :Scoarţa

POMUL:
Vigoarea :
Forma coroanei . globuloasă
Culoarea lăstarilor: cafenie
Modul de creştere a lăstarilor: .drept

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 23/04-6/05
Epoca înflorit a florilor femele:19/04-1/05
Tipul dichogamiei: protogin
Tipul de fructificare.terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 39,3mm
Forma fructului:rotunde
Sudura valvelor:slabă
Grosimea cojii:1,8mm
Modul de eliberare a miezului:moderat
Culoarea miezului:cafeniu
Gustul miezului:bun
Randamentul în miez: 47,5%
Comportarea la bacterioză: mijlociu

187
 Nr. Crt.:8
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia Săcelu-Gorj Săcelu
4.Selecţia:S49
5.Populaţia:Săcelu

POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: etalată
Culoarea lăstarilor: cafenie deschisă
Modul de creştere a lăstarilor:

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 15/04-23/04
Epoca înflorit a florilor femele: 19/04-29/04
Tipul dichogamiei:protogin
Tipul de fructificare: terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului:35,7mm
Forma fructului:ovate
Sudura valvelor:mijlocie
Grosimea cojii:1,6mm
Modul de eliberare a miezului:uşor
Culoarea miezului:galben închis
Gustul miezului:bun
Randmentul în miez: 46,3%
Comportarea la bacterioză: mijlociu

188
 Nr. Crt.:9
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia: Polovragi-Gorj:
4.Selecţia:S43
5.Populaţia:Polovragi

POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: etalată
Culoarea lăstarilor: cafenie deschisă
Modul de creştere a lăstarilor:drept

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 23/04-30/04
Epoca înflorit a florilor femele: 26/04-8/05
Tipul dichogamiei:protandru
Tipul de fructificare: terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 35,8mm
Forma fructului:larg trapezoidală
Sudura valvelor: mijlocie
Grosimea cojii:1,5mm
Modul de eliberare a miezului:moderat
Culoarea miezului: galben închis
Gustul miezului: bun
Randmentul în miez: 49,4%
Comportarea la bacterioză: slab

189
 Nr. Crt.:10
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:Novaci-Gorj
4.Selecţia:S33
5.Populaţia:Novaci

POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: etalată
Culoarea lăstarilor: cafenie
Modul de creştere a lăstarilor:drept

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 23/04-6/05
Epoca înflorit a florilor femele: 16/04-30/04
Tipul dichogamiei:protogin
Tipul de fructificare: terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 42,3mm
Forma fructului:lung-trapezoidală
Sudura valvelor: mijlocie
Grosimea cojii:1,9mm
Modul de eliberare a miezului:uşor
Culoarea miezului:galben închis
Gustul miezului:bun
Randmentul în miez: 49,1%
Comportarea la bacterioză: slab

190
POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: semierectă
Culoarea lăstarilor: cafenie
Modul de creştere a lăstarilor:

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 21/04-7/05
Epoca înflorit a florilor femele: 20/04-3/05
Tipul dichogamiei:protandru
Tipul de fructificare: terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului:35,5mm
Forma fructului:
Sudura valvelor: slabă
Grosimea cojii:1,8mm
Modul de eliberare a miezului:moderat
Culoarea miezului:galben închis
Gustul miezului:bun
Randmentul în miez:48,3%
Comportarea la bacterioză:mijlociu

191
 1.Nr. Crt.:2
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:Schela- Mehedinţi
4.Selecţia:S47
5.Populaţia:Schela
6.Numărul indivizilor :30

POMUL:
Vigoarea mare
Forma coroanei:globuloasă
Culoarea lăstarilor: cafenie
Modul de creştere a lăstarilor :
ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule:23/04-6/05
Epoca înflorit a florilor femele:19/04//-1/05
Tipul dichogamiei:protogin
Tipul de fructificare .terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului:39,0mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:mijlocie
Grosimea cojii:1,8mm
Modul de eliberare a miezului:moderat
Culoarea miezului:cafeniu
Gustul miezului: bun
Randamentul în miez: 47,0%
Comportarea la bacterioză mijlociu

192
1.Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:
4.Selecţia. S37
5.Populaţia:
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea :
Forma coroanei: semierectă
Culoarea lăstarilor cafenie
Modul de creştere a lăstarilor:

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule:15/04-23/04
Epoca înflorit a florilor femele:19/04-29/04
Tipul dichogamiei: protandru
Tipul de fructificare. terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 35,5mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:slabă
Grosimea cojii:1,9mm
Modul de eliberare a miezului:moderat
Culoarea miezului:cafeniu
Gustul miezului:bun
Randamentul în miez:
Comportarea la bacterioză: slab

193
 1.Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:
4.Selecţia:S
5.Populaţia:
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: etalată
Culoarea lăstarilor: cafenie deschisă
Modul de creştere a lăstarilor:

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 27/04-10/05
Epoca înflorit a florilor femele: 19/04-8/05
Tipul dichogamiei:protogin
Tipul de fructificare: terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului:35,6mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:slabă
Grosimea cojii:1,5mm
Modul de eliberare a miezului:uşor
Culoarea miezului: galben deschis
Gustul miezului:bun
Randmentul în miez: 49,1%
Comportarea la bacterioză: slab

194
 1.Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:
4.Selecţia:S
5.Populaţia:
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: globulosă
Culoarea lăstarilor: cafenie
Modul de creştere a lăstarilor:

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 27/04-12/05
Epoca înflorit a florilor femele: 16/04-30/04
Tipul dichogamiei:protandru
Tipul de fructificare: terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului:42,3mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:mijlocie
Grosimea cojii:1,8mm
Modul de eliberare a miezului:moderat
Culoarea miezului:cafeniu
Gustul miezului:bun
Randmentul în miez: 49,3%
Comportarea la bacterioză: mijlociu

195
 1.Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:
4.Selecţia:S
5.Populaţia:
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: etalată
Culoarea lăstarilor: cafenie deschisă
Modul de creştere a lăstarilor:

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 27/04-12/05
Epoca înflorit a florilor femele: 16/04-30/04
Tipul dichogamiei:protandru
Tipul de fructificare: terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 43,8mm
Forma fructului:
Sudura valvelor: mijlocie
Grosimea cojii:1,7mm
Modul de eliberare a miezului: moderat
Culoarea miezului: galben închis
Gustul miezului: bun
Randmentul în miez: 48,0%
Comportarea la bacterioză: slab

196
 1.Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:
4.Selecţia:S
5.Populaţia:
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: globuloasă
Culoarea lăstarilor: cafenie
Modul de creştere a lăstarilor:
ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 27/04-8/05
Epoca înflorit a florilor femele: 24/04-8/05
Tipul dichogamiei:protandru
Tipul de fructificare: terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului:42,5mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:mijlocie
Grosimea cojii:1,7mm
Modul de eliberare a miezului:uşor
Culoarea miezului:galben deschis
Gustul miezului:bun
Randmentul în miez:49,6%
Comportarea la bacterioză:mijlociu

197
 1.Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:
4.Selecţia:S
5.Populaţia:
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: etalată
Culoarea lăstarilor: cafenie deschisă
Modul de creştere a lăstarilor:

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 23/04-30/04
Epoca înflorit a florilor femele: 26/04-8/05
Tipul dichogamiei:protandru
Tipul de fructificare: terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului:42,5mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:mijlocie
Grosimea cojii:1,7mm
Modul de eliberare a miezului:moderat
Culoarea miezului:galben închis
Gustul miezului:bun
Randmentul în miez:49,6%
Comportarea la bacterioză:mijlociu

198
 1.Nr. Crt.
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:
4.Selecţia:S
5.Populaţia:
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: globuloasă
Culoarea lăstarilor: cafenie
Modul de creştere a lăstarilor:

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 15/04-8/05
Epoca înflorit a florilor femele: 23/04-4/05
Tipul dichogamiei:protandru
Tipul de fructificare: terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului:39,0mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:mijlocie
Grosimea cojii:1,8mm
Modul de eliberare a miezului: moderat
Culoarea miezului: cafeniu
Gustul miezului:bun
Randmentul în miez:47,2%
Comportarea la bacterioză:slab

199
 1.Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:
4.Selecţia: S83
5.Populaţia:
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: globuloasă
Culoarea lăstarilor: cafenie
Modul de creştere a lăstarilor:

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule:26/04-10/05
Epoca înflorit a florilor femele:20/04-4/05
Tipul dichogamiei protandru
Tipul de fructificare.terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 35,7mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:mijlocie
Grosimea cojii:1,7mm
Modul de eliberare a miezului:moderat
Culoarea miezului:galben închis
Gustul miezului:bun
Randamentul în miez:
Comportarea la bacterioză: slab

200
 1.Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia: Bala –Mehedinţi
4.Selecţia: S101
5.Populaţia:
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea mare
Forma coroanei : etalată
Culoarea lăstarilor: cafenie
Modul de creştere a lăstarilor:

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule:21/04-7/05
Epoca înflorit a florilor femele:20/04-7/05
Tipul dichogamiei. protogin
Tipul de fructificare: terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 39,5mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:slabă
Grosimea cojii:1,5mm
Modul de eliberare a miezului:uşor
Culoarea miezului:galben deschis
Gustul miezului: Bun
Randamentul în miez: 47,7%
Comportarea la bacterioză: mijlociu

201
 1.Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:
4.Selecţia: S107
5.Populaţia:
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea :
Forma coroanei: globuloasă
Culoarea lăstarilor: cafenie
Modul de creştere a lăstarilor:
ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 23/04-6/05
Epoca înflorit a florilor femele:19/04-1/05
Tipul dichogamiei:protogin
Tipul de fructificare:terminal

FRUCTUL
Mărimea fructului: 39,0mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:slabă
Grosimea cojii:1,5mm
Modul de eliberare a miezului:uşor
Culoarea miezului:galben deschi
Gustul miezului:bun
Randamentul în miez: 47,4%
Comportarea la bacterioză: mijlociu

202
 1.Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:
4.Selecţia S115
5.Populaţia:
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: semierectă
Culoarea lăstarilor: cafenie deschisă
Modul de creştere a lăstarilor:
ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule:28/04-9/05
Epoca înflorit a florilor femele: 9/05-21/05
Tipul dichogamiei: protandru
Tipul de fructificare. terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 39,5mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:mijlocie
Grosimea cojii:1,5mm
Modul de eliberare a miezului:moderat
Culoarea miezului:galben închis
Gustul miezului:bun
Randamentul în miez: 48,6%
Comportarea la bacterioză: slab

203
 1.Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:
4.Selecţia: S113
5.Populaţia:
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea :
Forma coroanei: globuloasă
Culoarea lăstarilor: cafenie
Modul de creştere a lăstarilor:

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 27/04-10/5
Epoca înflorit a florilor femele:19/04-8/05
Tipul dichogamiei: protogin
Tipul de fructificare. terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 35,9mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:mijlocie
Grosimea cojii:1,8mm
Modul de eliberare a miezului:moderat
Culoarea miezului:galben deschis
Gustul miezului:bun
Randamentul în miez: 45,5%
Comportarea la bacterioză: slab

204
 1.Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:
4.Selecţia. S97
5.Populaţia:
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea :
Forma coroanei : globuloasă
Culoarea lăstarilor:cafenie
Modul de creştere a lăstarilor:

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule:15/04-23/04
Epoca înflorit a florilor femele:19/04-29/04
Tipul dichogamiei: protogin
Tipul de fructificare.terminală
FRUCTUL
Mărimea fructului: 38,5mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:mijlocie
Grosimea cojii:1,8mm
Modul de eliberare extragere a miezului:moderat
Culoarea miezului:galben deschis
Gustul miezului:bun
Randamentul în miez: 49,6%
Comporta

205
 1.Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:
4.Selecţia: S93
5.Populaţia:
6.Numărul indivizilor:

POMUL:
Vigoarea mare
Forma coroanei : globuloasă
Culoarea lăstarilor:cafenie
Modul de creştere a lăstarilor:

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule:27/04-15/05
Epoca înflorit a florilor femele:7/05-19/05
Tipul dichogamiei: protandru
Tipul de fructificare. terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 42,3mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:mijlocie
Grosimea cojii:1,8mm
Modul de eliberare a miezului: moderat
Culoarea miezului:galbenînchis
Gustul miezului:bun
Randamentul în miez: 49,3%
Comportarea la bacterioză: slab

206
 1.Nr. Crt.:
2.Specia:Juglans regia.L
3.Locaţia:
4.Selecţia:S
5.Populaţia:

POMUL:
Vigoarea : mare
Forma coroanei: etalată
Culoarea lăstarilor: cafenie deschisă
Modul de creştere a lăstarilor:

ÎNFLORITUL:
Epoca înflorit a florilor mascule: 20/04-28/04
Epoca înflorit a florilor femele: 24/04-9/05
Tipul dichogamiei:protogin
Tipul de fructificare.terminală

FRUCTUL
Mărimea fructului: 35,5mm
Forma fructului:
Sudura valvelor:slabă
Grosimea cojii:1,7mm
Modul de eliberare a miezului:moderat
Culoarea miezului:galben deschis
Gustul miezului:bun
Randmentul în miez:47,5%
Comportarea la bacterioză: sllabă

207
Bibliografie

1. Achim Gh., Botu I., 1996 -,,Selecţii de perspectivă la nuc (Juglans regia) din zona
Vâlcea”.Lucrările Ştiinţifice ale I.C.P.P. vol.18. p.142-153;
2. Achim Gh., Botu I., 1999 -,,Results in walnut propagation by using different methods”;
3. Achim Gh,. 2000 -,,Comportarea unor soiuri şi elite de nuc la altoire în Zona Vâlcea”.
Sesiunea Anuală de Referate şi Comunicări Ştiinţificea a ICPP., Piteşti Septembrie 2000
(poster);
4. Alexandri Al., Eftimie Gheorghiu, Elisabeta Stoian, Manolescu T., 1963- Cercetări asupra
arsurii bacteriene a puieţilor de nuc. Lucrări ştiinţifice I.C.H.V. vol. VI.
5. Alvisi F., 1994 – Situazione attualee Prospettive per la Nocciola, III Intern. Congr. On
Hazelnut Alba Italy, 131-157.
6. Amzăr Gh., Meza N., Manughevici Ana Rodica, Iftimie D., 1974 – Zonarea culturii nucului în
funcţie de condiţiile ecologice din România. Rev.de Horticultură şi Viticultură nr.12.
7. Akça Y., Sen S. Mehmet, 1997 -,,The relationship between dichogamy and yield – nut
characteristics in Juglans regia L.” IIIrd International Walnut Congress, Alcobaca, Portugal, ISHS
Acta Horticulturae N.442, Abstracts, www.actahort.org/books/442/;
8. Akça Y., Sen S. Mehmet, Celep C., 1999 -,,A Study on the selection of superior walnut types,
with lateral bud fruitfulness and maximum of nuts per cluster”, IV International Walnut
Symposium, Bordeaux, France, ISHS Acta Horticulturae N. 544., Abstracts,
www.actahort.org/books/544/
9. Aleta N., Ninot A., Moragrega C., Llorente I., Montesinos E., 1999, -,,Blight sensitivity of
Spanith selections of J.regia”, IV International Walnut Symposium, Bordeaux, France, I.S.H.S.
Acta Horticulturae N544., Abstracts, www.actahort.org/books/544/;
10. Aleta N., Ninot A., 1997, - Field evaluation of Juglans regia L. selected clones from seedling
populations of Mediterranean and Atlantic coast”, IIIrd International Walnut Congress, Alcobaca
Portugal, I.S.H.S. Acta Horticulturae N.442, Abstracts, www.actahort.org/books/442/
11. Aleta N., and Ninot A., 1993 -,,Exploration and evaluation of Spanish native walnut (Juglans
regia L.) population in Catalunia and Galicia”, IInd International Walnut Meeting, Tragona,
Spain, I.S.H.S. Acta Horticulturae N. 3111, Abstract, www.actahort.org/books/311/
12. Anania G., Aiello F., 1997 -,,Old problems and recent trends in nut production trade in Italy”
FAO –CIHEAM Nucis – Newsletter, N.6, p. 3-4.

