Bibliografie

 Caia A. și alții. Economie agrară. - Iași: Ion Ionescu de

la Brad, 1998, 230 pag.
 Dona Ion. Economie rurală. – București: Editura
Economică, 2000, 496 pag.
 Parmacli D., Babii L. Economie agrară. – Chișinău:
Editura ”Turnul Vechi” SRL, 2008, 411 pag.
Planul
 Dezvoltarea şi însemnătatea producţiei vegetale şi
animaliere în economia naţională.
 Eficienţa economică a producerii producţiei
vegetale (de cereale, legume, tehnice, pomicole şi
viticole) şi animaliere ( creşterea bovinelor,
porcinelor, ovinelor).
 Căile principale de sporire a eficienţei economice a
producţiei vegetale şi animaliere.
1. Dezvoltarea şi însemnătatea
producţiei vegetale şi
animaliere în economia
naţională
 Dinamica valorii producţiei agricole în
Republica Moldova, milioane lei
Indicatorii Anii

2008 2009 2010 2011 2012

Producţia agricolă 16503 13300 19873 22619 19922

din care

 producţia vegetală 10600 7861 13616 15751 11968

 producţia animală 5519 4987 5786 6347 7529

 servicii 384 452 471 521 425

Imporanţa economică a fitotehniei

Asigurarea populaţiei cu produse

vegetale

Asigurarea industriei alimentare

şi prelucrătoare cu materie primă

Asigurarea animalelor cu furaje

 Boabele (fructele) acestor plante de câmp, bogate în
substanţe extractive neazotate (circa 2/3 din conţinutul lor)
şi alţi compuşi (proteine, grăsimi, vitamine etc.), au largi
utilizări în hrana omului (ca aliment de bază sub formă de
pâine, paste făinoase etc.) şi a animalelor, sau ca materie
primă pentru diferite industrii.
 Nivelul de dezvoltare a producerii cerealelor şi
leguminoaselor boabe în Republica Moldova

Indicatorii Anii
2008 2009 2010 2011 2012
Suprafaţa cultivată, mii ha 1005,8 951,6 919,6 894 930
Recolta globală, mii tone 3169,5 2176,5 2421,3 2498,2 1206,3
Productivitatea medie, q/ha 31,51 22,87 26,33 27,94 13,0
Importanţa economică a florii soarelui

Fructele de floarea
soarelui conţin , un
procent de circa 50%, ulei Din cojile seminţelor se
cu calităţi alimentare de fabrică furfurolul folosit
Fiind o apreciată plantă
excepţie şi grad ridicat de în industria fibrelor
meliferă, floarea soarelui
conservabilitate; se artificiale, a maselor
asigură, în perioada
utilizează în alimentaţia plastice. Măcinate, cojile
înfloririii, 30-130 kg
umană (rafinat) şi în se folosesc la fabricarea
miere/ha.
industria alimentară drojdiei furajere, circa
(margarine, conserve, 150 kg /tona produs.
săpun, lecitină,
fosfatide, etc.).
 Nivelul de dezvoltare a producerii
seminţelor de floarea soarelui în
Republica Moldova
Indicatorii Anii
2008 2009 2010 2011 2012
Suprafaţa cultivată, mii ha 228,0 226,6 252,4 277,0 299,3
Recolta globală, mii tone 372 284 382,3 427,4 296,2
Productivitatea medie, q/ha 16,5 12,7 15,15 15,43 9,90
Producţia marfă, mii tone 205,4 231,6 259,9 311,5 213,5
Nivelul de marfă, % 55,22 81,55 67,98 72,88 72,08
 Importanţa economică a sfeclei pentru zahăr

 Sfecla pentru zahăr este utilizată în

primul rând ca materie primă în industria
zahărului, asigurând circa 30% din
producţia mondială de zahăr. La o
producţie medie de rădăcini de 40
tone/ha, rezultă ca produse secundare 15-
30 tone colete şi frunze, 16 tone melasă
si16 tone tăiţei. Melasa reprezintă 4-5%
din greutatea sfeclei prelucrată şi conţine
circa 50% zaharoză; este valorificată în
industria alimentară şi a prooduselor
alcoolice. “Nămolul” rezultat de la filtrele
presei este folosit cu bune rezultate
pentru corectarea reacţiei solurilor acide.
 Nivelul de dezvoltare a producerii sfeclei
pentru zahăr în Republica Moldova

