Metodologia cercetării și

proprietate industrială
Prof.dr.ing.Gheorghe Manolea
Universitatea din Craiova ,

2024 Chisinau 1
 Obiectivul cursului Metodologia cercetării

Formarea deprinderilor pentru:

- alegerea subiectului unei cercetări aplicative;
- Formularea (completarea) unei cereri de finanţare a unei
cercetări aplicative(Tema de Master);
- documentarea în vederea finalizării unei cecetări
aplicative;
- elaborarea unui Raport de cercetare (Teza de Master);
- valorificarea rezultatelor cercetarilor prin:
Comunicări ştiinţifice,Brevet de invenţie,Teză
doctorat.Produs industrial,Transfer Tehnologic

2024 Chisinau 2
 Obiectivul cursului
Metodologia cercetării și proprietate
intelectuală
• Formarea culturii pentru protecția proprietății
intelectuale/industriale.
• Formarea culturii pentru introducerea în
fabricaţie a unui nou procedeu tehnologic, a
unui nou produs
• Formarea culturii ( obiecei, atitudine, deprindere)
pentru creșterea competitivității produselor,
pentru creșterea productivității

2024 Chisinau 3
3.Alegerea subiectului unei cercetări
aplicative şi a sursei de finanţare
3.1. De unde se pot alege subiectele cercetărilor
aplicative(pentru Teza de Master)
3.2. Selectarea subiectului unei cercetări
3.2.1.Selectarea subiectului unei cercetări fundamentale
3.2.2.Selectarea subiectului unei cercetări aplicative
( pentru Teza de Master).
– Exemple din activitatea CITT Craiova
3.3.Surse de finanţare
3.4. Structura unei cereri tip de finanţare.Comparație cu
structura Tezei de Master.

2024 Chisinau 4
Masterand la UTM

2024 Chisinau 5
3.1. De unde (cum) se pot alege subiectele cercetărilor
aplicative (pentru Teza de Master)

Punctul de plecare pentru o cercetare ştiinţifică

poate să rezulte :
- dintr-o necesitate practică;
- dintr-o observaţie rezultată din activitatea
masterandului;
- dintr-un act de voinţă al masterandului ;
- dintr-o pasiune a masterandului ;
- din situaţii de criză;
- din catastrofe naturale;
2024 Chisinau 6
 Exemple de subiecte rezultate dintr-o observaţie
Exemplul 1

Tema: Cercetări privind monitorizarea deşeurilor

medicale la sursă
• Popescu Anișoara – inginer în cadrul Ministerului
Mediului, Departamentul Deșeuri medicale,
absolventă UCV
• A observat că intervalul de timp dintre momentul
colectării deșeurilor medicale periculoase și
momentul în care informația ajunge la Minister este
de 2-3 luni. Informația nu mai este actuală.
• Problema identificată:

2024 Chisinau 7
 Problema identificată

Lipsa unui sistem de monitorizare a deşeurilor medicale

pentru corelarea informaţiilor şi evaluarea eficienţei
soluţiilor aplicate în vederea reducerii cantităţii de
deşeuri
2024 Chisinau 8
Soluția propusă:
Sistem de monitorizare la sursă
• Cântar Microsif CP;
• Cablu convertor USB – 232;
• Calculator;
• Bază locală de date

2024 Chisinau 9
 Contribuția

Fereastra de adăugare a unei înregistrări

1 – data înregistrării; 2 – denumirea operatorului; 3 – codul deşeului;
4 –cantitatea de deşeuri; 5 – metoda de tratare a deşeului
cântărit; 6 – data estimată a expedierii din unitatea sanitară; 7 –
calendar; 8 – cod de identificare; 9 – buton de selectare a datei;
10 – adăugare înregistrare; 11 – salvarea înformaţiilor.
2024 Chisinau 10
 Exemple de subiecte rezultate dintr-o observaţie
Exemplul 2

Tema: Cercetări privind realizarea unui sistem de

poziţionare automată a rampelor de lansare a
unităţilor de combatere a căderilor de grindină
Autor: Nicolae Ștefan Marian – în prezent asistent la
Facultatea de iginerie electrică din Craiova

A observat că la lansarea rachetelor antigrindină apar erori

de poziționare și, uneori, accidente minore ale
personalului care manevrează rampele. Poziționarea se
face manual

2024 Chisinau 11
 Problema identificată
• Lipsa unui sistem de pozționare automată

2024 Chisinau 12
 Soluția prousă:
Sistem de poziționare automată

2024 Chisinau 13
 Subiect rezultat dintr-un act de
voință. Exemplul 1
• Gogu Constantinescu a fost angajat în anul 1904,
imediat după absolvirea Şcolii Naţionale de Poduri şi
Şosele, de către profesorul său Elie Radu.
• A vrut (actul de voinţă) să demonstreze că betonul
armat , folosit prima dată în 1868 , are multiple utilizări în
construcţii .
• Utilizarea betonului nu s-a exstins până la acea vreme
din lipsa unui fundament teoretic de calcul .Pentru
aceasta a elaborat o metodă originală de calcul a bolţilor
încastrate iar apoi o teorie a betonului armat publicată
sub titlul "Calculul rezervoarelor, podurilor drepte, al
bolţilor şi cupolelor".

