Capitolul 8

Capitolul 8
INTERNET RETEA DE COMUNICATIE
PENTRU INTREPRINDEREA
COMERCIALA

Obiective:

Dupa studierea acestei teme veti fi n masura sa:
ntelegeti cum functioneaza reteaua INTERNET;
notiunea de comert electronic;
cunoasteti tipurile de comert electronic;
cunoasteti diferite protocoale de comert electronic.
CUPRINS

8.1.Internet - concept si istoric

8.2. Componente ale retelei INTERNET

8.3. Functionarea retelei Internet

8.4.Intranet si Extranet

8.5.Aplicatii Internet

8.6.Comertul electronic

8.6.1.Comertul electronic concepte si caracteristici

8.6.2.Tipuri de comert electronic

8.6.3. Reguli sau protocoale de comercializare

8.7.ntrebari recapitulative


Sisteme informatice n comert



INTERNET RFETEA DE COMUNICATIE PENTRU
INTREPRINDEREA COMERCIALA

Fiecare din secolele precedente a fost dominat de o anumita
tehnologie care a marcat dezvoltarea societatii umane. Secolul XX este
dominat de tehnologiile legate de colectarea, prelucrarea si distribuirea
informatiei. Printre realizarile de mare importanta, enumeram instalarea
retelelor telefonice mondiale, inventarea radioului si a televiziunii, crearea
expansiunea nemaivazuta a industriei de calculatoare, lansarea satelitilor
de comunicatii.
Datorita progresului tehnic rapid, domeniile de mai sus tind sa se
ntrepatrunda, sa se interconditioneze si sa-si subordoneze eforturile
minimizarii diferentelor de timp care apar n colectarea, transportul,
stocarea si prelucrarea informatiei. Organizatii cu sute de birouri raspndite
pe o arie geografica larga, pot sa-si contacteze cu rapiditate sucursalele din
cele mai ndepartate locuri. Cresterea posibilitatilor de colectare, prelucrare
si distribuire a informatiei atrage dupa sine o cerere pentru o prelucrare si
mai sofisticata a informatiei. Subordonata acestei necesitati este si aparitia
Internetu-ului. Aparuta din nevoia de comunicare Internet-ul devine un
factor activ de transformare a lumii n care traim. Ca urmare a impactului
Internet-ului s-a schimbat modul de comunicare, tipurile de tranzactii,
modul de desfasurare a muncii si chiar a jocurilor pentru copii mai tineri sau
mai vrstnici.
.
8.1. Internet - concept si istoric

Internet-ul este privit ca o retea de retele ca urmare a faptului ca mai
multe retele diferite conduse si gestionate de mai multe organizatii sunt
interconectate pentru a forma INTERNET. El reprezinta, de asemenea, un
mediu informational si de calcul cu o multitudine de servicii si resurse, baze
de date, biblioteci etc., fiind un instrument ce ofera acces la cantitati mari
de informatii din ntreaga lume. Dat fiind ca scopul sau esential este acela
al asigurarii transportului de date, Internet-ul este considerat domeniul
protocoalelor si sistemelor de operare.
Internet-ul poate fi definit ca: multimea tuturor retelelor IP
interconectate; colectia a milioane de calculatoare gazda atasate;
comunitatea mai multor zeci de milioane de utilizatori.
Geneza Internet-ului este practic imposibil de localizat n timp.
Originile retelei INTERNET trebuiesc cautate n rapoartele catre Rand
Corporation ale lui Paul Baran
1
, care, la nceputul anilor 60, a intuit si a

1
Pl at on, Thi erry - Inceputurile Internetului, revista Planeta lnternet, nr. 1/1996, p. 18-19
Capitolul 8

prefigurat pentru prima data posibilitatea construirii unei retele de transmisii
de date. De a lungul timpului INTERNET-ul a nregistrat o evolutie
exploziva astfel nct acum toti specialistii accepta ideea ca ea a capatat
dimensiuni mondiale. Momentele mai importante n evolutia acestei retele
sunt evidentiate n diagrama din figura 8.1.
Daca privim Internet-ul ca "o retea de retele", n care fiecare
subsistem de retele avnd propria sa origine si fiind constituit pentru a ajuta
la definirea scopului si dimensiunii Internet-ului, vom ntelege de ce nu se
poate identifica cu precizie anul crearii internetului.






Anii 60 - nceputuri
60 P. Baran retea transmisii date;
65 Primul proiect de retea experimentala DARPA
(Defence Advanced Research Projects;
66 Prima legatura ntre ordinatoare;
69 ARPANET retea de comunicare n care sunt
legate universitati, institutii militare si guvernamentale

Anii 70-80 Expansiune
74 se creeaza protocolul transportului de informatii
TCP/IP Transport Copy Protocol /Internet Protocol ;
80 Prima conexiune ntre retele americane si retele
europene;
83 TCP/IP devine protocol oficial;
Anii 90 Mondializare

90 3000 de retele cu 200000 computere;
97 peste 68 mil. utilizatori; servere de comert In ternet (90% din
marile companii au site comercial, crestere a tranzactiilor cu 400%);
sisteme de gestiune a site- urilor Web; servere de aplicatii Internet;
programe si instrumente de programare puternice (Java);
Fig. 8.1. Momente
semnificative ale evolutiei
INTERNET-ului
Sursa: Tanenbaum, A.S. Retele de
calculatoare, ed.III, Ed. Computer
Press Agora, Tg. Mures, 1997, p.49 -
50
Sisteme informatice n comert