Indicatorii Anii
2008 2009 2010 2011 2012
Suprafaţa cultivată, mii
ha 24,7 23,4 26,4 25,4 31,2
Recolta globală, mii tone 961 337 837,6 588,6 587,0
Productivitatea medie a
sfeclei de zahăr, q/ha 390,9 170,9 317,27 231,73 188,14
Producţia marfă, mii tone 873,9 310,2 726,3 571,9 518,6
Nivelul de marfă, % 90,94 92,05 86,71 97,16 88,35
Importanţa economică a soiei
 Soia este o plantă leguminoasă cunoscută şi utilizată în hrana
umană. Ea este bogată în proteină de calitate, fiind o sursă
alternativă de proteine dietetice pentru carne şi peşte.
 Soia este considerată şi din punct de vedere furajer ca o plantă
foarte valoroasă. Seminţele sunt folosite în hrana animalelor sub
formă de uruială sau făină, cel mai adesea după extragerea
uleiului.
Nivelul de dezvoltare a producerii soii în
Republica Moldova

Indicatorii Anii
2008 2009 2010 2011 2012
Suprafaţa cultivată, mii ha 30,5 48,8 59,0 58,9 59,7
Recolta globală, mii tone 58 49 110,6 78,7 48,2
Productivitatea medie a
soii, q/ha 19,8 11,2 18,75 13,36 8,07
Importanţa economică a tutunului
Produsul comercial se prezintă sub următoarele forme:
tutun tăiat, ţigări de foi şi ţigarete.

Din frunzele varietăţilor bogate în nicotină se prepară

praful de tutun, leşia sau zeama de tutun, un foarte
valoros insecticid.

Frunzele de tutun constituie şi materie primă pentru

obţinerea nicotinei, substanţă mult utilizată în
industria farmaceutică la prepararea acidului
nicotinic, recomandat in combaterea unor boli.

Din frunzele de tutun, se poate obţine acid citric, care

se află, în frunzele proaspete de mahorcă, în cantitate
de 10-15 %.

Seminţele de tutun conţin 35-40% ulei, care poate fi

extras şi folosit în alimentare şi industrie.
Nivelul de dezvoltare a producerii
tutunului în Republica Moldova
Indicatorii Anii
2008 2009 2010 2011 2012

Suprafaţa cultivată, mii ha 2,7 2,5 4,4 3,8 2,4

Recolta globală, mii tone 4 4 7,6 5,4 2,9
Productivitatea medie a tutunului,
q/ha 14,6 17,6 17,27 14,21 12,08
Producţia marfă de tutun, mii tone 3,3 4,1 5,4 4,4 2,4
Nivelul de marfă a tutunului, % 82,50 102,50 71,05 81,48 82,76
Importanţa economică a rapiţei
 Uleiul de rapiţă are largi utilizări industriale şi
alimentare; turtele de rapiţă obţinute din procesare
au o bună valoare furajeră, fiind bogate în
proteine(38-42%), glucide şi săruri minerale;
paiele de rapiţă se folosesc în industria
materialelor de construcţii.
 Rapiţa se recoltează timpuriu, motiv pentru care
constituie o bună premergătoare pentru grâu şi
orzul de toamnă. Rapiţa este o excelentă plantă
melifera timpurie( asigură circa 50 kg miere/ha).
Importanţa economică a legumelor

 Legumele reprezintă produse de origine vegetală cu o largă

întrebuinţare în alimentaţie. Ele sunt bogate în substanţe nutritive.
Glucidele se află în formă de glucoză, fructoză, zaharoză, amidon,
celuloză. Conţinutul de proteine este foarte redus, cu excepţia
leguminoaselor uscate. Lipidele se găsesc în proporţii foarte scăzute cu
excepţia seminţelor de oleaginoase. Majoritatea legumelor verzi sunt
bogate în vitamine şi substanţe minerale. Legumele, pe lîngă
proprietăţile lor nutritive; au valoare terapeutică.
 Proteinele conţinute de legume aduc în hrana omului cca. 5-10 % din
totalul necesar.
 Nivelul de dezvoltare a producerii legumelor în
Republica Moldova
Indicatorii Anii
2008 2009 2010 2011 2012

