Sunteți pe pagina 1din 9

INFRASTRUCTURI INFORMATICE DE BIROU

Referat :

Comunicarea electronica

Profesor: Lector Dr. Cristina Albu Student: Maria Moise Teodora AMS Anul I Grupa 2

Comunicarea electronica

Include serviciul de posta electronica(e-mail), posta vocala (voice mail), telefonia virtuala, transmiterea documentelor prin fax, videoconferinte, groupware, schimb electronic de date, servicii informationale digitale. Notiuni elementare despre Internet Internet (Internetware system) reprezinta un ansamblu de retele de calculatoare interconectate care a luat o amploare deosebita n ultimii ani. Internet reprezinta un instrument de acces la cantitatii imense de informatii distribuite n toata lumea. Prin intermediul Internet-ului se pot transfera fisiere ntre calculatoare situate la distante foarte mari. Internetul sau reteaua mondiala de retele devine din ce n ce mai populara, cunoscnd o crestere exponentiala a numarului de calculatoare interconectate. Tehnologia si aplicatiile de pe Internet se extind extrem de rapid, captnd o atentie deosebita, deoarece Internet-ul este un mediu excitant de comunicatie, un instrument pentru facilitarea afacerilor si un debuteu comercial, ntr-o masura mult mai mare dect au fost radioul si televiziunea cu ani n urma. Notiunea de internet constituie o colectie de retele separate fizic si care sunt interconectate pentru a forma o singura retea logica, iar Internetul reprezinta reteaua globala ce leaga toate retelele, ntr-o retea unica mondiala. Internetul este un conglomerat complex de arhitecturi, componente fizice si sisteme de operare. Componentele sunt de unu-la-unu. Pe de alta parte Internetul este un complex univers virtual unde sunt accesibile informatii despre orice subiect imaginabil; stiinta, muzica, religie, politica, finante, umor etc.. Este de nteles preocuparea de a organiza aceasta incredibila masa de informatii si de concepere a unor instrumente pentru regasirea informatiilor. Internetul foloseste o metoda de adresare bazata pe sistemul de denumire al domeniilor. Exista posibilitatea includerii ntr-o adresa a mai multor nivele de domenii (domenii, institutii, departament, calculator). Domeniile de pe nivelul cel mai (nalt) general pot fi de natura organizationala sau geografica. Exemple de domenii organizationale: com (entitati comerciale), edu (institutii educationale), gov (institutii guvernamentale), etc. Exemple de coduri de denumiri geografice: it (Italia), ro (Romnia), etc. Tipuri de conexiuni Din cauza ca Internetul este o colectie ce contine mii de sisteme diferite, exista multe moduri de lucru posibile. Astfel exista patru tipuri de conexiuni Internet de baza. Toate necesita conectarea prealabila la un calculator gazda (host) din Internet. Acesta este legat direct n reaeaua Internet si are o adresa de Internet. Cele patru tipuri de conexiuni sunt: a) Conexiunea permanenta: calculatoarele sau terminalele mai multor utilizatori sunt legate direct cu un calculator conectat permanent n reteaua

