Gestiunea Financiara La Spitalul Barlad (1) .

Universitatea “Al. I.
Cuza”
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Îndrumător ştiinţific :
Prof. Dr. Ştefura Gabriel
Asist. Drd Lazăr Sebastian
-Iasi 2006-
ORGANIZAREA SI CONDUCEREA GESTIUNII FINANCIARE LA SPITALUL DE ADULŢI
BÂRLAD
CUPRINS
CAPITOLUL I -ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD......4

1.1. DESCRIEREA SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD.......................................................................4
1.2. ORGANIZAREA INTERNǍ A............................................................................................................4
SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD.......................................................................................................4
1.2.1. COMPARTIMENTE DE LUCRU FUNCŢIONALE ŞI ORGANIZATORICE - ATRIBUŢII,
SARCINI, COMPETENŢE.......................................................................................................................4
1.2.2. RELAŢIILE CU PERSONALUL.................................................................................................12
1.2.3. CADRUL NORMATIV DE FUNCŢIONARE A SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD...............16
1.3. RELAŢIILE CU EXTERIORUL........................................................................................................18
1.3.1. RELAŢIILE CU INSTITUŢIILE IERARHIC SUPERIOARE ŞI INFERIOARE...........................18
1.3.2 RELAŢII CU TREZORERIA BÂRLAD..........................................................................................21
1.4. INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI CU EXPRIMARE FIZICǍ ŞI CONVENŢIONALǍ25
CAP. II - FUNDAMENTAREA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR LA SPITALUL DE
ADULŢI BÂRLAD.......................................................................................................................................31
2.1. BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI...................................................................................31
2.1.1. IMPORTANŢA, ÎNTOCMIREA ŞI APROBAREA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI
LA INSTITUŢIILE PUBLICE................................................................................................................31
2.1.2. GENERALITĂŢI DESPRE MODUL DE ELABORARE A BUGETULUI DE VENITURI SI
CHELTUIELI LA INTITUŢIILE PUBLICE...........................................................................................35
2.1.3. ELEMENTE PE BAZA CĂRORA SE ÎNTOCMESC BUGETELE DE VENITURI ŞI
CHELTUIELI.........................................................................................................................................36
2.2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR.........................................................................................44
2.3. FUNDAMENTAREA VENITURILOR.............................................................................................54
CAP. III - FINANŢAREA...........................................................................................................................60
3.1. SURSE DE FINANŢARE A INSTITUŢIILOR PUBLICE...............................................................60
3.2. FINANTAREA BUGETARǍ.............................................................................................................61
3.2.1. FINANŢAREA DIN BUGETELE STATULUI..............................................................................61
3.2.2. FINANŢAREA DIN BUGETELE LOCALE.................................................................................69
3.2.3. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE BUGETARE DESCHISE ŞI
REPARTIZATE.......................................................................................................................................72
3.3. PARTICULARITĂŢI ÎN FINANŢAREA SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD..........................82
CAP. IV - ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA EVIDENŢEI..............................................................85
PRIVIND GESTIUNEA FINANCIARĂ A................................................................................................85
4.1. FORMELE EVIDENŢEI ECONOMICE............................................................................................86
4.1.1. EVIDENŢA TEHNICO-OPERATIVA..........................................................................................86
4.1.2. STATISTICA.................................................................................................................................86
4.2.ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITǍŢII ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE..............87
2
BÂRLAD
4.2.1. ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI DE CONTABILITATE.............................................91

4.2.2.PARTICULARITATI PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITǍŢII LA INSTITUŢIA PUBLICǍ
................................................................................................................................................................95
4.3. BILANŢUL CONTABIL, CONTUL DE EXECUŢIE BUGETARǍ ŞI ANEXELE LA BILANŢ. .96
3
BÂRLAD
CAPITOLUL I -ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SPITALULUI

DE ADULŢI BÂRLAD
1.1. DESCRIEREA SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD
Spitalul de Adulţi Bârlad este o instituţie publică autonomă de interes local, cu

personalitate juridică care oferă un pachet de servicii madicale în asistenţa medicală
spitalicească ; afost înfiinţat la 25 martie 1942; este un spital municipal care are, în afara
4
BÂRLAD
sarcinilor spitaliceşti proprii, atribuţii în învăţământul medical postliceal, de cercetare

ştiinţifică şi de îndrumare metodologică.
Spitalul de Adulţi Bârlad este o persoană juridică, având o capacitate de 175 de
paturi.
Spitalul este subordonat Direcţiei de Sănătate Publică Vaslui şi Ministerului
Sănătăţii. În cadrul său funcţionează:
- Clinica de Chirurgie cu 30 de paturi;
- Clinica de Oncologie cu 55 de paturi;
- Clinica de Medicină internă cu 40 de paturi;
- Clinica Anestezie şi Terapie Intesivă cu 20 paturi;
- Clinica de Obsetrică şi Ginecologie cu 30 paturi.
Spitalul de Adulţi Bârlad colaborează cu celelalte unităţi sanitare din municipiul
Bârlad în vederea asigurării competente a asistenţei medicale a bolnavilor atunci când
intervin probleme de diagnostic sau de terapeutică cu complicaţii interdisciplinare.
1.2. ORGANIZAREA INTERNǍ A

SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD
1.2.1. COMPARTIMENTE DE LUCRU FUNCŢIONALE ŞI ORGANIZATORICE -

ATRIBUŢII, SARCINI, COMPETENŢE
Spitalul de Adulţi Bârlad este organizat după cum urmează :

-Consiliul de Administraţie, a cărui structură a fost modificată potrivit
prevederilor art. 25 alin (2) din Legea Spitalelor nr. 270/2003, modificată şi completată
prin Ordonanţa Guvernului României nr. 40/2004
-Director General
-Director Economic
-Director Relaţii Contactuale
-Director executiv adjunct- medic şef
Spitalul de Adulţi Bârlad are următoarele compartimente:

Un sector de primire a bolnavilor în care funcţionează statistica şi registratura
medicală, cabinetul de consultaţii şi de acordare a primului ajutor, sala de tratamente şi
5
BÂRLAD
intervenţii chirurgicale ambulatorii, sala de dezinfecţie, baua şi magazia pentru efectele

bolnavilor. Sectorul de primire este subordonat Direcţiei spitalului şi medicilor care
alcătuiesc echipele de gardă.
Un sector de spitalizare (175 de paturi) este amplasat în 3 corpuri de clădiri
diferite. Secţiile sunt subordonate conducerii spitalului şi colaborează între ele, precum şi
cu sectorul de terapie intensivă, laboratorul clinic de anatomie-patologică şi de
radiologie, pentru diagnosticul clinic, explorarea şi terapeutica bolnavilor.
Un sector de anestezie-reanimare-transfuzie şi terapie intensivă cu o capacitate de
20 paturi, din care 10 paturi aparţin chirurgiei, 5 ortopediei şi 5 medicinei interne. Acest
sector colaborează cu secţiile, cu laboratorul clinic şi cu cel de radiologie pentru
diagnosticul clinic, explorarea şi terapeutica bolnavilor.
Un laborator clinic cu următoarele profile: hematologie, bacteriologie-serologie,
biochimie şi toxicologie. Laboratorul clinic este subordonat conducerii spitalului şi
colaborează cu secţiile clinice, iar profilele colaborează între ele.
Un laborator de explorări funcţionale care este subordonat conducerii spitalului şi
colaborează cu secţiile clinice ale spitalului.
Un laborator de anatomie-patologică care efectuează examene histologice ale
biopsiilor şi pieselor operatorii, conservă piesele operatorii şi execută necropsiile. Este
subordonat conducerii spitalului şi colaborează cu secţiile clinice ale spitalului.
Un laborator de radiologie care este subordonat conducerii spitalului şi
colaborează cu secţiile clinice.
Compartimentele funcţionale reprezentate prin: sector administrativ-gospodăresc
compus dintr-un secretar dactilograf, un tehnician principal, un magazioner, muncitorii
calificaţi pentru centrala termică, bucătărie, spălătorie, transport, instalaţii sanitare,
electricitate, lăcătuşerie, tâmplărie, zidărie, vopsitorie, muncitori necalificaţi şi personal
de deservire; sector economico-financiar compus dintr-un contabil şef, trei contabili şi un
casier. Aceste compartimente sunt subordonate directorului spitalului, colaborează între
ele şi cu celelalte secţii şi servicii.
6
BÂRLAD
Organigrama:
Consiliul de administraţie
Director
7
BÂRLAD
Director Contabil
şef
adjunct economic
Clinica de
Chirurgie
Clinica de
Medicină internă
Clinica de
Ortopedie
Compartimentul
ATI
Clinica chirurgie
Obstetrică şi
ginecologie
Farmacie
Financiar
Laborator contabil
exploatări funcţionale
Laborator
anatomie patologică
Laborator
analize medicale
8
Birou plan organizare personal,
aproviz., administrare, transport
BÂRLAD Formaţie întreţinere
aparatură, instalaţii
Laborator
radiologie
Atribuţiile spitalului
Spitalul de Adulţi Bârlad, în conformitate cu sarcinile trasate de Direcţia de
Sănătate Publică Vaslui la înfiinţarea sa şi cu numărul de paturi actual, internează zilnic
afecţiuni la adulţi indiferent de perioada evolutivă, traumatismele deschise recente din
primele 24 de ore, comele şi intoxicaţiile acute; secţia de chirurgie şi ortopedie primesc
toate celelalte urgenţe chirurgicale odată la trei zile prin rotaţie cu secţiile de chirurgie din
celelalte spitale din judeţul Vaslui; medicina internă primeşte toate celelalte urgenţe
medicale prin rotaţie cu celelalte secţii de medicină internă din judeţul Vaslui iar
intoxicaţiile, comele de etiologie neprecizată 24 de ore din 24.
Spitalul de Adulţi Bârlad primeşte deasemenea, în limita paturilor vacante, bolnavi

cu afecţiuni cronice la cererea acestora, bolnavi care necesită control medical periodic în
interesul afecţiunii lor .
Spitalul asigură condiţiile pentru desfăşurarea învăţământului medical postliceal,
în raport cu planurile de învăţământ repartizate, pentru învăţământul practic al elevilor
şcolilor sanitare.
Compartimentul financiar-contabil
În fiecare unitate unde se gestionează valori materiale şi băneşti este obligatorie

