Aplicatii de retea n Internet

Posta electronica (e - mail) World Wide Web

Traditional, Internet - ul a avut patru aplicatii principale, si anume: - posta electronica; - stiri; - conectarea la distanta; - transferul de fisiere. Odata cu amploarea luata de Internet, precum si a cresterii popularitatii acestuia n rndurile utilizatorilor, aplicatiile scrise pentru manipularea informatiilor puse la dispozitie de aceasta mare retea de calculatoarea s-au diversificat si numarul acestor aplicatii este n continua crestere. n continuare se vor descrie principalele aplicatii Internet utilizate n prezent.

Posta electronica (e - mail)

Milioane de oameni sunt conectati ntr-un fel sau altul la reteaua Internet si pot trimite mesaje prin intermediul postei electronice catre aproape orice utilizator. neori sin!urul motiv pentru care cineva se conecteaza la Internet este sistemul de posta electronica, care permite utilizatorilor o comunicare rapida, usoara si eficienta cu ceilalti utilizatori conectati la sistemul Internet. "istemul de posta electronica nu este c#iar att de simplu cum pare la prima vedere, dar pro!ramele care permit conectarea la e - mail sunt foarte diverse, si implicit fiecare utilizator si ale!e acel soft$are pe care l considera cel mai apropiat intereselor si pre!atirii sale. %e scurt, posta electronica, sau e - mail &electronic mail', reprezinta un instrument puternic si comple(, care permite unui utilizator sa trimita orice document creat pe un calculator catre oricine are o adresa e - mail. Mesajele e - mail pot contine te(t, !rafica, alte fisiere atasate, secvente audio sau video; deci putem spune ca prin intermediul postei electronice poate fi transmis orice fisier de tip te(t sau )inar. "istemul de posta electronica poate fi utilizat si pentru a transmite acelasi mesaj mai multor persoane n acelasi timp &de e(emplu, o felicitare cu ocazia diverselor sar)atori o puteti scrie o sin!ura data si apoi sa o transmiteti tuturor prietenilor'. n !eneral pentru a putea transmite un mesaj prin intermediul postei electronice aveti nevoie de un calculator; un modem care sa conecteze calculatorul la reteaua telefonica; un pro!ram soft$are care va permite utilizarea acestui serviciu de Internet; un acces la Internet, oferit de un provider sau de un serviciu online, si o adresa de e - mail. Mesajul pe care doriti sa-l transmiteti este preluat n reteaua Internet de catre un server si apoi livrat calculatorului mentionat n adresa de e - mail. %resupunem ca avem calculatorul, modemul, si serviciile oferite de un provider. *um este alcatuita o adresa de e - mail + ,dresa de posta electronica este o adresa Internet, care are o forma destul de simpla si anume este formata din doua parti , despartite de caracterul -; prima parte a adresei

