UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE

REFERAT

Coordonator științific,
Conf. univ. dr. Georgian Bădicu
Student,
Andreea Florina Furlan

Brașov, 2021
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE
PROGRAM DE STUDII: LICENȚĂ
FORMĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

1
 REFERAT
Influențele activităților fizice asupra stării
de sănătate în timpul pandemiei covid-19

Coordonator științific,
Conf. univ. dr. Georgian Bădicu
Student,
Andreea Florina Furlan

Brașov, 2021
Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................4
CAPITOLUL I GENERALITĂȚI – TERMINOLOGIE ȘI SPORTIVI ROMÂNI...................4
1.1 Explicarea și înțelegerea termenilor din titlu.................................................................4
1.2 COVID – 19 și sportivii de performanță.........................................................................8
Capitolul II EXTERNALIZAREA SUBIECTULUI ÎN PLAN INTERNAȚIONAL..................9
2.1. Pilates și Gripa Spaniolă..................................................................................................9
2.2. Țările nordice – un exemplu..........................................................................................11
Concluzii.........................................................................................................................................11
Bibliografie.....................................................................................................................................13

2
 Introducere
Epidemia provocată de noul coronavirus, izbucnită în China la finalul anului trecut,
este un subiect de interes pentru întreaga lume, în condițiile în care lumea nu s-a mai
confruntat până acum cu așa ceva. De aceea este un motiv în plus să adoptăm o gândire care e
pregătită de schimbări majore și e necesar să ne menținem umanitatea și felxibilitatea.

Subiectul fiind unul de factură recentă, el existând de mai puțin de un an, numărul
articolelor, documentarelor etc este limitat. Multe asociații și-au unit însă forțele pentru a
demara campanii de informare a populației. Subiectul referatului este unul de interes crescut
pentru mine, nu doar din punctul de vedere al facultății din cadrul căreia fac parte, dar și din
perspectiva unei persoane active care face mișcare sub toate formele ei încă de mic copil.

Am structurat referatul astfel încât idei majore susțin și întăresc faptul că sportul în
pandemie aduce doar beneficii. Exemple concrete atât pe plan local cât și din străinătate le-am
releifat în referat pentru a demonstra importanța temei alese.

CAPITOLUL I GENERALITĂȚI – TERMINOLOGIE ȘI SPORTIVI ROMÂNI

1.1 Explicarea și înțelegerea termenilor din titlu

Pentru o mai bună înțelegere a celor ce urmează a fi expuse, explicarea termenilor din
titlul referatului este esențială. Titlul este în strânsă legătură cu conținutul referatului și oferă

3
practic subiectul analizei noastre, el sintetizează problematica tratată de cel/cea care scrie
referatul.

Priceperea titlului este esențială în parcurgerea textului, fiindcă titlul este în

concordanță cu textul scris și reprezintă esența textului din perspectiva autorului referatului.

“Activitatea motrică este un ansamblu de acte și acțiuni motrice efectuate conștient și

sistematic și orientate în scopul obținerii unui anumit rezultat”. (Curițianu Ioana, 2020)

Ceea ce ne neosebește de animale în cazul activității fizice este că noi, oamenii le

practicăm conștient, voluntar, motivat și le determinăm complex.

Activitatea fizică include toate formele de recreere activă, participarea la activități

sportive, ciclismul, mersul pe jos, precum și activitățile pe care le faceți la locul de muncă și în
jurul casei și grădinii. Dar nu trebuie să fie neaparat exerciții fizice sau sport - jocul, dansul,
gradinăritul și chiar curățenia casei și efectuarea de cumpăraturi grele fac parte din activitatea
fizică. (https://www.cdt-babes.ro/articole/activitate-fizica-pandemie-COVID-19.php)

Așa cum a declarat Gabriela Szabo pentru Agenția Națională de Presă a României “
Sportul nu înseamnă doar să alergi, înseamnă mult mai mult, sportul înseamnă să petreci timp
în aer liber, să faci excursii, mişcarea are o paletă largă de activităţi. Dar, din păcate, dacă
analizăm un pic, vom vedea că oamenii asociază mişcarea doar cu alergarea, şi sport nu
înseamnă doar să alergi şi atât. Sport înseamnă şi să joci badminton, sau tenis de masă, sau
baschet, sau să mergi cu bicicleta, adică mişcarea poate fi definită în mod diferit.
(https://www.agerpres.ro/)

Activitatea fizică este de mai multe tipuri: educația fizică, triada: sport, antrenament
sportiv, competiție, educația fizică profesională, activitățile de timp liber, educația fizică a
persoanelor în situații biologice speciale și educația fizică a persoanelor cu deficiențe fizice.
(Curițianu Ioana, 20220)

Printre formele de organizare și practicare a activității fizice putem enumera: lecția de

educaţie fizică, lecția de antrenament, ședințele de recuperare şi de refacere, “minutul” de
educație fizică, gimnastică de înviorare, jocul, sportul şi turismul, activitățile de “out-door”,
loisir, de timp liber.

