1

Realizarea primei retele de calculatoare n Romnia - Proiectul RENAC/RENOD Prof. dr. ing. Marius Guran Universitatea Politehnica Bucuresti

Abstract. n lucrare se prezinta modul n care a fost initiat si s-a realizat, pe parcursul a peste 12 ani, proiectul primei retele de calculatoare de arie larga (WAN) n Romnia, ncepnd cu anii 1970/1971. Acest proiect a fost numit RENAC( Reteaua nationala de calculatoare)/RENOD(Reteaua Nodala de Comunicatii)si a fost initat la ICI(Institutul de Cercetari in Informatica), extinzndu-se cu antrenarea a zeci de specialisti si din alte institutii, n special din cele cu preocupari n domeniul realizarii si exploatarii echipamentelor de telecomunicatii. Proiectul s-a finalizat cu un prototip realizat la nivel natio nal, n 1983/84, cu trei noduri de comunicatii, amplasate n cadrul centralelor urbane de telecomunicatii din Bucuresti, Bacau si Cluj-Napoca, urmarindu-se si semnificatia reunirii electronice a principalelor provincii istorice ale Romniei. Datorita acestui fapt, prototipul si experimentarea lui au fost denumite generic UNIREA, fiind prima realizare a unei retele de calculatoare cu comutatie de pachete n cadrul fostelor tari membre CAER. Specialistii formati n cadrul proiectului si experienta acumulata au permis n 1990/91, dupa o stagnare de 3-4 ani, derularea realizarii primelor retele de calculatoare n Romnia: ROEARN , RNC , RoEduNet, pentru cercetare - nvatamnt si RTNS/Rompac, de uz general, prin cooperarea RomTelecom si Transpac (France Telecom), n cadrul unei societati mixte. Cuvinte cheie: teleprelucrare, interconectare, calculatoare, sisteme time-sharing, retele de calculatoare. 1. Introducere Anii 1968-1970 au fost marcati de evolutia sistemelor time-sharing (STS), care au avut la baza cunoscutele proiecte de cercetare MAC, MULTICS, Genie, initiate n colective de cercetare din mari universitati americane (Massachusetts Institute of Technology, Stanford Univ., UC Berkeley). n anii 1968/69 s-au realizat primele studii care urmareau sa defineasca retelele de calculatoare, ca o extindere a STS si cu alte servicii dect cele de partajare a resurselor de calcul ntre utilizatori amplasati la distanta fata de calculatoare. Pe baza cunoasterii directe a proiectelor amintite, n cadrul unui stagiu Fulbright de visitig scholar pe o durata de un an (1968/69) la trei mari universitati (UC Berkeley timp de 10 luni ca baza si n vecinatate, la Universitatea Stanford, precum si la Massachusetts Institute of Technology timp de cca 2 luni), am initiat un plan pentru relizarea n tara a unui proiect similar,folosind conceptul de urmarire a liderului in R&D . La revenirea n tara, n cadrul Facultatii de Automatica din Institutul Politehnic Bucuresti, am ntreprins mai multe actiuni privind orientarea procesului didactic si demararea unor cercetari n domeniul teleprelucrarii si retelelor: 1. Pregatirea si predarea n anul universitar 1969/70 a unui curs, Sisteme de calcul: structura si utilizare, asociat cu un proiect de an orientat pe sisteme time-sharing (STS) la prima grupa de studenti din anul V cu specializarea n calculatoare. n