existenţa compartimentului financiar-contabil care organizeazå şi conduce gestiunea
financiarå. Răspunderea pentru organizarea evidenţei este dată conducătorilor de unităţi
care au sarcina legală să organizeze evidenţa la fiecare loc de muncă şi la nivelul întregii
unităţi, îngrijindu-se totodată şi de buna funcţionare a compartimentului financiar-
contabil.
9
BÂRLAD
Conducătorul compartimentului financiar-contabil este subordonat ierarhic

conducătorului unităţii în cadrul căreia funcţionează, iar din punct de vedere funcţional şi
conducătorului compartimentului financiar-contabil al organului ierarhic superior.
În toate sectoarele execuţiei bugetare se foloseşte contabilitatea în partidă dublă.
Instituţiile bugetare care ţin contabilitatea în partidă dublă fac înregistrări contabile pe
baza unor planuri de conturi şi a unor instrucţiuni de aplicare a planului de conturi
elaborate de Ministerul Finanţelor.
La realizarea gestiunii financiare în cadrul instituţiilor publice un rol important îl

are cunoaşterea şi respectarea clasificaţiei bugetare. Aşezarea la baza gestiunii bugetare a
clasificării bugetare, asigură pe de o parte un limbaj comun cu planificarea bugetară,
adică identitatea de conţinut a veniturilor şi cheltuielilor, atât în planificare cât şi în
evidenţa execuţiei bugetului, iar pe de altă parte permite analiza rezultatelor execuţiei
bugetului de stat comparativ cu îndeplinirea obiectivelor activităţii instituţiilor publice
locale şi centrale.
Conducătorul compartimentului financiar-contabil şi consiliul de administraţie
prin persoana preşedintelui consiliului de administratie are obligaţia să organizeze şi să
ţină atât contabilitatea sintetică cât şi contabilitatea analitică pentru cunoaşterea în detaliu
a patrimoniului pe care îl gestionează. Lunar are loc operaţia de punctaj între informaţiile
înregistrate în contabilitatea sintetică şi informaţiile înregistrate în contabilitatea analitică.
Organizarea gestiunii financiare la instituţiile publice se realizeazå în
compartimentul financiar contabil, condus de către directorul economic, contabilul şef
sau altă persoană competentă împuternicită să îndeplinească această funcţie.
Atribuţii ale compartimentului financiar contabil
 organizează şi conduce contabilitatea instituţiei în baza prevederilor art. 33, alin. 1

din Legea Contabilităţii nr. 82/1992 actualizată de O.U 70/2004 şi Legea 420/2004,
aplicabile de la 01/01/2005 şi a Legii Finanţelor Publice nr. 500/2002;
10
BÂRLAD
 subvenţiile, veniturile proprii, plăţile de casă şi cheltuielile efective se structurează pe

capitole şi subcapitole de cheltuieli şi, în cadrul acestora pe articole şi alineate,
potrivit bugetului aprobat;
 contabilitatea cheltuielilor finanţate din fonduri speciale se organizează şi se conduce
pentru fiecare fond special pe capitole şi subcapitolele clasificaţiei cheltuielilor
potrivit bugetului fondului respectiv;
 reflectă unitar în contabilitate cheltuielile efectuate pe articole şi alineate prevăzute în
clasificaţia economică;
 întocmeşte şi prezintă trimestrial şi anual bilanţul ş darea de seamă contabilă în
structura şi la termenele prevăzute în instrucţiunile Ministerului Sănătăţii şi
Ministerului Finanţelor;
 elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli;
 conform legii nr. 500/2002 deschide conturi de disponibil pentru fiecare tip de sursă
financiară (subvenţii, venituri proprii, sponsorizări, investiţii) numai la Trezoreria
Financiară a municipiului Bârlad.
Documente ce se întocmesc
În cadrul compartimentului financiar-contabil se întocmesc:

 fişele de evidenţă contabilă sintetică şi analitică;
 dări de seamă contabile trimestriale şi anuale (bilanţ, contul de execuţie privind
bugetul de venituri şi cheltuieli, anexe, etc.);
 state de salarii;
 balanţa de verificare lunară;
 note contabile;
 centralizatoare;
 registrul de casă;
 alte documente privind operaţiunile de casă.
Atribuţiile contabilului-şef
11
BÂRLAD
 întocmeşte şi înaintează în termen statul de funcţii nominal, darea de seamă contabilă;

 pune viza de control preventiv pe toate actele de decontare (de plată);
 realizează sondaje în gestiunile secţiilor, magazia de materiale şi casierie (lunar).
Rezultatele sunt consemnate într-un caiet special şi se semnează de conducere;
 ţine evidenţa tehnico-operativă a tuturor cheltuielilor şi patrimoniului spitalului,
întocmeşte balanţe şi dări de seamă contabile şi statistice;
 contabilizează notele şi înregistrarea lor în fişe, cât şi înregistrarea contului de
execuţie;
 ţine evidenţa formelor cu regim special, aprobă introducerea lor în circulaţie numai
după ce au fost numerotate şi certificate;
 coordonează si verifică activitatea compartimentului administrativ;
 împreună cu directorii adjuncţi şi şefii de serviciu analizează sistemul de evidenţă şi
propune măsuri de rezolvare;
 organizează şi supraveghează manipularea fondurilor băneşti de către cei autorizaţi;
 îndrumă activitatea de evidenţă a personalului, întocmeşte contractele de muncă şi
redactează dispoziţiile privind personalul şi dispoziţiile interne;
 întocmeşte planul de aprovizionare cu materiale în raport cu planul de activitate al
unităţii;
 efectuează lucrări de evidenţă a personalului, verifică prin sondaj condica de
prezenţă, fişele de pontaj şi certificatele medicale;
 verifică propunerile şi întocmeşte formele de casare a bunurilor; urmăreşte scoaterea
din evidenţă a bunurilor casate;
 participă la toate şedinţele de lucru ale Consiliului de Administraţie, în calitate de
membru al acestuia;
 răspunde de aplicarea şi respectarea legislaţiei financiar contabile în vigoare şi
legalitatea angajării cheltuielilor financiare şi materiale ale unităţii;
 participă şi la realizarea altor obiective stabilite de conducerea instituţiei.
Compartimentul resurse umane
12
BÂRLAD
Atribuţii
 ţine evidenţa necesarului de personal pe specialişti, meserii sau funcţii, conform

solicitărilor;
 întocmeşte statul de funcţii în conformitate cu necesarul de personal şi cu numărul de
posturi aprobate de organul ierarhic superior;
 organizează ocuparea posturilor prin concurs şi urmăreşte respectarea prevederilor
legale în materie;
 completează şi actualizează înscrierile din cartea de muncă şi eliberează legitimaţii;
 asigură şi răspunde de aplicarea prevederilor legale privind salarizarea personalului in
funcţie de pregătire, specialitate;
 asigură şi verifică acordarea legală a sporurilor, salariilor;
 verifică acordarea legală a concediilor de odihnă, fără plată, medicale;
 urmăreşte programul de perfecţionare şi încasările corespunzătoare;
 verifică modul de acordare a premiilor şi sancţiunilor conform legislaţiei în vigoare;
 verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a gradaţiilor, precum şi de participare la
concurs în vederea promovării în grad profesional;
 verifică condiţiile de pensionare a salariaţilor, întocmeşte dosarele de pensionare;
 verifică condiţiile legale ce trebuie îndeplinite în vederea desfacerii contractului de
muncă;
 colaborează cu Oficiul Forţelor de Muncă, Oficiul de Pensii, Direcţia Muncii;
 colaborează cu Ministerul Sănătăţii, serviciul Resurse Umane.
Documente elaborate
 elaborează materiale de analiză şi sinteză cu privire la activitatea de personal;

 întocmeşte statul de funcţii în conformitate cu necesarul de personal al instituţiei;
 elaborează situaţii statistice privind numărul de personal, fond de salarii, sporuri şi
alte drepturi de personal;
 întocmeşte decizii de orice fel în colaborare cu oficiul juridic.
13
BÂRLAD
1.2.2. RELAŢIILE CU PERSONALUL
În acordarea asistenţei medicale, personalul medico-sanitar are datoria de a se

conforma normelor de etică şi de deontologie medicală; el trebuie să acţioneze
întotdeauna în interesul bolnavului, pentru promovarea stării de sănătate a populaţiei, să
aibă o atitudine activă faţă de nevoile de îngrijire a sănătăţii fiecărui cetăţean şi a întregii
populaţii; să îngrijească toţi bolnavii cu acelaşi interes şi umanism.
Personalul spitalului trebuie să acţioneze cu fermitate pentru gospodărirea
judicioasă a mijloacelor materiale şi băneşti, să lupte împotriva oricăror forme de risipă
sau abateri de la disciplină, să contribuie la întărirea ordinii în administrarea bunului
public.
Personalul medical superior şi mediu vor include în cadrul educaţiei sanitare şi
problema creşterii numărului donatorilor onorifici de sânge.
Prin Legea nr. 154 din 15 iulie 1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de
bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de
demnitate publică, gestiunea sistemului de stabilire a salariului de bază se asigură de către
ordonatorul principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare alocate anual şi în
numărul de posturi stabilite prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale.
Stabilirea salariilor de bază individuale se face potrivit normelor de evaluare a
performanţei individuale.
Salariile de bază în sectorul bugetar se stabilesc pe baza următoarelor elemente:
a) valoarea de referinţă universală, care se exprimă în lei şi care este baza unică de
determinare a valorii de referinţă, proprie fiecărui sector de activitate bugetară;
b) indicatori de prioritate intersectorială, exprimaţi în procente, diferenţiaţi pe domenii de
activitate;
c) valoarea de referinţă sectorială, exprimată în lei, rezultată din înmulţirea valorii de
referinţă universală cu indicatorii de prioritate intersectorială, utilizaţi ca:
- bază de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice sectorului
respectiv;
14
BÂRLAD
- bază de calcul pentru salariile de bază corespunzătoare grilelor de salarizare

specifice;
- bază de calcul al cuantumului indemnizaţiei lunare.
d) grile de intervale pentru stabilirea salariilor de bază, pentru funcţiile specifice fiecărui
sector de activitate.
Valoarea de referinţă universală este de 1.158.000 lei.
Indicatorul de prioritate intersectorială pentru domeniul sănătăţii este de 0,53, iar
valoarea de referinţă sectorială este de 614.000 lei.
Grila de intervale pentru stabilirea salariilor de bază pentru un sector de activitate
bugetară se compune din intervalele de valori prevăzute pentru fiecare funcţie de
execuţie, grad profesional sau treaptă profesională.
Situaţia realizării fondului de salarii pe elemente de structură la 31.03.2004
Salarii de bază 1.355.210.101