208
13. Andrienko MV.Zatokovy F.T.Satina LF., 1990-,,Walnut in Ukraine”, Ist International
Sympozium on Walmut Culture, Budapest, Hungary, ISHS Acta Horticulturae Abstract,
www.actahort.org/books/284/;
14. Atefi J., 1999,..Comparison of some promising Iranian walnut clones and foreign
varieties”IV International Walnut Symposium Bordeaux, France, I.S.H.S. Acta Horticulturae
N.544., Abstracts www.actahort.org/books/544/;
15. Atefi J., 1997,,,Study on phonological and pomological characters on walnut promissing
clones in Iran” IIIrd International Walnut Congress Alcobaca, Portugal, ISHS Acta Horticulturae
N.442, Abstract www.actahort.org/books/442/;
16. Atefi J., 1993, -,,Evaluation of walnut genitypes in Iran”, Acta Horticulturae N.311,
www.actahort.org/books/311/;
17. Belisario A., Are M., Palangio C.S., Zoina A., 1997,,,Walnut blight resistance in the Juglans
genus”, IIIrd International Walnut Congress Alcobaca, Portugal, I.S.H.S. Acta Horticulturae N.
442, Abstracts, www.actahort.org/books/442/;
18. Bergougnoux F. ş.a.-1975 -,,Le Noyer” – INVUFLEC.
19. Blaja D., ş.a – 1964 – Cultura nucului şi posibilităţilr de extindere în Oltenia. Revista
Grădina, via şi livada, nr.9;
20. Blaja D., ş.a. – 1984 – Soiuri noi create la SCPP Tg. Jiu, Novaci. Şuşiţa, Peştişani, Victoria.
În lucrarea : 25 de ani de activitatea a Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Tg.Jiu, 1984;
21. Botu M., Achim Gh., 2001 -,,Realităţi şi perspective în cultura nucului”, Revista Hortinform,
N. 6;
22. Botu I., Botu M., Achim Gh., 2000, - CULTURA NUCULUI ÎN EXPLOATAŢII
NUCICOLE MODERNE”, Editura Phoenix, Braşov, 175p., ISBN 973-85474-2-3;
23. Botu I., Botu M., Achim Gh., 2001, - Cultura nucului în exploataţii nucicole moderne. Edit.
Phoenix, Braşov;
24. Botu I., Botu M., 1997- Metode şi tehnici de cercetare în pomicultură”, Editura Conphys,
327p., ISBN 973-9334-08-03;
25. Botu M., 1998, -,,Nut crop situation in Romania” FAO –CIHNEAM Nucis Newsletter,
N.7.p.23-24;
26. Botu M., Tudor M., 2005 – Comportarea unor soiuri de nuc în procesele de creştere şi
fructificare în zona subcarpatică a Olteniei. Ses. Ştiinţifică de Referate ICDP Piteşti – ASAS
Bucureşti;
27. Botu M., Tudor M., Papachatzis A., - 2010 – Evaluation of Some Walnut Cultivars with
Different Bearing Habits in the Ecological Conditions of Oltenia România, Proc. VIth Intl.

209
Walnut Symposium, Ed. D.L. McNeil, ISHS, Acta Horticulturae no. 861; 119-126. ISSN 0567-
7572 (Indexare în ISI Web of Science şi Bazele de Date Internaţionale Reprezentative-
AGRICOLA şi CAB Abstracts®);
28. Branişte N., Drăgoi D., 1999 -,,Ghidul pomicultorului”, Editura Paralela 45, Piteşti, p. 8-17,
89-94;
29. Branişte N., Budan S., Chiţu E., Mădălina Militaru, Mădălina Butac, Marin Fl.-Cr., 2002 –
Comportarea unor specii pomicole în condiţiile îngheţurilor timpurii şi târzii de primăvară „
Lucrări Ştiinţifice ICDP Mărăcineni – Argeş, vol.XXI, pag 245-254;
30. Branişte N. şi colab., 2000, -,,Catalogul resurselor genetice din pomicultură, existente în
colecţiile din România, ICDP Mărăcineni (uz intern); Marin Fl. Cr. – Lista genotipurilor de
nuc”, p.55-56;
31. Branişte N. şi colab., 2000 -,,Soiuri şi portaltoi de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşun create în
România în perioada 1967-1999”, ICDP Mărăcineni (uz intern); 21. Marin Fl.Cr. -,,Soiuri de nuc
omologate în România în perioada 1967- 1999”, p.15-16;
32. Catlin B.P., Schreadear R.W., 1985 – Root Physiology and Rootstock Characteristics
In,,Walnut Orchard Management” Reg. Univ. California, SUA.
33. Căzăceanu I. şi colab., 1982, -,,Ameliorarea Plantelor Horticole”.Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, Cap.6. Ameliorarea pomilor şi arbuştilor fructiferi,
Subcap.6.9.,,Ameliorarea nucului”, p. 105-108.
34. Cepoiu N., 2001, - POMICULTURA APLICATĂ”, Editura Ştiinţelor Agricole, Grupul de
imprimerii Coresi, Bucureşti, ISBN 973-85284-1-0 271 p., Cap. 11,,,Cultura Nucului”, p. 235-
239;
35. Cerovic S., Korac M., Ninic – Todorovic Jelena, 1995 -,,Dichogamy in walnut”, Journal of
Yugoslav Pomology, vol. 29, be. 111-112, N.3-4, p 21-25;
36. Cociu V., 1954 – Să cultivăm cât mai mulţi nuci. Editura Agrosilvică Bucureşti;
37. Cociu V., 1958 – Cultura nucului, Edit. Agrosilvică, Bucureşti.
38. Cociu V., şi colab. 2003 -,,CULTURILE NUCIFERE”, Editura, Bucureşti, p. 15-128, ISBN-
973- 40-0588-x;
39. Cociu V., Oprea Şt. Şi colab., 1989 – Metode de cercetare în ameliorarea plantelor
pomicole”, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
40. Cociu V., Parnia P., Vasilescu V., Onea I., 1983, - CULTURA NUCULUI”, Editura Ceres,
Bucureşti, 120-129;
41. Cociu V., 1957, -,,NUCUL”, Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti ;
42..Colpacci Gr., - 1974 – Nuciferele în fondul forestier. Ed.Ceres;