4
 În discuțiile de zi cu zi, coronavirusul e cauza pandemiei care a dat lumea peste cap. În
realitate, coronavirusurile sunt multe și doar câteva sunt cele care afectează oamenii. De unde
vine această abreviere?

Potrivit OMS, coronavirusurile sunt un grup de virusuri înrudite care cauzează boli în
păsări și animale, al căror genom este bazat pe ARN. Toate virusurile au materialul genetic
protejat de un înveliș proteic, numit capsidă, iar coronavirusurile au, în plus, o anvelopă
lipidică, tot cu rol de protecție. Virusurile nu se pot multiplica decât în interiorul unei celule și
folosesc proteina S pentru a infecta celulele respiratorii. Existența anvelopei și a proteinei sub
formă de țepi le fac să aibă, la microscop, un halou cu aspectul unei coroane solare, ceea ce
explică denumirea.

(https://mindcraftstories.ro/coronavirus/coronavirus-sars-cov-2-covid-19-care-i-diferenta/)

Fig. nr. 1. Virusul observat la microscop

(Sursa: https://mindcraftstories.ro/)

Este denumirea coronavirusului care a provocat epidemia actuală, deși îl vei întâlni și
cu numele 2019-nCoV (de la „novel coronavirus”) sau „noul coronavirus”. SARS vine de la
sindromul respirator acut sever, pe care îl provoacă boala, CoV de la coronavirus, iar 2 arată
că e a doua versiune a virusului. Evident, primul este SARS-CoV, care a provocat epidemia
din 2002-2003, dar cel actual nu e un urmaș. Ambele virusuri au un strămoș comun.

Acesta este numele bolii provocate de SARS-CoV-2, boala coronavirusului (COrona

VIrus Disease), unde 19 e anul apariției. Ca și în cazul HIV/SIDA (HIV e virusul, SIDA

5
boala), se folosesc denumiri diferite, iar Organizația Mondială a Sănătății a preferat să nu
folosească SARS, pentru a evita confuzia cu boala din 2002.

O epidemie se declanșează atunci când boala afectează un numar foarte mare de

oameni care formează o populație dintr-o zonă geografică restrânsă. Atunci când numărul
persoanelor afectate crește proporțional cu mărirea ariei de acțiune, vorbim despre o
pandemie.

Un profesor de la Facultatea de Educație Fizică şi Sport a Universității "Alexandru

Ioan Cuza" din Iaşi prezintă într-o lucrare ştiințifică ipoteza medicală conform căreia
exercițiile fizice practicate cu moderație pot preveni formele grave ale infecției cu COVID-19.

Articolul ştiințific arată că mitocondriile, organite celulare ce produc energie, sunt

atacate de virusul SARS-CoV-2, ceea ce poate duce la forme grave ale infecției, iar practicarea
exercițiilor fizice, mai ales a celor de anduranță, le îmbunătățeşte funcționalitatea. Prin urmare,
individul sănătos nu trebuie să adopte un stil de viață sedentar în timpul pandemiei, ci să
practice exerciții fizice, cu moderație, chiar şi la domiciliu, cel mai bine sub îndrumarea unui
antrenor. (Hagiu, B., “The Relationship between Exercise and Medication in Preventing
Severe forms of COVID-19 Infection”, Journal of Pharmaceutical Research International,
numar JPRI.60130, august, 2020)

1.2 COVID – 19 și sportivii de performanță

Un exemplu concret al faptului că persoanele ce fac sport constant se pot trata mai
repede, sau pot avea o forma a bolii mult mai ușoară este chiar marea sportivă a României
Gabriela Szabo. Într-un interviu acordat pentru Agerpres și publicat pe site-ul g4media,
aceasta spune: “Pot să spun sigur că mişcarea tonifică şi dă un tonus pozitiv corpului şi îl face
mult mai puternic. De exemplu, eu care am avut COVID, am avut o formă uşoară tocmai
pentru că sunt o persoană activă. Şi în cazul meu şi al soţului meu. Şi asta ne-au spus şi
doctorii, că se vede că suntem oameni activi şi că facem mişcare. Adică şi pe analize, pe tot
ceea ce am făcut, s-a văzut clar. Şi recuperarea a fost mult mai rapidă. Din punctul ăsta de
vedere şi eu tind să cred că mişcarea şi oamenii care sunt activi suportă mult mai uşor această
boală”. (https://www.g4media.ro/de-ce-sunt-importante-sportul-si-miscrea-in-pandemie-

6
gabriela-szabo-am-avut-o-forma-usoara-de-covid-tocmai-pentru-ca-sunt-o-persoana-activa-si-
in-cazul-meu-si-al-sotului-meu-recuperarea-a-fost-mul.html)

Nu putem neapărat afirma faptul că nu există un precedent al acestei gripe, deoarece

bolile infecțioase au reprezentat o problemă a omenirii și a comunităților umane de mii de ani.
Avem o mulțime de exemple documentate de pandemii care au produs haos și deznădejde
printre oameni.