2024 Chisinau 14
Problema identificată:lipsa unei
metode de calcul
• Soluția

2024 Chisinau 15
 Subiect rezultat dintr-un act
de voință. Exemplul 2
• Tema:Sistem de automatizare a conectării
surselor de alimentare cu energie electrică
a clădirilor
• Auto: Simionescu Mugur Adrian – inginer
la Serviciul Tehnic la UCV
• A vrut ( actul de voință) să demonstreze
că este capabil să rezolve problema
consumului mare de energie electrică la
UCV
2024 Chisinau 16
 Subiect rezultat dintr-un act
de voință. Exemplul 2
• Problema inițială: a observat că sistemul
de iluminat din clădire UCV funcționa tot
timpul, chiar dacă, în unele cazuri, nu era
necesar.
• Soluția propusă: Un sistem de conectare
automată a patru surse:rețea, panouri
fotovolatice, generator eolian, grup motor-
generator electric

2024 Chisinau 17
 Subiect rezultat dintr-un act
de voință. Exemplul 2
• Echipamentul conceput

• Comentarii
2024 Chisinau 18
 Subiect de cercetare rezultat dintr-o
necesitate practică. Exemplul1

Telefon pentru medii explozive.

- Anii 1970 -INSEMEX Petroşani
- Se utilizau în exploatările miniere telefoane Siemens,
care cântăreau 40 de kg, şi telefoane fabricare la
Electromagnetica Bucureşti care cântăreau 20 de kg.
- Protecţia antiexplozivă era realizată prin „capsulare
antideflagrantă” dar care nu putea fi utilizată în abatajele
miniere unde există pericolul de apariţie intempestivă a
metanului în concentraţii periculoase.
- Pentru creşterea prouctivităţii activităţii de extracţie a
cărbunelui era necesară schimbarea soluţiei tehnice
pentru telefoanele antiexplozive.

2024 Chisinau 19
Subiect de cercetare rezultat dintr-
o necesitate practică
Telefon pentru medii explozive. .
- Am propus un telefon bazat pe tehnologia
dispozitivelor semiconductoare , adică
tranzistoare.
- Am obţinut şi un Brevet de inveţie. S-a
fabricat multă vreme la Electromagnetica
Bucureşti .S-a şi exportat

2024 Chisinau 20
Subiect de cercetare rezultat dintr-
o necesitate practică

2024 Chisinau 21
Brevetul obținut în 1975

2024 Chisinau 22
 Despre Brevete
• Brevetul nr.1 din • Brevet românesc
România 1906 2012

2024 Chisinau 23
Istoria proprietății industriale
• Istoria tehnicii și industriei românești vol 2
Capitolul 10 Istoria proprietății industriale și
a invențiilor (Manolea Gheorghe)
Editura Academiei Române , București,2020

• https://academiaromana.ro/sectii/
sectia08_tehnica/doc2020/IstoriaTehnicii/
25IstoriaTehnicii-Vol2.pdf
2024 Chisinau 24
 Temă opțională
TO 1 Găsiți Brevete acordate în Republica
Moldova în diverse perioade istorice.
Titlul Brevetului.
Copia Brevetului.
Alte informații inedite ( deosebite).

2024 Chisinau 25
 Subiect de cercetare rezultat dintr-o
necesitate practică. Exemplul 2
Tema: Sistem de alimentare cu energie electrică de la
panouri fotovoltaice a consumatorilor din unitățile locale
de lansare a rachetelor antigrindină
Autor : Alboteanu Ionel- Laurențiu, în prezent șef de lucrări
la Facultatea de inginerie electrică din Craiova
Precizări:
- cercetarea a fost începută ca student la Master și
continuată ca Teză de doctorat.
- Teza a fost elaborată în cotutelă, având conducători pe
profesorii Gheorghe Manolea (Craiova), Ion Sobor
(Chișinău)
- Cercetarea continuă, autorul dezvoltând o direcție de
cercetare în acest domeniu.

2024 Chisinau 26
2024 Chisinau 27
 Subiect de cercetare rezultat dintr-o
necesitate practică. Exemplul 2
Problema identificată:
Unitățile locale de lansare a rachetelor sunt amplasate, de
regulă, în câmp, la distanțe mari de rețeua electrică.
Pentru alimentarea cu energie electrică se folosesc două
baterii de 12 V ( 12+12=24 V).
Se folosesc pentru aprinderea focoaselor și alimentarea
echipamentelor pentru comunicare
Lipsește soluția pentru reîncărcarea acestora sau pentru
alimentarea altor consumatori.