210
43. Cosmulescu Sina, Baciu A., Achim Gh.,-,,Mineral Composition of Fruits in Different Walnut
(Juglans regia L.) Cultivars;
44. Cozzino E., 2004, -Nuovo opportunita per la noccicoltura, putardo su genotipi californieni”,
Rivista din Ftutticoltura e di Ortofloricultura, N. 10/2004, 84-85;
45. Craioveanu Gh., - 1988 – Cercetări privind relaţia sol- plantă la nuc în depresiunea
subcarpatică a Olteniei – sub regiunea internă – Teză de doctorat.
46. Cuadros S., 1997, -,,Rescue of native walnut (Juglans regia L.) genotypes in Andalusia-
Spain, by individual selection using nuts biomrtrics FAO-CIHEEAM Nucis Newsletter N.p. 20-
23.
47. Chiba V. Marta, 1997, Walnut research and walnut industry development in Australia” IIIrd
International Walnut Congress, Alcoba
48. Deyong T., Ryugo K., 1985 – Carbohydrate Assimilation, Translocation and Utilization.
Walnut Orchard Management. Univ.Calif. SUA.
49. Deaconu I.Gh.-2000, -,,Elite de nuc obţinute la S.C.P.P. Geoagiu în scopul îmbunătăţirii
sortimentului de nuc”, Sesiunea Anuală de Referate şi Comunicări Ştiinţifice a ICPP Piteşti,
Septembrie, (poster);
50. Deaconu I., Gh. 1999, - Contribuţii la ameliorarea genetică a nucului”, Teza de doctorat, A S
A S,,Gheorghe Ionescu Siseşti”, Bucureşti, rezumatul tezei p.1-39;
51. Deaconu I., Gh., 1996, Comportarea unor elite de perspectivă şi soiuri de nuc, în condiţiile
Zonei Geoagiu, Buletin Ştiinţific ICPP nr.51;
52. Deaconu I. –Gh., Ana Rodica Manughevici, 1986 -,,Noi biotipuri de nuc selecţionate în
centrele de cultură”, Lucrările Ştiinţifice ale ICPP vol.11, p. 85-90;
53. Drăgănescu E., Blidaru Aurelia, Mihuţ E., Chiriac G., 2001, -,,Reseaches regardant la
qualite des fruits chez quelques biotypes locaux de noyer”, cercetări Ştiinţifice U.S.A.M.V.B.
Timişoara, facultatea de Horticultură, seria a V a, p.11-15.
54. Drăgănescu E., Mihuţ E., Aurelia Blidaru, 1998, -,,Studiul unor biotipuri locale de nuc din
Sudul Banatului”, Cercetări Ştiinţifice Seria a II-a a USAMVB Timisoara, p. 7-12;
55. Dumitrescu Floarea, Botu M., 2000-,,Comportarea unor genotipuri de nuc la atacul
principalilor agenţi patogeni în Zona Vâlcea”, Lucrările Ştiinţifice ale ICPP. vol. 20, 2001,
p.217-219;
56. Frutos Tomas, 1990, -,,Selection of Spanish walnuts (Juglans regia L.)”, Ist International
Symposium on Walnut Culture, Budapest,Hungary, ISHS Acta Horticulturae Abstracts,,
www.actahort.org/books/284/ ;
57. Forde H.I., 1975–Walnut in,,Advances in fruit breeding”, Edit.Univ.Press. Indiana.

