Reteaua Internet

Cap.I PREZENTAREA GENERALA A RETELEI INTERNET

Daca secolul XX se spune pe drept cuvint ca a apartinut tehnologizarii culminind in

ultimii ani cu informatizare si dezvoltarea ciberneticii prin produsele finite calculatoarele, secolul
viitor se spune ca va fi al comunicatiilor. Daca la inceput au fost semnalele morse, telegraful apoi
telefonul care a revolutionat comunicatiile lucrurile au evoluat puternic la sfirsitul acestui secol
culminind in zilele noastre cu un nou si puternic concept numit Internet. Ce este internetul, o
scurta istorie si cum functioneaza voi explica in urmatoarele rinduri.

I.1 Scurt istoric

Internet–ul reprezinta mai mult decat o retea uriasa de calculatoare. O definitie succinta a
Internet–ului poate fi formulata astfel: un numar foarte mare de calculatoare, raspandite in
toata lumea, legate intre ele pentru stocare, partajarea si directionarea diverselor tipuri de
informatii.
Multe persoane cred că Internet-ul este un loc unde se discută numai despre informatică,
unde se întâlnesc numai pasionaţii de calculatoare şi că informaţiile la care au acces sunt sub
forma unor abrevieri criptice pe care numai specialiştii le pot înţelege. Această impresie este total
greşită. Uşurinţa cu care se pot distribui informaţii, dar mai ales cu care orice utilizator,
poate avea acces la informaţii, a făcut din Internet un mediu preferat. Structura Internet-ului a
făcut posibilă nu numai distribuirea de informaţii “statice”, ci şi existenţa serviciilor. De
exemplu, pe baza unei cărţi de credit, se pot face toate rezervările pentru petrecerea concediului
de odihnă într-o frumoasă ţară din lume, şi se poate plăti utilizând calculatorul de acasă.
Prin urmare Internet-ul este:
 cale de comunicare foarte rapidă şi atractivă între oamenii acestei lumi.
 Modalitatea prin care oamenii aflaţi oriunde pe Glob pot comunica şi schimba informaţii
cu multă uşurinţă.
 Oferta “de toate pentru toţi”, remarcându-se prin uşurinţa cu care orice utilizator, fie el
şi novice în informatică, poate avea acces la informaţie
 INTERNET este o reţea de reţele (comerciale, militare, academice, universitare,
educationale, etc.), fiind in plus, un mediu informational imens ce ofera servicii si resurse

-1-
Reteaua Internet

dintre cele mai diverse – baze de date, biblioteci – dar si o nebanuita comunitate de
persoane din cele mai diferite domenii ale vietii economico – sociale. O reţea este un grup
de calculatoare care au fost conectate astfel încât să poată comunica între ele (să facă
schimb de informaţii) Ele îşi pot transmite mesaje unul altuia şi pot folosi în comun
informaţiile sub forma de fişiere.
INTERNET asigură legătura între peste 21.000 de astfel de reţele şi, în
permanenţă, la acestea se adaugă tot mai multe.
Unele dintre reţele sunt administrate de instituţii guvernamentale, altele de universităţi, firme,
biblioteci, şcoli etc.
Reţelele pot fi de mai multe tipuri:
 LAN (Local Area Network) – calculatoarele sunt plasate în interiorul aceleaşi clădiri sau
campus universitar;
 MAN (Metrropolitan Area Network) – reţea extinsă la nivelul unui oraş);
 WAN (Wide Area Network) – reţea naţională.
INTERNET este o interconectate de LAN-uri, MAN-uri şi WAN-uri prin legături
rapide (satelit, circuite comunicaţie digitală etc.).
Toate calculatoarele dintr-o reţea trebuie să comunice între ele pe baza unui set de reguli
fixe (limbaj), denumit protocol Protocolul folosit s-a standardizat şi se numeşte TCP/IP
(Transmission Control Protocol / Internet Protocol).
Pentru a beneficia de facilităţile Internet, un utilizator trebuie să conecteze calculatorul său la una
dintre subreţelele precizate mai sus. În acest mod, calculatorul său devine nod în Internet şi
utilizănd protocolul TCP / IP va putea folosi diverse programe cu rol de client pentru a putea
transfera informaţii de la alte calculatoare cu rol de server conectate la rândul lor la Internet.
Inceputurile Internet–ului se situeaza in perioada anilor 60 cand Departamentul de
Aparare a Statelor Unite avea nevoie de o retea de comunicare in cazul unui atac nuclear. RAND
o corporatie militara a propus centralizarea comunicatiilor intr-o retea.Aceasta retea continea
noduri capabile sa transmita si sa primeasca mesaje.Fiecare nod isi avea propria adresa astfel incit
mesajul putea transmis un anumit nod. Departamentul apararii pentru proiecte avansate (The
Defense Department's Advanced Research Projects Agency ) cunoscut sub numele de ARPA sau
DARPA a decis sa extinda aceasta retea .