2024 Chisinau 28
Bateriile

2024 Chisinau 29
 Subiect de cercetare rezultat dintr-o
necesitate practică. Exemplul 2
Soluția

2024 Chisinau 30
Subiect de cercetare rezultat dintr-o necesitate
practică. Exemplul 2

2024 Chisinau 31
Primele probe în laborator

2024 Chisinau 32
Cercetarea aduce plusvaloare

2024 Chisinau 33
De la soluție,la realizare!

2024 Chisinau 34
Aplicația concretă- PL Criva

2024 Chisinau 35
Subiect de cercetare rezultat dintr-o pasiune
Exemplul 1

• Wolkman-ul sau minicasetofonul cu căşti a fost inventat în 1979 de

Akio Morita, preşedintele firmei Sony.
• Akio Morita, născut în 1921, provine dintr-o mare familie de
vânzători de saké. Pasionat de electronică, a rupt tradiţia familiei şi
a devenit inginer fizician.
• A fondat în 1946, împreună cu Masaru Ibuka, ceea ce va deveni în
curând Sony. În 1949 a pus la punct primul magnetofon japonez,
care cântărea 50 kg. Morita era pasionat de muzică dar şi de golf şi
de aceea se gândea mereu la miniaturizare. Astfel apare în 1955
primul radio cu tranzistori, în 1957 primul radio de buzunar iar în
1979 – Wolkman.
• Nimeni de la Sony, în afară de Morita, nu credea în această idee. Şi
totuşi….

2024 Chisinau 36
Subiect de cercetare rezultat dintr-o pasiune
Exemplul 2

Tema . Telecomanda radio pentru poziționarea

automată a rampelor de lansare a rachetelor
antigrindină
Autor: Stepan Sorin,
- Absolvent Telecomunicații Tmișoara
- A montat mai multe antene din rețelele de
telecomunicații din România
- Pasionat de ... telecomenzi
- în prezent profesor la Colegiul Conestoga, Canada
Precizare: Noi căutam un specialist în
telecomenzi. Sorin Stepan avea nevoie de titlul
de doctor
2024 Chisinau 37
Subiect de cercetare rezultat dintr-o pasiune
Exemplul 2

Problema: Cablul dintre rampă și adăpost, prin

care se dă comanda de poziționare, se
defectează

2024 Chisinau 38
Subiect de cercetare rezultat dintr-o pasiune
Exemplul 2

Soluția:

2024 Chisinau 39
Subiect rezultat dintr-o situație de criză

• Tema: Cercetări privind alimentarea cu

energie electrică a consumatorilor prin
valorificarea energiilor regenerabile.
• Autor : ing. Lună Gina-Mihaela
• A susținut Teza de doctorat în 20.01.2022

2024 Chisinau 40
 Subiect rezultat dintr-o situație de criză

• Problema
Tema cercetării doctorale a fost abordată având în vedere:
• lipsa unor informaţii despre sistemele fotovoltaice
accesibile persoanelor fizice;
• lipsa informaţiilor referitoare la dimensionarea acestora;
• lipsa unei metodologii pentru calculul duratei de recupere
a investiției;
• lipsa unei metodologii clare pentru persoanele fizice
privind accesarea fondurilor nerambursabile.

2024 Chisinau 41
 Subiect rezultat dintr-o situație de criză

• A identificat 7 sisteme fotovolatice cu

puteri între 3-10 kW
• Sistemele sunt montate în mediul rural și
în mediul urban
• Panourile sunt orientate spre sud, sud-
vest, spre vest

2024 Chisinau 42
Subiect rezultat dintr-o situație de criză

2024 Chisinau 43
 Subiect rezultat dintr-o situație de criză

• Soluția
• Un sondaj prin consumatori (metoda
statistică, chestionarul)
• O aplicație software
• O concluzie importantă ... Programul Casa
verde

2024 Chisinau 44
CONCLUZIE

• Tema pentru o cercetare nu apare pur şi simplu: stai

liniştit pe scaun citești ziarul și ...subiectul vine.
• Subiectul trebuie căutat! Soluția trebuie căutată!
Tema pentru Teza de Master poate fi aleasă de masterand
- dintr-o necesitate practică;
- dintr-o pasiune.
- dintr-o observaţie din activitatea zilnică
Tema aleasă trebuie să vă fie de folos, într-un fel
sau altul.
Veniți dumneavostră cu propuneri!
2024 Chisinau 45
Masterand la UTM