Internet. Este cel mai bun mod de conectare, se mai numette conexiune dedicata dar este scumpa. b) Conexiunea directa pe linie telefonica. Exista furnizori de servicii Internet prin intermediul carora se poate obtine o conectare la retea conexiune directa prin linie telefonica (dial-in direct connection). Calculatorul personal se comporta ca si cum ar fi un calculator gazda din reteaua Internet. Aceasta conexiune este o clona din punct de vedere al performantelor. c) Conectarea ca terminal pe linie telefonica. Multi furnizori de servicii ofera clientilor posibilitatea conectarii calculatorului lor ca terminal pe linie telefonica (dial-in terminal connection). n acest regim calculatorul nu e legat direct la Internet, ci prin intermediul calculatorului furnizorului de servicii. Ca urmare, spre deosebire de conexiunea precedenta, transferul unor fisiere din alta statie legata la Internet nu se face direct pe calculatorul personal, ci mai nti pe calculatorul furnizorului de servicii. Aceasta conectare se mai numeste si conexiune interactiva. d) Conexiunea de tip posta electronica. n acest caz utilizatorii pot folosi doar serviciul de posta electronica, pentru a trimite si receptiona mesaje n retea. Posta electronica Furnizorii de acces propun cel putin serviciul de posta electronica sau "mesagerie" (e-mail, electronic mail). Mesageria permite comunicarea asincrona de texte intre corespondenti conectati la Internet (sau, printr-o pasarela de mesagerie, la una dintre retelele conectate la Internet cum este CompuServe). Posta electronica (e-mail) Posta electronica face parte dintre primele servicii cu care s-a afirmat Internetul. Prin E-Mail se transmit mesaje de tip text ASCII sau binare. Se pot afisa si fisierele mesajelor. Posta electronica functioneaza similar cu serviciul postal obisnuit: un mesaj (scrisoare) caruia i se ataseaza adresa destinatarului si a expeditorului (pe plic) este depus ntr-o cutie postala. De aici serviciul postal l preia, l transmite (eventual prin mai multe oficii postale) si apoi l depune n casuta postala a destinatarului. Posta electronica nu este specifica Internetului, ci a fost si este folosita n retelele locale de calculatoare. Posta electronica este gestionata cu ajutorul unor programe specializate. Exista zeci, chiar sute de astfel de programe, dar functiile esentiale realizate de ele sunt aceleasi: - (permit) compunerea si emiterea scrisorilor - vizualizarea si eventual stergerea sau arhivarea scrisorilor primite - tiparirea mesajelor pentru a obtine copii permanente - transmiterea unei scrisori catre mai multi destinatari - folosirea unor porecle (alias), mai usor de retinut n locul adreselor postale

- atasarea la scrisoare a unui fisier - folosirea unor fisiere cu semnatura (informatii despre numele, titlurile, adresa, telefonul expeditorului, adaugate scrisorii automat sau la cererea utilizatorului) - confirmarea transmiterii postei - notificarea citirii mesajului de catre destinatar - anularea unor mesaje Functionare Fiecare utilizator dispune de o cutie de scrisori si de o adresa electronica. Cutia de scrisori este memorata pe serverele de mesagerie, care functioneaza 24 de ore din 24 si pot primi mesaje in orice moment. Mesajele Internet sunt vehiculate prin retea in baza unui protocol specific, numit SMTP3 - Simple Mail Transfer Protocol. Acesta defineste regulile schimbului de mesaje electronice intre serverele SMTP extremi (emitatorul de mesaje si destinatarul mesajelor) si intre serverele SMTP intermediare (relee). La inceputurile mesageriei, utilizatorul trebuia sa se conecteze in mod Telnet la serverul de mesagerie pentru a utiliza un program greoi, in mod text. Datorita micro-calculatoarelor, au fost realizate protocoale de conectare la serverele de mesagerie, pentru a culege mesajele stocate in cutia de scrisori. Pentru a consulta noile mesaje (mails), utilizatorul lanseaza programul sau de mesagerie care se conecteaza automat la server folosind protocolul POP si copiaza noile mesaje pe masina locala. Apoi consultarea se desfasoara folosind programe conviviale. Pentru a trimite un mesaj pe Internet, programul de mesagerie se conecteaza folosind protocolul SMTP la un server SMTP. Mesajele primite de serverul SMTP sunt stocate in cutiile de scrisori. Cand utilizatorul doreste sa-si consulte mesajele, programul sau se conecteaza la serverul de mesagerie folosind protocolul POP pentru a le copia pe masina sa. in afara convivialitatii, programele de mesagerie care utilizeaza protocolul POP realizeaza economii, deoarece conexiunile se reduc la minimum necesar (receptie si emisie). Structura unui mesaj electronic Mesajele electronice care circula pe Internet au o structura deteminata. Orice mesaj incepe printr-un antet (header) care cuprinde adresa emitatorului (from), cea a destinatarului (to), subiectul mesajului (subject), data si ora mesajului. Urmeaza continutul mesajului si in general o semnatura (signature), adica cateva randuri cu numele, adresa electronica si uneori cea postala a emitatorului. Unii adauga citate sau desene realizate cu caractere ASCII. Subiectul descrie intr-o linie continutul mesajului. Programele de mesagerie afiseaza mesajele indicand autorul si subiectul, ceea ce permite selectarea rapida a mesajelor care intereseaza.