211
58. Fidanza F., 2003 – Frutta secca, dieta mediterranea e salute”, Rivista di Ftutticoltura e di
Ortofloricoltura N. 10, p.45-47;
59. Forlani M., Pilone N., 1996, -,, La coltivazione di noce in Campania. Situazione attualle e
prospettive” Rivista di Ftutticoltura e di Ortofloricultura N. 1, p.19-22;
60. Germain E., Prunet J.P., Garcin A., et colab. 1999.,,LE NOYER”, Monographie CTIFL-
INRA-SENURA, ISBN 2-87911-104-8, 279 p;
rd
61. Germain E., 1997, -,,Genetic improvement of the persan walnut (Juglans regia L.) III
International Walnut Congress, Alcobaca, Portugal, ISHS Acta Horticulturae N. 442, Abstracts.
www.actahort.org/books/442/;
62. Germain E., Charlot G., Prunet J.P., - 1997, - „Fernor” e,,Fernette”, due nuove varieta di
noce licenziate in Francia. Rivista di Frutticoltura, e di Ortofloricultura, N.4 p. 86-87;
63. Germain E., Jalinat J., Leglise P., Masseron A., Tronel Ch., Chartier P., 1983,,,Le Noyer
Resultats de 20 ans d'experimentation”.,,Comportament dans le Sud-Quest de la basse Valle du
Rhone de 65 varietes d'origine francaise ou etrangere”, (2me partie), L'Arboriculture Fruitiere N.
357, p. 43-49;
64. Germain E., Jalinat J., Marchou M., 1975, Chapitre III- Characteristiques des principales
varietes de noyer cultivees in France”, Extrait du Monographie INVUFLEC Paris, p.37-51;
65. Germain E., Jalinat J., Marchou M., 1973, -Biologie florale du noyer (Juglans regia L.),
Buletin Technique d' Information, N. 282, p.661 – 673;
66. Germain E., Marchou M., Jalinat J., 1975 -,,Structure et developpement du fruit chez le noyer
commun”, Monographie INVUFLEC, Decembre, extrait, p. 29-36;
67. Ghena N., Branişte N., 2003, -,,CULTURA SPECIALĂ A POMILOR”, Editura Matrix –
Rom, Bucureşti, ISBN 973-685-608-9, 400 p., Cap 15,,,Tehnologia de cultură a nucului”, p.281
– 290;
68. Godeanu I., Baciu A., Cosmulescu Sina, 2000, -,,New walnut selection with lateral
fruitfulness” (selecţii noi de nuc cu fructificare laterală), cercetări Ştiinţifice USAMVB
Timişoara, Facultatea de Horticultură, seria a IV-a;
69. Godeanu I., Cosmulescu Sina, Baciu A.,-2000 -,,Contribution to the improvement of walnut
hybrids, in order to obtain new cultivars and rootstocks”, Lucrări Ştiinţifice USAMV Bucureşti,
Seria B., Vol.XLIII, p.173-176;
70. Godeanu I., Baciu A., Botu M., Achim Gh., 1997, - Valuable walnut hybrids and selection
for intesive growth in Romania”, IIIrd International Walnut Congress, Alcobaca, Portugal, ISHS
Acta Horticulturae N. 442, Abstract, www.actahort.org/books/442/;

212
71. Goldhamer D., 1985 – Irigation Scheduling. Walnut Orchard Management, Univ.California,
SUA;
72. Grassi G., Monastra F., 1992, -,, La nocicultura da frutto nella CEE”. II XII Convegno
Pomologico e Mostra Pomologica, Caserta, Italia, 4 Luglio, p. 11-34.
73.Grimo E., 1979 – Nut tree culture in North America. Hamden, N.G.A;
74.Hendricks C. Lonie, 1997,-,,Cultivar choices for California Walnut growers”, IIIrd
International Walnut Congress, Alcobaca, Portugal, ISHS Acta Horticulturae N. 442, Abstract,
www.actahort.org/books/442/;
75. Hutin Ch., 1996, -,,II mercato europeo delle noci”, Rivista di Frutticoltura e di
Ortofloricultura, N.12, p. 29-32;
76. Kondratenko P.V., Satina G.M., Satina L. F., Zatokovyi F.T., 1999 -,,Persan walnut in
Ukraine, IVth International Walnut Symposium, Bordeaux, France, ISHS Acta Horticulturae
N.544.;
77. Korac M., Cerovic S., Golosin B., Korac J., 2000 -,, Selection from the natural population
and hybridization of walnut at the Faculty of Agriculture Novi Sad Yugoslavia”, CIHEAM-FAO
Nucis Newslettre N. 9, 2000, p. 37-39;
78. Korac M., Cerovic S., Korac M., Golosin B., Ninic – Todorovic Jelena, 1997 -,,Walnut and
hazelnut production in Yugoslavia”, FAO –CIHEAM Nucis Newsletter N.6, p. 19-20;
79. Lang D.M., Sulcs A.J., Evans J.K., - 2008- Preliminary studies of flower and fruit
development in Tasmania, Australia. TIAR Tasmania Inst. Of Agric. Research Web.Walnut.
80. Limongelli F., Grassi G., Batistta G., 1992-,,Caractterizazione varietale dei frutti di noce con
parametri fisici”, IIXII Convegno Pomologico e Monstra Pomologica, Caserta, Italia, 4 Luglio,
p.67-87;
81. Limongelli F., -1992 -,,Cultivar Campana da valorizare”, II XII Convegno Pomologico e
Monstra Pomologica, Caserta, Italia, 4 Luglio, 94-97;
82.Lugli S., Fanigliulo G., 1998 –,,Il noce in Italia: coltura in ripressa”, Rivista di Frutticoltura e
di Ortofloricultura, N.1, p. 7-14;
83. Manughevici Ana – Rodica, 1987-,,Cercetări privind arealul de cultură a nucului în Judeţul
Hunedoara”, Lucrările Ştiinţifice ale ICPP. Vol. 12, p.99-109;
84. Maria P., Donatello C., Gennaro C., 1997, Susceptibility of 32 walnut varieties to Gnomonia
leptostyla and Xanthomonas campestris pv. Juglandis, IIIrd International Walnut Congress,
Alcobaca, Portugal, ISHS Acta Horticulturae N. 442, Abstract, www.actahort.org/books/442/;