-2-
Reteaua Internet

In 1969 se realizeaza prima conexiune la distanta intre doua calculatoare, ARPA

experimentand o retea de comutare de pachete bazata pe linii telefonice intre Stratford Research
Institute si University of California din Los Angeles.
Astfel a luat nastere ARPANET, unul din stramosii Internet–ului, ce a fost utilizat in
special de oamenii de stiinta, personalul militar si cercetatorii.
Scopul initial al ARPANET a fost experimentarea metodelor de mentinere in stare de
functionare a retelelor de calculatoare in cazul atacurilor militare prin accesul la distanta, deci
posibilitatilor de a se conecta la un calculator aflat la distanta si de a-I folosi resursele prin accesul
la distanta.
Tot in acest an primul "Interface Message Processor", predecesorul router-ului de azi a
fost instalat la UCLA (University of California in Los Angeles) incit ARPANET-ul a inceput sa
se extinda. ARPANETUL include citeva servicii care sint si azi foarte importante in Internetul
contemporan, cum ar fi FTP-ul (File Transfer Protocol),remote login (TELNET) si E-mail
(electronic mail). In timp ce ARPANET-ul incepe sa creasca, companii ca Xerox dezvolta
tehnologia retelelor locale (LAN). Reteaua cu cel mai mult impact a fost Ethernet-ul,retea ce
permitea conectarea mai multor calculatoare impreuna. Prima versiune avea teoretic o rata de
transfer de 3 Mbps si mai tirziu 10 Mbps.Cercetatorii de la ARPANET au inceput sa creada ca ar
fi folositor sa conecteze LAN-urile la ARPANET.Pentru a putea realiza acest lucru a fost
dezvoltat un protocol pentru a putea conecta tipuri diferite de echipamente.Astfel TCP-ul
(Transmission Control Protocol) si Internet Protocol (IP).In 1983 cresterea Internetului a fost
impulsionata de aparitia versiunii 4.2 BSD de UNIX care continea si protocolul TCP/IP.
  In anii ’70 s-au elaborat o serie de protocoale care au asigurat o comunicare intre
calculatoare la un nivel mai bun si cu o viteza de transmisie de 50 kbps.
In anul 1977 s-a adaugat serviciul e-mail, iar in 1979 USENET – o retea de stiri, servicii
care au largit considerabil aria de utilizare si au oferit o noua orientare in evolutia retelei.
La sfarsitul acestei perioade si inceputul anilor ’80, datorita traficului ridicat de informatii
si dfin ratiuni de securitate a datelor cu caracter militar, ARPANET se divide in doua segmente:
MILNET – o retea militara si ARPANET – o retea civila ce continua cercetarile asupra retelelor
si permitea schimburi nelimitate de informatii.
Anul 1982 marcheaza reunirea principalelor retele ARPANET, MILNET, NSNET,
BITNET (aparuta in mediu universitar), usenet (aparuta tot in mediu universitar, dar care oferea si

-3-
 Reteaua Internet

o serie de servicii comerciale) si a altor retele, luand astfel nastere Internet–ul, sub denumirea de
Internetwork System. Au continuat sa apara noi servicii: serviciu de informare GOPHER, de
transfer al fisierelor FTP, World Wide Web etc..

I.2 Dezvoltarea Internet–ului

In anii 1990, Internet–ul s-a devoltat mult ca numar de informatii si de servicii

permanent accesibile dar si ca numar de persoane care au acces la acestea.
In 1993, Casa Alba deschide o cutie postala. In fiecare luna se conecteaza la Internet
aproximativ 1 mil. de noi utilizatori. Este cert ca S.U.A are un avans considerabil in utilizarea
acestui tip de retea. In prezent, in jurul Internet–ului s-a dezvoltat o adevarata industrie:
producatorii de soft cauta sa puna l;a dispozitia noi aplicatii care sa facilioteze accesul, bancile
incearca sa realizeze un sistem de p0lati ce va putea fi folosit de utilizatorii acestui sistem.
Daca la inceput, reteaua Internet a fost rezervata cercetarilor in informatica,
organizatiilor, in ultimul timp, foarte multe companii particulare au gasit in Internet un suporty
foarte eficient si profitabil pentru a difuza contra cost diverse informatii.