Salarii de merit 18.216.726
Indemnizatii de conducere 12.139.271
H.G.R. 1288/1990 136.870.703
Plata cu ora 12.427.467
Garzi 117.257.163
Cumul de functie cu pensie 15.098.443
Ore suplimentare 14.443.172
Ore de noapte 113.195.513
Spor de vechime 157.914.546
Spor de periclitate 161.954.960
Indemnizatii concedii de odihna 111.157.121
Spor de incordare psihica 17.198.058
Indemnizatia clinica 16.527.032
Concedii medicale primele 10 zile 14.973.367
15
BÂRLAD
Compensatia 122.405.916
Compensatia suplimentara 18.440.774
Diferente salarii 11.172.361
Al 13-lea salariu 184.387.651
TOTAL 1.708.645.625
Fişa postului ASISTENŢĂ SOCIALĂ CU STUDII SUPERIOARE
 evaluarea cazurilor sociale

 teren la domiciliul pacienţilor
 efectuarea anchetei sociale
 teren la unităţile implicate în rezolvarea cazurilor sociale:
1. Primărie
2. Cantina de Ajutor Social
3. ISTH
4. Crucea Roşie
5. Asociaţii de persoane cu handicap
6.Asociaţii ale diferitelor organizaţii internaţionale
 formarea unei echipe care va include:
16
BÂRLAD
1. reporteri (TV, ziare, etc. )

2. asistenţi sociali din alte unităţi de profil
 urmărirea cazului social până la rezolvarea lui
 implicarea în activităţi de sponsorizare
 activitate de consiliere a persoanelor dificile
 o bună colaborare cu:
1. medicii specialişti
2. psihologul
3. asistentele de ocrotire
4. asistentele de la circumscripţiile sanitare
5. organe ale M.I.
 executarea altor sarcini prevazute în Regulamentul de ordin interior al unităţii în care
asistentul social îşi desfăşoară activitatea.
DIAGRAMA DE RELAŢII PRIVIND ÎNCADRAREA ÎN MUNCĂ

Cerere de încadrare -
Dispoziţie de repartizare
Referat de necesitate pentru
ocuparea postului vacant
Registratură
Medic director
Director adjunct economic
Serviciul res.umane
Compartim. personal
17
BÂRLAD
Comisia de încadrare şi
promovare în muncă
Medic director
B.E.COM. COM.
Compartim personal
Serviciul res umane
Consilier jur.
Responsabil Prm şi Psi
Compartim personal
Contabil şef Comp de lucru cu postulvacant
Personal muncitor
Încadrat
1.2.3. CADRUL NORMATIV DE FUNCŢIONARE A SPITALULUI DE ADULŢI

BÂRLAD
Cadrul normativ de funcţionare a Spitalului de Adulţi Bârlad este format din următoarele
legi:
- Legea finanţelor publice nr. 500/2002, Monitorul Oficial al României,
nr.597/13.08.2002
- Legea Contabilităţii nr. 82/1992 actualizată de O.U 70/2004 şi Legea 420/2004,
aplicabile de la 01/01/2005
- Legea asigurărilor sociale de stat pe 2005;
- Hotărârea Guvernului nr. 312/ 1998 privind contractul cadru de acordare a
asistenţei medicale în sistemul asigurărilor sociale şi normele metodologice de aplicare;
-Ordinul nr.1.220/890 din 2003 al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului
de asigurări sociale de sănătate ;
- Legea 154/1998 privind salarizarea la instituţiile publice;
18
BÂRLAD
- Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 736/ 2 noiembrie 1999 privind asistenţa

medicală ambulatorie;
- Ordinul Guvernului nr. 22/ 1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii completat
cu Ordinul Guvernului 109/ 1999;
- Ordinul Guvernului 119/ 31 august 1999
-Legea nr.511 din 22 noiembrie 2004 bugetului de stat pe anul 2005
- Legea nr. 146/1998 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor
modificată de OUG nr.68 din 30 august 2001;
-Ordonanţă de urgenţă nr. 115 din 24 noiembrie 2004 privind salarizarea şi alte
drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar,
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1138 din 2 decembrie 2004;
-Legea nr. 125 din 12/05/2005, Publicată în Monitorul Oficial, partea I nr. 416 din
17/05/2005 pentru aprobarea O.U.G. nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale
personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar
1.3. RELAŢIILE CU EXTERIORUL
Spitalul de Adulţi Bârlad colaborează cu toţi furnizorii de materiale,

medicamente, produse alimentare, combustibil etc., respectand legislatia în vigoare
referitoare la achizitiile publice.
Valoric, relaţia cu furnizorii de utilităţi este cea mai costisitoare.
Energia electrică este asigurată de ELECTRICA S.A, gazul de ROMGAZ SA.
Spitalul de adulţi are un consum mare de energie electrică şi gaze naturale şi din această
cauză este necesară o determinare minuţioasă a necesarului de fonduri pentru aceste
cheltuieli
19
BÂRLAD
Deasemenea, spitalul de Adulţi Bârlad colaborează cu o bancă, în acest moment

este vorba de Banca Comercială Română, prin intermediul căreia se fac plăţile pentru
instituţiile de stat.
1.3.1. RELAŢIILE CU INSTITUŢIILE IERARHIC SUPERIOARE ŞI INFERIOARE

Creditele bugetare sunt sume prevăzute şi aprobate prin bugetul de stat în limitele
cărora instituţia bugetară poate cheltui în cursul anului mijloacele băneşti primite pentru
îndeplinirea sarcinilor stabilite prin plan.
Creditele bugetare se primesc de către întreprinderi, organizaţii şi instituţii de stat
în cadrul unei proceduri specifice şi se întrebuinţează pe baza actelor săvârşite de către
ordonatorii de credite bugetare.
După adoptarea bugetului de stat creditele bugetare sunt repartizate pe toate
categoriile de instituţii subordonate titularilor de plan, asigurându-se astfel, mijloacele
financiare pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute. Dreptul de a utiliza creditele bugetare
este acordat, prin lege, numai conducătorilor instituţiilor de stat care în această calitate,
poartă denumirea de ordonatori de credite (persoane împuternicite să îndeplinească o
funcţie de conducere într-un organ de stat, instituţie, etc. căreia i s-a acordat dreptul de a
dispune de credite bugetare acordate prin bugetul de venituri şi cheltuieli. El are sarcina
de a interveni şi executa bugetul de venituri şi cheltuieli, de a finanţa instituţiile şi
organele subordonate, de a organiza contabilitatea şi de a întocmi dări de seamă periodice
anuale).
După drepturile şi atribuţiile ce le revin în raport cu locul organelor, instituţiilor şi
întreprinderilor de stat, ordonatorii de credite sunt de trei categorii: principali, secundari
şi terţiari.
Ordonatorii principali de credite pot fi la bugetul republican, miniştrii şi
conducătorii celorlalte organe centrale de stat care au bugete de venituri şi cheltuieli
proprii, iar la bugetele locale, preşedinţii comitetelor executive şi birourile executive ale
consiliilor locale.
Ordonatorii secundari funcţionează numai în cadrul bugetului republican şi au
misiunea să înlesnească finanţarea unor unităţi aflate pe întreg teritoriul ţării, finanţare
care ar fi greu de realizat de la centru. În acelaşi sens se acordă calitatea de ordonatori
20
BÂRLAD
secundari de credite şi conducătorilor diferitelor direcţii, inspectorate sau servicii

judeţene cum ar fi: direcţiile judeţene silvice, servicii judeţene de drumuri etc.
În cadrul bugetelor locale există numai ordonatori principali şi terţiari, deoarece
unităţile finanţate de aici, în mod normal îşi au sediul în localitatea unde se află organul
financiar şi ordonatorul principal de credite.
Ordonatorii terţiari de credite sunt conducători ai unităţilor şi instituţiilor de stat
împuterniciţi de ordonatorii principali sau secundari să folosească creditele bugetare
pentru necesităţile proprii ale unităţilor pe care le conduc sau în scopul realizării
acţiunilor stabilite prin bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat. Spre deosebire de ceilalţi
ordonatori nu au dreptul de a repartiza credite bugetare la alte instituţii.
Fluxul informaţional privind organizarea evidenţei executării bugetului de stat
este prezentat în figura următoare:
Consiliul de miniştri
Întocmirea contului general de încheiere
a exerciţiului bugetar
Ministerul Finanţelor
evidenţa centralizatoare privind execuţia bugetului de stat
Evidenţa centralizatoare Evidenţa centralizatoarepriv. execuţia bugetelor

priv. execuţia bugetului locale
de stat
21
BÂRLAD
Administraţii financiare Ordonatori principali Ministerul Muncii

evid. centraliz. şi curentă evid. bug. centraliz. şi evid bug
central
privind exec. bug. jude- curentă priv. exec. şi curentă priv.
ţelor şi mun. Bucureşti bugetelor de ven şi ch. exec bug asig
sociale de stat
Ord principali Circums. Ord. secundari Dir. pt prob de

şi serv. muncă şi ocrot.
financiare
muncii
Ord terţiari Ord princ. Ord terţiari

evid bug. curenta şi terţiari evid.bug.curentă
evid bug
curentă
Relaţia cu Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Vaslui
 Este ordonator secundar de credite, care centralizează necesarul de fonduri

pentru construcţii - montaj şi dotări cu aparatură, precum si pentru programele de
sănătate, conform legii . Apoi le înaintează Ministerului Sănătăţii şi le repartizează în
teritoriu către spitale pe măsura aprobării lor;
 La începutul anului, lunar şi ori de câte ori datele din statul de plată suferă
modificări, se trimit către Direcţia de Sănătate Publică salariile personalului angajat în
cadrul spitalului;
 Având în vedere planificarea concediilor de odihnă şi frecventele indexări

salariale, Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Vaslui solicită lunar fundamentarea
necesarului de credite pentru luna care urmează;
 Întocmeşte un memoriu justificativ pentru situaţia cheltuielilor ţi veniturilor

spitalului;
 Emite ordine de plată, reprezentand repartizarea creditelor bugetare.
22
BÂRLAD
 Plăţile se pot face numai după depunerea bugetului de venituri si cheltuieli

pe anul in curs , de către ordonatorul terţiar de credite, Spitalul de Adulţi Bârlad, prin
Trezoreria Municipiului Bârlad, unde are deschise conturile, de o persoană desemnată
(casier) care o ridică de la Trezorerie şi o aduce spre înştiinţare contabilului şef. Din acest
moment contabilul şef poate efectua plăţi în limita creditelor deschise din conturile
respective prin respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
Relatia cu Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Bârlad
Primesc o variantă a bugetului de venituri si cheltuieli .
1.3.2 RELAŢII CU TREZORERIA BÂRLAD
Pentru fiecare tip de sursă financiară şi tip de cheltuială în Trezoreria Bârlad