Obiceiuri si conventii Pentru a reprezenta sentimente greu de exprimat in text se folosesc smileys. Smiley-urile se citesc sub un unghi de 90 de grade, spre stanga. Astfel, simbolul :-) inseamna ca textul care precede trebuie luat in gluma, iar simbolul ;-) corespunde unui semn de complicitate simpatica ("a face cu ochiul") etc. Stilul textelor si expresiilor utilizate in mesajele electronice este direct si in general neconventional. intr-un mesaj de raspuns care cuprinde comentarii pe marginea textului primit, liniile acestuia sunt deseori identificate prin ">". Adrese electronice Pe cartile de vizita apare din ce in ce mai des adresa electronica, ca si numarul de fax. Ca si in cazul postei, orice persoana care dispune de posibilitatea de a primi mesaje electronice are o adresa electronica (e-mail adress). Adresele Internet au forma generala user@host (nume utilizator@masina). Masina este desemnata printr-un hostname Internet. Exemplu: jaupont@cisun2000.unil.ch Pentru a simplifica adresele si a le face cat mai citete (si stabile in timp), numeroase noduri dispun de servere de nume care dau posibilitatea de a utiliza adrese de forma nume utilizator@domeniu, separand numele si prenumele printr-un punct. Exemplu: jacques.dupont@hec.unil.ch Numeroase retele folosesc alte sisteme de adresare electronica. Conversia de la un sistem la altul se face prin pasarele. Pe CompuServe, de exemplu, utilizatorii primesc un cod (userid) compus din doua numere despartite printr-o virgula (de exemplu 12345, 6789). Pentru a trimite din Internet un mesaj acestui utilizator, adresa trebuie adaptata (se inlocuieste virgula printr-un punct) si mesajul este trimis la 12345.6789@compuserve.com. in acest caz, mesajul va fi dirijat spre o pasarela Internet/CompuServe. Functiile programelor de mesagerie - Programele de mesagerie permit desigur crearea si consultarea mesajelor, dar ofera de obicei si alte posibilitati: - imprimarea si inregistrarea mesajelor primite - trimiterea aceluiasi mesaj mai multor destinatari deodata (difuzarea informatiei) - trimiterea de copii ale unui mesaj (cc, carbon copy) unuia sau mai multor destinatari - retransmisia unui mesaj primit, la care s-au adaugat comentarii (forward)

- redirectionarea unui mesaj (redirect) - ordonarea mesajelor primite in functie de anumite criterii, ca de exemplu numele corespondentului (filter, filtrare). Aceasta din urma functie poate fi dezvoltata pana la organizarea de aplicatii de grup (groupware). Programul Eudora pentru Macintosh (Qualcomm) este integrat cu limbajul de programare Macintosh (AppleScript), ceea ce permite scrierea de programe ("agenti") care vor fi activate la primirea anumitor mesaje.