Domenii Comercial Cercetare Guvernamental Invatamant Altele

Procente 53% 27% 9% 5% 6%

Tabelul II.1: Repartizarea pe domenii a retelei Internet

-4-
 6%
Reteaua Internet 5%
Comercial
9%
Cercetare

53% Guvernamental
Invatamant
27% Altele

Fig. II.1 Repartizarea pe domenii a retelei Internet

Firmele se orienteaza spre Internet pentru a vinde milioane de produse la milioane si zeci de
milioane de clienti, la preturi diferite, incercand sa inlocuiasca marcheting-ul de “masa”, cu cel de
precizie.

I.3 Administrarea Internet-ului

Internet-ul nu este proprietatea cuiva, nu exista nici o companie care sa impuna reguli, este
o retea descentralizata, uneori anarhica (fara aceasta descentralizare nu s-ar fi ajuns la aceasta
crestere si dezvoltare spectaculoasa) dar fiecare componenta este proprietatea cuiva, fiind
administrat prin consens devdiferite organizatii care se intruneesc pentru a gasi cae mai buna
metoda globala de functionare a retelei. Singurele reguli care guvernează INTERNET-ul sunt cele
ale bunului simţ.
Furnizorii regionali sau nationali de servicii Internet sunt interconectati fie direct, fie prin
intermediul unui organism supranational. In Europa, principalele organisme sunt Ebone si
Europanet. Primul este o asociatie care gestioneaza numeroase retele europene, in timp ce
Europanet este gestionat de Dante (Delivery of Advance Network Tehnology to Europe),
asociatie creata in 1993 cu sprijinul mai multor retele nationale, pentru a sprijini cercetarea
stiintifica.

-5-
 Reteaua Internet

Există totuşi o organizaţie a utilizatorilor INTERNET-ului numită ISOC (INTERNET

SOCIETY), cu caracter voluntar si care are obligaţia să gestioneze din punct de vedere tehnic
INTERNET-ul şi să standardizeze tehnologia folosită.
Cap.II CONECTAREA LA INTERNET

II.1 Tipuri de conexiuni

Există patru moduri principale de conectare la INTERNET:

1. Legătura permanentă (perrmanent connection):
Este folosita de marile organizaţii de genul universităţi, şcoli corporaţii. Cheltuielile pentru
instalarea şi funcţionarea unei astfel de legături dedicate sunt de mii de dolari.
2. Legătura directă prin modem1 (dial-in direct connection):
Acest gen de legătură este cel mai bun, după legătura permanentă. Este acesibil persoanelor
individuale şi firmelor mici, deoarece cheltuielile pentru instalare şi funcţionare sunt de aprox. 50
dolari. Deoarece este un serviciu “dial-in”, aveţi nevoie de un modem şi va trebui să formaţi un
număr de telefon pe care vi-l indică furnizorul de servicii.
3. Legătura prin modem şi terminal (dial-up terminal connection).
Acest gen de legătură va permite conectarea prin modem la furnizorul de servicii şi, după
stabilirea legăturii, calculatorul dvs. funcţionează ca un terminal. Modem-ul este o combinaţie a
cuvintelor “modulate” şi “demodulate”. Acestea sunt operaţii efectuate de modem asupra
semnalelor digitale venite din calculatorul dvs. atunci când le converteşte în semnale analogice
folosite de majoritatea reţelelor telefonice şi înapoi în semnale digitale folosite de calculatoare.
4. Legătura prin poşta electronica.
Acest gen de legătură va permite transmiterea / recepţionarea de mesaje e-mail în INTERNET.
Pentru a te conecta la Internet sint necesare doua lucruri:un ISP si un mod de a te conecta
la acest provider.Cea mai comuna metoda de a te concta este folosind un modem cuplat la linia
telefonica ori sa ai acces direct la Internet.
 Observaţie
1. Cel mai bun mod de conectare la INTERNET este sistemul OPM: OTHER PEOPLE’S
MONEY (Banii altora). Mulţi utilizatori ai reţelei INTERNET se conectează prin intermediul unei
organizaţii care are o legătură permanentă la INTERNET.