reprezinta numele de conectare a persoanei careia i este destinat mesajul &I./pers', iar a doua parte reprezinta denumirea domeniului din care face parte persoana &identifica nodul destinatie - adresa/nod'. "inta(a !enerala a unei adrese de posta electronica este: I./pers-adresa/nod ,dresele de posta electronica pot fi utilizate si pentru a transmite mesaje catre un utilizator care nu este conectat la Internet ci la alta retea care are acest serviciu, prin interconectare. .aca dispuneti de un )ro$ser ca 0etscape 0avi!ator 1 *ommunicator sau Microsoft Internet 2(plorer, aveti la ndemna si toate cele necesare pentru a coresponda online. ,m)ele pro!rame contin functii de e - mail destul de e(tinse. ,lte pro!rame de e - mail mai cunoscute: %ine, daca se utilizeaza sistemul de operare ni(, 2udora%ro, ,merica Online &,O3', Outloo456, 7ot*ast, *al8pso, Messen!er 9.:, etc. daca se utilizeaza sistemul de operare ;indo$s. %entru a primi sau a trimite un mesaj, un calculator tre)uie sa comunice cu un server de e - mail folosind un anumit protocol de livrare, care tre)uie ales n momentul n care se confi!ureaza soft$are - ul de e - mail. ,stfel putem avea urmatoarele protocoale: - POP - %ost Office %rotocol &protocol de posta', este un protocol simplu utilizat pentru aducerea mesajelor dintr-o cutie postala aflata la distanta. "copul acestui protocol este de a aduce posta electronica de la distanta si de a o depozita pe calculatorul local al utilizatorului, pentru a fi citita mai trziu. 2ste cel mai vec#i protocol, prima versiune a fost definitivata n anul <569, ajun!ndu-se n prezent la %O%=; - IMAP - Interactive Mail ,ccess %rotocol &protocol interactiv de acces la posta', este un protocol care a fost proiectat pentru a ajuta utilizatorii care folosesc mai multe calculatoare &un calculator la )irou, un calculator acasa, un calculator porta)il'. n acest caz server - ul de e - mail pastreaza un depozit central de mesaje la care accesul poate fi realizat de pe orice calculator. n comparatie cu protocolul %O%=, IM,% nu copiaza posta electronica pe calculatorul personal al utilizatorului, datorita faptului ca acesta poate avea mai multe calculatoare; - DMSP - .istri)uted Mail "8stem %rotocol &protocol distri)uit pentru sistemul de posta', este un protocol care permite utilizatorilor sa aduca posta electronica de pe server - ul de e - mail pe un calculator &de la )irou, de acasa, sau porta)il', si apoi sa se deconecteze de la server. ,tunci cnd ale!em un client de e - mail ar tre)ui sa avem n vedere urmatoarele: - ce standarde suporta: IM,%9 sau %O%= + - capa)ilitatea de lucru cu conturi de e - mail multiple, att cu %O%= ct si cu IM,%9; - posi)ilitatea de a aduce de pe server doar mesajele dorite, celelalte fiind eliminate prin filtre; - posi)ilitatea de ar#ivare a mail - urilor, precum si importul si e(portul te(telor; - er!onomia, care reprezinta interfata cu utilizatorul, modul de e(plicitate a erorilor intervenite si documentelor disponi)ile; - functionalitatea: n ce masura clientul de e - mail ndeplineste si atin!e cerintele utilizatorului, prin optiunile puse la dispozitie; - resurse: necesitatile sistemului pentru fiecare aplicatie n parte pentru a rula optim si fara ntreruperi; - daca suporta format 7TM3.

%rin prisma cerintelor de mai sus, vom analiza cteva dintre pro!ramele de e - mail mai cunoscute: - T#e >at?, nu suporta IM,%, n sc#im) se descurca e(celent la capitolul %O%=; filtrele sunt foarte )ine realizate; nu suporta n sc#im) format 7TM3 la compunerea unui nou mesaj si optiunile elementare de formatare a te(tului; - *al8pso, suporta att %O%= ct si IM,%9, si conturi de mail multiple; nu prezinta suport pentru 7TM3, n sc#im) este un client de e - mail er!onomic; - Messen!er , suporta toate standardele Internet majore; protocolul principal este IM,%9 si nu %O%=; la capitolul de filtrare a mesajelor este destul de limitat, din cauza criteriilor si actiunilor minimale pe care le puteti selecta; - 2udora %ro, este unul dintre cei mai vec#i clienti de e - mail. "uporta att %O%= cat si IM,%9; e(ista posi)ilitatea de a !estiona mai multe conturi de e - mail ale unui sin!ur utilizator. 2udora pune la dispozitia utilizatorului filtre destul de capa)ile; - Outloo4 56, ofera suport pentru toate standardele e(istente; este dotat cu o interfata foarte fle(i)ila si usor de folosit, precum si filtre destul de usor de definit .e e(emplu pro!ramul pentru posta electronica Outloo4, care este inclus n Internet 2(plorer, se prezinta astfel.

@i!ura < - Otloo4 2(press. ,tunci cnd dorim sa transmitem un mesaj ale!em din )ara de meniuri 0e$ Mail, care va avea ca efect desc#iderea urmatoarei ferestre destinate scrierii mesajului de transmis:

@i!ura A - @ereastra 0e$ Messa!e din Outloo4 2(press. .aca utilizam 0etscape *ommunicator, pentru a transmite un mesaj din )ara de meniuri se ale!e *ommunicator si apoi optiunea Messen!er; din fereastra care se va desc#ide vom ale!e optiunea 0e$ Ms!, care va avea ca efect afisarea urmatoarei ferestre

@i!ura = - *ompunerea mesajelor utiliznd utilitarul de posta electronica 0etscape.