2024 Chisinau 46
 Extrase din
Ghid pentru Teza de Master
• Teza de master reprezintă o cercetare ştiinţifică sau de creaţie
artistică, aprofundată/interdisciplinară/complementară în domeniul
analizei problemelor teoretice şi practice, care trebuie să
demonstreze competenţe profesionale şi de cercetare în domeniul
programului de master, cunoaşterea ştiinţifică avansată a temei
abordate, să conţină elemente de noutate şi originalitate în
dezvoltarea sau soluţionarea problemei de cercetare.
• Teza de master conţine rezultate teoretice şi/sau experimentale în
domeniul respectiv de studiu şi cercetare.
• Teza de master confirmă abilităţi de a realiza o cercetare aplicativă,
rezultatele obţinute putând constitui baza unei publicaţii de
specialitate;

2024 Chisinau 47
 Extrase din
Ghid pentru Teza de Master
Obiectivul de bază: analiza multidisciplinară a unui
subiect tehnic, organizatoric, economic sau mixt, cu
scopul utilizării rezultatelor în domeniile de activitate
caracteristice specializării.
Obiective specifice:
- formularea corectă a problemei propuse în teză pentru
cercetare;
- selectarea și analiza surselor de informați
• argumentarea soluțiilor adoptate
• utilizarea adecvată a instrumentelor de cercetare

2024 Chisinau 48
 Extrase din
Ghid pentru Teza de Master
- Studentul poate înainta propuneri
privind tematica nominală a Tezei de
master, aceasta fiind examinată și,
după caz, aprobată la ședința de
departament.

2024 Chisinau 49
 3.2. Selectarea subiectului unei
cercetări
Cercetarea fundamentală sau • Cercetarea aplicativă
„pură”; • Este o investigare deliberată a unei
- Urmăreşte să împingă probleme de importanţă practică, a cărei
cunoaşterea pentru ea aplicare este evidentă sau, de cele mai
însăşi. multe ori, este cerută de practică.
- Cele mai multe descoperiri,
cum ar fi electricitatea, • Nu trebuie confundată cu practica rutinieră
razele X, energia atomică, – specifică proiectării tehnologice.
îşi au originea în • Ea este o activitate complementară
cercetarea fundamentală cercetării fundamentale, o continuare a
care îi permite acesteia.
cercetătorului să
urmărească o pistă • Pentru soluţionarea problemelor practice
neprevăzută, interesantă, este necesară umplerea unor goluri
fără să tindă în mod (cercetare) în ansamblul cunoştinţelor,
explicit spre rezultate de pentru ca rezultatele să aibă aplicabilitate
valoare practică mai largă şi nu doar pentru zona care a
- În cercetarea fundamentală generat explicit problema.
se face mai întâi
descoperirea şi apoi se • în cercetarea aplicativă finalul este
caută o utilizare a ei prestabilit şi se caută mijloacele pentru a-l
atinge.
2024 Chisinau 50
3.2.1. Selectarea subiectului unei
cercetări fundamentale
• Mai este necesară
cercetarea
fundamentală
acum ?

2024 Chisinau 51
3.2.1. Selectarea subiectului unei
cercetări fundamentale
• Cercetarea fundamentală este o activitate strategică
pentru fiecare ţară,
• Dezvoltarea economică a unei ţări este puternic legată
de cercetarea fundamentală deoarece aceasta :
- este sursă de noi cunoştinţe;
- este o şcoală importantă în pregătirea resursei
umane fără de care asimilarea sau utilizarea
tehnologiilor performante nu este posibilă;
- este sursă de prestigiu şi criteriu tacit de
acceptare în comunitatea internaţională.
• Alegerea temei, alegerea subiectului este complexă dar,
fie că se lucrează sub îndrumarea unui magistru, fie că
se lucrează individual, motivaţia trebuie să fie
determinantă.
2024 Chisinau 52
3.2.2.Selectarea subiectului unei
cercetări aplicative
• O cercetare
aplicativă
conduce, de
regulă, la un
produs final

2024 Chisinau 53
 Experienţa CITT-vă poate ajuta !
La selectarea subiectului unei cercetări aplicative
trebuie să se ţină seama şi de următoarele
atribute:
• produsul este cerut de piaţă;
• există un producător şi un distribuitor al
produsului;
• face apel la tehnologii de vârf;
• există posibilitatea aplicării rezultatelor în
domenii complementare;
• durata ciclului cercetare-aplicare să fie scurtă;
• impactul social trebuie să fie pozitiv şi puternic.
2024 Chisinau 54
 Exemplul 1. Sistem de reglare automată a
temperaturii SIR DUNA 2000
• Cercetarea a început în 1994
• S-a bazat pe solicitarea unui Spital pentru copii (impact
social puternic) de a realiza surse de încălzire de putere
mare (2000 W) dar cu dimensiuni de gabarit redus şi cu
grad de securitate foarte mare.
• Soluţia face apel la elemente de încălzire cu coeficient
de temperatură ( tehnologii de vârf)
• Aplicarea s-a făcut după un an (ciclu cercetare-aplicare
scurt) dar destul de neconvingător.
• S-au identificat şi alte domenii de aplicare decât cele
avute în vedere iniţial (depozite, dulapuri de
automatizare montate în aer liber şi nesupravegheate,
modernizarea încălzirii locomotivelor electrice şi diesel-
electrice).
2024 Chisinau 55
 Principiul PTC