La mijlocul anilor '60 se nregistreaza primele experimentarea primelor
retele de calculatoare care au facilitat aparitia conceptului de retele cu
comutare de pachete. n 1969, ARPA (Advanced Research Projects
Agency Agentia pentru proiecte de cercetare avansata) a
Departamentului Apararii a S.U.A. a creat ARPANET
2
- o retea extinsa care
conecta expertii din mediul universitar american si cercetatorii din centrele
de cercetare ale Departamentului Apararii. Initial aceasta retea avea patru
noduri la care ulterior aveau. sa se adauge si alte componente prin
conectarea unor retele locale. Obiectivul a fost acela de a se realiza o retea
n care sa se realizeze un transfer de mesaj de la un expeditor la un
destinatar, chiar daca o parte din ea ar avea defectiuni. Partea cea mai
importanta a cercetarilor pentru aceasta retea au fost realizate n cadrul
universitatilor unde s-au creat (ca rezultat al unor proiecte de cercetare) si
protocoalele de retea utilizate
3
. Aceste protocoale au devenit nucleul
protocoalelor pentru Internet denumite generic TCP/IP
4
.
In anii '80 retelele conectate la ARPANET au continuat sa creasca ca
numar, majoritatea marilor universitati, agentiile guvernamentale, muzeele,
bibliotecile, mari institutii interconectndu-se si utiliznd setul de protocoale
TCP/IP. Astfel, ARPANET a devenit coloana vertebrala (backbone) a
conexiunilor ntre localizarile strategice majore. n 1982, ARPANet s-a unit
cu reteaua militara MILNet. Totodata, si-au facut aparitia si alte re tele
precum BITNET (Because It's Time Network) si CSNET (Computer Science
Network). Aceste retele desi initial au functionat separat s-au conectat
reteaua extinsa care a fost denumita "retea de retele" s-au INTERNET
(prescurtare de la Internetwork system - sistem de interconectare de
retele).
Anii '90 marcheaza o expansiune nebanuita a Internet-ului. Frecventa
cu care se leaga la reteaua mondiala marile si micile companii este foarte
rapida. Alaturi de acestea o multime de persoane fizice acceseaza Internet-
ul prin intermediul distribuitorilor sau prin servicii familiare deja, cum ar fi
CompuServe, Delphi sau America OnLine.
Desi ARPA a creat nucleul Intenetului, nu se poate vorbi de un anume
proprietar sau o organizatie care sa-l conduca.
Fiind perceput ca o retea mondiala INTERNET-ul exceleaza prin
multitudinea de aplicatii care stau la dispozitia utilizatorilor, aplicatii care
nregistreaza pe zi ce trece o diversificare din ce n ce mai mare.




2
Advanced Research Projects Agency NETwork
3
setul de reguli utilizate pentru a realiza comunicarea dintre calculatoare
4
Transport Copy Protocol/I nternet Protocol
Capitolul 8


8.2. Componente ale retelei INTERNET

In 1992 a fost constituita o asociatie de voluntari ISOC (Internet
SOCiety), organizatie cu autoritate privind administrarea ansamblului de
retele (tehnologii si strategii de viitor).
Anual ISOC alege patru componente:
IAB (Internet Architecture Board) un consiliu care supra vegheaza
dezvoltarea si evolutia protocoalelor de retea;
IETF (Internet Engineering Task Force) grup nsarcinat cu
dezvoltarea specificatiilor care vor deveni eventual standarde; n
competenta IETF intra si alocarea adreselor pentru cei care doresc
sa se conecteze la Internet;
IESC (Internet Engineering Steering Group) grup care are
responsabilitatea stabilirii strategiilor si programelor de perspectiva
ale retelei Internet;
IRTF (Internet Research Task Force) grup care are n obiectiv o
problematica asemanatoare cu IETF, dar ocupndu-se mai mult de
tehnologia interconectarii si stiinta informatiei;
IANA (Internet Assigned Numbers Authority) grup care
administreaza Serviciul de Nume de Domeniu (Domain Name
Services).
Informatii si documentatii on-line referitoare la Internet sunt puse la
dispozitie de InterNIC (International Network Information Center) creat de
NSF (National Science Foundation). Toata gama de standarde, rapoarte
si documente referitoare la administrarea si functionarea Internet-ului sunt
oferite on-line n retea sub numele de RFC (Request For Comments), prin
FTP (File Transfer Protocol) de pe server-ul ds.internic.net.
















Sisteme informatice n comert


8.3. Functionarea retelei

Constituit ca o retea de retele (un exemplu este redat n figura 8.2);
INTERNET-ul este format din urmatoarele tipuri de componente:
Infrastructuri:
o multimea tuturor retelelor IP interconectate;
o colectia a milioane de calculatoare gazda.
Servicii pentru:
o administrare (protocoale: TCP/IP, SMTP, IMAP etc.);
o comunicarea dintre persoane pe Internet (e-mail, News,
Usenet);
o comunicarea dintre calculatoare (Telnet, Ping);
o difuzarea informatiei (FTP, WEB, Gopler);
o cautarea informatiei (Archie, Wais).
Utilizatori: sute de milioane de utilizatori (numarul acestor utilizatori
fiind n continua expansiune);
Resurse:
o multimea resurselor tuturor retelelor IP interconectate;
o colectia resurselor milioanelor de calculatoare gazda.
In vederea asigurarii competitivitatii orice ntreprindere comerciala care
doreste sa-si desfasoare afacerile utiliznd mediul Internet va trebui:
sa fie prezentata prin intermediul unui site Web;
sa functioneze non-stop (cerinta impusa de prezenta pe WWW);
sa dispuna de solutii de stocare n retea pentru gestionarea
volumului urias de informatii generat;
:
:
:
:
:
WAN 2
Server
poarta
LAN 1

Mainfra me
WAN 1
Server
poarta
Server
fisiere
LAN 2

Mainframe
Server
fisiere
LAN 3
LAN 4
LAN5
Fig. 8.2. Exemplu de arhitectura I NTERNET
Capitolul 8

sa mentina un contact permanent cu clientii, partenerii, furnizorii si
angajatii;
sa utilizeze solutii fiabile pentru aplicatii n masura sa asigure o
permanenta functionare;
disponibilitate, scalabillitate, performanta si securitate.

8.4. Intranet si Extranet

8.4.1. Intranet

Societatile informatizate din ziua de azi sunt puse n fata unei mari
provocari tehnologice, generata de expandarea numarului de aplicatii n
conditiile unei infrastructuri existente. In plus se pune problema unei
insuficiente de standarde tehnologice la nivelul ntreprinderilor comerciale,
echipamentele si aplicatiile fiind distribuite pe departamente, greu de
centralizat si corelat. Devine astfel foarte necesara dezvoltarea unui sistem
intranet.
Intranet este reteaua de firma care permite comunicarea ntre
utilizatorii individuali si departamentele componente printr-o interfata
comuna tuturor platformelor numita browser. In mod empiric Intranetul
poate fi definit ca fiind tehnologia Internet utilizata ntr-o organizatie pentru
a facilita comunicarea si accesul la informatii. Intranet-ul este un mecanism
integrat pentru utilizatori, procese si informatii din cadrul unei ntreprinderi
comerciale.
Categoriile de informatii ce pot fi gasite pe Intranet sunt foarte
variate si sunt, de regula, legate de specificul ntreprinderii comerciale.
Acestea pot fi:
aplicatii;
modele de documente financiar-contabile;
scrisori de afaceri;
stiri de uz general si specific;
politici de firma;
manuale, documentatii, etc.
Utilizatori. Tipurile de utilizatori existente pe un Intranet difera de la
o organizatie la alta. In general sunt angajatii ntreprinderii comerciale.
In principal, utilizatorii sunt mpartiti in trei categorii: cei care introduc
si prelucreaza informatiile (authors), cei care utilizeaza informatia (users),
furnizori de informatii (providers).
In functie de modul de Iucru, utilizatorii se pot grupa n:
utilizatori individuali;
grupuri de lucru;
echipe de lucru;
departamente (marketing, financiar, personal, tehnic, etc.).
Sisteme informatice n comert