"e o)serva ca indiferent de pro!ramele utilizate pentru transmiterea postei electronice &Outloo4, 0etscape, etc.', tre)uiesc completate anumite cmpuri, fiecare avnd o anumita semnificatie. *ele mai importante informatii sunt: - To - se va scrie numele si adresa destinatarului; - *c &*ar)on *op8' - aici putem scrie si alte adrese, daca mesajul de transmis tre)uie sa ajun!a la mai multe persoane; - "u)ject - se prezinta pe scurt su)iectul mesajului; - @rom - numele si adresa e(peditorului; - "ender - poate desemna o persoana sau un sistem, n cazul n care e(peditorul corespondentei nu este acelasi cu cel care a conceput efcetiv te(tul nele pro!rame de e - mail pot transmite numai te(t, alte au si facilitati pentru transmiterea de ima!ini, fisiere scrise n alte editoare de te(te, etc. %entru a putea transmite si astfel de fisiere &care sunt tratate ca entitati separate' se utilizeaza optiunea ,ttac#ment. 3a primirea mesajului destinatarul este atentionat ca mesajul primit contine si un astfel de fisier. n !eneral, sistemele de posta electronica pun la dispozitie cinci functii de )aza, si anume: <. *ompunerea - se refera la procesul de creare a mesajelor si a raspunsurilor. %entru compunerea mesajelor se poate utiliza orice editor de te(te, dar sistemul nsusi poate pune la dispozitie un editor pentru compunerea mesajelor, dotat cu anumite facilitati pe care le pune la dispozitia utilizatorului: e(tra!erea adresei initiatorului din mesajul primit, inserarea automata n locul potrivit din cadrul raspunsului. A. Transferul - se refera la trimiterea mesajului de la emitator &sursa' la receptor &destinatar'.aceasta necesita sta)ilirea unei cone(iuni la destinatie, sau la un calculator intermediar, emiterea mesajului si eli)erarea cone(iunii. =. Baportarea - se refera la informarea emitatorului &sursei' despre ce s-a ntmplat cu mesajul transmis, si anume: a fost livrat, a fost respins, a fost pierdut + n functie de aplicatia utilizata aceste servicii pot fi mai mult sau mai putin reprezentate. 9. ,fisarea - se refera la afisarea mesajelor la destinatar, pentru a putea fi citita posta. n functie de aplicatia utilizata uneori pot fi necesare conversii sau tre)uie apelat un pro!ram de vizualizare special. :. .ispozitia - se refera la ceea ce face destinatarul cu mesajul, dupa ce l-a primit: eliminarea lui nainte de citire, eliminarea lui dupa citire, salvarea sa s.a.m.d. Toate pro!ramele de e - mail functioneaza pe )aza unor protocoale de comunicatie, n afara celor de livrare, care asi!ura accesul la server - ul de posta electronica precum si livrarea mesajelor. "tandardele de posta electronica &protocoalele de acces' mai cunoscute sunt: - I"O localizeaza activitatile de procesare a mesajelor electronice la nivelul C &nivelul aplicatie' al modelului de referinta O"I. ,cesta permite ca diferite retele, care ruleaza sisteme de operare diferite, sa poata comunica indiferent de deose)irile e(istente ntre sistemele de operare respective; - D.9EE, reprezinta un set de standarde referitoare la prelucrarea mesajelor, dezvoltat de **ITT - *omitF *onsultatif Internationale de TFlF!rap#ie et TFlFp#onie, si care este independent de #ard$are si soft$are; - D.:EE, reprezinta setul de servicii de directoare dezvoltat de **ITT pentru a-i ajuta pe utilizatorii retelelor distri)uite sa localizeze utilizatori ai altor retele, carora doresc sa le trimita mesaje;

- "MT% - "imple Mail Transfer %rotocol &protocol simplu de transfer de posta', este un protocol pentru transferul mesajelor ntre doua calculatoare din retea aflate la distanta. 2ste un protocol folosit n Internet, si face parte din stiva de protocoale T*% 1 I%. @unctioneaza mpreuna cu pro!rame de posta electronica, oferind att pentru client ct si pentru server functii de transmitere si receptionare a mesajelor e - mail; - M7" - Messa!e 7andli! "ervice, este un standard popularizat de catre firma 0ovell. "e aseamana cu D.9EE prin faptul ca un calculator din retea, serverul M7", transmite mesaje ntre calculatoare care folosesc sisteme e - mail diferite; - MIM2 - Multipurpose Internet Mail 2(tensions &e(tensii de posta cu scop multiplu', este un protocol prin intermediul caruia se pot transmite si receptiona si mesaje non ,"*II: ima!ini, audio, video, etc. %entru ca un anumit protocol sa poata fi considerat performant, adica sa ofere facilitati ct mai multe, tre)uie sa ai)a urmatoarele caracteristici: - sa fie compati)il cu standardele Internet; - sa trimita, sa re!aseasca si sa salveze mesajele; - sa poata !estiona directori de pe un alt calculator; - sa poata actualiza starea unor mesaje; - sa poata partaja cutia de posta electronica.