-6-
Reteaua Internet

2. Cea mai comuna metoda de a te conecta la Internet este folosirea unui modem legat la
o linie telefonica.Modemul (MOdulator/DEModulator) este necesar pentru a converti semnalele
digitale din calculator in semnale analogice pentru a putea fi transmise pe o linie telefonica
obisnuita,si invers.Modemurile sint disponibile in versiune externa si in versiune
interna.Modemurile externe au propria carcasa,sursa de tensiune separata si se conecteaza cu
calculatorul prin cablu serial.Modemurile interne se conecteaza la un slot in calculator si folosesc
sursa calculatorului.Alegrea modemului tine mai mult  de gust decit de performanta.Modemurile
interne sint mai ieftine decit cele externe.Modemurile externe au un display care furnizeaza
diverse informatii si pot fi miscate usor la alt calculator

II. 2 Echipamente necesare conectarii la Internet

Pentru a realiza o conexiune la Interneteste nevoie de urmatoarele elemente: un calculator,

un modem, un program de comunicare, un cont Internet, un nume de legatura, o parola, un
instrument de plata.
Calculatorul: prin care se face conectarea la Internet nu trebuie sa fie neaparat foarte
performant, fiind sufficient orice system pe care poate rula programul de comunicatie si se poate
conecta un modem.
Modemul: este cel care converteste semnalul numeric furnizat de calculator in semnal
analogic care poate fi transmis pe linia telefonica, iar la receptor asigura demodularea semnalului.
Programul de comunicare: asigura folosirea modemului pentru apelul telephonic la
distanta al unui calculator. Printre cele mai uzuale programe de comunicatie amintim: Blast Pro,
Procomm Plus, Telix, Microsoft Network.
Contul Internet, in functie de tipul de conexiune poate fi un cont telephonic sau un cont
dedicat. Contul telephonic se foloseste pentru a telefona unui calculator aflat la sediul unui
distribuitor de servicii in vederea accesului la Internet. Contul Internet dedicat se mai numeste
cont IP (Internet Protocol), deoarece are o adresa propei de protocol Internet.
Numele de legatura: identifica utilizatorul la conectare si este elementul in functie de care
se face recunoasterea in Internet.
Parola: este mijlocul de protectie al utilizatorului si este stabilita la crearea unui cont
Internet pentru a impiedica citirea mesajelor de catre alta persoana, transmiterea de mesaje sau
accesul pe Internet.

-7-
Reteaua Internet

Instrumentul de plata: este de regula o cartela.

II.3 Adresa Internet

Fara folosirea adreselor de Internet este imposibil de identificat un utilizator Internet. O

adresa Internet cuprinde: user ID si domeniul. Prima parte a adresei este identificatorul
utilizatorului (user ID ), iar partea dupa @ este domeniul si se separa cu punct fiecare doua nivele
ale domeniului. Ex.:adam@mtv.com
Informatiile despre utilizatorii de Internet putem obtine printr-un serviciu similar cartilor
de telefon: “yellow pages”. Cele mai intalnite modalitai d lucru sunt :
– finger: determina lista celor conectati la acelasi calculator gazda cu cel care lanseaza
comanda;
– ping: se folosetste cand dorim sa testam un system aflat la distanta:
– whois: permite interogarea intr-o baza de domenii, gazde si utilizatori si ofera cautarea unor
nume de sisteme sau informatii despre un anumit system.
Domeniile reprezinta diferite nivele de organizare si sunt din ce in ce mai generale de la
stanga spre dreapta. In exmplul de mai sus este structurat pe doua nivele. In cazul in care
domeniul nu este din S.U.A , se include tara careia ii apartine (doua caractere ca – Canada, fr –
Franta, etc.) Ex.:john@univlitoral.fr
Reteaua Internet este paratjata in domenii si subdomenii sub forma unei structuri
arborescente conform figurii II.2.

COM CA
EDU MIL NET GOV RO FR UK DE

-8-
Reteaua Internet

In cadrul acestei structuri, primul nivel este format din nivele predefinite, care au

urmatoarele semnificatii: COM – comercial, EDU – educational, MIL – military, NET – nodurile

administrative ale INTERNET, GOV – organizatii guvernamentale, RO– Romania, FR – Franta,

Ca – Canada, UK – Marea Britanie, DE – Germania, US – Statele Unite, DK – Danemarca. Pe

nivelul doi sunt definite subdomeniile domeniului RO:ICI – Institutul Central de Informatica,

PUB – Institutul Politehnic Bucuresti, ASE – Academia de Stiinte Economice, IFA – Institutul de

Fizica Atomica. Pe nivelul 3 se gasesc hosturile propriu-zise din domeniul A.S.E. Calculatoarele

care sunt conectate la un Internet se numesc hosturi.