Toate tipurile de utilizatori au un scop comun - accesarea informatiilor
partajate ale Intranet-ului.
Modelul de referinta Intranet. Privit ca un mediu integrat Intranet-ul
trebuie creat si privit n dependenta cu Informatiile (ce trebuiesc partajate),
serviciile si mecanismele existente. In figura 6.5. este evidentiat un model
Intranet. Modelul de referinta este alcatuit din:
mecanisme care conlucreaza la satisfacerea celor trei
tipuri distincte de utilizatori (utilizatori finali, furnizori de
informatii si prelucratorii de informatii);
servicii care reflecta cerintele, nevoile ntreprinderii
comerciale, faza de dezvoltare, etc.;
informatiile partajabile care trebuiesc puse la dispozitia
utilizatorilor.
Integrarea acestor servicii, mecanisme si informatii partajabile este
conditia de baza care va permite partajarea completa a informatiilor in
cadrul oricarei ntreprinderi comerciale.
Avantajele utilizarii Intranet-ului. Ele ar putea cuprinde, n general,
urmatoarele:
managementul si suportul unui numar mare de utilizatori;
securitate;
conectarea utilizatorilor la informatiile de care au nevoie;
prevenirea suprancarcarii informationale;
asigurarea managementului si integritatii informatiei;
help-uri on-line;
scaderea redundantei retelei;
utilizare usoara pentru nespecialisti sau ncepatori;
permanente mbunatatiri ale software -urilor client;
reducerea costurilor;
productivitate mai mare, printr-un acces mai bun la
informatie;
cresterea competitivitatii.
Din punctul de vedere al serviciilor pe care le ofera Intranetul
prezinta urmatoarele avantaje:
utilizarea de protocoale si standarde deschise - avantaj ce
permite interoperabilitatea dintre aplicatii;
acces restrictionat la aplicatii - cum ar fi autentificarea
utilizatorilor, certificate, protocoale de securitate, firewall-uri;
interfata utilizator pentru toate aplicatiile - utilizatorul avnd
nevoie de un minim de cunostinte pentru a putea lucra;
independenta fata de platforme - cum ar fi Windows 3.x,
Windows 98, Windows NT, Windows 2000, Windows XP,
Linux, aplicatiile fiind facute o data si rulate oriunde;
Capitolul 8

independenta fata de bazele de date - serviciile Intranet
putnd interactiona cu sistemele existente de baze de date,
cu depozite de date, cu departamente de stocare a datelor,
prin interogari dinamice;
scalabilitate - serviciile Intranet pot fi scalate n functie nivelul
de complexitate al afacerilor cerute de utilizatori si pe
masura cresterii numarului de utilizatori;
robustete deoarece utilizeaza instrumente de dezvoltare
robuste care ruleaza pe servere robuste;
varietate de formate de lucru - cum ar fi text, grafice, sunete,
video;
cost mic - eficienta mare.
Aplicatii pentru intranet. Numarul de aplicatii pentru Intranet este n
continua crestere. Un deziderat al celor care dezvolta acest tip de retele
este acela de a putea beneficia n permanenta de dezvoltarile aplicatiilor
(care nregistreaza o rapiditate accentuata), pastrnd n acelasi timp
avantajele unei arhitecturi planificate. Categoriile de aplicatii sunt
reprezentate de:
aplicatii software care asigura buna functionare a serverelor
Intranet. Exemplu SiteScope;
utilitare pentru monitorizarea activitatii aplicatiilor pe intranet, ca de
exemplu WebCast 2.1 (dezvoltat de NetScout Systems Inc.) care
monitorizeaza nivelul serviciilor ce utilizeaza aplicatii critice si
permite managerilor de retea sa asocieze problemele aparute cu
anormalitati n retea, n servere sau n aplicatii;
utilitare pentru monitorizarea traficului n retea cum ar fi: FireProof
1.3 (produs de RADware Inc.) sau Central Dispatch (Resonate Inc.);
utilitare pentru management Intranet cum ar fi: Data Harmony
(dezvoltat de Data Harmony Inc.), HP OpenView Observator
(dezvoltat de Hewlett-Packard & Co.), D1-Driver (dezvoltat de ISV
Dimensional Insight), NextPoint S3 2.0 (NextPoint Networks),
Commander (Resonate Inc.) etc.

8.4.2. Extranet

Extranet-ul este cel de al treilea val al evolutiei retelelor, dupa
Internet si Intranet. El poate fi definit ca o retea de colaborare care
utilizeaza tehnologia Internet pentru a lega producatorii de beneficiari
(clienti), sau pentru a realiza alte afaceri care au scopuri comune sau ca o
modalitate de utilizare a tehnologiilor Internet n vederea conectarii
resurselor informationale a mai multor organisme ntre care exista legaturi
de colaborare.
Ca urmare extranetul poate fi privit ca:
Sisteme informatice n comert