2 00 0 1 00

1 80 0

1 60 0 80
P (W )
1 40 0

1 20 0 60

C a de rea d e pre siu ne p (P a )

1 00 0

8 00 40

6 00
p (P a)
P u te re P (W )

4 00 20

2 00

0 0
20 40 60 80 100 1 20 140
D e b it d e a er Q (m 3 /h )

2024 Chisinau 56
Structura sistemului SIR DUNA 200
R
S
T
N
K K K DUNA 2000
K

DUNA 2000


 BC

DUNA 2000
BC
M IC R O N

BC

}

Traductor
 de
tem peratura


2024 Chisinau 57
 Exemplul 2. MICRON- Sistem de
dezvoltare cu microcontroler
• Cercetarea a început în 1995 în urma discuţiilor
purtate cu un fabricant de diferite produse din
lemn, printre care şi mese de biliard. (vizite la
IMM)
• I-am oferit un sistem de uscare a lemnului (bazat
pe DUNA 2000 evocată mai sus) iar beneficiarul,
ne-a cerut un sistem sofisticat de contorizare a
timpului de utilizare a meselor de biliard : tarif
variabil în cursul unei zile, schimbare uşoară a
tarifului , securitatea stocării şi manipulării
datelor , citirea directă a informaţiilor din altă
localitate (produs cerut de piaţă) .
2024 Chisinau 58
Exemplul 2. MICRON- Sistem de
dezvoltare cu microcontroler

2024 Chisinau 59
 Exemplul 3 BIAF – Biotehnologii inovative pentru
obţinerea de alimente funcţionale din ciupercile
genului Pleurotus
• Cercetarea a început în 2005 , dar a fost precedată de
câteva etape care merită să fie evocate în acest context
• 2003 -Facultatea de Horticultură înfiinţarea unui
laborator didactic la Staţiunea de Cercetări Didactice
„Banu Mărăcine” a Universităţii din Craiova
• Profesorul Romulus Scorei, biolog -brevetarea unor
alimente funcţionale prin îmbogăţirea margarinei cu bor.
• 2005 Programul de cercetare CEEX-Aria tematică-
„Alimentaţie, agricultură şi biotehnologii” -tehnologii
inovative privind hrana şi prelucrarea alimentelor
(inclusiv hrană funcţională).

2024 Chisinau 60
 Exemplul 3 BIAF – Biotehnologii inovative pentru
obţinerea de alimente funcţionale din ciupercile
genului Pleurotus
• Asociere
– Laborator Facultatea de Horticultură
– Brevet de invenţie
– Experienţa CITT în domeniul automatizărilor
– discuţii la întâlniri profesionale
– CEEX –sursă de finanţare alimente funcţionale
• Propunere
– Biotehnologii inovative pentru obţinerea de alimente funcţionale din
ciupercile genului Pleurotus
• Atribute (Valenţe)
- produse cerute (alimente funcţionale,automatizări)
– există producător şi utilizator
– fac apel la tehnologii de vârf
– se aplică rezultate obţinute în alte domenii

2024 Chisinau 61
Exemplul 3 BIAF – Biotehnologii inovative pentru
obţinerea de alimente funcţionale din ciupercile
genului Pleurotus

2024 Chisinau 62
Exemplul 3 BIAF – Biotehnologii inovative pentru
obţinerea de alimente funcţionale din ciupercile
genului Pleurotus

2024 Chisinau 63
 Exemplul 4 MONIPRES – Echipament pentru
monitorizarea încercării produselor din cauciuc

• Cercetare solicitată de o Întreprindere Mică – IMM,

RONERA Piteşti, pentru fabricarea de produse din
cauciuc.
• S-au dezvoltat prin investiţii foarte echilibrate.
• 2003 - au primit o comandă de la un beneficiar din
Germania
• Beneficiarul a cerut buletine electronice pentru
produsele livrate.
• Întreprinderea cumpărase la preţ redus două prese
utilizate pentru încercarea produselor dar diagramele
erau obţinute pe hârtie printr-o metodă depăşită.