World Wide Web

;e) - ul &;orld ;ide ;e) sau ;;; - pnza de paianjen mondiala' este unul dintre cele mai interesante servicii oferite de reteaua Internet, fiind instrumentul care a revolutionat accesul la Internet. ;e) - ul este de fapt o retea de calculatoare )azata pe te#nolo!iile Internet, si care permite utilizatorului unui calculator sa acceseze informatii aflate pe un alt calculator din retea, fiind un sistem client 1 server. ,parut n <565 la *2B0 &*entrul 2uropean de *ercetari 0ucleare', din necesitatea de a permite cercetatorilor din ntrea!a lume sa cola)oreze utiliznd colectii de rapoarte, planuri, desene, foto!rafii si alte tipuri de documente aflate ntr-o continua modificare, ;e) - ul a facut din Internet o entitate mult mai accesi)ila. %ropunerea initiala, privind dezvoltarea retelei ;e), a fost facuta de fizicianul Tim >erners-3ee, fizician la *2B0 &*onseil 2uropeen pour la Bec#erc#e 0ucleaire', n martie <565. *rearea ;e) - ului a fost justificata de nevoia de comunicare ntre oamenii de stiinta din ntrea!a lume, precum si ntre acestia si studentii care participau la diferite proiecte comune. .esi!ur, le!atura e(ista si nainte prin e - mail. *eea ce lipsea era o )aza de date !lo)ala pentru toate tipurile de documente, care sa poata fi reactualizata fara pro)leme. ,ceasta )aza de date ar tre)ui sa functioneze ca o carte: cu ajutorul unor indici !lo)ali sa poata fi !asite usor informatiile necesare. *eea ce a rezultat este actualul ;e): o )aza de date #8perte(t, la nivel mondial, care poate furniza pe ln!a te(t si sunet si ima!ine n toate formatele ca GI@, TI@, H%2G. .intre evenimentele mai importante privind dezvoltarea ;e) - ului amintim: %rima utilizare pu)lica a ;e) - ului a avut loc n ianuarie <55A, la Geneva, 2lvetia, unde cercetatorii au avut acces la date ;e) din site - ul ;e) al *2B0. *ercetatorii au avut acces la aceste date utiliznd un pro!ram special numit )ro$ser ;e). %rima interfata !rafica care a permis accesarea acestor documente a aparut n fe)ruarie <55= si se numea Mozaic, autorul sau fiind Marc ,ndreessen, de la 0*", &0ational

*enter for "upercomputin! ,pplications - *entrul national pentru aplicatiile supercalculatoarelor'. n aprilie <55=, dupa aproape un an si jumatate de la introducerea ;e) - ului, e(istau IE de servere ;e). ,stazi numarul acestora este la peste un milion. n <559, *2B0 si M.I.T. au format *onsortiul ;orld ;ide ;e), care are drept o)iectiv dezvoltarea ;e)-ului, standardizarea protocoalelor, si ncurajarea le!aturilor dintre site uri. Tim >erners-3ee a devenit directorul acestui consortiu. M.I.T. coordoneaza partea americana a consortiului, iar partea europeana este coordonata de I0BI,, centrul de cercetari francez. n <55: Marc ,ndreessen paraseste 0*", si nfiinteaza o noua companie, 0etscape *ommunications *orp., care se ocupa cu dezvoltarea de soft$are pentru ;e). n <555 ,merica On 3ine a ac#izitionat compania 0etscape. %e zi ce trece ;e) - ul csti!a tot mai multi adepti si popularitatea acestuia este n continua crestere. .aca ;e) - ul este o retea de calculatoare la fel ca Internet - ul, care este deose)irea dintre ele+ Internet - ul furnizeaza suportul de comunicatie pentru ;e), care reprezinta o colectie de milioane de documente le!ate &conectate' ntre ele, care se !asesc pe calculatoare raspndite n ntrea!a lume. %utem spune ca ;e) - ul este cel mai mare rezervor de informatie electronica din lume. ntre)area fireasca pe care si-o pune fiecare atunci cnd vrea sa navi!#eze pe ;e) este: de ce avem nevoie+ %entru a putea navi!a n ;e), este nevoie de un calculator cu modem si o le!atura telefonica &n cazul n care calculatorul respectiv nu face parte n mod direct din ;e)', un furnizor de servicii Internet si un pro!ram special &pro!ram de navi!are', numit )ro$ser. n furnizor de servicii Internet este o societate care are unul sau mai multe calculatoare conectate la Internet. tiliznd modemul, calculatorul se poate conecta la modemul serverului furnizorului de servicii Internet. .upa conectarea la calculatorul furnizorului, pro!ramul )ro$ser va permite accesul la ;e). @i!ura urmatoare ilustreaza le!aturile ntre calculatorul client si serverul furnizorului de servicii Internet.