cadrul proiectului s-a promovat sistemul de lucru n echipa, fiecare student avnd responsabilitatea unui subsistem din STS [1,2]. 2. Prezentarea unui ciclu de cinci conferinte-dezbatere, n cadrul Institutului Politehnic, n trimestrul 4/1969, cu teme privind organizarea nvatamntului si cercetarii n universitatile americane amintite anterior, organizarea si exploatarea centrelor de calcul universitare folosind sisteme batch-processing inclusiv RJE si time-sharing, precum si problematica retelelor de calculatoare, ca o etapa fireasca n evolutia STS [3]. 3. ncercarea, fara succes, de a organiza un colectiv si a realiza o dotare adecvata desfasurarii unor cercetari n domeniul teleprelucrarii, interconectarii calculatoarelor si sistemelor de tip retea. n aceste conditii, n 1970, avnd si un "subtil ajutor" din partea unor colegi, am fost obligat, pentru a nu pierde sansa oferita de specializare, sa ramn la Catedra de Calculatoare numai cu norma didactica si sa caut conditii mai bune pentru desfasurarea unor cercetari de durata, sustinute si de investitii corespunzatoare, n cadrul unei institutii dedicate cercetarii. Acest moment a fost legat de nfiintarea Institutului de cercetari n informatica (ICI) n 1970, unde am fost ncadrat ca director, avnd n subordine un colectiv de cca 15 tineri specialisti, absolventi de specializari n calculatoare, electronica si telecomunicatii, matematica- informatica, precum si ctiva ingineri cu practica n utilizarea calculatoarelor de generatia a II-a si a III-a, care lucrasera n cadrul celor 3-4 centre de calcul profesionale existente atunci n Bucuresti si n tara (ISPE, CEPECA, CSCAS, IFA). De la nfiintare, se stia ca ICI va avea un loc important n coordonarea tehnica - profesionala a nfiintarii unei retele de centre teritoriale de calcul electronic (CTCE) si a unor unitati de informatica de tip centru de calcul bazate pe exploatarea batch-processing a unor calculatoare medii care intrau n fabricatie sub licenta CII-Franta, n 1970. Aceste calculatoare urmau sa intre n dotarea CTCE (n fiecare capitala de judet), a marilor ntreprinderi industriale si n cele mai importante universitati, oferind o deschidere catre posibilitatea de a realiza interconectari si retele de calculatoare la nivel national, deci retele de tip WAN (Wide Area Network). 2. Sisteme cu teleprelucrare si interconectari de calculatoare ( local si la distanta) Succesele obtinute n utilizarea pe plan mondial a STS, dar si dorinta partajarii resurselor marilor centre de calcul ntre utilizatorii acestor sisteme, indiferent de apartenenta lor la un sistem sau altul, au condus la aparitia si dezvoltarea conceptului de utilizare a calculatoarelor n sisteme de tip retea. Realizarea une i retele, asa cum s-a pus la sfrsitul anilor '60 si n primii ani ai decadei '70, a fost legata de ndeplinirea anumitor conditii [8,9]. Multitudinea nodurilor si resurselor asociate lor trebuie sa comunice ntre ele Fiecare nod si resursele asociate lui au o autonomie locala Toate resursele unui nod sunt disponibile pentru toti utilizatorii din retea, indiferent de locatia geografica a lor Intercomunicatia ntre noduri se refera att la informatia de control privind accesul la resurse, ct si la executia programelor ce apartin utilizatorilor (inclusiv datele asociate lor) Un sistem de tip retea, interactiv, asa cum a fost definit atunci, s-a propus a fi studiat si implementat pe baza a patru elemente [9]: - utilizator: o persoana la un terminal, iar n cazuri speciale anumite dispozitive sau programe;