2024 Chisinau 64
 Exemplul 4 MONIPRES – Echipament pentru
monitorizarea încercării produselor din cauciuc

• Atribute (Valenţe)
– Cerut de piaţă
– Tehnologii de vârf
– Ciclu de aplicare scurt
– Finanţare din fonduri
private
– Impact social puternic(
condiţie pentru export,
creşterea cifrei de afaceri)

2024 Chisinau 65
 Exemplul 4 MONIPRES – Echipament pentru
monitorizarea încercării produselor din cauciuc

2024 Chisinau 66
 2011
MONIPRES ARTEGO Tg.Jiu

2024 Chisinau 67
Exemplul 5 Sisteme antigrindină
1999

2024 Chisinau 68
Cercetările continuă!

2024 Chisinau 69
 Exemplul 6
Sistem de poziționare automată

2024 Chisinau 70
Touch screen

2024 Chisinau 71
Sistem de poziționare automată

2024 Chisinau 72
Exemplul 7 Contacte electrice

2024 Chisinau 73
De la contacte la...cursuri

2024 Chisinau 74
 O nouă strategie pentru Lucrările de
disertație de la Craiova.
• O temă comună
• Mai mulți masteranzi
• Mai mulți conducători
• Accesare fonduri
• Soluții inovative
• Start-up dezvoltat de unul dintre
masteranzi

2024 Chisinau 75
 O nouă strategie
• Tema
Monitorizarea trecerilor la nivel cu calea
ferată

2024 Chisinau 76
 3.3.Surse de finanţare
În funcţie de ordonanţatorul de credite, sursele de
finanţare pot fi: naţionale şi internaţionale.
• Sursele naţionale pot fi:
– guvernamentale;
– agenţi economici;
– asociaţii profesionale;
– sponsorizări;
– interne – ale unităţii care efectuează cercetarea.
• Guvernul finanţează activitatea de cercetare
prin:
– Programele naţionale de cercetare dezvoltare;
– Programele de cercetare academică şi universitară;
2024 Chisinau 77
 3.3.1.Programele naţionale de
cercetare dezvoltare
• Programele de cercetare-dezvoltare
cuprind ansamblul direcţiilor de cercetare
şi dezvoltare considerate priorităţi imediate
şi de perspectivă în plan naţional sau
sectorial şi susţinute prin politica
guvernamentală.
• Modul de structurare şi definire al
programelor reflectă tipul de politică în
domeniul cercetării adoptat de guvern.

2024 Chisinau 78
 3.3.1.Programele naţionale de
cercetare dezvoltare
Sunt cunoscute mai multe tipuri de modele de dezvoltare
macroeconomică şi socială care pot fi grupate în
următoarele tipuri:
• modele de dezvoltare bazate pe resurse, care sunt
viabile numai pe termen scurt;
• modele de dezvoltare bazate pe investiţii, pot fi aplicate
cu un efort financiar considerabil şi presupun selectarea,
asimilarea şi dezvoltarea de tehnologii importate;
• modele de dezvoltare bazate pe inovare presupun
orientarea investiţiilor spre factorii imateriali, intangibili ai
activităţii, adică cercetare ştiinţifică, informaţie,
management activ şi adaptiv în corelare cu realizarea
unor fluxuri şi structuri de producţie flexibile, cu
performanţe ridicate concentrate în întreprinderi mici.
2024 Chisinau 79
 3.3.2.Programele de cercetare academică

• Finanţarea cercetării ştiinţifice academice ( universităţi,

academii) vizează mai multe valenţe:
- consolidarea şi dezvoltarea activităţilor de cercetare
ştiinţifică din învăţământul superior ;
-dezvoltarea noii generaţii de cercetători şi de
profesionişti cu pregătire avansată pentru noile domenii
cerute de economia de piaţă ;
- crearea de centre regionale de excelenţă cu facilităţi
avansate pentru cercetare;
- dezvoltarea capacităţilor manageriale ale reţelei
universitare şi academice în domeniul cercetării
ştiinţifice, a capacităţii de identificare a surselor interne şi
externe de finanţare a cercetării şi, în mod special, a
capacităţii de a atrage aceste resurse în reţeaua
academică. 2024 Chisinau 80
 3.3.4.Programe europene
• Programul Cadru
• Programe interregionale
• Programe transfrontaliere
• Fonduri structurale

2024 Chisinau 81
 3.3.4.Programe europene
Programul HORIZONT 2020

2024 Chisinau 82
 Fonduri structurale
Fondul European de Dezvoltare Regionala.

Strategia si resursele politicii de coeziune sunt grupate pe 3 obiective

- Convergenta: accelerarea convergentei economice in regiunile mai
putin dezvoltate
- Competitivitate regionala si recrutarea fortei de munca: intarirea
competitivitatii si atractivitatii regionale si ajutarea angajatilor si a
companiilor pentru adaptarea la schimbarile economice
- Cooperarea teritoriala europeana: intarirea frontierelor, cooperare
transnationala si interregionala
Autoritatile care coordoneaza fondurile structurale din fiecare regiune:
http://ec.europa.eu/regional_policy/manage/authority/authority_en.cfm
http://ec.europa.eu/regional_policy/country/prordn.index_en.cfm

