Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Cei doi automobilisti angajati fata in fata, pe banda centrala a unei sosele
cu trei benzi, si-au lansat apeluri de faruri repetate. Socul frontal n-a putut fi
evitat (ziarele).
2. Domnul X, un industrias important care parea ametit cand a parasit
restaurantul, dupa un dineu de afaceri a intrat cu automobilul intr-un
copac(ziarele)'.
Daca analizam cele doua relatari, putem observa ca accidentul este prezent,
in prima situatie, ca fiind consecinta faptului ca nici unul din cei doi
automobilisti nu a cedat in fata celuilalt, fiecare incercand sa iasa castigator
din jocul in care au intrat. Nu aflam nimic despre ocupatia lor, despre locul din
care vin etc., elemente care apar in cel de-al doilea caz. Aici, accidentul este
explicat prin existenta unor imprejurari, cauze, care l-au facut posibil. Astfel,
soferul era un om de afaceri, deci era normal sa participe la un dineu de
afaceri; se stie ca in asemenea ocazii se consuma bauturi alcoolice si era de
asteptat ca el sa fie in stare de ebrietate. In concluzie, accidentul are o
explicatie logica, el fiind datorat starilor care l-au precedat.
Cele doua exemple sunt total diferite, dar ele permit evidentierea distinctiei
fundamentale intre teoriile sociologice, intre paradigmele interactioniste si
cele deterministe:
In sociologie sunt utilizate atat paradigmele interactioniste, cat si cele
deterministe, fenomenele si procesele sociale fiind studiate din ambele
perspective, in functie de natura si structura acestor procese, de contextul
cercetarii, de evolutia sociologiei etc.; faptele, fenomenele sociale,
comportamentele, pot fi explicate atat in interactiune cu alte fenomene si
procese sociale, ca rezultat al compunerii unei multimi de actiuni (urmarinduse doar rezultatul final), cat si plecand de la anumite conditii si cauze
preexistente, ca rezultat al unor comportamente cauzate de existenta unor
elemente anterioare lor si care determina efectele de rigoare.
Fiecare model elaborat a contribuit intr-o anumita masura la dezvoltarea
stiintei, o paradigma neputand fi considerata adevarata sau falsa, realista
sau irealista'. Ea nu poate fi decat mai mult sau mai putin adaptata
fenomenului pe care dorim sa-l analizam' (R. Boudon, 1990,pag.263).
BIBLIOGRAFIE
BOUDON, Raymond,Texte sociologice alese, Editura Humanitas, Bucuresti,
1990.
BOUDON, Raymond,Efecte perverse si ordine sociala,1977.
CHELCEA, Septimiu,Chestionarul in investigatia sociologica,Editura Stiintifica
si Enciclopedica, Bucuresti, 1975.
DABU, Romulus, IELICI, Brigitte,Sociologia industriala,Editura de Vest,
Timisoara, 1995.
DURKHEIM, Emile,Regulile metodei sociologice,Editura Cultura Nationala,
Bucuresti,1924.
GRAWITZ, Madeleine,Methodes des sciences sociales,Paris, 1972.
ILUT, Petru,Abordarea calitativa a socioumanului,Editura Polirom, Iasi, 1997.
MARGINEAN, Ioan,Proiectarea cercetarii sociologice,Editura Polirom, Iasi,
2000.
MERTON, Robert King, Influenta cercetarii empirice asupra teoriei,in
Cunoasterea faptului social,seria Teorie si metoda in stiintele sociale, vol. 8,
Editura Politica, Bucuresti,1972.
MILLS, C. Wright Imaginatia sociologica,Editura Politica, Bucuresti, 1975.
ROTARIU, Traian, ILUT, Petru, Ancheta sociologica si sondajul de opinie,
Editura Polirom, Iasi, 1997.
STAHL, Henri Henri, Tehnica monografiei sociologice, 1934.
STAHL, Henri Henri,Teoria si practica investigatiilor sociale,vol. 1, Editura
Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1974.