fisier: o colectie de informatii, date, programe, asociata cu numele unuia sau mai multor utilizatori, utilizabila atunci cnd se transfera n memoria operativa; - memorie : o colectie de informatii din memoria operativa, asociata cu numele unuia sau a mai multor utilizatori, care poate fi adresata de la distanta prin nume cunoscut n prealabil; - proces: o unitate logica n executia unui program pentru care este necesar un procesor; - sistem: acea parte a unui sistem local la care utilizatorul sau procesele se adreseaza pentru a realiza anumite servicii. Aceasta tendinta si doua lucrari de referinta [4,5] confirmate de activitatile de cercetare ncepute n proiectele unor universitati americane de prestigiu (MIT, Stanford, UC Berkeley) au stat la baza initiativelor care au marcat nceputul cercetarilor, experimentarilor si realizarilor n domeniul retelelor de calculatoare la Institutului de cercetari n informatica (ICI) ncepnd cu anii '70. n aceasta perioada au continuat relatiile de colaborare si contactele cu Universitatea Politehnica Bucuresti, Universitatea Tehnica Timisoara, Academia de Studii Economice si Universitatea Bucuresti, de unde au fost selectati absolventi cu performante deosebite ca studenti, viitori cercetatori, ingineri de sistem, antrenati n realizarea proiectului de retea nationala de calculatoare. Deoarece la nceputul anilor '70 dotarea cu tehnica de calcul n Romnia era standard, bazata pe un calculator de generatia a 3-a (Felix C256) fabricat sub licenta CII-Franta, prevazut cu posibilitatea utilizarii n sistem batch-processing, a fost nevoie de ntreprinderea unor masuri care sa permita abordarea utilizarii calculatoarelor n sisteme de teleprelucrare: 1. Prevederea unor dotari care sa permita introducerea teleprelucrarii n utilizarea calculatoarelor din productia de la Fabrica de Calculatoare (Felix C256, la ICE-Felix Bucuresti) 2. Formarea unor specialisti dintre absolventii institutiilor de nvatamnt superior amintite, care aveau minimum de cunostinte despre calculatoare si utilizarea lor n sistem batch-processing, nsa capabili sa asimileze rapid noile sisteme, orientate pe teleprelucrare 3. Promovarea unor studii si teme de cercetare privind domeniul teleprelucrarii, interconectarea calculatoarelor medii si a minicalculatoarelor n sisteme de tip retea Odata cu dezvoltarea ICI, pe parcursul a 2-3 ani, s-a pus n functiune un centru de calcul modern si s-a nfiintat un laborator de cercetare pentru dezvoltarea utilizarii echipamentelor de calcul (Laboratorul DUEC - Dezvoltarea Utilizarii Echipamentelor de Calcul). n cadrul acestor unitati s -au gndit si ntreprins actiunile menite sa duca la extinderea utilizarii configuratiei standard a calculatorului Felix C256, care sa permita utilizarea lui n sisteme de teleprelucrare: Dotarea cu cuplor de comunicatii mod caracter si mod mesaj (CTC, CTQM) cu legatura programata, avnd functie de canal de comunicatii Terminale de tip display, conectabile direct sau prin concentratoare, inclusiv modemur i, pentru linii comutate si rezervate Terminale de tip RJE (Remote Job Entry) specializate pentru acest mod de utilizare (Firma Control Data), sau bazate pe o configuratie de tip minicalculator (FirmaCII-Mitra 15)