Spitalul de Adulţi are deschise conturi bancare după cum arătăm în continuare.
Contul pentru cheltuieli de la bugetul de stat –« transferuri » , respectiv cheltuieli

de personal pentru medicii rezidenţi anii 1-2, pentru cadrele medicale din cabinetele
şcolare şi programele de sanatate ; sunt evidenţiate cheltuielile lunare în urma analizei de
către Trezorerie a actelor ce privesc eliberarea sumelor în condiţiile legii. Viramentele şi
ridicarea cu foaie sau carnet CEC a banilor lichizi sunt eliberate de către Trezorerie cu
respectarea legilor. Creditele bugetare alimentează contul de mai sus prin ordin de plata,
emis de Direcţia de Sănătate Publică , ca ordanator de credite secundar.
Contul privind sumele provenite din fondul de asigurări de sănătate ; sumele se
repartizează prin ordin de plată, pe baza unei file de buget emise de Casa Naţională de
Sănătate, prin intermediul Casei Judeţene de Sănătate şi în baza facturilor emise lunar de
către spital , reperezentând serviciile medicale realizate, conform legii.
Prin Trezorerie se efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar care
privesc sectorul public şi anume:
- încasarea în numerar a veniturilor bugetare sau extrabugetare, precum şi
fondurile speciale, de la agenţii economici, instituţii publice şi contribuabili;
23
BÂRLAD
- depunerea în conturile Trezoreriei, către instituţii publice a sumelor ridicate din

cont şi rămase nefolosite, precum şi a surplusului soldului de casă;
- eliberarea de numerar, la cererea instituţiilor publice din conturile acestora, în
vederea efectuării de plăţi prin casieria proprie a acestora pentru salarii, drepturi de
asigurări sociale şi deplasări.
Toate operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar se consemnează în documente
care se aprobă de către organele în drept.
Pentru primirea, verificarea, numărarea, păstrarea şi eliberarea numerarului la
nivelul trezoreriei se organizează compartimentele tezaur-casierie.
La nivelul unei trezorerii, fluxul de încasări şi plăţi în numerar se desfăşoară prin:
- casa de încasări;
- casa de plăţi;
- casa de tezaur.
Fiecare trezorerie foloseşte sumele încasate în numerar pentru a acoperi
necesităţile de plăţi către instituţiile publice. În acest scop, fiecare trezorerie întocmeşte
un program lunar cu defalcarea pe zile a încasărilor şi plăţilor, cu stabilirea soldului între
încasări şi plăţi.
În cazul în care încasările nu acoperă necesităţile de plăţi, soldul respectiv se
completează de către Direcţia de Trezorerie Judeţeană. În cazul în care avem sold de casă
în plus, acesta este pus la dispoziţia Direcţiei de Trezorerie, care îl distribuie între
unităţile de trezorerie în cadrul judeţului.
Organizarea casei de încasări
Casele de încasări ale trezoreriei primesc în timpul programului de lucru,

vărsăminte în numerar. Operaţiunile de primire a numerarului se efectuează pe baza
următoarelor documente: foaie de vărsământ cu chitanţă, ordin de încasare şi borderou
privind încasările.
Primirea numerarului se face numai după verificarea şi avizarea documentelor de
către Compartimentul de Control şi Evidenţă a Veniturilor. La primirea documentelor de
24
BÂRLAD
la plătitor, se verifică respectarea reglementărilor privind vărsarea impozitelor şi a taxelor

pe bugete şi încadrarea corectă a veniturilor pe capitole şi subcapitole prevăzute în
clasificaţia bugetară.
După verificare, foaia de vărsământ şi chitanţa se transmite la casierie, pe bază de
borderou, în care se semnează de primirea acestuia. Foile de vărsământ se înregistrează în
registrul de casă, care se întocmeşte în trei exemplare.
Depunerea numerarului la casierie se poate face astfel:
- prin depunerea cu ordin de încasare;
- prin depunerea pe bază de borderou.
Pentru depunerile de numerar, în operaţiunile interne ale trezoreriei, se foloseşte
ordinul de încasare, care se întocmeşte de Serviciul de Control al Veniturilor şi se trimite
la casierie în vederea încasării sumei. Casierul controlează ordinul de încasare, primeşte
şi verifică banii, după care semnează ordinul de încasare şi îl înregistrează în registrul de
casă.
Depunerea numerarului cu borderou se efectuează în momentul încasării de
impozite şi taxe de către agenţii încasatori.
Organizarea şi funcţionarea casei de plăţi
Casele de plăţi efectuează plăţi în numerar la cererea instituţiilor publice sau

persoanelor fizice, pe baza următoarelor documente: cecul pentru eliberarea numerarului,
ordinul de plată, cecul cu limită de sumă şi factura cu dispoziţie de încasare.
Toate sumele de bani plătite trebuie să se înregistreze în aceeaşi zi în evidenţele
casieriei.
La sfârşitul zilei, casierul verifică dacă sumele plătite pe baza documentelor
respective, împreună cu numerarul pe care îl are în casierie corespund cu suma primită în
avans la începutul fiecărei zile operative. După verificare se întocmeşte registrul de casă
în trei exemplare.
Organizarea şi funcţionarea casei de tezaur
25
BÂRLAD
Sumele încasate şi plătite în timpul de funcţionare a casieriei se înregistrează în

casierie tezaur a trezoreriei în aceeaşi zi.
Încasările aduse după terminarea programului la ghişeu, se înregistrează în
conturile respective cu data zilei următoare.
Plafoanele de casă se stabilesc de unităţile teritoriale ale trezoreriei, de comun
acord cu sucursalele judeţene ale Băncii Naţionale a României, în care se vor include
biletele de bancă şi moneda metalică.
Excedentul de numerar de la unităţile teritoriale ale trezoreriei se va depune de
către acesta, cu foaia de vărsământ, la sucursalele judeţene ale Băncii Naţionale a
României, conform graficului stabilit de trezorerie cu banca.
1.4. INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI CU EXPRIMARE FIZICǍ ŞI

CONVENŢIONALǍ
Furnizarea de servicii medicale spitaliceşti se acordă în baza contractelor şi a actelor

adiţionale încheiate de spitale cu Casele de Asigurări de Sănătate, având în vedere
următorii indicatori specifici spitalelor, după caz :
a) Indicatori cantitativi
- nr. personal existent conform structurii spitalelor, având în vedere nr. de
posturi aprobate şi repartizate, potrivit legii, pentru aprobarea bugetului de stat în anul
2005 ;
26
BÂRLAD
- nr. paturi stabilit potrivit structurii spitalelor prin Ordin al ministrului

sănătăţii
- nivelul optim al gradului de utilizare al paturilor conform Ordinului
ministrului sănătăţii familiei nr.208/2003 ;
- nr. de zile de spitalizare, total şi pe secţii, stabilit pe baza nivelului optim
al gradului de utilizare al paturilor pe tipuri de solicitare ;
-durata optimă de spitalizare, conform anexei nr. 20 la ordin sau, după caz,
durata de spitalizare efectiv realizat ;
-nr. cazuri externate ;
-indice de complexitate a cazurilor furnizat de Institutul Naţional de
Cercetare şi Dezvoltare în Sănătate ;
- nr. de servicii medicale spitaliceşti pe tipuri de servicii acordate în regim
de spitalizare de zi ;
- nr. şi tipul investigaţiilor paraclinice estimate a se realiza de către spital
în regim ambulatoriu ;
- tarif pe caz rezolvat ;
- tarif mediu pe caz rezolvat ;
- tarif pe serviciu medical ;
- tarif pe zi de spitalizare
b) Indicatori calitativi :
- gradul de complexitate a serviciilor medicale spitaliceşti acordate în
funcţie de morbiditatea spitalizată, de dotarea spitalului cu aparatură şi de încadrarea cu
personal de specialitate ;
- infecţii nosocomiale raportate la numărul total de externări ;
- infecţie clinic aparentă sau asimptomatică provocată de germeni
cunoscuţi, patogeni, care se manifestă pe perioada spitalizării la un interval de timp mai
mare decât incubaţia minimă sau la domiciliu la un interval de timp mai mic decât
incubaţia maximă.
La calcularea cheltuielilor pentru anul de calcul, trebuie să se ţină seama de
creşterea sau de reducerea indicatorilor faţă de cei din anul de bază, cunoscând că
27
BÂRLAD
alocaţiile se acordă în raport cu o serie de indicatori specifici unităţilor sanitare ca, de

exemplu:
 numărul de paturi de spital;
 cheltuielile anuale pe un pat de spital;
 cheltuielile pentru un bolnav;
 alocaţia zilnică de hrană pe un pat;
Pentru calcularea numărului de paturi necesar, pe lângă numărul de locuitori (NL)

mai sunt necesare de luat în considerare următoarele elemente:
 Frecvenţa internărilor (FI);
 Durata de spitalizare (DS);
 -Indicele de utilizare al paturilor (IUP).
- Necesarul de paturi de spital (NPS) pentru tot teritoriul, se poate calcula după
următoarea formulă:
NL* FI* DS*100