2024 Chisinau 83
 3.4.Structura unei cereri de
finanţare. Comparație cu structura
Tezei de Master
• Structura cererii - o parte tehnică;
pentru finanţarea unei - o parte administrativ-
cercetări financiară;
- anexe explicative şi
justificative

2024 Chisinau 84
3.4.1.Partea tehnică a Proiectului
de cercetare
• TITLU
• SITUAŢIA PE PLAN NATIONAL ŞI INTERNAŢIONAL LA
NIVELUL DOMENIULUI/ TEMATICII PROPUSE:
• -oientări, direcţii, obiective cunoscute; stadiul existent;
– rezultate semnificative obţinute şi modalităţi de aplicare;
– unităţi de cercetare-dezvoltare cu preocupări în domeniu;
– potenţiali utilizatori.
• 3. OBIECTIVE (pe fiecare an/perioadă a proiectului, în conexiune
cu situaţia actuală pe plan naţional şi internaţional în cadrul
domeniului şi tematicii abordate).
• Se prezintă:
– probleme propuse spre rezolvare legate de situaţia actuală a
domeniului/tematicii proiectului;
– obiective măsurabile;
– explicarea conformităţii obiectivelor propuse cu obiectivele şi
priorităţile programului.

2024 Chisinau 85
3.4.1.Partea tehnică a Proiectului
de cercetare
• 4. PREZENTAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI TEHNICĂ A
PROIECTULUI:
– gradul de noutate şi de complexitate;
– metodologia şi tehnicile care vor fi utilizate, instrumentele,
echipamentele, software-ul, contribuţia fiecărui partener ;
partenerii vor fi identificaţi prin tipul organizaţiei şi codul utilizat în
formularele notate cu litera A.
• 5. JUSTIFICAREA PROIECTULUI:
• - relevanţa proiectului pentru sectorul/domeniul respectiv
şi modul în care se încadrează în politica naţională în
domeniu;
• - viabilitatea şi şansele de succes ale proiectului
(ipotezele şi riscurile).
2024 Chisinau 86
3.4.1.Partea tehnică a Proiectului
de cercetare
• 6. SCHEMA DE REALIZARE A PROIECTULUI:
• - schema de realizare a obiectivelor proiectului, prin obiectivele fiecărei
etape/faze propuse;
• - rolul şi responsabilităţile fiecărui partener în fiecare etapă/fază;
• - calendarul activităţilor (se prezintă o diagramă/matrice cu activităţi,
participanţi, rezultate pe perioade de timp); activităţile trebuie defalcate
pentru a permite identificarea categoriilor de cheltuieli necesare pentru
realizarea lor (cheltuielile necesare nu se exprimă valoric, ci numai în unităţi
fizice).
• 7. REZULTATELE / BENEFICII ŞI SCHEMA / PLANUL DE VALORIFICARE
/ DISEMINARE:
• - rezultatele/ beneficiile preconizate/ profit estimat, rentabilitate;
• - modalităţile prin care rezultatele vor fi diseminate şi potenţialii beneficiari
(în cazul proiectelor cu parteneri industriali, se precizează planurile lor de
expoloatare a rezultatelor şi se fac referiri la repartizarea drepturilor de
proprietate intelectuală, industrială şi comercială între partenerii la proiect, în
conformitate cu legislaţia în vigoare).

2024 Chisinau 87
3.4.1.Partea tehnică a Proiectului
de cercetare
• 8. IMPACTUL ECONOMIC ŞI SOCIAL
• - se identifică şi se cuantifică (dacă este posibil) impactul economic,
social şi asupra mediului a rezultatelor proiectului (impactul se poate
definii prin condiţii mai bune de muncă, conservarea mediului şi a
resurselor naturale pe cale de dispariţie, oportunităţi de transfer
tehnologic, în special în regiuni mai putin dezvoltate şi/sau
dezvoltare regională şi rurală etc.);
• 9. CONDUCEREA PROIECTULUI
• - metodele/modalităţile de conducere, coordonare şi comunicare
pentru realizarea proiectului (prin Pachetul de informaţii al
programului se stabilesc cerinţele de planificare, monitorizare şi
evaluare a activităţilor proiectelor, a rezultatelor obţinute, de
corelare a acestora cu alocările bugetare şi cu plăţile efectuate);
• - acţiunile-suport care vor fi iniţiate pentru conducerea proiectului şi
categoriile de cheltuieli necesare pentru derularea lor.