II.4 SERVICII DISPONIBILE IN INTERNET

Comunicarea şi schimbul de informaţii în INTERNET se realizează prin “servicii”, ce

permit exploatarea şi căutarea de informaţii aflate în această uriaşă reţea. Pentru oricare dintre
servicii există un calculator care solicită inforrmaţii – un client al serviciului respectiv – de la un
alt calculator care furnizează informaţiile, numit server. Fiecare calculator legat în reţea, poate fi
atât client cât şi server.
Cel mai utilizat serviciu în INTERNET este World Wide Web (WWW)
Acesta este un sistem cu hipertext 2 care va ajuta să vă deplasaţi pe cale electronică în jurul lumii,
căutând informaţii. Web vă permite să “urmăriţi” legăturile. Pentru a folosi serviciul WWW,
aveţi nevoie de un browser Web (răsfoitor prin INTERNET) un program care afişează documente
Web. (Internet Explorer, Netscape etc).

2)
Un document de hipertext va permite să săriţi din loc în loc într-un document sau la alte documente prin
intermediul unor legături de un anumit tip.

-9-
Reteaua Internet

Aproape fiecare persoană (fizică sau juridică) si-a creat propria pagină Web, în care
publică informaţii utile. În momentul de faţă, o mare parte din paginile de Web au un aspect
comercial şi deci informaţia cu adevărat folositoare este în permanentă scădere. Acest lucru nu
trebuie să fie îngrijorător, deoarece acolo unde există aspect comercial, apare implicit şi legea
concurenţei. Datorită ei, numai firmele cele mai “capabile” vor reuşi să supravieţuiască
puternicului val. Deşi în ultimul timp a crescut capacitatea şi nivelul de performanţă al reţelei
INTERNET, utilizatorii percep o scădere a calităţii serviciilor datorată în special aglomerării
reţelei.
Funcţii ale reţelei INTERNET
 E-mail (Poşta electronică);
 Reţeaua World Wide Web (reţeaua Web sau WWW, ce oferă acces la fişiere, documente,
imagini, sunete din mii de zone Web);
 Grupuri de dialog UseNet (UseNet newsgroups) – grupuri de discuţii care tratează
subiecte referitoare la ştiinţă, evenimente, muzică, calculatoare etc. Transferul de fisiere
cu ajutorul protocolului FPT (File Transfer Protocol).

II.5 Factorii care determină aglomerarea reţelei INTERNET

Factorii care determină aglomerarea reţelei INTERNET sunt:

 asaltul neprofesioniştilor, care în condiţiile unor costuri scăzute de acces, manifestă
un comportament iraţional şi neeconomic, având ca efect “poluarea” Internet-
ului;
 inexistenţa unor soluţii tehnice de acces care să facă o diferenţiere a serviciilor
solicitate şi să permită acordarea priorităţii diferenţiate de servicii;
 imperfecţiunea pieţei serviciilor INTERNET, structura ei reflectându-se asupra
preţului şi vitezei de comunic
Funcţii ale reţelei INTERNET
 E-mail (Poşta electronică);
 Reţeaua World Wide Web (reţeaua Web sau WWW, ce oferă acces la fişiere, documente,
imagini, sunete din mii de zone Web);

- 10 -
Reteaua Internet

 Grupuri de dialog UseNet (UseNet newsgroups) – grupuri de discuţii care tratează

subiecte referitoare la ştiinţă, evenimente, muzică, calculatoare etc. Transferul de fisiere
cu ajutorul protocolului FPT (File Transfer Protocol).

Cap.IV Invatamantul si Internetul

La inceput...
In conditiile razboiului rece, realizandu-se importanta strategica a informatiei si a
calculatoarelor, in anul 1968, in SUA a aparut ideea crearii unei retele de calculatoare. S-a dorit
realizarea unei structuri formate din calculatoare aflate in diferite puncte din SUA si care sa fie
interconectate in asa fel incat, in caz de razboi sau de calamitate naturala, nici unul dintre
calculatoare sa nu ramana izolat. La realizarea structurii initiale a Internetului, au fost implicate o
serie de universitati din SUA. Astfel, in 1969 s-a creat prima legatura intre universitatile UCLA si
Stanford. Urmatoarele universitati interconectate au fost UC Santa Barbara si University of Utah.
Dezvoltarea retelei s-a facut la inceput cu pasi mici, astfel ca in anii ´70 existau numai zece
noduri.
Se constata ca de la inceput universitatile au fost o parte a Internetului jucand doua roluri,
in primul rand acela de producatoare de idei sau de solutii stiintifice si tehnice iar in al doilea rand
pe acela de beneficiare a facilitatilor oferite de catre Internet. Daca la inceput Internetul oferea
numai un mecanism pentru schimbul de mesaje, in prezent Internetul reprezinta un imens depozit
distribuit de informatie. Ceea ce se intelege acum prin Internet este de cele mai multe ori numai
unul dintre serviciile pe care acesta le pune la dispozitia comunitatii de utilizatori, si anume
serviciul de Web care permite navigarea prin informatia disponibila pe servere.
Globala extinsa la scara intregii planete.
...iar mai aproape in timp
Cat timp Internetul a fost subventionat de catre guvernul american utilizarea sa a fost
limitata la domeniul academic sau guvernamental. In mai 1995, subventionarea de catre guvern a
structurii de baza a Internetului a fost oprita trecandu-se la functionarea retelei pe principii
comerciale. Ca efect imediat au aparut servicii noi, cum sunt de pilda reclamele, comertul
electronic precum si serviciile de acces in retea, datorate in primul rand companiilor furnizoare de