Pe baza dotarii si experimentarii acestor echipamente s-a trecut la asimilarea n fabricatie si dezvoltarea sofware-ului necesar n sisteme cu teleprelucrare. Pentru domeniul interconectarii calculatoarelor (local si la distanta) s-au initiat dotari care sa permita experimentarea si realizarea sofware- ului de interconectare: Prima dotare s-a realizat cu un minicalculator Varian 73, unul dintre cele mai performante, care trecea de conditiile de embargou impuse de COCOM Orientarea spre dotarea cu minicalculatoare de tip PDP11, realizate de firma Digital (DEC-SUA), care detinea prioritatea absoluta n lume, mai ales n utilizarea minicalculatoarelor n sisteme de teleprelucrare, nsa cu restrictii pentru cuploarele de comunicatii care nu puteau fi importate n fostele tari socialiste. Pe baza acestor dotari, inclusiv cu configuratii de teleprelucrare pentru calculatoare Felix C256/512 s-au realizat si experimentat mai multe proiecte: FELIX-MINI pentru interconectarea unui calculator si minicalculator, n care minicalculatorul avea functia de FEP (Front End Processor) pentru terminale si alte calculatoare care dispuneau de facilitati de conectare, n special la distanta, pe linii rezervate TELEMINI si LOCAL-MINI , pentru interconectarea locala si la distanta a minicalculatoarelor, care a presupus si asimilarea n fabricatie a cuptoarelor de comunicatie care erau supuse embargoului n jurul acestor proiecte si teme de cercetare s-a format un grup mare de specialisti, att n tara (la ICI si unele CTCE-uri) ct si n strainatate, prin scolarizari la firmele exportatoare de echipamente (Franta, USA, Anglia, Danemarca, etc) precum si n cadrul unor stagii de specializare si doctorat (Franta, USA, Suedia, Japonia). Experienta si cunostintele acumulate au permis realizarea unor aplicatii complexe n utilizarea sistemelor de teleprelucrare n marile combinate metalurgice, precum si n fostele centrale industriale sau institutii cu mare dispersie geografica (ex. GAB - Grupul Aeronautic Bucuresti, Centrala de Gaz Metan, BRCE - Banca Romna de Comert Exterior, Ministerul Finantelor pentru aplicatia de taxe si impozite etc). Primele rezultate n utilizarea calculatoarelor Felix n sisteme de teleprelucrare au fost prezentate public n cadrul expozitiei ocazionate de Congresul Organizatiei Mondiale de Cibernetica si Sisteme (august, 1975, Bucuresti). Toate aceste realizari au fost posibile datorita colaborarii cu o serie de specialisti din ICE Felix, IPA, ICTc si Departamentul de telecomunicatii din MTTc. Toate aceste conditii au permis promovarea oficiala a unui proiect pe termen mediu- lung privind realizarea unei retele de calculatoare la nivel national, pornind de la doua optiuni fundamentale: Optiunea pentru utilizarea minicalculatoarelor PDP11 cu cuploare realizate n tara pentru subsistemul de telecomunicatii, tinnd seama de avansul firmei Digital n domeniu Optiunea de urmarire a liderului n domeniul retelelor de arie larga (WAN): proiectele promovate de ARPA si NSF n USA si proiectul Cyclades promovat de INRIA n Franta. La fel de greu ca realizarea temelor de cercetare si proiectului privind reteaua nationala de calculatoare, a fost motivarea finantarii unui obiectiv pe termen mediu- lung n conditiile unei economii planificate, supercentralizate, n includerea unor asemenea obiective n planul de stat, cu toata birocratia analizelor si rapoartelor, mai ales pentru un domeniu necunoscut atunci chiar pentru unii

specialisti n domeniul calculatoarelor si telecomunicatiilor, prea absorbiti de aspectele curente ale acestor domenii.

3. RENAC/RENOD ca proiect de cercetare-dezvoltare Denumirea proiectului s-a propus n cadrul Laboratorului DUEC din ICI, atunci cnd s-a hotart realizarea lui, n cadrul unei arhitecturi bazate pe doua subsisteme: Un subsistem de comunicatii, RENOD (Retea NODala de comunicatii), folosind comutatia de pachete Un subsistem reprezentnd resursele de calcul si utilizatorii cu acces la retea, RENAC (Retea Nationala de Calculatoare) Proiectul a fost gndit la nceput sa fie realizat n doua etape: Etapa de laborator, cu trei noduri si experimentarea interconectarii acestora cu cel putin doua tipuri de calculatoare (Felix C512/1024 si minicalculatoare CORAL) folosind cuploare de comunicatii de mare viteza (48000bps), posibil a fi realizate n tara atunci, cu componente de import Etapa de experimentare reala, ca prototip, cu trei noduri amplasate n trei locatii care sa tina seama de facilitatile liniilor interurbane si de posibilitatea conectarii unor resurse de tipul celor existente atunci n CTCE-uri Problematica realizarii retelelor de calculatoare de tip WAN a fost ridicata prima data n cadrul expunerilor facute la Universitatea Politehnica Bucuresti (UPB) dupa stagiul de specializare petrecut n SUA [3] si n cadrul unor comunicari la sesiunile anuale, n 1970 si 1971, din UPB [7,8]. n mod explicit, o propunere privind realizarea unei retele nationale de calculatoare s-a realizat n cadrul unei comunicari aparuta n volumul A treia Conferinta a Electricienilor, n 1972 [9], iar primele solutii referitoare la realizarea ei ntr-o comunicare aparuta n volumul Comunicarile Sesiunii Institutului de Cercetari si Proiectari n Telecomunicatii, n 1975 [10]. Cu toate restrictiile privind prezentarea unor teme trecute n planul de stat (clasificate cu SECRET ), n decursul anilor s-au prezentat numeroase comunicari si s -au scris multe articole despre proiectul RENAC/RENOD, iar temele si rapoartele tehnice se afla n arhiva ICI [13]. O prezentare completa a proiectului, n faza care a marcat nceputul experimentarii la scara nationala, s-a facut n cadrul unei comunicari la Sectia de Cibernetica si Sisteme a Academiei, publicata n revista Studii si cercetari de calcul economic si cibernetica economica [11]. n aceasta lucrare se expuneau si obiectivele care motivau atunci realizarea RENAC/RENOD: Crearea si exploatarea unui sistem unitar de fisiere si baze de date distribuite geografic Interconectarea capacitatilor de calcul distribuite geografic pentru utilizatorii conectati (si definiti) n retea Eficientizarea utilizarii capacitatilor de calcul si asigurarea accesului la resurse de calcul unice pentru utilizatorii retelei Asigurarea unor servicii eficiente pentru cercetare-proiectare, instruireeducatie, n special n utilizarea resurselor de calcul care nu sunt disponibile pe plan local. Structura fizica a RENAC/RENOD a fost conceputa pe baza a doua subsisteme: 1. Subsistemul de comunicatii, definit de suportul necesar transmisiei de date folosind comutatia de pachete ca tehnica de baza, avnd n componenta