@i!ura 9 - *onectarea la Internet printr-un provider.

.e o)icei, furnizorul de servicii Internet solicita o ta(a lunara pentru furnizarea accesului la Internet. ,cesta poate sa ceara si o ta(a initiala de instalare si poate limita timpul de conectare lunar. .e aceea este )ine sa ale!em furnizorul care ne poate oferi serviciile de care avem nevoie, si nu pe care ni le poate oferi un furnizor. %entru a putea navi!a prin Internet mai avem nevoie si de un pro!ram special, numit )ro$ser. >ro$ser - ul este un pro!ram care permite vizualizarea, e(aminarea si comunicarea cu documente ;e), fiind de fapt interfata ntre utilizatorul ;;; si retea. >ro$ser - ul ;e) interactioneaza cu server - ul ;e) printr-o relatie client 1 server. n !eneral, )ro$ser - ul , n calitate de client, cere serverului sa-i trimita anumite documente, pe care le afiseaza apoi ntr-o fereastra pe ecranul calculatorului. >ro$ser - ul permite vizualizarea datelor trimise de serverul de ;e). %rimele )ro$ser - e, aparute la nceputul anilor <55E nu aveau multe functii si erau relativ simple. Odata cu cresterea utilizarii ;e) - ului, a crescut si !radul de utilizare al ima!inilor !rafice n cadrul documentelor. .atorita includerii elementelor de !rafica, )ro$ser - ele au devenit mai comple(e. ,stazi, majoritatea )ro$ser - elor pot lucra cu te(t si !rafica si e(ista o multitudine de )ro$ser e &numite si instrumente !rafice', care permit e(plorarea n Internet, cele mai cunoscute fiind: 0etscape 0avi!ator, 0etscape *ommunicator, Microsoft Internet 2(plorer, Mozaic. >ro$ser - ul 0etscape contine o !ama completa de aplicatii, incluznd navi!atia n ;e), posta electronica, !rupuri de discutii si suport pentru o)iecte n direct &multimedia interactiv', care include cadre, multimedia online, Hava"cript si applet - uri Hava. n plus 0etscape poate lucra cu documente care contin ta)ele, animatie, secvente audio si video si o)iecte =-.. @irma Microsoft are propriul )ro$ser, si anume Internet 2(plorer care accepta lim)ajul Hava, e(tensii 7TM3, JBM3 si scrierea de pro!rameE Hava, precum si ,ctiveD. JBM3 &Jirtual Bealit8 Modelin 3an!ua!e' este un lim)aj descriptiv asemanator cu lim)ajul 7TM3, deose)irea consta n faptul ca nu sta)ileste documente #8perte(t, ci scene tridimensionale. .ezvoltarea lui JBM3 a nceput n anul <559 la ;orld ;ide ;e) *onference, care are loc n fiecare an la Geneva, 2lvetia. JBM3 nu nlocuieste 7TM3 si nici nu reprezinta o e(tindere a lui. ,m)ele lim)aje sunt proprii. ,m spus ca prin intermediul unui )ro$ser se pot vizualiza diferite documente ;e). ,ceste documente ;e) sunt realizate cu ajutorul unui lim)aj 7TM3 - 78perTe(t Mar4up 3an!ua!e &lim)aj de marcare #iperte(t', care permite utilizatorilor sa produca pa!ini care includ te(t, !rafica si indicatori catre alte pa!ini de ;e). 7TM3 nu este un lim)aj de pro!ramare, ci mai de!ra)a un set de re!uli utilizate pentru formarea unui document ;e). ,tunci cnd se creeaza un document #iperte(t utiliznd 7TM3 - ul, tre)uie respectat un set de re!uli. n !eneral orice pro!ram de navi!are are o optiune Jie$ K "ource, care permite afisarea pa!inii curente n format 7TM3 n loc de forma interpretata. tiliznd 7TM3 se pot afisa pa!ini de ;e) statice, care includ ta)ele si poze. ;e) - ul este un sistem client server, si din acest motiv el este a)ordat din doua puncte de vedere: cel al utilizatorului &client' si cel al server-ului. *omunicatia n retea necesita o cone(iune de retea ntre doua calculatoare sau pro!rame care comunica unul cu altul. Modelul client 1 server mparte aplicatia de retea n doua parti: partea de client si partea de server. %rin definitie, partea de client a unei le!aturi de retea cere informatii sau