Atasarea de documente Programele de mesagerie recente dau posibilitatea de a asocia fisiere la mesajele transmise. Un document creat cu orice aplicatie informatica (de exemplu, un text redactat cu Microsoft Word) poate fi atasat unui mesaj electronic. Documentul poate fi comprimat inainte de a fi transmis. La receptie, corespondentul este avertizat de existenta unui fisier atasat la mesaj. Pentru al recupera, acesta va trebui sa utilizeze programul care a fost utilizat pentru crearea documentului, in exemplul nostru Microsoft Word. Daca nu dispune de acest program, poate utiliza un program de vizualizare (viewer) pentru Word, de exemplu Word Viewer1. Dezavantajul programelor de vizualizare este ca pot numai afisa si imprima documentul, dar nu permit lucrul pe text. O alta posibilitate este de a utiliza un program capabil de a importa (adica a converti) documentul original. in exemplul nostru, documentul Word ar putea fi convertit de exemplu in WordPerfect, daca destinatarul dispune de acest program. Posibilitatea de a atasa fisiere este esentiala, caci constituie un mijloc simplu si rapid de a transmite fisiere: documentele receptionate sunt identice celor expediate si deci nu trebuie re-culese. Structura documentelor Internet cu documente atasate este descrisa de draft standard MIME - Multipurpose Internet Mail Exchange. Suportul MIME este un criteriu important la alegerea unui program de mesagerie, deoarece permite schimbul de informatii multimedia. A gasi adresa unui correspondent Cel mai simplu mijloc de a obtine adresa unui corespondent este de a-l intreba... de exemplu la telefon! Exista totusi si alte posibilitati de gasi adresa unei persoane pe Internet. Numeroase noduri pun la dispozitie o "agenda electronica" ale carei "pagini albe" (white pages) sunt accesibile prin Telnet, Gopher sau WVW. in Europa, anumite agende electronice se conformeaza normei internationale X.500.

Securitatea mesageriei Securitatea mesageriei Internet este deseori criticata. Mesajele care circula prin retea sunt rareori cifrate, astfel incat orice administrator de nod care vehiculeaza mesaje le poate consulta. Protejarea aplicatiilor comerciale care trebuie securizate se realizeaza cu ajutorul unor programe speciale de cifrare a mesajelor electronice. PEMZ - Privacy-Enhanced Mail asigura confidentialitatea mesajelor, autentificarea lor, garantia de integritate si recunoasterea originii. PEM utilizeaza mai multe sisteme de cifrare simetrica (chei secrete) sau asimetrica (chei private si publice). Printre sistemele de cifrare utilizate cu PEM se gasesc DES (Data Encription System) si RSA (Rivest, Shamir, Adelman). Aceste sisteme de cifrare sunt brevetate si in parte interzise exportului in afara S.U.A. Aceste restrictii si complexitatea tehnologiilor au intarziat mult utilizarea cifrajului de catre persoanele private. Philip Zimmermann a schimbat aceasta stare de lucruri cu programul sau PGP - Pretty Good Privacy, care pune cifrarea la dispozitia oricui. Acesta este disponibil gratis pe Internet. PGP este bazat pe un cifru asimetric cu chei publice si private. Orice utilizator PGP dispune de o cheie privata (secreta si ea insasi cifrata) cu care genereaza o cheie publica (care nu este secreta, deoarece cheia privata nu poate fi obtinuta pornind de la cheia publica). Pentru a transmite un mesaj, el trebuie cifrat cu cheia publica a destinatarului. Acesta va putea sa descifreze mesajul cu cheia sa privata. in felul acesta numai destinatarul va putea sa citeasca mesajul trimis. PCP permite de asemenea semnatura electronica pe mesajul emis. Cand emitatorul semneaza mesajul cu cheia sa privata, PCP adauga semnatura cifrata la sfarsitul mesajului. Destinatarul poate atunci verifica, utilizand cheia publica a emitatorului, cine a trimis mesajul si faptul ca acesta nu a fost modificat. Pentru a utiliza acest sistem, trebuie obtinuta cheia publica a corespondentului care transmite mesajele, fara a fi obligati sa-l intalnim personal si avand garantia ca este intr-adevar cheia sa. Pentru aceasta, se recurge la mecanismul semnarii cheilor publice. Cand A semneaza cheia lui B, el confirma ca este intr-adevar cheia lui B. Orice persoana care cunoaste cheia publica al lui A stie ca cheia lui B apartine numai lui B. in felul acesta, se construiesc lanturi de incredere (chains of trusts) care intaresc securitatea cheilor publice. Primirea postei electronice De obicei la conectarea utilizatorului, acesta este anuntat daca a primit noi mesaje prin posta. n continuare, folosind un program potrivit se pot vizualiza, se pot sterge, salva ca fisiere pe disc etc. Transferul fisierelor (FTP) Printre primele servicii dezvoltate n Internet se numara transferul fisierelor dintr-o locatie n alta. Acest serviciu permite utilizatorului sa se