nodurile de comutatie (NC), magistralele de transmisie de mare viteza (interurbane) si liniile de transmisie de joasa viteza (locale) 2. Subsistemul resurse, definit prin calculatoare de prelucrare (CP) si calculatoare terminale (CT) conectate la noduri si accesate de utilizatori cu diferite tipuri de terminal (display sau TTY), oferind acestora servicii diferite Structura logica a RENAC/RENOD a fost conceputa pentru a sustine structura fizica prin programe si alte produse software ce trebuiau sa se alinieze cerintelor care se profilau n anii '70 ca viitoare standarde, aparute ca model de referinta pentru interconectarea sistemelor deschise (OSI/RM). Principalele module software realizate erau: COMPAC, pentru comutatia de pachete la nivel de nod MARC, pentru accesul la reteaua de calculatoare prin calculatorul de prelucrare si calculatorul terminal INTERFAC, ca interfata de acces pentru utilizatori la terminal, prin CP si CT MCL, ca interfata de comunicatie cu linia n diferite conexiuni (CP-NC, CT-NC, NC-NC) Cele doua structuri sunt prezentate n Fig.1 si Fig.2, asa cum au aparut n lucrarea [11]. n faza de experimentare s-a avut n vedere si dezvoltarea RENAC/RENOD, prin conectarea mini si microcalculatoarelor (denumite ulterior calculatoare personale) n doua moduri de utilizare: - prin conectarea de minicalculatoare cu terminale la CP sau a microcalculatoarelor la CP (TELEMINI si LOCALMINI); - prin conectarea mini si microcalculatoarelor n retea locala pe cablu coaxial si conectarea acesteia la un NC (proiectul CAMELEON). Aceasta dezvoltare se prezinta n Fig. 3, asa cum a aparut n lucrarea [11]. Este interesant de amintit modul n care s-a conceput si realizat prima aplicatie de posta electronica pentru RENAC/RENOD, denumita CORA - Sistem de programe pentru realizarea corespondentei automate n RENAC. Versiunea denumita centralizata a CORA se prezinta n Fig.4, unde, pe lnga elementele prezentate n structura fizica si logica a RENAC/RENOD, mai apare: - interfata ntre abonat (la terminal de tip diplay sau TTY) si CORA; - centru de colectare si difuzare a corespondentei n raport cu abonatii. Proiectul RENAC/RENOD a fost implementat pentru faza experimentala si prototip cu trei noduri, amplasate n centralele urbane din Bucuresti (Palatul Telefoanelor), Bacau (Centrala urbana) si Cluj-Napoca (Centrala urbana), prevazute a fi extinse la 5 noduri n 1985. La cele trei noduri au fost conectate calculatoarele din Centrul de Calcul al ICI n Bucuresti si calculatoarele din Centrele teritoriale de calcul electronic - CTCE n ClujNapoca si Bacau. Aceasta faza a Proiectului RENAC/RENOD a fost numita UNIREA(Fig.5), deoarece a facut prima interconectare ntr-un sistem de tip retea ntre principalele provincii istorice ale Romniei (Muntenia, Moldova, Transilvania) [12]. n cadrul cooperarii fostelor tari membre ale CAER n domeniul tehnicii de calcul (Comisia speciala pentru tehnica de calcul, care avea un centru coordonator la Moscova), prin proiectul RENAC/RENOD, Romnia a fost prima tara din CAER care a realizat cu cel putin 4 ani nainte un asemenea proiect. Realizarea proiectului a fost remarcata la UNESCO, unde Romnia a fost invitata la organizarea unor manifestari de prestigiu (AGI si SPIN n 1978, 1979 si 1980) si la acordarea de asistenta tehnica pentru tari n curs de dezvoltare. Directorul general UNESCO a vizitat ICI, unele licee de informatica si CTCE. Ca recunoastere a meritelor stiintifice si a modului n care a fost realizat proiectul RENAC/RENOD colectivul de baza al proiectului a fost distins cu premiul Traian Vuia al Academiei Romne, pe anul 1983.