parte a Intranet-ului ntreprinderii comerciale, care este accesibila si
altor companii;
o conexiune de colaborare pe Internet ntre anumite companii, o
intersectie de Intranet-uri. Informatia poate fi accesibila doar partilor
colaboratoare sau poate fi accesata public.
Aplicatiile pentru extranet. Aplicatiile pentru extranet pot fi:
grupuri de lucru (groupware) ale unor companii care dezvolta
programe de aplicatii comune;
grupuri de stiri private ale unor companii colaboratoare, utilizate
pentru schimburi de idei, experiente etc.;
managementul si controlul proiectelor unor companii care fac parte
din proiecte de lucru comune;
cataloage cu produse accesibile doar pentru unele grupuri de
clienti;
programe de instruire sau alte materiale educationale, care sunt
dezvoltate si partajate de companii.
Accesul la extranet. Strategia de control a accesului la extranet face
referire la:
ldentitatea utilizatorului n extranet:
o Daca vorbim despre un extranet B2B :(Business-to-
Business), utilizatorii acestuia vor fi diferitele persoane care
acceseaza extranetul direct de la sediul clientilor. Fiecare
grup de utilizatori (specialisti IT, manageri sau alte tipuri de
personal) va trebui sa se bucure de un acces care sa
raspunda nevoilor specifice;
o Daca vorbim despre un extranet B2C (Business-to-
Customers), cum ar fi un site e-commerce, atunci utilizatorii
acestuia vor fi consumatorii directi.
o Alti utilizatori ai extranetului pot fi "utilizatorii in house", cei
care muncesc la domiciliu, care la rndul lor pot fi angajati ai
unei corporatii la diverse departamente.
Rolurile si sarcinile care pot fi desemnate n cadrul extranetului
sunt:
o Extranet manager - care ndeplineste urmatoarele sarcini:
crearea unui serviciu pentru relatiile cu clientii - CSR
(Customer Service Reprezentatives); stergerea CSR;
schimbarea parolelor CSR si stergerea conturilor clientilor;
modificarea parolelor clientilor; suspendarea si desemnarea
privilegiilor clientilor; monitorizarea activitatii clientilor n
cadrul extranetului;
o Customer manager cu atributiuni legate de accesarea
paginilor privilegiate destinate clientilor si monitorizarea
Capitolul 8

activitatii n cadrul propriei societati;
o Customer user care are atributiuni legate de accesarea
paginilor destinate clientilor;
o Utilizator care are posibilitatea de a schimba oricnd parola
de accesare a contului ce i-a fost desemnat n cadrul
extranetului.
Singura diferenta reala dintre un extranet, un intranet si Web-ul
public este modul si timpul n care utilizatorii pot accesa site-ul. Daca
intranet-urile sunt disponibile n cadrul unor retele private, extranet-urile
sunt disponibile n acest format numai ocazional. De aceea se impune
securizarea sistemelor.

8.5. Aplicatii Internet

De-a lungul timpului, Internet-ul a oferit utilizatorilor sai patru aplicatii
principale:
Posta electronica (e-mail) care nregistreaza un nivel foarte mare de
utilizatori. Ca facilitate, ea a existat din primele zile ale precursorului
Internet-ului, ARPANET. Foarte multi utilizatori apeleaza la aceasta
facilitate si considera posta electronica, principalu l lor mijloc de dialog cu
lumea exterioara, net superior telefonului si postei obisnuite. Internet-ul
ofera programe de posta electronica, practic pe orice tip de calculator.
Grupurile de stiri (usenet) care sunt colectivitati specializate pe un
anumit domeniu, si n care utilizatorii cu un anumit interes comun pot sa
faca schimb de mesaje. Exista mii de grupuri de stiri, organizate pe
subiecte tematice din domeniile tehnice sau nontehnice, stiintei,
divertismentului si politicii. Fiecare grup de acest gen fiind o colectivitate
de initiati are eticheta, stil si obiceiuri proprii.
Conectarea la distanta. Este o aplicatie oferita de Internet prin care
utilizatorii aflati oriunde pe Internet pot sa se conecteze la orice masina
din retea pe care au gestiunea unui cont propriu. Pentru aceasta Internet-
ul ofera programe specializate cum ar fi Telnet sau Rlogin
5
.


Transfer de fisiere. Transferul de fisiere este n fapt o copiere a
fisierelor de pe o masina din Internet pe alta. Ea este posibila utiliznd
programul FTP
6
. Utiliznd aceasta aplicatie orice utilizator poate sa-si
transfere pe propriul calculator un volum mare de articole, baze de date

5
Telnet si Rlogin sunt componente software ce reprezinta aplicatia de conectare la dist ant a n medi u
Internet; conectarea se face de la terminalul de unde se emite comanda, la o masina (host) aflata la
departare (n aceeasi camera, n alta camera sau la mii de kilometri distanta); odata conectarea
ef ect uat a, ut i l i zat orul poat e accesa ori ce s ervi ci u of eri t de masi na host apel at a.
6
FTP File Transfer Protocol aplicatie care deplaseaza fisiere n ambele directii (terminal host
sau invers); poate fi utilizat si pentru operatiuni de cautare/regasire de fisiere si deplasare din
arhi vel e publ i ce de pe Int ernet .
Sisteme informatice n comert


sau alte informatii.
n dezvoltarea sa istorica, pna la nceputul anilor '90- Internet-ul a
fost o retea n care colectivitatea de utilizatori era n mare parte compusa
din cercetatori din domeniul academic, guvernamental sau industrial. Odata
cu introducerea aplicatiei, WWW (World Wide Web)
7
, reteaua s-a orientat si
catre noi utilizatori care nu erau membri ai domeniului academic. Prin
aceasta aplicatie Internet-ul intra n domeniul comercializarii, deoarece ea
face posibil accesul tuturor la site-uri
8
care pun la dispozitie un numar de
pagini interconectate de informatii care contin text, fotografii, sunet sau
chiar imagini video
9
. Dat fiind ca, numarul lor este foarte mare, Internet-ul
ofera o serie de facilitati de cautare utiliznd motoarele de cautare
10
.
Printre sursele de informatii mentionam Faq-urile
11
, care sunt, in
general, liste ntocmite de catre administratori sau moderatori de grupuri de
discutii sau de stiri (newsgroups). Faq-urile sunt optiuni foarte utile pentru
cei care nu au acces regulat la servicii de tip News. Aceste grupuri sunt
actualizate permanent catre autorii lor si acopera cel putin tot attea
domenii ca si serviciul de News. Faq poate facilta accesul la documente
care explica fundamentele utilizarii Internet-ului si a diverselor programe
care circula n retea.
Faq-urile pot fi localizate cu mijloace de cautare de tip client-server
12

Gopher, Archie, Veronica sau Jughead.
Archie
13
este un sistem client-server care se foloseste pentru gasirea
rapida a fisierelor pastrate pe serverele FTP. Un server Archie permite
regasirea unui fisier dintr-un milion, putnd cauta n peste un milion de
servere FTP care sunt la dispozitia publicului.