Suprafaţa cultivată, mii ha

39,8 35,2 37,9 34,4 32,0
Recolta globală, mii tone 376 308 341,2 361,5 231,1
Productivitatea medie a legumelor,
q/ha 94,4 85,8 90,03 105,09 72,22
Producţia marfă de legume, mii tone 45,6 36,0 36,9 33,7 29,7
Nivelul de marfă a culturilor
12,13 11,69 10,81 9,32 12,85
legumicole, %
Importanţa economică a producţiei pomicole
 rolului pe care îl ocupă fructele în alimentaţia raţională;
 rolului pe care îl au fructele ca materie primă pentru industria uşoară;
 producţia pomicolă constituie sursa de sporire a avuţiei naţionale;
 constituie o importantă sursă de energie pentru organism, şi asta graţie în
primul rind glucidelor pe care le conţin, în special glucozei, levulozei şi
fructozei;
 sunt mari depozitare de vitamine, şi înca de o mare varietate; sunt mari
depozitare de oligoelemente, deci de saruri minerale, alte elemente nutritive
indispensabile vieţii, asemenea vitaminelor.
 Fructele sunt folosite în stare proaspătă, uscată şi conservată. Din fructe se
pregătesc compoturi, dulceţuri, gemuri, marmalade, sucuri, siropuri, jeleuri,
umpluturi pentru bomboane etc.
 Cultura pomilor şi arbuştilor fructiferi asigură materia primă pentru o
însemnată parte din industria alimentară.
 Nivelul de dezvoltare a producerii fructelor în
Republica Moldova
Indicatorii Anii
2008 2009 2010 2011 2012

Suprafaţa pomilor şi arbuştilor

fructiferi, mii ha 114 115 116 119 120
din care:
pe rod 99 96 94 94 95
Recolta globală, mii tone 370,5 308,0 322,4 378,4 379,8
Productivitatea medie a fructelor, q/ha 35,5 31,7 34,30 40,25 39,98
Producţia marfă, mii tone 182,3 135,1 131,9 142,0 144,7
Nivelul de marfă, % 49,20 43,86 40,91 37,53 38,10
Importanţa economică a viticulturii
 Valorifică foarte bine terenurile în pantă, nisipurile şi solurile nisipoase,
considerate improprii pentru alte culturi (cereale, plante tehnice).
 Este sursă de materii prime pentru economia naţională. Strugurii reprezintă
materia primă pentru obţinerea vinurilor şi distilatelor de vin, pentru industria
alimentară unde se obţin: sucurile de struguri, mustul concentrat, gemuri,
compoturi, stafide, etc.
 Este sursă de produse pentru export. Strugurii pentru masă, vinurile,
distilatele, şampania, stafidele, sucurile de struguri sunt produse foarte
solicitate la export.
 Este sursă de venituri pentru populaţie. O mare parte a populaţiei care trăieşte
în arealele viticole îşi desfăşoară activitatea în viticultură, de unde îşi asigură
veniturile necesare vieţii.
 Asigură locuri de muncă pentru o bună parte din populaţie, aspect deosebit de
important în contextul actual al creşterii alarmate a şomajului. Comparativ cu
alte culturi agricole, cultura viţei de vie necesită mai multă forţă de muncă
(aproximativ 100 zile muncă/ha).
 Nivelul de dezvoltare a producerii strugurilor în
Republica Moldova
Indicatorii Anii
2008 2009 2010 2011 2012
Suprafaţa viilor, mii ha 150 149 145 140 141
din care:
pe rod 137 136 133 128 129
Recolta globală, mii tone 635,5 685,1 481,6 594,8 505,9
Productivitatea medie a fructelor,
q/ha 44,4 48,4 36,21 46,47 39,22
Producţia marfă, mii tone 100,1 105,6 48,6 81,5 63,4
Nivelul de marfă, % 15,75 15,41 10,09 13,70 12,53
Importanţa economică a creşterii bovinelor
 Bovinele sunt principalele furnizoare de lapte, un produs
alimentar de primă necesitate.
 Laptele şi produsele rezultate prin prelucrarea lui : lapte
fermentat, brînzeturi, unt etc., provin în proporţie de 90 -
95 % din creşterea bovinelor.
 Pe lîngă lapte, carnea de bovine are o pondere destul de
ridicată din consumul total de carne al populaţiei în ţara
noastră.
 Nivelul de dezvoltare a creşterii bovinelor în Republica
Moldova

Indicatorii Anii
2008 2009 2010 2011 2012
Efectivul de bovine, mii capete 232 218 222 216 204
Producţia globală de lapte, mii tone 543 575 591 560 525
Productivitatea animalelor, tone 2,34 2,64 2,66 2,59 2,57
Producţia marfă, mii tone 13,6 13,8 12,6 13,0 14,6
Nivelul de marfă, % 2,50 2,40 2,13 2,32 2,78
Importanţa economică a creşterii porcinelor
 sursă de hrană - carnea de porc merge pe două direcţii principale: carne
proaspătă pentru măcelărie şi carne pentru procesare. Parametrii de
calitate a cărnii înregistrează diferenţe pentru cele două direcţii, însă ca
deziderate comune rămân uniformitatea carcaselor, procentul de ţesut
muscular în carcasă şi proporţia de carne în regiunile anatomice dorite
de industrie;
 sursă de materii prime pentru industria biofarmaceutică şi medicină -
pentru industria biofarmaceutică şi medicină trebuie arătat că peste 40
de produse utilizate în tratamente umane provin din ţesuturi de
porcine, la care trebuie adăugate valvele cardiace şi xenotransplantul de
organe;
 sursă de materii prime pentru industria uşoară - pot fi prelucrate o
serie de subproduse, cum ar fi: pielea, părul şi copitele, astfel încât
acest minunat organism viu poate fi folosit în totalitate pentru
beneficiul omenirii, fără a irosi nimic.
Efectivul de porcine în Republica Moldova, mii capete