servicii de la partea de server. %artea de server a cone(iunii raspunde cererilor clientului. *u alte cuvinte, n modelul de pro!ram client 1 server, o aplicatie ;e) realizeaza doua functii separate si )ine definite: cererea de informatii si raspunsul la cererile de informatii. %ro!ramul care cere informatii functioneaza ca un pro!ram client, ca un )ro$ser.

>ro$ser client "erver 7TT% @i!ura C - Model client 1 server. Clientul de Web .in punct de vedere al utilizatorului, ;e) - ul reprezinta o colectie uriasa de documente care sunt raspndite n ntrea!a lume, su) forma unor pa!ini. @iecare pa!ina poate sa contina le!aturi catre alte pa!ini, aflate oriunde n lume. tilizatorul poate sa alea!a o le!atura care i va aduce pa!ina indicata de le!atura. ,cest proces se poate repeta la nesfrsit, fiind posi)il sa se traverseze n acest mod sute de pa!ini le!ate ntre ele. .espre pa!inile care indica spre alte pa!ini se spune ca utilizeaza #iperte(t &termenul de #8perte(t, n lim)a en!leza, a fost inventat de Ted 0elson, care l-a definit ca fiind Lo scriere nesecventialaL'. .eci cnd utilizam termenul de #8perte(t n le!atura cu ;e) - ul, acesta se refera la o sectiune a unui document 7TM3. 78perte(tul tre)uie interpretat ca un te(t care identifica o le!atura la o alta informatie ;e), de o)icei un alt document ;e). n mod traditional, cnd se creeaza un document ;e), #8perte(tul este identificat prin n!rosarea sau su)linierea #8perte(tului, pentru a-l deose)i de te(tul simplu. %a!inile pot fi vizualizate cu ajutorul )ro$ser - ului. %ro!ramul de navi!are aduce pa!ina ceruta, interpreteaza te(tul si comenzile de formatare continute n te(t si afiseaza pa!ina pe ecran. Majoritatea pa!inilor de ;e) ncep cu un titlu, contin informatii &te(t o)isnuit sau formatat, ima!ini, #iperle!aturi, etc.' si se termina cu adresa de posta electronica a celui care mentine pa!ina. 7iperle!aturile sunt usor de recunoscut, deoarece atunci cnd utilizatorul pozitioneaza mouse - ul pe ele forma cursorului se modifica; ele sunt n !eneral ima!ini sau siruri de caractere care reprezinta le!aturi catre alte pa!ini, si sunt afisate n mod diferit, fiind su)liniate si 1 sau colorate cu o culoare speciala. %entru a selecta o le!atura, utilizatorul va plasa cursorul pe zona respectiva &prin utilizarea mouse - ului sau a sa!etilor' si va comanda selectia &clic4 pe )utonul stn!a al mouse - ului, sau apasarea tastei 20T2B'.