7
Aceasta aplicatie a fost inventata de fizicianul Tim Barners Leede la CERN; vezi Dumitru Radoiu
HTML. Publ i cat i i WEB, Ed. Comput er Press Agora, Tg. Mures, 1996, p. 7
8
site localizare atribuita pe un host unui utilizator care dorest e sa faca o serie de prezentari
specifice.
9
Multe firme au paginile organizate ntr -o structura arborescenta compusa dintr -o pagi na pri nci pal a
cu intrari care trimit la alte pagini care contin informatii referitoare la produse, preturi, suport
tehnici, co muni care cu angaj at i i , i nf ormat i i despre act i onari , samd
10
Acestea sunt baze de date servite de masini de calcul puternice ce cauta si listeaza pe ecran n
cteva secunde locatiile unde se poate gasi informatia cautata. Cele mai importante motoare de
caut are sunt : Al t a Vi st a (www. al t avi st a. com), Exci t e (www. exci t e. com), Yahoo (www. yahoo. com) et c.
11
Faq - Frequent l y Asked Quest i ons (i nt rebari puse f recvent )
12
toate aceste programe se bazeaza pe ideea ca exista o relatie specifica ntre un client (partea
din program n care se pun ntrebarile) si un server (partea din program care se ocupa cu
nt ret i nerea bazei de dat e).
13
Archie sistem creat si dezvoltat n 1991 la Universitatea McGill din Montreal (Canada); numele
provine din cuvntul archi ve; el mentine o lista a fisierelor disponibile n diverse noduri FTP din
Int ernet si f aci l i t eaza l ocal i zarea f i si erel or caut at e.
Capitolul 8

Gopher
14
este att un sistem-protocol, ct si programul folosit efectiv
pentru cautare. Si acesta se bazeaza pe arhitectura client-server. Un
server gopher ofera accesul la biblioteci de texte clasate tematic. Anumite
servere gopher utilizeaza instrumente de cautare cum ar fi Veronica
15
sau
Jughead
16
. Ele ofera posibilitatea de localizare a documentelor, pe mai
multe servere gopher in acelasi timp, utiliznd cuvinte cheie. Cea mai mare
parte a interfetei grafice WWW (World Wide Web) integreaza
functionalitatea unui gopher, dar ele nu servesc obligatoriu accesul la
aceasta vasta retea de informatie
17
.
Internet-ul este, potrivit specialistilor, reteaua care, daca si va
controla tendintele entropice ce sunt rezultatul dezvoltarii rapide din ultimul
deceniu, va reusi prin nivelul ridicat de interconectare, sa transforme
ntreaga planeta ntr-un satuc n care informatiile se vor misca cu mare
rapiditate de la o casa la alta.

8.6. Comertul electronic

Asa cum mentionam n capitolele precedente, dezvoltarea Internetului
dupa anii 80, a facut posibila includerea de aplicatii de sine statatoare.
Acestea au pus bazele unor noi domenii care n prezent sunt sectoare
individualizate ale retelei. Intre ele un loc important l ocupa comertul
electronic. Declaratia comuna Uniunea Europeana Statele Unite privind
comertul electronic evidentiaza rolul pe care acesta l va avea n
dezvoltarea economiei mondiale n secolul XXI, cu accentuarea rolului
dinamizator al ntreprinderilor mici si mijlocii. Acestea, n calitate de
consumatori de materii prime, vor avea posibilitatea de a obtine un acces
fara precedent la pietele mondiale, la preturi foarte avantajoase. Comertul
electronic
18
, va impune prin dezvoltarea sa:
Cresterea productivitatii muncii;
Amplificarea fluxurilor de bunuri si servicii;
Dezvoltarea investitiilor;
Crearea de noi sectoare;
Diversificarea formelor de marketing si vnzare.
El va genera un impact asupra unui mare numar de activitati

14
Gopher este cel mai utilizat program de cautare si accesare a fisierelor din retea; numele lui
deri va di n go for.
15
Veronica est e un i nst rument f ol osi t n conj unct i e cu gopher; numel e provi ne de l a acroni mul ve r y
easy rodent -ori ent ed netwide index t o comput eri zed archives
16
La fel ca si veronica, jughead este un serviciu aditional pentru gopher; numele este un
acronim care provine de la J onzys universal gopher hierarchy excavation and display
17
Ludosan, Adri an- Internet -ul de l a A l a Z, n Pl anet a Int ernet nr. 1/ 1996, pg. 21-23
18
Declaratia comuna Uniunea Europeana Statele Unite,
http://ww.qlinks.net/comdocs/eu-us.htm
Sisteme informatice n comert


economice, care vor fi reconsiderate si restructurate, pentru a face fata
noilor solicitari (vezi tabelul 8.1).
Comertul electronic este caracterizat prin trei moduri diferite de
interactiune pe piata.
Prima interactiune este aceea dintre firma si consumator. Teoretic, un
consumator poate utiliza mai multe canale informationale pentru
realizarea

Tabelul 8.1

Impactul comertului electronic asupra activitatilor economice

Marketing, vnzari si
promovarea vnzarilor
Finante si asigurari
Tranzactii comerciale:
comanda, furnizare, plata
Service si ntretinere produse
Cooperare pentru dezvoltare
de noi produse
Comert automatic de bunuri
digitale
Transport si logistica Servicii publice si private
Contabilitate
Sursa:The European Electronic Commerce Website, part of the Information
Society WebRing http://www.ispo.cec.be/ecommerce/introduc.htm

electronica a cumparaturilor: televiziunea interactiva, Internet-ul, alte
sisteme interactive cum ar fi spre exemplu Compuserve. Dintre toate
acestea, nsa, sistemul WWW ofera cele mai mari facilitati, si ca urmare, ei
sunt deja considerati tinta cheie.
Cea de a doua interactiune este acea de la firma la firma. Ea este o
interactiune afectata pe de o parte, de introducerea unor noi sisteme de
comunicatie - EDI
19
- care nsa impun o serie de modificari structurale
majore n sistemele interne de comunicatie, iar pe de alta parte, se loveste
de nencrederea manifestata de banci ca urmare a lacunelor securitatii
sistemului.
Ultima interactiune semnificativa este aceea dintre firma si stat. Ea
deriva din faptul ca n procesele de stimulare a pietei electronice, statul
joaca un rol major, prin finantarea proiectelor care se refera la
infrastructurile impuse de acest sistem.
Se poate vorbi, acum, de Internet ca fiind un canal de comert cu o
putere destul de mare n facilitarea si cresterea vnzarilor pentru o gama
din ce n ce mai larga de produse si servicii. ntr-unul din rapoartele recente
ale firmei Ernst & Young se mentiona ca peste 32%
20
din consumatorii
carora Internetul le este accesibil l utilizeaza si pentru cumparaturi.