478
500 410
450 377
400
299 284
350
300
250
200
150
100
50
0
2008 2009 2010 2011 2012
Importanţa economică a creşterii ovinelor
 Creşterea oilor în ţara noastra are tradiţie de secole. Această
specie valorifică cel mai bine păşunile şi fâneţele. Ovinele
reprezintă specia de animale cu particularităţi morfologice
bine conturate, legate şi de factorii de mediu, de modul de
creştere şi exploatare. Este o specie cu mare putere de
adaptabilitate, cu un aparat digestiv specific. Oaia fată doi
miei pe an sau trei în doi ani. Ajunge la maturitate
corporală la vârsta de cca 3 ani, iar în condiţii optime de
viaţă rasele precoce ajung chiar mai devreme.
 Nivelul de dezvoltare a creşterii ovinelor în
Republica Moldova
Indicatorii Anii
2008 2009 2010 2011 2012

Efectivul de ovine, mii capete 754 762 915 905 824

Producţia globală de lână, tone 2021 1996 2067 2043 1843
Productivitatea animalelor, tone 2,68 2,62 2,26 2,26 2,24
Producţia marfă, tone 15,3 6,1 46,8 42,3 11,0
Nivelul de marfă, % 0,76 0,31 2,26 2,07 0,60
 2. Eficienţa economică a producerii
producţiei vegetale (de cereale,
legume, tehnice, pomicole şi viticole) şi
animaliere ( creşterea bovinelor,
porcinelor, ovinelor)
 Indicatorii eficienţei producerii producţiei
vegetale

 Productivitatea culturilor agricole ;

 Timpul de muncă la 1 q de producţie;
 Costul unitar de producţie;
 Preţul mediu de vînzare al 1 q de producţie;
 Profitul calculat la:
 1 q de producţie vîndută;
 1 ha de suprafaţă de pe care s-a vîdut producţia;
 Nivelul rentabilităţii.
 Indicatorii eficienţei producerii producţiei
animaliere
 Productivitatea animalelor;
 Timpul de muncă la 1 q de producţie;
 Consumul de furaje la 1 q de producţie
 Costul unitar de producţie;
 Preţul mediu de vânzare al 1 q de producţie;
 Profitul calculat la:
 1 q de producţie vândută;
 1 cap de animal de la care s-a vîndut producţia;
 Nivelul rentabilităţii.
 3. Căile principale de sporire a
eficienţei economice a producţiei
vegetale şi animaliere
 Amplasarea judicioasă a culturilor în zonele favorabile,
concentrarea şi specializarea unităţilor
Creşterea randamentelor

Utilizarea şi generalizarea în producerea seminţelor

de soiuri cu unu potenţiale de producţie ridicat
Asigurarea densităţii optime a plantelor
Aplicarea dozelor optimale de îngrăşăminte
Extinderea culturilor în sistemul irigat de cultivare
Căi şi mijloace de sporire a eficienţei economice

Utilizarea raţională a mijloacelor de mecanizare

Aplicarea tuturor verigilor tehnologice, diferenţiat pe
raţionalizarea costuilor de producţie

zone
Diminuarea costului unitar prin

Optimizarea tuturor costurilor de materiale prime

Asolamente raţionale şi o rotaţie judicioasă a culturilor
Generalizarea încadrării în perioade optime a tuturor
lucrărilor
Utilizarea în recoltare a combinelor autopropulsate
care reduce munca manuală
Folosirea la transport a unor utilaje de mare
capacitate, care reduce munca manuală
Folosirea formelor progresive de organizare a muncii
de producţie stimulatorii
Asigurarea unor preţuri

superioară a producţiei
printr-o valorificare
Standardizarea producţiei prin asigurarea unei calităţi
superioare încă din faza procesului de producţie prin
aplicarea tuturor verigilor tehnologice în devize
Standardizarea producţiei prin optimizarea
transporturilor de producţie în toate verigile producţiei