NPS 
1000 * 365 * IUP
Trebuie de asemenea luată în considerare şi migraţia populaţiei.
- Asigurarea populaţiei cu paturi de spital se calculează la 1000 sau la 10000

de locuitori, pe total sau pe specialităţi conform formulei:
Nr paturi
Indicele de asigurare cu paturi = *1000
Nr locuitori
- Indicele de utilizare a fondului de paturi se calculează în zile de ocupare medie a

unui pat pe an (lună, trimestru) şi în procente (considerându-se 100% ocuparea medie a
paturilor 365 de zile pe an):
28
BÂRLAD
Nr zile spitalizare(contabile)
Indicele de utilizare =
Nr mediu de paturi
- Durata medie de spitalizare trebuie calculată concomitent cu indicele utilizării

paturilor, deoarece o utilizare mai mare se poate datora uneori şi unei durate mai mari de
spitalizare a bolnavilor, peste necesar.
Durata medie de spitalizare trebuie calculată în mod diferit pe total spital şi pe
secţii.
Durata medie de spitalizare =
Nr bolnavi(aflati + internati)
- Rulajul bolnavilor pe un pat de spital corespunde numărului de bolnavi ce

revin pe un pat, pe an:
Nr bolnavi aflati + internati

Rulajul de un pat/an =
Nr mediu de paturi
Utilizarea paturilor
Rulajul =
Durata medie de spitalizare
Pe lângă indicatorii prezentaţi, formulele folosite la fundamentarea cheltuielilor în

cadrul Spitalului de Adulţi Bârlad sunt:
- Cheltuieli de un pat/an. Se calculează la totalul cheltuielilor şi, separat, pentru

medicamente:
Ch bugetare
Cp 
Nr mediu de paturi
- Cheltuieli pe un bolnav. Se calculează similar cu indicatorul anterior.
29
BÂRLAD
Ch bugetare
C b1 
Nr bolnavi aflati  internati
- Cheltuieli pentru o zi de spitalizare:
Cheltuieli bugetare
CZ 
30
-mii lei-
Denumirea
indicatorilor 2002 % 2003 % 2004 %
Venituri-Total 102 584 325 100 121 564 365 100 148 564 231 100
Venituri Proprii 85 659 579 41.5 99 145 022 48.2 121 587 964 49.6
I Venituri curente 85 258 255 98 257 254 101 200 548
A.Venituri fiscale
B. venituri nefiscale
Venituri din 70 256 041 56 254 123 61 254 231
contractele încheiate
cu casele de asigurări
de sănătate
Alte venituri 15 002 214 15234 998 19 258 746
II Venituri din capital

III Prelevări din 58 456 878 51.3 65 487 256 51.2 66 147 102 48.6
bugetul de stat
IV Sume primite de la 251 324 541 126 458 957
alte bugete
V Subvenţii
VI Donatii şi 150 000 187 500 500 000
sponsorizări
Denumirea indicatorilor 2002 % 2003 % 2004 %
CHELTUIELI-TOTAL 149 208 624 100 186 769 718 100 205 443 335 100
A. CHELTUIELI CURENTE 114 620 640 76.81 137 983 750 73.87 151 243 205 73.61
Cheltuieli de personal 75 265 414 87 235 146 94 200 541
Cheltuieli materiale şi servicii 21 252 541 31 200 150 35 421 123
Subvenţii
Dobânzi 245 321 290 320 321 000

Transferuri 17 857 364 19 258 134 21 300 541
B. CHELTUIELI DE CAPITAL 34 587 984 23.18 48 785 968 26.12 54 200 130 26.38
C. OPERAŢIUNI FINANCIARE
D. REZERVE
-mii lei
CAP. II - FUNDAMENTAREA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR
LA SPITALUL DE ADULŢI BÂRLAD
2.1. BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI
2.1.1. IMPORTANŢA, ÎNTOCMIREA ŞI APROBAREA BUGETULUI DE

VENITURI ŞI CHELTUIELI LA INSTITUŢIILE PUBLICE
Importanţa întocmirii şi aprobării bugetului de venituri şi cheltuieli în conducerea

activităţii instituţiilor publice nu s-a diminuat, din contră, a crescut, bugetul de venituri şi
cheltuieli rămânând instrumentul principal de conducere, prognozare şi analiză a
activităţii economico-financiare a instituţiei.
În principiu, propunerile de venituri şi cheltuieli se vor face avându-se în vedere:
- reglementările şi normele în vigoare, precum şi structura organizatorică existentă
la data întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli;
- sursele de venituri şi baza legală a încasării lor, nivelul taxelor sau tarifelor, în
lei şi valută, dacă este cazul, stabilit prin legea de organizare a instituţiei publice sau
legea de aprobare a constituirii fondului special în afara bugetului, frecvenţa prognozată a
indicatorilor fizici în noul an faţă de anul de bază, pentru venituri, iar pentru cheltuieli,
evoluţia în perspectivă a domeniului de activitate respectiv, nivelul întregit la an al
cheltuielilor realizate în anul de bază faţă de anul de plan, influenţat cu indicele mediu
prognozat de creştere al preţurilor şi al inflaţiei şi indicele de creştere a indicatorilor
fizici, obiectivele stabilite prin programul de perspectivă propriu şi naţional, priorităţile
de ordin economico-social care se impun în domeniul de activitate respectiv, care trebuie
realizate prin dirijarea de fonduri pentru investiţiile ce nu se pot lăsa pe seama reglajelor
economiei de piaţă. Asemenea domenii sunt: protecţia socială, protecţia mediului
înconjurător, ocrotirea sănătăţii, creşterea gradului de instruire, apărare naţională;
- nivelul preţurilor avute în vedere la stabilirea propunerilor de cheltuieli este cel
în vigoare la data solicitării propunerilor de cheltuieli, de regulă la 1 mai al anului în curs,
întrucât proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli se depun până la 1 iunie al anului în
curs, indicele mediu prognozat de creştere al preţurilor şi cel de creştere al inflaţiei fiind
indicat de Ministerul Finanţelor în adresa de solicitare a proiectelor de buget, ca şi cursul
de schimb leu/euro. În lipsa unor precizări se ia în calcul indicele de creştere prognozat al
BÂRLAD
cursului de schimb al dolarului sau indicele creşterii preţurilor şi al inflaţiei din anul
precedent, ponderat cu creşterea cursului de schimb leu/euro faţă de aceeaşi perioadă;
- consumurile specifice de materiale, materii prime, piese de schimb, combustibil
luate în calcul sunt cele aprobate prin hotărâre sau ordonanţă de Guvern, în domeniul
respectiv, sau în lipsa acestora, cele stabilite prin decizii sau ordine interne date de
ordonatorul principal de credite;
- fundamentarea cheltuielilor în anul de plan faţă de anul de bază se va face, la
cheltuielile curente, pe fiecare articol de cheltuieli bugetare pornindu-se de la prevederile
anului de bază şi corectarea acestora cu influenţele cunoscute care au acţionat până la
data elaborării proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli prin reglementări legale.
Trebuie subliniat că, în baza art. 24 din Legea finanţelor publice nr. 500/2002, ordonatorii
principali de credite sunt obligaţi ca până la 1 mai a fiecărui an să comunice Ministerului
Finanţelor orice propuneri de cheltuieli suplimentare sau diminuare de venituri pentru
bugetul anului viitor faţă de anul în curs, iar consiliile locale şi judeţene să comunice
solicitările de majorare a transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat în anul de plan faţă de anul în curs.
La elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli este necesar de subliniat că
reţinerile din salariul de bază privind pensia suplimentară de 3% şi fondul de şomaj de
1% se iau în calculul cheltuielilor, indirect, prin salariul brut, întrucât instituţia are
obligaţia de a le calcula, reţine şi vărsa în numele salariatului din salariul său brut, care
reprezintă o cheltuială pentru instituţie.
La elaborarea proiectului de venituri şi cheltuieli pentru finanţarea investiţiilor se
va avea în vedere faptul că acum nu se mai admit de Ministerul Finanţelor, nici în plan,
nici în execuţie, crearea de imobilizări sau mobilizări, care să influenţeze, la sfârşitul
anului, rezultatele financiare ale anului următor. Încadrarea nivelului de cheltuieli în
posibilităţile financiare ale economiei, în vederea asigurării echilibrului bugetar pe anul
financiar, se realizează pe parcursul elaborării proiectului de buget prin runde de
negocieri între ordonatorul principal de credite şi Ministerul Finanţelor şi - în caz de
divergenţă - şi cu Guvernul.
Ca termene, întocmirea şi depunerea bugetului de venituri şi cheltuieli se fac de
instituţie în funcţie de termenele de elaborare a bugetului de stat şi de termenele
34
BÂRLAD
comunicate de Ministerul Finanţelor prin ordonatorul principal de credite. Conform Legii

finanţelor publice nr. 500/2002, elaborarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor
sociale de stat şi bugetului fondurilor speciale se asigură de Guvern prin Ministerul
Finanţelor în următoarea cronologie:
- până la 1 iunie se comunică la Ministerul Finanţelor proiectele bugetelor de
venituri şi cheltuieli de ministere, celelalte organe centrala care au calitatea de ordonator
principal de credite şi bugetele locale;
- Ministerul Finanţelor le examinează şi solicită modificările necesare stabilirii
echilibrului bugetar şi încadrării în nivelul maxim al cheltuielilor bugetare, iar în caz de
divergenţă se adresează Guvernului pentru a hotărî; până la 1 iulie, Ministerul Finanţelor,
cu acordul primului ministru, comunică ordonatorilor principali de credite limita stabilită
pe baza politicii financiare a Guvernului, în vederea definitivării proiectelor de buget;
- noile proiecte de buget modificate ca urmare a reexaminării şi definitivate se
depun la Ministerul Finanţelor până la 1 august a fiecărui an, împreună cu documentaţia
amănunţită de fundamentare a veniturilor şi cheltuielilor;
- Ministerul Finanţelor pe baza acestor proiecte şi a bugetului său propriu
întocmeşte proiectul bugetului de stat, al asigurărilor sociale de stat şi proiectele
fondurilor speciale, pe care le depune la Guvern până la 25 septembrie a fiecărui an,
însoţite de proiectul legii bugetare;
- după însuşire de către Guvern, acesta îl supune aprobării Parlamentului până la
10 octombrie, însoţit de un raport privind situaţia economico-financiară a ţării şi proiecţia
acesteia în anul viitor şi de proiectul legii bugetare;
- până la 28 decembrie, bugetul se aprobă de Parlament, pe ansamblu, pe capitole,
articole şi pe ordonatori principali de credite şi bugete locale ale căror bugete sunt
anexate la bugetul de stat;
- dacă bugetul de stat nu se aprobă de Parlament până la 28 decembrie, Guvernul
îndeplineşte sarcinile ce-i revin potrivit bugetului anului precedent, până la adoptarea
noilor bugete.
Bugetele de venituri şi cheltuieli se întocmesc în două etape:
- prima la elaborarea propunerilor anuale conform graficului anterior;
35
BÂRLAD
- a doua la desfăşurarea indicatorilor financiari aprobaţi pe an, pe trimestrul I şi