19
Electronic Data Interchange
20
Ernst & Young, Intemet Shopping Special Report, Jan. 1998
Capitolul 8

8.6.1. Comertul electronic concepte si caracteristici

Conceptual, comertul electronic ar putea fi definit ca fiind orice
tranzactie n cadrul careia partile interactioneaza electronic si nu prin
schimb fizic sau contact fizic direct"
21
1. Intr-o acceptiune mai larga,
comertul electronic poate fi considerat un concept integrativ ce
ncorporeaza o gama larga de servicii suport pentru afaceri. Intre acestea
se include: posta electronica, sisteme inter-organizatii, cataloage
electronice, sisteme suport pentru comertul cu marfuri si servicii; sisteme
suport pentru preluare de comenzi, logistica si tranzactii; sisteme de
raportare statistica si informatii pentru management. Comertul electronic
are ca obiectiv desfasurarea activitatilor specifice mediului de afaceri
utiliznd exclusiv mijloace electronice (retele de calculatoare), ntr-un
sistem automatizat. Aici, informatia circula direct ntre agentii implicati n
afacere, fara a mai utiliza suportul hrtie (se lucreaza cu documente
virtuale).
Privit din punctul de vedere tehnologic, comertul electronic cuprinde o
gama larga de componente, printre care enumeram: EDI (electronic data
interchange), mesageria X.400, posta electronica (e-mail), Internetul,
reteaua de pagini web, intranetul (reteaua interna a unei companii care
este organizata si functioneaza dupa principiile Internetului) si extranetul
(retea functionnd dupa modelul Internet-ului, care asigura schimbul
electronic de informatii ale unei companii cu colaboratorii sai: furnizori,
clienti, banci).
Comparativ cu celelalte forme de comert devenite acum clasice
comertul electronic ofera o serie de avantaje. Privit din punctul de vedere al
cumparatorului, cstigul esential este timpul. Acelasi produs sau serviciu
poate fi cumparat mai ieftin, deoarece, ntr-un interval scurt de timp, pot fi
vizitate mai multe magazine
22
. Pe planul firmelor ce utilizeaza comertul
electronic, pot fi evidentiate urmatoarele avantaje:
cresterea substantiala a vitezei de comunicare (n special pentru
comunicatiile internationale);
mbunatatirea semnificativa a eficientei, ca urmare a faptului ca sunt
eliminate operatiunile repetitive de introducere a acelorasi date; spre
exemplu informatiile introduse de cumparator, datorita standardizarii
documentelor virtuale, se transfera direct din calculatorul acestuia n
calculatorul vnzatorului, oferindu-i acestuia din urma posibilitatea sa-si
utilizeze mai bine personalul; un al doilea efect consta n reducerea
ciclurilor de productie si cumparare;

21
Electronic Commerce - An introduction, European Electronic Commerce Website, part of
The Information Society WebRing, hltp://www. ispo.cec.be/ecommerce/introduc.htm
22
Raut, Gheorghe Modele financiar-tranzactionale n comertul electronic, n revista
PCWorld Romania nr.6/1998, p. 47
Sisteme informatice n comert


reducerea unor costuri, pe de o parte, ca urmare a eliminarii unor tipuri
de costuri cum ar fi cu posta sau mesageria; iar pe de alta parte, prin
reducerea timpului de transmisie, datorita performantelor superioare pe
care le ofera sistemul EDI;
ntarirea relatiilor cu clientii si cu furnizorii, cu ajutorul unui site web al
firmei, se poate prezenta permanent partenerilor ultimele informatii
referitoare la oferta sau nevoile proprii iar informarea acestora este mai
rapida; de altfel, sistemul EDI implica activitatea partenerilor ntr-o strnsa
legatura;
o cale rapida si comoda de furnizare a informatiilor despre o firma sau
despre produsele sale prin intermediul unor site-uri web, a intraneturilor
sau a extraneturilor;
canale alternative de vnzare, cum sunt afacerile prin intermediul unui
site web2
23
.

8.6.2. Tipuri de comert electronic

Comertul electronic traieste prin diferitele aplicatii dezvoltate pe
Internet. Pot fi identificate 8 tipuri semnificative de comert electronic
24
:
magazin electronic (e-shop);
aprovizionare electronica (e-procurement);
magazin universal electronic (e-mall);
piata unui tert (3rd party marketplace);
comunitati virtuale (virtual communities);
furnizor de servicii cu valoare pentru canalele de comert electronic
(value chain service provider);
platforme de colaborare;
brokeraj de informatii si alte servicii.
Magazinul electronic (fig. 8.5) este o forma de organizare care are
drept scop conducerea si gestionarea marketingului si vnzarilor
produselor sau serviciilor specifice unei firme. In configuratie minimala, un
astfel de magazin contine catalogul de produse sau servicii care include
pentru fiecare pozitie, descrieri tehnice si comerciale. Catalogul poate fi
prezentat ntr-un limbaj (html, html dinamic, java, etc.) interpretabil de
browserele de web. Informatiile de prezentare ale produselor sunt
gestionate de un sistem general de baza de date (SGBD).