- 11 -
Reteaua Internet

servicii Internet. The NET, cum i se mai spune, a patruns in zone care nu fusesera in nici un fel
avute in vedere initial. A fost inaugurata, astfel, cea mai mare piata de desfacere din lume, o piata
globala extinsa la scara intregii planete.
Asta nu inseamna ca Internetul a plecat din universitati. Dimpotriva, Internetul a devenit
nu numai obiect de studiu pentru studentii care urmeaza cursuri de calculatoare, dar a devenit si
un instrument de lucru important, uneori chiar de neinlocuit, pentru documentarea tuturor celor
implicati in invatamant si cercetare. In plus, mai ales in SUA, se tinde spre conectarea la Internet
a scolilor de toate gradele, indiferent de natura sau profilul acestora. Acest fenomen este dublat
de eforturi majore pentru crearea de sit-uri cu informatii specifice pentru diferite grupuri de
varsta si interese.
In Romania
In Romania Internetul a patruns relativ incet, multa vreme fiind considerat un lux inutil.
Chiar si acum, pentru uz personal, mai ales datorita costurilor foarte mari ale serviciilor
telefonice, este destul de putin utilizat. Daca din punct de vedere al infrastructurii lucrurile au
avansat destul de mult, din punct de vedere al resurselor informatice disponibile evolutia este
greoaie.
Daca majoritatea companiilor si chiar unele structuri administrative au inteles ca prezenta
in Internet este foarte importanta, inca nu exista resurse si depozite informationale romanesti
semnificative. Din acest motiv traficul observat in retea este mai mult de aducere de informatie
din exterior decat de export de informatie sau de schimb de informatie in cadrul tarii. Avand in
vedere intervalul mare de timp pentru care accesul din Romania la informatii externe a fost oprit,
fenomenul este destul de natural. In contextul international actual de afaceri, academic si
tehnologic, fenomene ca globalizarea si liberalizarea accesului la informatie potentate de
dinamica si nivelul de performanta al dezvoltarilor in domeniul comunicatiilor si al
calculatoarelor, sunt deja lucruri comune. Dincolo de granite, in restul omenirii (cel putin in acel
rest catre care ne orientam) Internetul a devenit deja cea mai comoda sursa de informatie, in timp
ce ceea ce este disponibil despre si din Romania pe Internet este fie vechi, fie incorect, fie
lipseste?!
Reteaua academica
In Romania din motive care au tinut mai mult de politica decat de necesitatile reale reteaua
cercetarii este separata de reteaua universitara. Reteaua cercetarii (RNC) a fost creata utilizand si