conecteze la un calculator de pe Internet, sa caute prin directoarele si programele aflate ntr-o zona publica pe calculatorul de la distanta si sa realizeze un transfer ntr-un sens sau altul al unuia sau mai multor fisiere. FTP este sustinut de tehnologia client-server n care utilizatorul dispune de un client FTP pe calculatorul local si foloseste un server FTP aflat pe calculatorul la distanta. n cazul n care trebuie manevrate cantitati mari de informatii se foloseste compresia datelor anterior transferului. La receptie are loc decompresia datelor. 1. Browser Pentru a avea acces la www utilizatorul trebuie sa execute pe calculatorul sau un program de rasfoire-browser, a conainutului unui server WEB. Aceste programe de rasfoire pot interpreta si afisa documentele hipertext. Acestea nu contin text obisnuit ci comenzi ce structureaza textul unor articole diverse (corp de paragraf, antete, grafica etc.). Cele mai cunoscute browsere sunt Netscape, Internet Explorer, Hot Java. 2. Hipertext Documentele de pe Web sunt documente hipertext.. Ele ofera utilizatorului o metoda nesecvential? de citire a documentului afisat pe ecran. n loc sa citeasca documentul n secventa, de la nceput la sfrsit, cititorul poate sari catre notiuni din text care sunt importante pentru el. Pentru aceasta n text sunt marcate, subliniate, afisate cu alta culoare anumite cuvinte (ancore) prin care se activeaza o legatura catre un alt loc din cadrul documentului, sau catre alta locatie internet. Sistemul hipertext care poate afisa o informatie multimedia (sunete, voce, imagini fixe si animate) n plus fata de text se numeste sistem hipermedia. 3. URL (Uniform Resource Locator) reprezinta o descriere completa a unui articol, ce contine localizarea acestuia. A fost introdus pentru a putea face referire n mod standard, n cadrul aplicatiei Web, la orice tip de articol (document, fisier de imagini, fisier de sunet etc.). 4. Http (Hyper Text Transport Protocol) este un protocol ce permite regasirea rapida a documentelor hipertext, indiferent de locul fizic unde se gasesc. 5. HTML (Hiper Text Market Language) este un protocol de descriere a documentelor pentru ca ele sa fie afisate n cel mai favorabil format pe ecranul terminalului. Este format dintr-un set de comenzi ce descriu modul cum e structurat un document. Spre deosebire de procesoarele de texte care formateaza diferitele componente ale documentului (titlu, antet, note etc.), protocolul HTML marcheaza doar aceste elemente, fara a le formata, aceasta sarcina revenind programului client (browser) care este adaptat monitorului utilizatorului. 6. Legaturi. Legaturile sau hiperlegaturile sunt obiecte distincte dintr-un document de tip hipertext. Orice legaturaare dou? capete: unul care face referire la articolul care e solicitat n locul respectiv (figura, fisier, alt document) si altul numit ancora, format dintr-unul sau mai multe cuvinte, o figura sau o arie din zona afisata pe ecran. Aceasta este activata printr-un click cu mouse-ul.

7. Pagina initiala (Home page). Pagina initiala este un document pe care browser -ul l afiseaza pe ecran cnd se lanseaza. 8. VRML (Virtual Reality Markup Language) VRML este un standard pentru un limbaj independent de platforma, non proprietar (asemanator cu HTML) care sa permita crearea scenelor de realitate virtuala.

Bibliografie: 1. Nstase Floarea, Timofte Carmen Tehnologia afacerilor pe Internet, Editura ASE, Bucureti, 2004. 2.Popescu Dorin Viceniu, Manoela Popescu: Comerul electronic versus comerul tradiional, Amfiteatru economic, Nr. 21, februarie 2007. 3. Roca Ion Ghe., Bucur Cristina-Mihaela, Timofte-Stanciu Carmen, Paiu Octavian, Viean Mirela: Comerul electronic- Concepte, tehnologii i aplicaii , Colecia Societatea Informaional 9, Editura Economic, Bucureti, 2004.