luni şi pe celelalte trimestre II, III, IV şi pe luni în cadrul acestora.
Dacă în cursul exerciţiului bugetar intervin modificări în evoluţia preţurilor şi, ca
urmare în evoluţia altor cheltuieli (salarii, CAS, fond şomaj, combustibil, energie
electrică etc.), se face de către Ministerul Finanţelor, prin Guvern şi Parlament, cel mai
târziu până la 30 noiembrie, rectificarea bugetului de stat, care se transmite spre aplicare
ordonatorilor principali de credite şi consiliilor locale şi acestea ordonatorilor secundari,
terţiari, până la instituţia publică executantă (care poate avea sau nu calitatea de ordonator
terţiar de credite).
În cursul execuţiei bugetare, începând din trimestrul III, în cadrul aceluiaşi
ordonator de credite şi capitol de cheltuieli, în funcţie de realităţile impuse de realizarea
indicatorilor fizici, se pot face virări de credite între articolele şi alineatele aceluiaşi titlu
de cheltuieli, adică al cheltuielilor de personal, al cheltuielilor materiale sau al
cheltuielilor de capital, fiind interzise virările de credite de la cheltuieli de personal şi
capital la cele materiale şi invers. Alocaţiile pentru cheltuielile de personal şi capital nu
pot fi utilizate nici la alte articole de cheltuieli.
În cazuri excepţionale, virările de credite de la un capitol la alt capitol al
clasificaţiei bugetare, cu excepţia cheltuielilor de personal şi capital, se pot efectua, în
cadrul bugetului unui ordonator principal de creidite, înainte de angajarea cheltuielilor,
începând cu trimestrul III, cu acordul Ministerului Finanţelor pentru instituţiile finanţate
din bugetul de stat şi cu acordul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor, pentru
cele finanţate din bugetele locale şi aprobate de consiliile locale (judeţene).
Bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice se aprobă astfel:
a) bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat sau
bugetele locale de către organul ierarhic al acestora;
b) bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri
extrabugetare, de către organul de conducere al instituţiei respective, cu avizul organului
ierarhic;
c) bugetele fondurilor speciale se aprobă de Parlament, prin legea bugetului, ca
anexă la bugetul de stat.
36
BÂRLAD
Bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare se includ

distinct, ca anexă, în bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite.
Conform art. 35 din Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice, ordonatorii
principali, secundari sau terţiari de credite răspund de respectarea dipoziţiilor legale în
utilizarea creditelor bugetare şi realizarea veniturilor, folosirea cu eficienţă a sumelor
primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor
speciale, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduc, de ţinerea la zi a
evidenţei contabile şi prezentarea la termen a dărilor de seamă asupra execuţiei bugetare.
Instituţiile bugetare care realizează venituri în valută sunt obligate să verse la
rezerva valutară a statului veniturile respective şi să completeze, cu datele în lei şi valută,
o anexă distinctă, având în vedere cursul de schimb leu/dolar sau leu/euro luat în calcul
de Ministerul Finanţelor la elaborarea proiectului bugetului de stat.
Folosirea veniturilor în valută de către instituţiile publice se poate face numai în
cazul aprobării prin legea de funcţionare sau legea de aprobare a bugetului, acestea fiind
venituri cuvenite bugetului de stat. Ministerul Finanţelor elaborează ca anexă la proiectul
de buget şi balanţa generală a economiei, situaţia privind rezerva valutară a statului fiind
întocmită de Banca Naţională a României, care gestionează şi administrează, în numele
Ministerului Finanţelor, rezerva valutară a statului.
2.1.2. GENERALITĂŢI DESPRE MODUL DE ELABORARE A BUGETULUI DE

VENITURI SI CHELTUIELI LA INTITUŢIILE PUBLICE
În derularea procesului bugetar, prima etapă este elaborarea proiectelor de venituri
şi cheltuieli.
Pornind de la obiectivele politicii financiare, problema centrală a elaborării
proiectelor de buget o constituie punerea în concordanţă a cerinţelor de resurse cu
posibilităţile de asigurare a acestora, stabilirea acestor concordanţe putând impune chiar
ajustarea programelor de activitate sau renunţarea la unele acţiuni în raport cu unele
constrângeri de natură financiară.
În dimensionarea veniturilor şi cheltuielilor ce se înscriu în buget se foloseşte
metoda evaluării directe, prin efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de venit şi fiecare
categorie de cheltuieli. În acest scop, se are în vedere execuţia preliminată pe anul în curs
şi o evaluare a cheltuielilor cu programe propuse a fi realizata în anul următor, ca şi a
37
BÂRLAD
surselor din care acestea vor fi finanţate, conform prevederilor Legii finanţelor publice,
care nu permit înscrierea în buget şi aprobarea cheltuielilor fără stabilirea resurselor din
care urmează a fi executate.
Procesul de elaborare a bugetului de venituri şi cheltuieli se derulează în câteva
etape succesive:
1. Inventarierea bazei materiale, a serviciilor necesare şi a numărului de personal
care participă la executarea BVC;
2. Elaborarea programelor de activitate în domeniul sănătăţii;
3. Fundamentarea indicatorilor privind veniturile şi cheltuielile astfel:
a) pentru venituri: surse de venituri, volum, bază legală;
b) pentru cheltuieli: destinaţii, nivel, bază legală.
4. Analiza de către organul ierarhic superior a propunerilor prezentate de
ordonatorul subordonat, discutarea nivelului propunerilor şi compararea cu varianta
proprie a organului ierarhic superior.
5. Definitivarea proiectului de buget pe baza recomandărilor făcute de organul
ierarhic superior, mai ales sub aspectul subevaluării veniturilor şi supraevaluării
cheltuielilor, în vederea obţinerii unui volum mai mare de credite decât cel necesar.
2.1.3. ELEMENTE PE BAZA CĂRORA SE ÎNTOCMESC BUGETELE DE

VENITURI ŞI CHELTUIELI
În vederea întocmirii bugetelor de venituri şi cheltuieli este necesară culegerea şi
strângerea unor date care formează elementele de bază ale acestor lucrări. Informaţiile se
referă în principal la:
a) indicatorii de plan sau operativi, care se reflectă în planul naţional unic de
dezvoltare a statului şi indică acţiunile de bază ale statului privind ocrotirea sănătăţii. La
nivelul unităţilor sanitare aceşti indicatori se numesc operativi şi ei determină volumul
activităţii fiecărei instituţii în parte. Ei se desprind din planul de stat şi se comunică în
fiecare an cu ocazia întocmirii bugetelor de venituri şi cheltuieli.
În activitatea curentă se folosesc două categorii de indicatori:
- indicatorii de plan de stat - aprobaţi prin planul naţional unic de dezvoltare, cum
ar fi, de exemplu, numărul de paturi;
38
BÂRLAD
- indicatorii departamentali - stabiliţi şi aprobaţi de către Ministerul Sănătăţii, cum

ar fi, de exemplu, numărul analizelor, vaccinărilor etc.
La baza bugetelor de venituri şi de cheltuieli stau indicatorii pe baza
cărora se stabileşte volumul de realizat la venituri şi de consum la cheltuieli
Indicatorii de plan, pe fiecare unitate sanitară în parte, pe baza cărora se
întocmesc bugetele de venituri şi de cheltuieli, sunt cei realizaţi şi raportaţi în anul
anterior (an de bază), la care se adaugă sau se scad eventualele majorări sau reduceri
stabilite pentru anul viitor (an de calcul);
b) execuţia bugetară a anului anterior celui pentru care se face planificarea, care
se referă la stabilirea execuţiei bugetare certe şi a execuţiei bugetare probabile
(preliminate din anul de bază);
c) nivelul calitativ al realizării indicatorilor pe anul anterior celui pentru care se
face planificarea, care are în vedere lipsurile şi greutăţile constatate în desfăşurarea
activităţii în anul de bază pentru a fi eliminate în anul de calcul;
d) normele de cheltuieli care servesc la calculul propunerilor de cheltuieli ce se
aplică în raport cu specificul unităţii şi natura cheltuielii respective.
Metoda de bază folosită la evaluarea necesarului de cheltuieli pentru
instituţiile bugetare o constituie metoda normativă care constă în înmulţirea indicatorilor
de plan (numărul paturilor, numărul consultaţiilor, numărul vaccinărilor) cu normele de
cheltuieli.
Norma de cheltuială reprezintă valoarea (expresia bănească)
corespunzătoare satisfacerii nevoilor unui indicator de plan, pe timp de un an. Cheltuielile
pentru retribuţii, hrană, deplasări, se planifică pe baza unor norme stabilite prin lege, în
timp ce pentru alte cheltuieli, în cea mai mare parte administrativ-gospodăreşti, nu sunt
stabilite norme obligatorii în totalitate.
Prin norme obligatorii se înţeleg cele aprobate prin actele normative ale
organelor puterii şi administraţiei de stat şi ele nu pot fi depăşite. Se mai utilizează şi alte
norme şi anume cele indicativa sau orientative, care se stabilesc de ministere şi alte
organe centrale, cu avizul Ministerului Finanţelor (de exemplu, inventarul moale la un pat
sau pentru un bolnav, numărul de autosalvări raportat la populaţie şi la teritoriu etc.).
39
BÂRLAD
Întocmirea bugetului se bazează, în principal, pe evidenţa financiar-