2024 Chisinau 88
 3.4.2.Partea administrativ –
financiară
• - identificarea participanţilor –
coordonatorul, partenerii, directorul de
proiect, responsabilul din partea fiecărui
partener, baza materială de care dispun
partenerii, resursa umană (personalul
antrenat în rezolvarea proiectului,
competenţa acestuia, antrenarea tinerilor
etc.)
• - eligibilitatea partenerilor.

2024 Chisinau 89
3.4.3. Întocmirea unui curriculum
vitae
1. Nume:
2. Prenume:
3. Data si locul naşterii:
4. Cetăţenie:
5. Stare civila:
6. Studii:
7.InstituţiaPerioada: de la (luna, anul) pana la (luna,
anul)Grade sau diplome obţinute7. Titlul ştiinţific:
8. Experienţa profesionala:
Perioada: de la ….. pana la …..(luna,
anul)Locul:Instituţia:Funcţia:Descriere:

2024 Chisinau 90
3.4.3. Întocmirea unui curriculum
vitae
9. Locul de munca actual si funcţia:
10 . Vechime la locul de munca actual:
11. Brevete de invenţii:
12. Lucrări elaborate si / sau publicate (se anexează lista lucrărilor
publicate in domeniile Programului, relevante pentru activităţile care
urmează a fi desfăşurate in cadrul proiectului):
13. Membru al asociaţiilor profesionale:
14. Limbi străine cunoscute:
15. Alte competente:
16. Specializări si calificări:
17. Experienţa acumulata in alte programe
18. Alte menţiuni:
COMENTARIU

2024 Chisinau 91
 Ghid de întocmire a unui CV.
Se identifică abilităţile de bază care au fost
obţinute prin educaţie şi/sau experienţa în
activitate; abilităţi de:
• Comunicare;
• Organizare;
• Analiza;
• Inovare;
• Utilizare PC.
2024 Chisinau 92
 Ghid de întocmire a unui CV.
Se identifică abilităţile specifice postului care
se solicită.
• Exemplu:
• elaborarea de rapoarte ştiinţifice;
• analiza datelor ;
• instruirea la nivel post universitar;
• utilizarea de programe specifice;
• fluenţa în două limbi.
2024 Chisinau 93
 Ghid de întocmire a unui CV.
Se identifică abilităţile „transferabile”: ex.
abilităţi obţinute prin interese auxiliare:
• conducerea unei echipe;
• eseuri creative;
• discurs public;
• munca voluntară

2024 Chisinau 94
 Ghid de întocmire a unui CV.
Se selectează activităţile de interes.
• ajutarea oamenilor;
• utilizarea computerului;
• cercetarea;
• lucru individual;
• rezolvarea problemelor;
• lucrul în echipă;
• vânzarea ;
• proiectarea

2024 Chisinau 95
 Ghid de întocmire a unui CV.
Se descriu calităţile personale fundamentale care
vor demonstra aptitudinile de desfăşurare a
activităţii:
• calitate de lider;
• viziune;
• perseverenţă;
• motivarea celorlalţi;
• creativitate;
• inovare
2024 Chisinau 96
Ghid de întocmire a unui CV.
 Rezultate ale pregătirii sau ale implicării în comunitate:
• scrierea unui raport de ..... pagini pe tema…
• procesare de texte şi tabele pentru…
• voluntariat la centrul de ......, ONG, organizarea de
tabere pentru tineri
• fluenţă în…
 Rezultate ale experienţei în activitate…
• introducerea cu succes a unui nou sistem pentru…
• munca în echipă pentru…
• îmbunătăţirea unei politici locale pentru…
• crearea de economii prin…
2024 Chisinau 97
 Tema individuală TI9
• Varianta 1.În ipoteza că sunteți conducătorul firmei la care
lucrați, identificați o problemă care ar putea fi rezolvată printr-
o cercetare masterală
• Varianta 2.În ipoteza că sunteți Primarul localității în care
domiciliați, identificați o problemă care ar putea fi rezolvată
printr-o cercetare masterală
• Varianta 3.În ipoteza că sunteți conducătorul unei unități
școlare, identificați o problemă care ar putea fi rezolvată
printr-o cercetare masterală
• Varianta 4. Dacă v-ați ales tema pentru Teza de Master, care
este titlul acesteia și care este problema pe care vreți să o
rezolvați

2024 Chisinau 98
 Teme individuale
• TI 10.Căutați și indicați surse de finanţare
a cercetărilor în Republica Moldova. Se va
indica procedura de accesare a fondurilor
• TI 11. Intocmiti un CV din care să rezulte
ce știți să faceți, ce sarcini ați putea
îndeplini într-o echipă de cercetare.
Prezentați dovezi ( documente) care să
susțină afirmațiile de mai sus.

2024 Chisinau 99
Mâine este o nouă zi!

2024 Chisinau 100