Majoritatea pro!ramelor de navi!are au numeroase )utoane si optiuni care ajuta navi!area prin ;e). Multe au un )uton pentru revenirea la pa!ina anterioara &>ac4', un )uton pentru a mer!e la pa!ina urmatoare &@or$ard', un )uton pentru selectia pa!inii personale &7ome'. Majoritatea pro!ramelor de navi!are mai au un )uton sau un meniu pentru nre!istrarea unei adrese de pa!ina - >oo4mar4 - si un altul care permite afisarea unor adrese nre!istrate, facnd posi)ila revenirea la o pa!ina cu ajutorul unei simple selectii realizate cu mouse - ul. %a!inile pot fi salvate pe disc sau tiparite. "unt posi)ile numeroase optiuni pentru controlul ecranului si confi!urarea pro!ramului de navi!are conform dorintei utilizatorului. n afara de te(t o)isnuit &nesu)liniat' si #iperte(t &su)liniat', pa!inile de ;e) pot sa contina iconite, desene, foto!rafii, #arti. 0u toate pa!inile sunt afisa)ile. .e e(emplu, pot sa e(iste pa!ini care contin nre!istrari audio, clip - uri video sau pe amndoua. .aca pa!inile de #iperte(t sunt com)inate cu alte tipuri de pa!ini, rezultatul se numeste #ipermedia. 0umai o parte din pro!ramele de navi!are pot sa afiseze orice tip de #iper-media. *ele care nu pot, verifica un fisier de confi!urare pentru a afla modul n care sa trateze datele primite. n mod normal, fisierul de confi!urare contine numele unui pro!ram de vizualizare e(tern sau al unui pro!ram au(iliar pentru aplicatie, care va fi utilizat pentru a interpreta continutul pa!inii aduse. tilizarea unui !enerator de voce ca pro!ram au(iliar permite si utilizatorilor or)i sa acceseze ;e) - ul. "i n acest domeniu al #iper-media tre)uiesc respectate niste re!uli, standarde, dintre care s-au impus urmatoarele: - standardul H%2G - Hoint %#oto!rap#ic 2(perts Group - !rupul comun al e(pertilor foto!rafi, este un standard utilizat pentru comprimarea ima!inilor cu tonuri continue &de e(emplu, foto!rafii', a fost dezvoltat de e(pertii n foto!rafii lucrnd su) auspiciile IT , I"O si I2*, un alt or!anism de standarde; - standardul M%2G - Motion %icture 2(perts Group - !rupul e(pertilor n filme. ,cestia sunt al!oritmii principali folositi pentru compresia video si sunt standarde internationale din <55=. .eoarece filmele contin att ima!ini ct si sunete, M%2G le poate comprima pe amndoua, dar deoarece video ia multa lar!ime de )anda si de asemenea contine mai multa redundanta dect audio, ne vom concentra nti asupra compresiei video M%2G. Internet - ul si-a implementat propriul sau sistem multimedia di!ital, M>one &Multicast >ac4)one - coloana verte)rala cu trimitere multipla'. ,cesta este un fel de radio si televiziune Internet. "pre deose)ire de video la cerere, unde accentul cade pe selectarea si vizualizarea filmelor precomprimate memorate pe un server, M>one este folosit pentru difuzare audio si video n forma di!itala n lumea ntrea!a prin Internet. 2ste operational de la nceputul anului <55A. Multe conferinte stiintifice, n special ntlniri I2T@, au fost difuzate, la fel ca si evenimentele stiintifice nota)ile, cum ar fi lansarea navetelor spatiale. %entru persoanele care vor sa nre!istreze di!ital o emisiune M>one, e(ista si soft$are - ul corespunzator. ,lte pro!rame au(iliare contin interpretoare pentru lim)aje speciale pentru ;e), permitnd aducerea si e(ecutia pro!ramelor din pa!inile de ;e). ,cest mecanism permite e(tinderea functionalitatii ;e) - ului. Multe pa!ini de ;e) contin ima!ini de dimensiuni mari, pentru care ncarcarea dureaza foarte mult. nele pro!rame de navi!are trateaza pro)lema ncarcarii lente aducnd si afisnd mai nti te(tul si apoi ima!inile. ,ceasta strate!ie ofera utilizatorului ceva de citit ct timp asteapta, si n acelasi timp i permite sa renunte la pa!ina respectiva daca nu