contabilă şi tehnico-operativă. Instrumentele de bază care furnizează data sunt dările de
seamă, care, după perioada analizată se împart în:
- dări de seamă semestriale;
- dări de seamă anuale.
Spitalul de Adulţi Bârlad întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli astfel:
Capitolul venituri cuprinde:
a) venituri proprii compuse din:
 venituri din contracte încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate Bârlad, Casa
de Asigurări de Sănătate a Transporturilor şi Casa de Asigurări de Sănătate a
Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.
Suma se evaluează de Direcţia de Sănătate Publică pe bază de elemente
specifice de fundamentare care se comunică fiecărei unităţi;
 alte venituri proprii obţinute de la persoane fizice şi juridice. Se stabilesc de
fiecare unitate sanitară şi reprezintă încasări de la persoane fizice şi juridice ca
urmare a prestării serviciilor medicale contra-cost în condiţiile legii, precum şi
din donaţii şi sponsorizări.
b) transferuri de la bugetul de stat reprezentând sumele alocate din credite
bugetare de la titlul „Transferuri” în vederea finanţării unor acţiuni ca: programe de
sănătate, activităţi de cercetare etc.
Volumul transferurilor din bugetul de stat cu defalcarea pe acţiuni se comunică
fiecărei unităţi de către Direcţia de Sănătate Publică.
Capitolul cheltuieli cuprinde prevederile totale cu desfăşurarea pe activităţi
sanitare. Cheltuielile pentru fiecare acţiune se fundamentează pe subdiviziunea
clasificaţiei economice a mijloacelor extrabugetare (titluri, articole şi alineate), după care
se grupează în cheltuieli curente şi cheltuieli de capital.
Pentru cheltuiele de capital se întocmesc liste de investiţii care constituie anexa la
bugetul de venituri şi cheltuieli şi se aplică odată cu acesta.
Cheltuielile curente cod 01 conform clasificaţiei economice a cheltuielilor

publice se fundamentează astfel:
40
BÂRLAD
Cheltuielile de personal(cod 02) – se stabilesc în funcţie de:
 Cheltuielile cu salarii-cod 10 [salarii de bază (10.01), salarii de merit (10.02),

indemnizaţii de conducere (10.03), spor de vechime (10.04), spor pentru
condiţii de muncă (10.05), salarii plătite cu ora (10.11), fond de premii
(10.08), alte drepturi salariale (10.14)];
 Contribuţiile pentru Asigurări Sociale de Stat 22% (CAS)-cod 11;
 Cheltuielile pentru constituirea fondului de ajutor de şomaj 3%-cod12;
 Contribuţiile pentru Sănătate7%-cod 13.
Toate aceste cheltuieli se stabilesc în funcţie de valorile lor din anul precedent
înmulţite cu indicele inflaţiei prognozat de Direcţia de Statistică, avându-se în vedere atât
posibilităţile de creare de noi locuri de muncă, cât şi unele disponibilizări.
Cheltuielile materiale şi serviciile(cod 20) – se stabilesc în funcţie de:

 Cheltuielile cu hrana-cod 22 (hrana pentru oameni)-cod 22.02;
 Cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare-cod 23 (medicamente-23.01,
materiale sanitare-23.02);
 Cheltuielile pentru întreţinere şi gospodărie-cod 24 (încălzit-24.01, iluminat
-24.02, apă, canal, salubritate- 24.03, poştă, telefon, telex, radio, televizor-
24.04, furnituri de birou -24.05, materiale pentru curăţenie-24.06, alte
materiale şi prestări de servicii-24.07);
 Cheltuielile cu materiale şi prestări servicii funcţionale-cod25 (materiale de
laborator-25.01, materiale autosanitară-, materiale Aro);
 Cheltuielile cu obiecte de inventar de mică valoare şi echipament-cod 26
(lenjerie şi accesorii de pat-26.01, echipament-26.02, alte obiecte de inventar
de mică valoare-26.03);
 Cheltuielile cu reparaţii curente-cod 27;
 Alte cheltuieli-cod 30 (protecţia muncii-30.03, alte cheltuieli autorizate prin
dispoziţii legale-30.07).
41
BÂRLAD
Valorile pentru titlul Cheltuieli materiale şi servicii se calculează după cele din
anul precedent înmulţite cu indicele inflaţiei, avându-se în vedere: numărul de paturi,
numărul de zile spitalizare, numărul de salariaţi.
Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli este o activitate de amploare prin
care se asigură suportul financiar şi baza materială pentru funcţionarea în bune condiţii a
unităţii respective. Aceste lucrări sunt atribuite organelor de contabilitate care trebuie să
coopereze cu toate celelalte compartimente ale unităţii, în mod special cu factorii de
conducere şi şefii celorlalte sectoare.
Pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli se impune respectarea unor
principii:
 din colaborarea compartimentelor să se asigure date cât mai exacte şi reale,
date folosite în fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli; din
rezultatele obţinute în urma acestei fundamentări trebuie să se stabilească
eventualele erori comise în anul anterior şi luarea unor decizii pentru
îndepărtarea efectelor negative apărute;
 veniturile ce se pot realiza şi cheltuielile pentru buna funcţionare a unităţii
trebuie obligatoriu înscrise, deoarece instituţia respectivă fiind de un interes
local sau naţional mare trebuie să aibă şi venituri de la bugetele locale sau/şi
de stat.
42
BÂRLAD
Fluxurile informaţiilor privind

fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor
Director OTC
Director adjunct
Contabil şef
Compartiment Statistician
Compartiment
Resurse Umane Medical
Financiar-contabil
Compartimente Sector
Formaţii de Funcţionale Medical
Lucru
Directorul OTC controlează întocmirea şi aprobă planul de venituri şi cheltuieli al

clinicii. Acest plan pe care îl primeşte de la directorul adjunct şi contabilul şef, în urma
solicitării sale, îl va înainta ordonatorului ierarhic superior (Direcţia de Sănătate Publică
Bârlad).
Directorul adjunct şi contabilul şef întocmesc planul de venituri şi cheltuieli ale
clinicii pe baza datelor obţinute de la compartimentul financiar-contabil, compartimentul
resurse umane, statisticianul medical.
Compartimentul financiar-contabil întocmeşte statele de plată ale salariaţilor şi
realizează centralizarea lor; centralizează consumurile materiale şi celelalte cheltuieli ale
clinicii; centralizează veniturile obţinute de unitate din diverse surse. Toate aceste date
sunt obţinute de la Formaţiile de lucru şi Compartimentele funcţionale.
Compartimentul resurse umane întocmeşte anual statul de funcţii al spitalului, se
ocupă de personalul angajat şi de noii angajaţi.
43
BÂRLAD
Statisticianul medical centralizează consumul de medicamente şi materiale

sanitare de la fiecare secţie şi întocmeşte situaţii statistice ce cuprind indicatori şi
eficienţă sanitară şi costul asistenţei medicale acordate de spital.
La lucrările de întocmire a bugetului de venituri şi cheltuieli există necesitatea
culegerii şi strângerii unor date care formează elementele de bază ale acestor lucrări, cum
ar fi:
Indicatorii de plan sau operativi care se reflectă în planul naţional unic de
dezvoltare al statului, ce indică acţiunile de bază ale statului privind ocrotirea sănătăţii.
La nivelul unităţii sanitare, aceşti indicatori se numesc operativi şi determină volumul
activităţii fiecărei instituţii în parte. Ei se iau din planul de stat şi se comunică în fiecare
an cu ocazia întocmirii bugetelor de venituri şi cheltuieli. Indicatorii de plan ai unei
instituţii reprezintă unităţile de calcul pentru determinarea activităţii acesteia. Bugetele de
venituri şi cheltuieli au la bază aceşti indicatori cu care se stabileşte volumul de realizat la
venituri şi consum la cheltuieli.
Execuţia bugetară certă cuprinde execuţia indicatorilor, a veniturilor şi a creditelor
bugetare de la începutul anului şi până la data fixată de întocmire a planurilor financiare.
Aceste date se extrag din dările de seamă contabile sau din evidenţele contabile şi
statistice. Execuţia bugetară a anului anterior celui pentru care se face planificarea se
referă la stabilirea execuţiei bugetare certe şi a execuţiei bugetare probabile.
Nivelul calitativ al realizării indicatorilor, pe anul anterior celui pentru care se
face planificarea, are în vedere lipsurile şi greutăţile constatate în desfăşurarea activităţii
în anul de bază pentru a fi eliminate în anul de plan.
Normele de cheltuieli şi planul tip de cheltuieli servesc la calculul propunerilor de
cheltuieli ce se aplică în raport de specificul unităţii şi natura cheltuielilor respective.
La data întocmirii planului de venituri şi cheltuieli se necesită ca legislaţia şi
normele în vigoare să fie grupate la nivelul conducerii instituţiei sanitare şi a colectivelor
de lucrători, precum şi cunoaşterea temeinică a acestora.
La întocmirea planului de cheltuieli se are în vedere:
 corelaţia între realizarea indicatorilor operativi şi execuţia lui pe perioada
respectivă;
44
BÂRLAD
 nivelul colectiv al realizării sarcinilor de plan în perioada pentru care s-a

întocmit execuţia certă;
 descoperirea eventualelor erori în planificarea creditelor bugetare, pe feluri de
cheltuieli sau în repartizarea acestora pe trimestre;
 descoperirea eventualelor cheltuieli inutile, neoportune sau neeconomice;
Înainte de întocmirea planului de cheltuieli se întocmeşte planul sanitar pe baza
indicatorilor operativi, comunicaţi de forul tutelar, ca număr de paturi, număr de
consultaţii etc., a normelor de cheltuieli ca hrană, deplasări etc.
Asigurarea bazei materiale a planului sanitar depinde de întocmirea planului de
cheltuieli şi acceptarea lui de către ordonatorul superior de credite care trebuie să ia
anumite măsuri:
 prelucrarea planului de muncă întocmit pentru anul următor cu lucrătorii
instituţiei;
 stabilirea sarcinilor pe fiecare lucrător din domeniul de activitate.
La întocmirea planului de venituri trebuie avut în vedere adoptarea unor măsuri
organizatorice, printre care:
 întocmirea unor grafice de desfăşurare a acţiunii de elaborare a planurilor de
venituri care să cuprindă sarcini concrete ce survin fiecărui obiectiv;
 stabilirea căilor şi mijloacelor de realizare a veniturilor;
 acoperirea eventualelor surse ce au rămas neplanificate în anul de bază;
 metodologia determinării prin calcul a indicatorilor înscrişi în planul transmis
la forul ierarhic superior;
 executarea controlului şi autocontrolului pe tipul desfăşurării lucrărilor de
întocmire a planului de venituri bugetare.
Instituţiile ierarhic superioare au sarcina să verifice la cetralizarea planurilor de

venituri pe cele primite de la unităţile din subordine cu o deosebită atenţie.
Bugetul de venituri şi de cheltuieli se întocmeşte de către spital în luna septembrie
a anului în curs pentru anul viitor. Se aprobă în martie bugetul local de către primărie şi
bugetul de stat în întregul lui, în care sunt cuprinşi ordonatorul principal de credite adică
45
BÂRLAD
Ministerul Sănătăţii, ordonatorii secundari, respectiv Direcţiile Sanitare şi ordonatorii