23
The European Electronic Commerce Website, part of the Information Society WebRing -
http://www.ispo.cec.be/ecommerce/introduc.htm
24
Paul Timmers, Internet Electronic Commerce Business Models, EC, DGIII-Industry,
draft v.1, 1997
Capitolul 8




In configuratie medie, el include facilitati pentru preluarea comenzilor
(prin e-mail sau forme interactive). Varianta extinsa ofera pe lnga
functiunile de mai sus si posibilitatea efectuarii on-line a platii (prin carti de
credit sau alte metode electronice).
Asa cum am mentionat, magazinele electronice compacteaza
distanta atragnd un numar tot mai mare de cumparatori. Ele sunt,
totodata, si calea cea mai scurta prin care se poate realiza o prezentare
globala a unei firme. Veniturile sunt realizate prin reducerea costurilor de
promovare si vnzare, concomitent cu marirea volumului vnzarilor.
Aprovizionarea electronica(fig. 8.6) este al doilea tip de comert
electronic. Se ntlneste frecvent n licitatiile organizate de marile companii
si organizatiile publice pentru procurarea bunurilor si serviciilor de care au
nevoie. Fazele procesului sunt:
publicarea pe web a specificatiilor ofertei (caietul de sarcini
fluxurile 1 );
primirea ofertelor (fluxurile notate cu 2 );
adjudecarea licitatiei (fluxurile notate cu 3 ).
Prin utilizarea acestei forme de comert se realizeaza: scaderea
timpului, a costului de transmisie si a pretului de achizitie ca urmare a
cresterii numarului de competitori.
Magazinul universal electronic este o colectie de magazine
electronice, reunite sub un nume comun, de exemplu o marca bine
cunoscuta. In general, n sistem se accepta o metoda de plata comuna,
Fig 8.5 Tranzactii n magazinul electronic














E
:
B
MAGAZIN
:
Cerere
&
Catalog
Comanda
Confirmare
Plata on-line
(bani electronici)
Plata off-
line
G
Banca
G
Banca
Magazin
Sisteme informatice n comert


garantata. Un exemplu este Electronic Mall Bodense (www.emb.ch), care
ofera intrare in fiecare magazin individual.
Piata unui tert este extensia pe Internet a unui sistem de distributie
clasic. Rolul distribuitorului cu piata proprie este preluat de o interfata
utilizator pentru catalogul de produse al firmei. Aceasta interfata apartine
unui tert (n general, un furnizor de servicii Internet sau o banca). Aceasta
interfata, unica pentru mai multi ofertanti de bunuri devine cunoscuta
cumparatorilor, prin atasarea la unele din canalele de informatii accesate
F
U
R
N
I
Z
O
R
I

Fig. 8.6 Tranzactii n aprovizionarea electronica
G
Institutie
guvernamentala
C
Mare companie
F
F
F
&
1
Caiet sarcini
2
4
2 Oferta
4
2 Oferta
4
2 Oferta
3
Capitolul 8

frecvent.
25
.
Comunitati virtuale sunt organizatii compuse din grupuri de clienti sau
parteneri care au interese comune. Principiul care sta la baza acestor
comunitati este acela ca fiecare din membrii sai poate adauga informatiile
proprii peste un mediu de baza furnizat de comunitate. Fiecare membru
poate oferi spre vnzare sau poate adresa cereri de cumparare a unor
produse sau servicii. Calitatea de membru al unei comunitati virtuale se
obtine prin plata unei taxe.
Furnizori de servicii cu valoare adaugata pentru canalele de comert
electronic. Furnizorii de servicii sunt firme specializate pe functii specifice
acestui tip de comert. Printre functiile specifice se pot enumera asigurarea
logisticii, plata electronica sau expertiza n controlul productiei si stocurilor.
Plata acestor servicii se face pe baza unor tarife sau a unei cote
procentuale.
Platformele de colaborare sunt forme de organizare orientate pe
actiuni de cooperare ntre firme. Acestea sunt de regula ntlnite n activitati
legate de conceptia sau proiectarea integrata a unor produse sau servicii
26
.
Recompensarea pentru ce care asigura suportul pentru aceste platforme
provine din managementul platformei (taxa de membru sau taxa de
utilizare) si din vnzari de tehnici si instrumente specializate.
Brokerajul de informatii si alte servicii este un domeniu rezultat din
aparitia unei multitudini de servicii cu valoare adaugata mijlocesc si
usureaza activitatile de informare sau de afaceri. Printre acestea se pot
enumera: furnizarea de cataloage de clienti organizati pe diferite criterii de
cautare (profile, sectoare de activitate, piete specifice), vnzarea de
oportunitati de afaceri, consultanta.

8.6.3. Reguli sau protocoale de comercializare

La fel ca orice alta activitate comerciala si comertul electronic este
guvernat de reguli unanim acceptate de toti participantii la actul de comert.
Aceste reguli sunt ncadrate generic n codul de protocoale de comert
electronic.
Tranzactia comerciala se compune din trei faze: negocierea, plata si
livrarea. Faza negocierii este asigurata de facilitatile on-line pe care le ofera
fiecare server. Faza cea mai complexa este aceea a platii, care pentru
acest tip de comert se face de regula electronic. Ca urmare, majoritatea
modelelor din literatura de specialitate se orienteaza catre aceasta faza, cu
focalizare deosebita pe modul de asigurare a securitatii platilor electronice.

25
atasarea poate fi de exemplu, un buton de acces din cel mai popular jurnal electronic
26
Raut, Gherghe Modele financiar -tranzactionale n comertul electroni c, din revista
PCWorld Romania nr.6/1995, p. 49
Sisteme informatice n comert


Cele mai semnificative protocoale de plata electronica sunt SET
27
, SNPP
28

si IBS
29
.
Protocolul SET (Secure Electronic Transaction) a fost implementat si
dezvoltat de Visa si Master Card n 1996. Att n procesul de implemetare
ct si n cel de dezvoltare au fost asistate de IBM, Microsoft, Netscape,
GTE, SAIC, Terisa si Verisign. Protocolul este caracterizat prin modul de
definire al regulilor de efectuare a platilor utiliznd carti de plata electronice.
Arhitectura
30
acestui sistem de plati electronice satisface cerinte de
asigurare (a confidentialitatii informatiilor, a integritatii datelor, a
interoperabilitatii) si de autentificare (a conturilor cartilor de plata si a
utilizatorilor, a comerciantilor).
Asigurarea confidentialitatii informatiilor este realizata prin criptarea
mesajelor iar integritatea informatiilor referitoare la plata este asigurata prin
utilizarea semnaturilor digitale. Verificarea autenticitatii cartilor de plata este
asigurata att prin semnaturi digitale, ct si prin certificarea detinatorilor.
Verificarea autenticitatii comerciantilor se realizeaza prin semnaturi digitale
si prin certificari, iar interoperabilitatea se obtine prin utilizarea unor
protocoale si formate de mesaj specifice.
Protocolul SNPP (Simple Network Payment Protocol) a fost introdus
n 1992 de M.I.T Laboratory of Computer Science
31
. Componentele lui sunt
entitatile (comerciant, cumparator si banca) si mesajele (HOLD si
PAY).Modul de functionare este evidentiat n figura 8.7.