este destul de interesanta ca sa merite asteptarea. O alta strate!ie este de a oferi optiunea de a dezactiva aducerea si afisarea automata de ima!ini. nele pa!ini de ;e) contin formulare care cer utilizatorului sa introduca informatii. ,plicatiile tipice pentru formulare sunt cautarile ntr-o )aza de date pentru o intrare specificata de utilizator, comandarea unui produs sau participarea la un sondaj de opinie. Server - ul de Web %entru a avea acces la informatiile din Internet, un calculator acceseaza un server de ;e). %rotocolul care descrie cererile si raspunsurile permise &protocolul de transfer standard' utilizat de ;e) este 7TT% - 78perTe(t Transfer %rototcol - protocol de transfer pentru #iperte(t. ,m vazut ca ;e) - ul reprezinta o colectie imensa de documente, la care orice utilizator conectat la Internet are acces. %entru a putea accesa o pa!ina utilizatorul ar tre)ui sa stie: <. *um se numeste pa!ina +; A. *um este localizata pa!ina +; =. *um se face accesul la pa!ina + "olutia aleasa pentru rezolvarea acestor pro)leme este B3 & niform Besource 3ocator adresa uniforma pentru localizarea resurselor', care reprezinta o adresa Internet a unui document ;e). %entru a !asi o informatie ntr-o carte, consultati inde(ul cartii. %entru a !asi o resursa ;e), tre)uie sa-i utilizam adresa. >ro$ser - ele ;e) utilizeaza B3 - uri pentru localizarea resurselor ;e). Modul de specificare a adreselor ;e) &sinta(a unui B3' are trei componente: - protocolul; - numele .0" al calculatorului pe care este memorat fisierul; - un nume local, care indica n mod unic pa!ina &este numele fisierului care contine pa!ina'. protocol:11nume/.0"1nume/local adica protocolul utilizat, numele .0" al calculatorului pe care este memorat fisierul si un nume local, care indica n mod unic pa!ina. n exemplu de adresa: #ttp:11$$$.fsea.u!al.ro1$elcome.#tml ,cest B3 are cele trei componente: M protocolul, #ttp; M numele .0" al serverului, $$$.fsea.u!al.ro; M numele fisierului, $elcome.#tml. %rintre protocoalele cele mai utilizate enumeram: - #ttp, care este protocolul nativ pentru ;e), si este utilizat de catre servere de 7TT%; e(emplu: #ttp:11$$$. fsea.u!al.ro1$elcome.#tml; - ftp, este un protocol utilizat pentru accesul la fisiere prin @T%, protocolul Internet de transfer de fisiere. 0umeroase servere de @T% din toata lumea permit ca de oriunde din Internet sa se faca o conectare si sa se aduca orice fisier plasat pe un server @T%. ;e) - ul nu aduce sc#im)ari, dar face ca o)tinerea de fisiere sa se faca mai usor, deoarece @T% - ul nu are o interfata prietenoasa. 2(emplu: ftp:11ftp.fsea.u!al.ro1documente1inde(; - telnet, este utilizat pentru sta)ilirea unei cone(iuni pe un calculator aflat la distanta. 2(emplu: telnet:11$$$.$=.or!:6E;

- !op#er, este utilizat pentru sistemul Gop#er, care a fost proiectat pentru universitatea Minnesota. 2ste o metoda de re!asire a informatiei, similara conceptual cu cea utilizata de ;e), dar care accepta numai te(t si ima!ini. .eci B3 - urile au fost proiectate nu numai pentru a permite utilizatorilor sa navi!#eze prin ;e), dar si pentru a utiliza @T%, Telnet, e-mail, etc., ceea ce fac inutile interfetele specializate pentru aceste protocoale inte!rnd astfel ntr-un sin!ur pro!ram, navi!atorul n ;e), aproape toate tipurile de acces n Internet. e!asirea in"ormatiilor pe Web *u toate ca pe ;e) se !aseste o cantitate foarte mare de informatii, !asirea unei anumite informatii nu este foarte simpla. %entru a facilita !asirea pa!inilor care pot fi utile, o serie de cercetatori au scris pro!rame pentru a realiza inde(area ;e) - ului n diferite moduri. nele dintre solutii au devenit att de populare, nct s-au transformat n solutii comerciale. %ro!ramele care realizeaza cautarea pe ;e) se numesc masini de cautare &searc# en!ines, spiders, cra$lers, $orms, 4no$)ots', iar dintre cele mai cunoscute enumeram: ,ltaJista, 7ot)ot, Na#oo, Infosee4, 38cos, 2(cite, ;e)cra$ler, etc. Mecanismele de cautare sunt foarte diverse, astfel putem avea la dispozitie unul din urmatoarele sisteme de cautare: - ar)orescenta - n acest caz se utilizeaza su)iectul cautarii &domeniul'. *autarea ncepe cu specificarea domeniului !eneral, si apoi din aproape n aproape se ajun!e la domeniul cautat; - mecanism de cautare - n acest caz este accesata o )aza de date prin utilizarea unui cuvnt c#eie &4e8$ord searc#'; - com)inatie ntre ar)orescent si mecanism de cautare - este o metoda com)inata &director8 1 searc# en!ine', care utilizeaza am)ele metode descrise mai sus; - multi - mecanism &multi en!ine' - sunt accesate )aze de date prin intermediul mai multor mecanisme de cautare n paralel. .esi ;e) - ul este imens, daca l reducem la esenta, este un !raf imens avnd pa!ini n noduri si #iper-le!aturi ca arce. *eea ce face dificila inde(area ;e) - ului este cantitatea imensa de informatie care tre)uie !estionata si faptul ca aceasta informatie este n continua sc#im)are.