Fig.1 - Structura fizica a retelei de calculatoare

Fig.1 Structura fizica a RENAC/RENOD conform prezentarii din [11]

Fig. 2 Structura logica a retelei cu principalele modele software .

Fig.2 Structura logica a RENAC/RENOD conform prezentarii din [11]

Fig.3 Conectarea retelei de calculatoare ntr-un sistem extins de teleprelucrare, folosind minicalculatoare (M), microcalculatoare (MC) si diferite tipuri de terminale si interconectari (TELEMINI, LOCALMINI, RETEA LOCALA)

Fig.1 Implementarea CORA sub RENA C, versiunea centralizata

Fig. 4 Aplicatia de posta electronica n cadrul RENAC/RENOD, conform prezentarii din [14].

Fig.6 Prospect de prezentare comerciala a RENAC/RENOD n 1985

10

Fig. 5 Prospectul programului Experimentul UNIREA conform prezentarii din [12]

11

4. Valorificarea proiectului RENAC/RENOD n cadrul proiectului RENAC/RENOD s-au cercetat, experimentat si realizat aplicatii si servicii n anii 1980-1990, premergatoare celor care sunt att de cunoscute abia din anii '90. n principal, s-au avut n vedere [14]: 1. Servicii de baza, definite atunci (anii '79/80/81) prin: - Accesul de la terminal (AT) la resursele din retea prin care se exploatau programe aplicative (PA), folosind conceptul de terminal virtual cu un protocol adecvat - Transferul de fisiere (TF), bazat pe un sistem de gestiune a fisierelor existente n retea, compus dintr- un dialog ntre un proces de control (pe baza cererii unui utilizator sau PA) si un proces de servire asociat unui punct de servire asociat fisierelor situate n acel loc, numit chiar de atunci server - Executia lucrarii, prin care un utilizator localizat pe un calculator si transfera si executa lucrarea pe un alt calculator din retea, folosind de fapt serviciile prezentate mai sus - Servicii aditionale, reprezentnd aplicatiile dedicate, care pot deveni servicii pentru un grup de utilizatori ai retelei. n acest sens a fost realizat serviciul CORA, amintit, ca o aplicatie distribuita, care ofera utilizatorilor unei retele de calculatoare servicii de posta electronica Experienta cstigata n cadrul proiectului RENAC/RENOD a fost utilizata n conceperea si realizarea unor proiecte de anvergura, la nivel national, unele amintite mai sus. n acest sens, se pot prezenta: Proiectul SAHIM (Sistem de avertizare hidro- meteo al Institutului de meteorologie) finantat de OMM, care a presupus realizarea unei retele de calculatoare la nivel national, care interconecta mai multe minicalculatoare amplasate pe principalele cursuri de apa cu un centru de calcul amplasat la INMH, conectat la rndul lui cu centre similare din tari vecine sau apropiate (Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, URSS). n cadrul sistemului se prelucrau datele hidro- meteo si se faceau schimburi de date pentru a compune harti meteo cu evolutia principalilor parametri, care erau transmisi beneficiarilor n mod periodic sau exceptional, cnd era cazul, ca avertizare n evolutia vremii (agricultura, armata, transporturi aeriene, rutiere, navale, etc) Sisteme informatice pentru centrale industriale (CI) cu unitati dispersate geografic, cum au fost: CI - Gaz Metan, CI - PISZ (Prelucrarea si Industrializarea Sfeclei de Zahar), GAB, amintit, ca CI pentru ntreprinderile care fabricau avioane, componente pentru avioane sau realizau reparatii, etc. Sisteme informatice la nivel national, n special pentru domeniul finantebanci, aprovizionare tehnico- materiala (cu bazele judetene), turism (zonele Litoral, Valea Prahovei, Poiana Brasov, Bucuresti, etc) Un prospect de prezentare a RENAC/RENOD,ca oferta pentru potentiali beneficiari, se prezinta ,in copie, in Fig.6, cu nodurile prevazute pentru dezvoltare. n anii 1990/91, n cadrul principalelor institutii implicate n realizarea RENAC/RENOD s-a initiat, cu o alta deschidere, realizarea a doua infrastructuri de tip retea de calculatoare care sa acopere cerinta utilizarii calculatoarelor n tara: La ICI, n 1990/1991, prin colaborarea Comisiei Nationale de Informatica (CNI), Ministerul Invatamntului si Stiintei si Academiei Romne, s-a demarat proiectul de conectare la Reteaua Europeana Academica de Cercetare (EARN), denumit ROEARN, cu o conexiune la Viena, care permitea utilizarea EARN si Internet n Romnia, conform prezentarii din Fig.7