27
S ecure Electronic Transaction
28
S imple Network Payment Protocol
29
Internet Billing S erver
30
Ste Protocol Implementation, www.visa.com
31
Seymon Dukach, SNPP: a Simple Network Payment Protocol, Ver. 0.9, 12 Jan 1998
Capitolul 8

Protocolul se desfasoara n urmatorii pasi:
Cumparatorul creeaza un depozit la banca sa; la deschiderea contului
se genereaza o cheie de criptare, furnizata utilizatorului odata cu
numarul contului.
cumparatorul transmite un mesaj HOLD catre comerciant, care l
retransmite catre banca sa; banca transmite mai departe mesajul catre
banca cumparatorului. Daca nivelul depozitului este acoperitor, se
retine suma din mesajul HOLD ntr-un subcont atasat acestei tranzactii
si se transmite o confirmare catre banca comerciantului. In caz contrar,
ntregul mesaj HOLD este respins si se genereaza un contor de alerta.
Comerciantul, dupa ce este notificat de banca sa privind succesul
mesajului HOLD, livreaza clientului produsele.
La primirea marfurilor, cumparatorul transmite comerciantului un mesaj
PAY caruia i se aplica o procedura de tratare similara cu cea a
mesajului HOLD.
Banca pastreaza nregistrari pentru fiecare cont. Fiecare nregistrare
contine, printre altele, informatii referitoare la cheia de criptare, cantitatea si
felul valutei din cont, o lista de transferuri asupra contului, numarul celei
mai recente tranzactii. O persoana poate utiliza mai multe conturi, att
pentru vnzare, ct si pentru cumparare.
Protocolul IBS (Internet Billing Server)
32
a fost nregistrat pna n
prezent n cinci variante. Fiecare din aceste variante se bazeaza pe o
combinatie ntre un sistem cu chei private si un sistem de tipuri de
facturare. Scopul acestor combinatii este de a garanta servicii sigure att
pentru comercianti, ct si pentru cumparatori. Acest model de protocol se

32
Acest protocol a fost elaborat n 1994 de Carnegie Mellon University sursa Kevin
OTool, The Internet Billing Server Transaction Protocol Alternatives, INI TR 1994.
Fig 8.7 Protocolul SNPP
Cumparato Vnzator HOLD









Banca cumparatorului

Depozit


Banca vnzatorului

H
O
L
D

HOLD
NU
Depozit
suficient ?
Respinge
HOLD
DA
Confirmare

C
o
n
f
i
r
m
a
r
e

Livrare
PAY

P
A
Y

PAY
Sisteme informatice n comert


foloseste cu precadere n mediul academic.
Protocoale de comert electronic deschise, au aparut din nevoia de a
asigura o unitate n diversitatea de protocoale si a unei interoperabilitati
pentru sistemele de comert electronic existente, cu asigurarea securitatii
protocoalelor de plata si a schimbului de mesaje de comert. Este rezultatul
unei initiative luata n 1997 de un consortiu format din 28 de firme
33
. Autorii
au numit aceasta initiativa OTP - Open Trading Protocol
34
. Ea se
adreseaza diferitelor tipuri de afaceri, oferind reguli pentru conducerea
negocierilor, metode de vnzare si de cumparare prin aplicarea unor
protocoale de plata suport. Conceptual, OTP are n vedere dezvoltarea
unui mediu de comert complet pentru cumparaturi si achizitionari la distanta
pe retele neprotejate. Ca urmare, primul obiectiv al OTP este asigurarea
protectiei la ncercarile de falsificare a unor documente electronice
specifice comertului electronic, cum ar fi factura pro-forma, factura finala,
documentele de nsotire a marfii, certificatele de garantie sau documentele
de plata.
Componentele arhitecturii OTP
35
sunt: cumparatorul, comerciantul,
depozitarul valorilor, transportatorul si agentul de service. ntre aceste parti
pot apare urmatoarele tipuri de tranzactii: cumparare, retragere, schimb
valutar, rezolvare probleme, depozit, cerere stare tranzactie, continuare
afacere, autentificare, rambursare.
Caracteristic pentru OTP este faptul ca orice tranzactie se
descompune secvential n subtranzactii ntre doua din partile implicate.
Astfel, fiecare tranzactie este compusa din pasi succesivi, marcati prin
mesaje specifice.
Modelele OTP s-au bazat pe ideea asigurarii unui grad ridicat de
generalizare si flexibilitate si ca urmare au ncorporat, potrivit
specialistilor
36
:
structuri variabile de date descrise ntr-un limbaj specific;
utilizarea de semnaturi digitale ca protectie a datelor continute n
mesajele OTP;
forme specifice de plata;
posibilitati alternative de efectuare a actelor de comert;
elemente optionale de protectie.

33
Printre cele 28 de firme componente se numara IBM, Oracle Corporation, Sun
Microsystems, Netscape, Nokia, Hewlett Packard, AT&T, Fujitsu, VeriFone.
34
The Open Trading Protocol Transaction, Internet Open Trading Protocol, Ver 0.9, 12 Jan.
1998.
35
Raut Gheorghe, Protocoale de comert electronic deschise, n revista PCWorld Romnia
nr.6/1998, pg. 52
36
Raut Gheorghe, Protocoale de comert electronic deschise, n revista PCWorld Romnia
nr.6/1998, p. 53
Capitolul 8

Modelele de comert electronic sunt nca n plin proces de dezvoltare,
mai ales pentru componentele legate de sistemele de asigurare a securitatii
tranzactiilor si sistemele de integrare a protocoalelor de tranzactii
financiare. Toate cautarile sunt orientate catre crearea de sisteme n
masura sa asigure efectuarea unor cumparaturi, de la orice calculator n
deplina siguranta att pentru cumparator, ct si pentru vnzator.

8.7. ntrebari recapitulative:

1.Care sunt principalele aplicatii pe care Internetul le ofera
utilizatorilor sai ?
2. Ce ntelegeti prin conceptul de comert electronic ?
3. Care sunt interactiunile pe piata ale comertului electronic ?
4. Ce avantaje ofera comertul electronic pentru firme ?
5. Care sunt principalele tipuri de comert electronic ?