- 12 -
Reteaua Internet

sume importante primite de la comunitatea internationala pentru reteaua academica romana (care
ar fi trebuit sa lege la Internet atat unitatile de cercetare cat si cele de invatamant). Dimensiunea
curenta a RNC este practic nesemnificativa (cu toate ca s-a trecut la oferirea de servicii pe
principii comerciale) in comparatie cu alte unitati prestatoare de servicii Internet. Reteaua
universitara (RoEduNet) s-a dezvoltat prin eforturile financiare depuse de catre o serie de
universitati din reteaua Ministerului Educatiei Nationale si eforturile tehnice, de imaginatie si nu
in ultimul rand de munca efectiva depuse de o echipa de entuziasti. Abia in ultimii ani RoEduNet
a beneficiat de o dotare semnificativa din partea MEN. La RoEduNet sunt cuplate practic toate
universitatile din tara si exista “puncte de prezenta” in toate capitalele de judet.
In momentul de fata viitorul RoEduNet este pus sub semnul intrebarii. In bugetul MEN
pentru 1999 nu au fost prevazute sume suficiente pentru a asigura functionarea retelei pana la
sfarsitul anului. In consecinta RoEduNet este datoare atat RomTelecom cat si furnizorului de
servicii extern la care este conectata. De cateva luni se cauta solutii pentru achitarea datoriei si
continuarea activitatii. Din pacate majoritatea cautarilor s-au facut la nivelul si in cadrul
Ministerului Educatiei Nationale, adica acolo unde fondurile erau deja epuizate.
Problema ar trebui privita insa nu ca inca o problema a Ministerului Educatiei Nationale intr-o
lunga lista ce mai contine si alte probleme cum sunt, de pilda, obtinerea avizului sanitar de
functionare pentru diferitele unitati de invatamant, pierderea unor spatii ale unor gradinite datorita
retrocedarilor, lupta cu manualele alternative sau obtinerea banilor pentru plata salariilor, ci ca o
problema care tine de strategia tarii. O problema care tine deci de politica tarii gandita macar pe
cativa ani si nu pe zece zile cum este obiceiul.
Din pacate, la diferite nivele necesitatea si importanta Internetului pentru invatamant este departe
de a fi inteleasa. Se vehiculeaza texte ca “Internetul este o pierdere de bani si de timp pentru
universitati”, sau “Nu am gasit nimic util in Internet” sau “Nu se face decat acces la informatie
pornografica”, etc. Poate ca merita sa ne oprim o clipa ca sa explicam putin despre ce este vorba.
Cativa ani si nu pe zece zile cum este obiceiul.
Pericolele Internetului si tineretul
Internetul este un depozit imens de informatie, cei care navigheaza in Internet au acces
necenzurat
la aceasta informatie. Este un fapt pozitiv sau nu?

- 13 -
Reteaua Internet

Circula numeroase povesti “de groaza” referitoare la ceea ce se gaseste in Internet (sit-uri
porno, sataniste, grupuri de discutii pe teme “nepotrivite”, etc.), la infractiunile care se pot realiza
prin Internet (utilizarea de card-uri furate, spargerea de servere protejate, etc.), la posibilitatea de
aparitie a unor manifestari ale unor boli de tip psihiatric cu manifestari legate de utilizarea
calculatorului sau a navigarii pe Web.

Nu este mai simplu sa evitam astfel de probleme ne permitand accesul tinerilor la Internet?
La scara istoriei la inceput informatia s-a transmis din om in om. Evident nivelul de raspandire era
limitat la nivel familial, maxim tribal. Fiecare noua tehnologie de comunicatie a largit aria de
acces a informatiei. Deocamdata Internetul reprezinta nivelul maxim la care s-a ajuns, un mijloc
prin care accesul la informatie transcede granitele de toate tipurile. Eliminand Internetul ramane
nivelul anterior (in fond si televiziunea bate destul de departe, discutiile referitoare la ceea ce este
acceptabil sau nu pentru a fi difuzat sunt inca deschise), eliminand si nivelul anterior ne putem
propune sa ne intoarcem la o stare in timp. Unde este nivelul acceptabil?
Nu ar fi mai simplu sa evitam astfel de probleme reintronand analfabetismul? In fond
exista si carti si reviste porno, sataniste, cu un continut “nepotrivit”. Daca toate aceste rele vin din
afara nu ar fi mai bine sa inchidem granitele in ambele sensuri? Intamplator unii dintre noi am
fost “protejati” ani de zile impotriva accesului la informatii “nepotrivite” (ma refer la cei mai in
varsta, tinerii erau prea tineri sa bage de seama, ca sunt protejati). Sa cream din nou o patura care
are dreptul sa stie ce se intampla in lume si care sa filtreze informatia catre “prostime”?
In privinta posibilitatilor de aparitie a unor manifestari de tip boala, ele apar la persoane
care daca nu ar fi avut manifestarile respective in legatura cu calculatoarele le-ar fi avut in
legatura cu alte fenomene. Cu alte cuvinte nu sunt induse de calculatoare sau Internet ci reprezinta
un mod de manifestare pentru persoane care au oricum probleme psihice.
Sa ne imaginam ca am aduna acum la un loc toate cartile existente in lume. Este bine sau
rau sa dam acces unui tanar la toate aceste carti? Se pot imagina diferite scenarii. Unul dintre ele
este ca tanarul respectiv s-ar bloca pe primul raft fara sa realizeze ca nu are timp sa citeasca toate
cartile si fara sa stie ca limitandu-se la primul raft rateaza capodopere importante. In alt scenariu
tanarul se intalneste numai cu carti de oceanografie in timp ce pe el il intereseaza istoria antica.
Numarul de scenarii negative se poate dezvolta in continuare. Dar un scenariu in care, in loc sa se