12

Fig. 7 Prospect de prezentare a ROEARN, cu primele accese la retelele academice internationale (inclusiv Internet )

13

La Romtelecom, prin colaborarea CNI si Ministerul Comunicatiilor, cu asistenta tehnica a ICI, s-a demarat nfiintarea unei societati mixte cu Transpac (France-Telecom), sub denumirea comerciala de RTNS (Romanian Telecom Network Services) care a nlocuit pe cea de proiect Rompac. n 1992, ROEARN a devenit Reteaua Academica Romna pentru transmisia si prelucrarea datelor (RAR), pentru cerintele de cercetare si nvatamnt si conectare la retele similare internationale (EUNET, BITNET-EARN, IXI, INTERNET, etc). n mai 1992, ICI a demarat formele de nregistrare a domeniului de retea la RIPE (Reseaux IP Europeens) si IANA (Internet Asignemet Number Authority) din SUA, obtinnd dreptul de gestiune al domeniului .ro la 26.02.93, care a cunoscut o dezvoltare exploziva n anii urmatori. n ncheiere, doresc sa multumesc tuturor celor care pe parcursul a peste 12 ani au contribuit la realizarea temelor de cercetare, experimentarilor si aplicatiilor din cadrul proiectului RENAC/RENOD. n mod special, remarc aportul celor care au ramas n ICI si au valorificat specializarile si stagiile de documentare petrecute la universitati si firme de prestigiu din tari dezvoltate (USA, Japonia, Franta, Anglia, Germania, Suedia, Danemarca). n acest colectiv numeros [15] s-a obtinut si primul doctorat n retele de calculatoare din tara, prin Dr. ing. Staicut Eugenie, actualul manager al RNC (Reteaua Nationala a Cercetarii), realizat n Japonia (1972/75) si sustinut formal si la Institutul Politehnic Bucuresti.