Capitolul II EXTERNALIZAREA SUBIECTULUI ÎN PLAN INTERNAȚIONAL

2.1. Pilates și Gripa Spaniolă

Un astfel de exemplu este Gripa Spaniolă 1918-1920 despre care se spune ca a avut
mai puține decese datorită persoanelor care au practicat metoda Pilates. Chiar fondatorul
metodei, Joseph Pilates a observat că niciunul dintre cei care s-au antrenat în formațiunea sa
fizică nu a fost infectat. Se spune că în lagărul în care acesta a fost închis, cei 8 000 de adepți
pe care i-a învățat exercițiile Pilates nu au avut de suferit de pe urma gripei.

Fig. nr. 2. Poziția Teaser în cadrul

clasei de Pilates
(Sursa: https://flexhk.com/)

Dacă ne întrebăm cu întărește Pilates sisteul imunitar, răspunsul este limfa. Totul are
legătură cu sistemul limfatic, care alcătuiește sistemul imunitar al corpului, a cărui rețea este
formată din vase și noduri care îndepărtează deșeurile din corp. Lichidul limfatic colectează
aceste deșeuri din celule și le transportă. Inactivitatea poate restricționa semnificativ fluxul
limfatic și poate duce la acumularea de deșeuri și toxine despre care se crede că joacă un rol în
inflamații și boli.

7
 Exercițiul ne ajută să gestionăm acest lucru prin contracțiile musculare și masaj.
Respirația profundă și stretching-ul s-a dovedit a spori circulația limfatică.

Pilates este deosebit de eficient în stimularea acestui sistem pentru că funcționează pe cei 2
mușchi principali care promovează mișcarea țesutului limfatic în tot corpul: muschiul
transvers abdominal (numit Powerhouse) și mușchiul gambei.

(https://flexhk.com/blog/none-of-joseph-pilates-students-died-from-the-spanish-flu/)

2.2. Țările nordice – un exemplu

Un studiu realizat în Oslo în lunile mai-iunie privind riscul de transmitere a noului

coronavirus a descoperit că persoanele care au mers la sala (în diverse locuri) nu au avut un
risc mai crescut de a se infecta sau îmbolnavi în comparație cu cele care nu au fost. La studiul
condus de Mette Kalager, epidemiolog clinician la Universitatea din Oslo, au participat 4000
de persoane, niciuna nefiind testată pentru COVID-19. La acel moment, Norvegia a raportat
8309 de cazuri confirmate și 235 de decese. Deși sălile de fitness erau închise, jumătate dintre
participanții la studiu au avut posibilitatea să se antreneze în 5 săli deschise special pentru
această cercetare, fiind respectate normele de igiena și distanțare socială, precum dezinfectarea
echipamentelor după fiecare utilizare și menținerea distanței de 2 metri. Peste 80% dintre cei
din acest grup au mers la sală cel puțin o dată în cele 2 săptămâni de studiu și aproape 40% au
mers de peste șase ori. Cealaltă jumatate de participanți nu a fost acceptată să meargă la sală și
și-au continuat viețile în mod obișnuit. După circa 2 săptămâni, ambele grupuri au fost testate
pentru SARS-CoV-2. Niciuna dintre persoanele participante la studiu nu au primit rezultat
pozitiv . (https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/inapoi-la-sala-pandemie)

Concluzii

În ciuda tuturor regulilor și restricțiilor impuse de pandemie, mesajul de a face mișcare

trebuie să se audă peste tot dacă vrem să ne menținem sănătoși. Exercițiile fizice, fie că sunt
efectuate în aer liber sau în interior, asigură o sănătate fizică și mentală optime, necesare cu
atât mai mult în această perioadă stresantă și plină de incertitudini. Mișcarea moderată, dacă o
practicăm cu regularitate, are numeroase beneficii și pentru sistemul cardiovascular,
8
contribuind, totodată, la întarirea sistemului imunitar, deosebit de important în lupta cu toate
tipurile de virusuri, nu doar COVID-19.

Bibliografie
Curițianu Ioana, (2020), Kinesiologie, Suport de curs, Brașov.

9
Hagiu, B., “The Relationship between Exercise and Medication in Preventing Severe forms of
COVID-19 Infection”, Journal of Pharmaceutical Research International, numar JPRI.60130,
august, 2020

https://www.cdt-babes.ro/articole/activitate-fizica-pandemie-COVID-19.php

https://www.agerpres.ro/

https://mindcraftstories.ro/coronavirus/coronavirus-sars-cov-2-covid-19-care-i-diferenta/

https://www.g4media.ro/de-ce-sunt-importante-sportul-si-miscrea-in-pandemie-gabriela-
szabo-am-avut-o-forma-usoara-de-covid-tocmai-pentru-ca-sunt-o-persoana-activa-si-in-cazul-
meu-si-al-sotului-meu-recuperarea-a-fost-mul.html

https://flexhk.com/blog/none-of-joseph-pilates-students-died-from-the-spanish-flu/

https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/inapoi-la-sala-pandemie

10