- 14 -
Reteaua Internet

repeada la rafturi tanarul o sa consulte catalogul unde pentru fiecare carte este mentionat atat titlu
si autorul cat si domeniul si biblioteca din care provine iar in plus va avea si discernamantul sa
Sa lasam pe tineri in biblioteci?
Cred ca raspunsul se rezuma la o problema de educatie. Daca interesul tinerilor va fi
orientat catre informatii “nepotrivite” atunci oriunde or sa se duca vor cauta acest tip de
informatie. Daca vor avea discernamant, daca li se va cultiva gustul pentru altceva, atunci vor
cauta acel altceva. Nu Internetul este “vinovat” ca in el este continuta informatie “nepotrivita”,
nici macar cei care o publica nu sunt complet vinovati (scopul lor este sa faca bani, si atat timp cat
nu exista un mecanism legal prin care sa li se interzica publicarea unor astfel de informatii, ei sunt
in deplina legalitate), vinovati sunt cei care au nevoie de acest gen de informatie, si care, daca nu
ar gasi-o in Internet ar cauta-o in alta parte.
De ce Internet in invatamant?
In fond, de ce este nevoie ca unitatile de invatamant din Romania sa fie conectate la
Internet? Se stie ca rezultatele “olimpicilor” romani la diferite materii au demonstrat constant ca
scoala romaneasca este foarte buna si asa. Trecand peste faptul ca nivelul olimpicilor nu spune
mare lucru despre ce poate si stie sa faca media de elevi si studenti, se poate constata usor ca
scoala in Romania traverseaza o perioada critica. Aflata in plina reforma, pe un fond de acuta
lipsa de fonduri, scoala nu dispune nici de dotarile si nici de cadrele didactice de care ar avea
nevoie pentru a realiza reforma.
De fapt in toata lumea invatamantul trece prin transformari importante iar Internetul este o
parte majora a acestor transformari si asta nu se aplica numai invatamantului de calculatoare.
Invatamantul de calculatoare este de altfel dincolo de discutiile legate de utilitatea Internetului, in
orice facultate “respectabila” cu profil de calculatoare sau informatica din lume, Internetul este in
acelasi timp un obiect de studiu (prin tehnologiile sale) si o sursa de documentare semnificativa.
Transformarile au loc acum in celelalte scoli, care incep sa utilizeze Internetul ca un mijloc de
documentare si de expresie. Aparitia si raspandirea tot mai semnificativa a invatamantului la
distanta este o parte importanta a mutatiilor care au loc in invatamant. Existenta Internetului
deschide extraordinar de mult portile scolilor pentru “studenti” de toate varstele si gradele de
pregatire. Existenta retelei academice RoEduNet a reprezentat un mare castig al ultimilor ani,
distrugerea sau transformarea ei in altceva nu este decat o noua lovitura data scolii romanesti.
Economia care s-ar face acum prin lipsirea actualei generatii de accesul la Internet va

- 15 -
Reteaua Internet

produce cheltuieli mari in viitor si va insemna o noua inchidere a Romaniei. Desigur ca ulterior
problema se va rezolva, vor venii altii si ne vor invata cum sa facem ceea ce am stiut dar am uitat
si ne vor da cea am avut si am pierdut. Si din nou vom plati.
Daca tanara generatie nu va fi expusa acestui gen de tehnologie ii vom crea un handicap.
Nu se poate pune problema unei integrari euro-atlantice in conditiile in care populatia este
analfabeta. Daca nu suntem in stare sa comunicam folosind tehnologiile pe care le utilizeaza toata
lumea, de ce ar face altii efortul sa ne inteleaga. Vorbim de un decalaj tehnologic care a aparut si
creste sub ochii nostri. Se considera mai nou ca asigurarea accesului la Internet in universitati este
o facilitate care trebuie sa fie platita de catre studenti si cadre didactice. Sigur, este o solutie.
Asteptam momentul in care plata salariilor cadrelor didactice din universitati se va face de catre
studenti si cadre didactice, si evident, pentru ca sa faca aceste plati, acestia vor lucra in unitati
care, in afara de salarii vor fi si platitoare de impozite, impozite din care ar trebui sa fie platite
cadrele didactice, si tot asa...
Aparitia apelului recursiv nu demonstreaza decat faptul ca abordarea este gresita!

- 16 -