213
85. Marin Florin, - 2001 – Rezultate parţiale privind studiul biologiei florale la soiurile de nuc
străine (Juglans regia L.), introduse la ICPP.”, Buletin Ştiinţific ICPP Piteşti – Mărăcineni nr.
64/2001, p.54-59;
86. Marin Florin, 2001 – Improvement of walnut assortment (Juglans regia) in Romania”,
Sesiunea de Referate a Facultăţii de Horticultură, U.S.A.M.V. Bucureşti, Noiembrie 2001,
Lucrări Ştiinţifice U.S.A.M.V. Bucureşti Seria B.,Vol.XLIV, p.211-214;
87. Marin Florin, -,,Variaţia principalelor caractere ale fructelor unor genotipuri de nuc din
fondul de germoplasmă al I.C.P.P.”. Lucrări ştiinţifice I.C.P.P. vol. XX, p. 13-19;
88. Mihăescu S., 1977 – Pomicultura specială, Ed.CERES, Bucureşti ;
89. McGranahan G., Leslie Ch.,-1990 – Walnuts (Juglans), ISHS, Acta Horticulturae, nr. 290,
Nederland.
90. McGranahan Gale, 1995, -,,Walnut Culture”,University of California, Cooperative Extension
Service Plant FactSheet, Series 170A, N.12,2p;
91. Mitre V., Ropan G., Mitre Ioana, Porca Angela Vasilena, 1999, -,,Performances of several
walnut varieties and selections under the environment of fruit Research Station Geoagiu”
(Studiul unor soiuri şi elite de nuc în condiţiile pedoclimatice ale Staţiunii de Cercetare şi
Producţie Pomicolă Geoagiu, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, Seria A-H, Nr.53, p. 89-93,
ISNN 1454-2382;
92. Navatel J.C., Bourrain L., 1999 -,,Plant production of walnut (Juglans regia L.) by in vitro
multiplication ISHS Acta Horticulturae N., 544, Abstract, www.actahort.org/books/544/ ;
93. Parnia P. şi colab. – 1970- Tehnologia înfiinţării plantaţiilor de nuc prin însămânţare directă
sau plantarea puieţilor crescuţi la ghivece, Rev. De Horticultură şi viticultură, nr.8;
94. Parnia P., Vasilescu V., Deaconu I Gh. şi colab., 1997 – Cercetări şi realizări în ameliorarea
genetică a nuciferelor din România”, Branişte N., Duţu I., 1997 Institutul de Cercetare şi
Producţie pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni – 30 de ani de activitate (1967-1997), Piteşti
– Mărăcineni, p. 147-158;
95. Parnia P., Duţu I., Roman I., Ştefan D., 1997.-,,Ameliorarea genetică a portaltoilor pentru
nuc şi castan comestibil”, Branişte N., Duţu I., 1997. Institutul de Cercetare şi Producţie pentru
Pomicultură Piteşti – Mărăcineni – 30 de ani de activitate (1967-1997), Piteşti – Mărăcineni p.
167-170;
96. Peter L., Rominger E., 2000 -,,Soiuri de nuc create la Staţiunea de Cercetare şi Producţie
Pomicolă Iaşi”, Revista Hortinform, nr.3, p.25-26,35;
97. Peter L. Rominger E., Corneanu G., 1996, -,,Soiuri de nuc obţinute la Staţiunea de Cercetare
şi Producţie Pomicolă Iaşi”, Lucrările Ştiinţifice ale I.C.P.P. Vol. 18, p.1600-170;

214
98. Popescu M. Miliţiu I., Mihăescu Gr., Cireaşă V., Godeanu I., Drobotă Gh., Cepoiu N.,
1982,,,Pomicultură generală şi specială”, Editura Ceres, Bucureşti, Cap.30 -,,Cultura Nucului”,
p. 404 – 419;
99. Popescu M., Godeanu I., - 1978- Influenţa factorilor climatici asupra rodirii nucului. Analele
Universitatea din Craiova seria Biologie – Agronomie – Horticultură, vol.IX (XIX).
100. Popescu M. şi Godeanu I., - 1975- Cercetări privind influenţa unor particularităţi bilogice
asupra potenţialului productiv al nucului cultivat în masiv. Lucr. Şt. Craiova;
101. Pastore M., - 1992-,,Biologia della fruttificazione del noce”, II XII Convegno Pomologico e
Mostra Pomologica, Caserta, Italia, 4 Luglio, p. 35-50;
102. Prunet J.P., 1998 -,,La nocicultura californiana alle soglie del 2000”, Rivista di Frutticoltura
e di Ortofloricultura, N. 1, p. 7-20;
103.Ramos D. E, 1985- Walnuts Orchard Management. Univ. California, Davis ; SUA.
104. Ramos D.E., - 1997 -,,Walnut industry in the world: prospects for research and production”,
IIIrd International Walnut Congress, Alcobaca, Portugal, ISHS Acta Horticulturae N. 442,
Abstracts, www.actahort.org/books/442/
105. Radicati L., Vergano G., Martino I., 1993-,,Evaluation of fruit characters in different walnut
cultivars”, IInd International Walnut Meeting, Taragona, Spain, I.S.H.S. Acta Horticulturae
N.311, Abstract, www.actahort.org/books/442/;
106. Rouskas D., Zakynthinos G., 1999, -,,Preliminary evaluation of seventy walnut” (Juglans
regia L.), Horticulturae N. 544., Abstract, www.actahort.org/books/544/
107. Răduţă P.,1999,-,, Identificarea unor populaţii de nuc rezistente la ger şi îngheţri târzii, în
vederea ameliorării sortimentului actual din Zona de Vest a ţării”
108. Sansavini S., 1998 -,,Biotechnologie frutticole : le nuove frontiere delle recherche per il
miglioramento genetico delle piante da frutto”, Rivista di Fruticoltura e di Ortofloricoltura, N. 5,
p.75-81;
109. Saravanan U., Larg D.M., Evans J.K., 2008 – ,,Cooper tolerant strains of the walnut bright
bacterium identified in Tasmania”, Australia – TIAR. Tasmanian Inst of. Agric. Research
Webster Walnuts.
110. Sharma S.D., Kumar K., 1999, -,,Present status and problems of walnut cultivation in
India”, IV International Walnut Symposium, Bordeaux, France, ISHS Acta Horticultura N.544.,
Abstracts www.actahort.org/books/442/
111. Sharma O.C., Sharma S.D., 1999 -,,Correlation between nut and caracters of prsian walnut
seedling trees of Garsa Valley in Kullu Distinct of Himchal Pradesh”, IV International Walnut