Bibliografie 1. Guran M., Sisteme de calcul numerice: structura si utilizare. Curs predat n anul universitar 1969/70 la prima grupa de studenti cu profil de calculatoare din Facultatea de Automatica, Inst.Politehnic Bucuresti(IPB). 2. x x x Sisteme time-sharing. Proiect de an la cursul Sisteme de calcul numerice: structura si utilizare. Conducator proiect: S.l. dr. ing. Marius Guran si Asist. Cristian Giumale. Colectivul de studenti: Danale, Negrila, Olteanu, Popa, Simescu, Ratz, Teodorescu. Mai, 1970. 3. Guran M., Ciclu de expuneri prezentate n trim. 4, 1969 la IPB, privind nvatamntul superior si cercetarea n domeniul sistemelor de calcul n USA: - Organizarea nvatamntului si cercetarii - Centre de calcul n universitati - Structura sistemelor time-sharing - Retele de calculatoare. Dennis, Jack B. A., Position Paper on Computing and Communications. Communications of the ACM, vol. 11, nr. 5, Mai 1968. x x x Tentative Specifications for a Network n cadrul proiectului GENIE. University of California, Berkeley, 1969. Guran M., Optimizarea intercomunicatiilor n sistemele de calcul cu resurse distribuite. Raport tehnic asupra stagiului Fulbright petrecut in USA, Institutul Politehnic Bucuresti, 1969. Guran M., Sisteme de calcul interactive: aspecte privind organizarea si operarea. Raport tehnic, Institutul Politehnic Bucuresti, 1970. Guran M., Consideratii n legatura cu realizarea unei retele de calculatoare. Lucrarile Sesiunii de Comunicari a Institutului Politehnic Bucuresti, mai 1971.

5. 6. 7.

8. 9.

14

10. Guran M., Rosu L, Propuneri privind organizarea, utilizarea si dimensionarea unei retele de calculatoare, Lucrarile celei de A III-a Conferinte a Electricienilor, Bucuresti, septembrie 1972. 11. Guran M., Borgovan I., Rosu L., Asupra unei solutii privind realizarea unei retele de calculatoare la nivel national . Comunicarile ICPTTc, iunie 1975. 12. Guran M., Aspecte ale realizarii unei retele nationale de calculatoare ca suport tehnic pentru sistemul informatic national. Studii si cercetari de calcul economic si cibernetica economica.Anul XVII, nr. 3, 1982. 13. Experimentul UNIREA: RENAC/RENOD - Reteaua nationala de calculatoare / Reteaua nodala de transmisie a datelor. Simpozion dedicat RENAC/RENOD, organizat de Academia Romna, Consiliul National pentru Stiinta si tehnologie, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor: - Comunicari n Aula Academiei - Demonstrarea functionalitatii interconectarii primelor trei noduri: Bucuresti, Bacau, Cluj-Napoca, la ICI Bucuresti. 14. x x x Studii si cerecetari privind realizarea retelei nationale de calculatoare. Teme de cercetare realizate la ICI n anii 1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1981, existente n arhiva. 15. Coculescu L., Panait St., Adrian Mircea, Trifanescu Dana, Parfenie Radu, Hrin Mircea, Golesteanu Petre, Serviciile de tip utilizator si standardizarea n retelele de calculatoare: - Servicii n reteaua de calculatoare RENAC - CORA - Sistem de programe pentru realizarea corespondentei automate - Standardizarea n retelele de calculatoare. 15. x x x Colectivul de baza care a participat, pe parcursul a cca 12 ani, la realizarea diferitelor faze ale proiectului RENAC/RENOD (n ordine alfabetica): De la ICI: Badea Cornel, Borgovan Ioana, Borozan Maria, Coculescu Lucia, Coman Silviu, Dogaru Liana, Dumitrascu Ion, Donciulescu Alexandru, Filip Florin, Gavrilescu Gavril, Grozavescu Marcel, Guran Marius, Golesteanu Petre, Haiduc Eugen, Hrin Mircea, Manea Bebe, Mircea Adrian, Onulescu Lucian, Orasanu Laurentiu, Onea Nicolae, Olaru Olga, Popa Iulian, Petrescu Constantin, Panait Stefan, Paunescu Florin, Pietreanu Cristian, Rusu Radu Simion, Staicut Eugenie, Turcus Alexandru, Trifanescu Dana, Tudor Vasile. De la ICE Felix: Colectivele conduse de Tonceanu Dan, Gheorghiu D, Mihu Tr. De la IPA: Colectivul de modemuri condus de Rusan M. De la MTTc: Chirica A., Dingher Al., Pana L., Budiu N., Mateescu V. 16. Draganescu M., Realizarea de calculatoare si retele de calculatoare n Romnia (1953-1985). Academica, pag. 43-44, noiembrie 2001. 17. Constantin A.,Odiseea informationala romaneasca.eWeek, nr.30, 18 Dec. 2001.