215
Symposium, Bordeaux, France, ISHS Acta Horticulturae N. 544,, Abstract
www.actahort.org/books/544/
112. Solar A., Stampar F., Smole J., 1997, -,,The degree of heterodichogamy of some walnut
cultivars (Juglans regia L.) in Slovenia”, IIIrd International Congress, Alcobaca, Portugal, ISHS
Acta Horticulturae N.442, Abstracts www.actahort.org/books/442/.
113. Solar Anita, 1990 -,,Phenological and pomological characters in Northeastem Slovenia”,
Abstracts www.actahort.org/books/284/;
114. Sumedrea Dorin ; Sumedrea Mihaela, 2003-,,Pomicultura”, editura Academiei de Înalte
Studii Militare, Bucureşti, 218, pagini ; ISBN 973-663-004-8, Cap.,,Ecologia pomilor şi
arbuştilor fructiferi” p.73-90;
115.Stüyemez M., 2001 – Homogamy Types of Walnut Selected From Kahamanmaras, Turkey.
Acta Horticulturae, nr. 544, ISHS, Bordeaux, Franţa;
116. Ştefan N., 2000, - Situaţia culturii nuciferelor în principalele ţări producătoare din lume”,
revista Hortimform nr.4 p. 48-50;
117. Tetileanu C., 1994, -,,Contribuţii la stabilirea celor adecvate şi eficiente sisteme de
întreţinere şi lucrare a solului în livezile tinere de nuc”, Teză de doctorat, USAMV Craiova ,
Facultatea de Horticultură, rezumatul tezei, p.3-44;
118. Tetileanu Teodora – 1994 - Metode eficiente de prevenire şi combatere a bacteriozei
nucului (Xanthomonas juglandis – Pierce, Dawson) în pepinieră şi plantaţiile pe rod în condiţiile
de la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Tg.Jiu În,,35 de ani de activitate a Staţiunii de
Cercetare şi Producţie Pomicolă Tg.Jiu”;
119. Tamponi G., 1990 -,,Walnut cultivar performance in Central Italy”, Ist International
Symposium on Walnut Culture, Budapest, Hungary, ISHS Acta Horticulture N.284 Abstracts
www.actahort.org/books/284/;
120. Tamponi G., 1977, - Problemi e prospecttive delle coltura di noce”-Estratattoda Rivista di
Frutticoltura e di Ortofloricoltura, vol.39, N. 10-11, p.21-26;
121. Tamponi G., 1992 -,,Il miglioramento genetico del noce”, II XII Convegno Pomologico e
Mostra Pomologica, Caserta, Italia, 4 Luglio, p.100 – 101;
122. Ţurcanu I.P., Comănici I., 2004,,,Nucul”,, Editura Tipografică Centrală, Chişinău, CZU
634.51 Ţ.94 ISBN 9975- 8-320-1;
86.K.Vahdati, 2000- Walnut situation in Iran, FAO-CIHEAM Nucis Newsletter, N.p.32-33;
123. Ţurcanu I. P. – 1994 – Crearea sortimentului şi tehnologiei de producţiei a nucului pe bază
de soi în Republica Moldova. Teza disertaţiei pentru conferirea titlului ştiinţific de doctor
habilitat pe bază de raport ştiiţific Chişinău.

216
 rd
124. Vasilescu V., Botu M., 1997 -,,The principal varieties of walnut from Romania”, III
International Walnut Congress, Alcobaca, Portugal, ISHS Acta Horticulturae N. 442, Abstract,
www.actahort.org/books/442/;
125. Vasilescu V., 1981,- ‚, Identificarea unor biotipuri valoroase de nuc’’, Revista Horticultura
nr 2;

126. Vasilescu V., 1992, -,,Noi biotipuri de nuc identificate în zona Subcarpaţilor Meridionali”,
Revista Horticultura nr.4;
127. Vasilescu V., 1988 -,,Sortimentul de nuc din România”, Revista Horticultura nr.9 p. 19-21;
128. Vasilescu V., Tomescu I., 1993,,Tehnologia culturii nucului în România’’,
p. 32.
129. Voiculescu N., 1999- Ecopedologia speciilor pomicole. Edit. Academieie Române,
Bucureşti.
130. Wertheim S.J. 1997,,,Walnut cultivar evaluation in the Netherlands”, IIIrd International
Walnut Congress, Alcobaca, Portugal, I.S.H.S. Acta Horticulturae N. 442, Abstract,
www.actahort.org/books/442/;
131 ***Harta Resurselor Climatice ale României, Direcţia Topografică Militară, Bucureşti,
Bucureşti, 1977;
132 ***Pomologia RPR, 1967, vol 6, Nucul – Alunul - Migdalul- Castanul comestibil, Editura
Academiei, Bucureşti, Nucul. P.9-299.
133 ***Strategia dezvoltării horticulturii în perioada 2001-2004, MAAP, Bucureşti, 2000;
134. ***Walnut Cultivars in SUA, www.sgtrees.com/walnuts/ last updated, 2001;
135. ***FAO Production Zearbook QBS, vol. 11 N., 3-4/1998 p. 126.

217