terţiari, spitalele.
Situaţia execuţiei bugetare trebuie să cuprindă, în principal, următoarele elemente:
- felul cheltuielii, adică articolul şi alineatul bugetar;
- creditele planificate de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului
pentru care se face execuţia;
- creditele deschise de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului
respectiv;
- alimentarea cu fonduri de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului
respectiv;
- plăţile nete de casă;
- cheltuielile efective de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau unului
respectiv.
În executarea planului de cheltuieli apar două noţiuni: plăţi şi cheltuieli.
Decontarea unor servicii prestate instituţiei, achiziţionarea de materiale etc. reprezintă
plăţi, în timp ce înregistrarea consumurilor de alimente, medicamente, materiale
constituie cheltuieli.
Execuţia planului de cheltuieli pe ansamblu se determină prin raportarea
indicatorilor “plăţi nete” şi “cheltuieli efective” la volumul creditelor bugetare aprobate.
2.2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR
Fundamentarea cheltuielilor se face pentru fiecare acţiune în parte pe baza

sarcinilor şi a indicatorilor de plan, pe baza formularelor corespunzătoare anexă la
bugetul de venituri şi cheltuieli.
Normele de cheltuieli folosite în planificarea instituţiilor bugetare pot fi clasificate
după anumite criterii.
Din punct de vedere al caracterului lor, normele pot fi:
- norme obligatorii (stabilite prin acte normative fără a putea fi modificate de
ordonatorii de credite. Spre exemplu retribuţia tarifară, bursa, alocaţia de hrană etc.);
- norme indicative (facultative, orientative) ce reprezintă medii ale consumurilor
de materiale, ale cheltuielilor efectuate de unităţile bugetare de acelaşi fel. La rândul lor,
normele indicative pot fi:
46
BÂRLAD
- norme indicative din punct de vedere al formei de exprimare şi anume:

- materiale (cantitatea de materii şi materiale pe o anumită unitate de
măsură);
- financiare (transformarea normei materiale în normă valorică);
- norme indicative din punct de vedere al conţinutului:
- individuale (pentru fiecare cheltuială concretă);
- combinate (o însuşire a normelor financiare individuale, ce exprimă
cheltuieli totale necesare pentru întreţinerea unui indicator pe timp de un an). Normele
indicative combinate se calculează prin două procedee: pe bază de medii valorice
(determinarea normei prin raportarea creditelor bugetare consumate de unitate la numărul
mediu al indicatorilor realizaţi) şi prin însumarea normelor individuale financiare (pentru
fiecare articol şi alineat de cheltuieli în parte);
- planul tip de cheltuieli (cuprind aceleaşi date ca şi norma combinată, cu excepţia
că se referă nu la un singur indicator ci, la cheltuieli totale ale unei instituţii bugetare).
Din punct de vedere al surselor de finanţare a indicatorilor operativi, normele pot
fi:
- norme bugetare (cuantumul de fonduri pus la dispoziţia instituţiilor bugetare
prin buget pentru întreţinerea unor indicatori pe timp de un an);
- norme pentru autofinanţare (suma de bani pe care o încasează instituţia de la
terţe persoane, necesară pentru întreţinerea indicatorilor);
- norme financiare (cuantumul total al fondurilor bugetare şi din autofinanţare
necesar pentru întreţinerea unui indicator pe o perioadă determinată de timp, 1 an
bugetar).
În practică şi în teorie s-a acordat atenţie metodei normative în dimensionarea
cheltuielilor pentru care nu sunt stabilite norme obligatorii. Datorită varietăţii instituţiilor,
deosebirilor între ele, amplasării lor în teritoriu, gradului diferit de dotare etc. folosirea
acestei metode normative creează unele dificultăţi. Ca urmare, se foloseşte metode
stabilirii cheltuielilor în funcţie de condiţiile specifice fiecărei instituţii, pe baza execuţiei
din anul precedent şi a influenţei diferitelor modificări pentru perioada următoare.
Începând cu anul 1997, s-a trecut la folosirea în planificarea financiară din
instituţii a costului mediu pe un indicator (elev, pat, asistat etc.), acesta înscriindu-se ca
47
BÂRLAD
element distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli (cuantumul de cheltuieli totale pe un

indicator de plan specific).
Fundamentarea cheltuielilor are la bază următoarele criterii:
a) baza legală a cheltuielilor - nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în BVC şi
finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;
b) execuţia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o anumită
perioadă de timp la care se adaugă execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată cu
eventualele influenţe;
c) analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură
şi în dinamică. Este necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe o anumită
perioadă de timp;
d) preţurile şi tarifele diferitelor servicii care au repercursiuni directe asupra
structurii şi evoluţiei cheltuielilor;
e) baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora anumite
categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime, ce nu pot fi depăşite şi care sunt
analizate periodic, în funcţie de rate şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.
Dările de seamă contabile întocmite anual cuprind un exerciţiu intitulat

„Indicatori de calcul şi fundamentare” care se realizează pe structura avută în vedere la
întocmirea proiectului de buget. El cuprinde o situaţie comparativă a costurilor realizate
în anul pentru care se întocmeşte darea de seamă cu cele realizate în anul anterior ce
vizează atât cheltuieli totale cât şi pe categorii conform clasificaţiei bugetare.
1. Indicatori privind costul asistenţei medicale:
 Număr personal tehnico-administrativ, deservire generală;

 Număr personal auxiliar, informatică, cleric;
 Număr muncitori, din care: direct productivi, indirect productivi şi de
specialitate;
 Număr personal sanitar de specialitate cu studii superioare;
 Număr personal sanitar de specialitate cu studii medii;
48
BÂRLAD
2. Indicatori privind consumul de medicamente şi materiale sanitare:
 Număr paturi în spital;

 Număr zile om spitalizare;
 Cheltuieli medii anuale pe un pat cu : retribuţiile, medicamentele, hrana pe zi,
alte cheltuieli;
 Număr litri sânge consumat;
 Cheltuieli medii anuale pe litru sânge;
 Număr maşini de salvare;
 Cheltuieli medii anuale pe o maşină de salvare: retribuţiile, medicamentele,
combustibilul, alte cheltuieli.
3. Indicatori de eficienţă sanitară:
 Număr paturi fizice existente;

 Număr paturi ocupate efectiv;
 Media utilizării paturilor de spital
M= (Număr paturi fizice existente/ Număr bolnavi) *100
 Indicele de utilizare a paturilor
I= (Număr paturi ocupate/ Număr paturi fizice) *100
 Rulaj bolnavi
R= Număr bolnavi/ Număr paturi
 Durata medie de spitalizare
D= Număr zile spitalizare/ Număr bolnavi internaţi
Structura cheltuielilor salariale(cod 10)
Cheltuielile privind salariile se fundamentează luând în considerare mai multe

criterii:
49
BÂRLAD
 Salariul de bază- Potrivit O.U.G. nr. 115/2004, art.6 salariul de bază pentru
personalul cu funcţii de conducere este cel corespunzător funcţiei de execuţie,
gradelor sau treptelor profesionale, la care se adaugă o indemnizaţie de
conducere diferenţiată în raport cu complexitatea şi răspunderea ce revin
funcţiei de conducere, care face parte din salariul de bază.
Salariul tarifar are o pondere de 60% din totalul cheltuielilor salariale.
graficul nr.1 : Salariul tarifar
80%
60%
total ch. salarii
60%
40%
20%
0%
1 an
 Sporuri
În cazul de faţă, avem următoarele categorii de sporuri:

-spor de vechime. Personalul salarizat potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă
beneficiază, la funcţia de bază, de un spor de vechime în muncă de până la 25%,
calculat la salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal
de lucru, astfel:
 Între 3-5 ani 5%
 De la 5-10 ani 10%
 De la 10-15 ani 15%
 De la 15-20 ani 20%
 Peste 20 ani 25%
- spor de noapte. Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi
desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază pentru orele
50
BÂRLAD
lucrate în acest interval de un spor de 25% din salariul de bază, pentru munca prestată în
timpul nopţii, dacă efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte.
- spor pentru efectuarea gărzii. Gărzile efectuate de personalul sanitar cu
pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale În afara normei
legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază, în zilele de repaus
saptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu
se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100% din salanul orar al funcţiei de bază.
Procentul concret al sporului se aprob de conducătorul unităţii.
- spor de condiţii periculoase de muncă- de până la 15% din salariul de bază;
- spor de încordare psihică-de până la 15% din salriul de bază;
- spor pentru condiţii grele de muncă- de până la 15% din salariul de bază;
- spor pentru lucrul în zilele libere şi sărbătorile legale- Munca prestată în
unităţile sanitare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în
care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului
normal de lucru, se plăteşte cu un spor de până la 100% din salariul de bază al funcţiei
îndeplinite. Munca astfel prestată şi plătită nu se compensează şi cu timp liber
corespunzător.
- spor pentru lucrul în ture- În unităţile sanitare unde activitatea se desfăşoară
fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture, precum
şi personalul care lucrează în doua ture în sistem de 12 cu 24 pot primi, în locul sporului
pentru muncă prestată în timpul nopţii, prevăzut la art. 9, un spor de 15% din salariul de
bază pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două ture.
Sporurile au o pondere de până la 27 % din totalul cheltuielilor salariale.
51
BÂRLAD
graficul nr.2 : Sporurile
e
22%
37%
d
15% a
c
15% b 11%
 Indemnizaţii de conducere
Indemnizaţiile de conducere sunt stabilite în procente din salariul de bază al

funcţiei de execuţie şi sunt prevăzute în anexa nr. V a O.U.G. nr. 115/2004.
 Premii
Pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, ordonatorul de credite
poate acorda, în limita a 15% din numărul total de posturi prevăzute în statul de funcţii,
un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta şi
care constituie baza de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu
salariul de bază.
 Concediile medicale
Concediile medicale au o pondere de 90 % din salariul tarifar.
 Alte drepturi ( tichete de masă, control medical gratuit, ş.a)
Ex. pentru un Medic Chirurg şef de secţie :

Salariul de Bază=10 000 000 lei
Indemnizaţie de conducere=25%* 10 000 000 (S.B.)=2 500 000 lei
Salariul de Merit=15%* 10 000 000 (S.B.)=1 500 000 lei
Salariul de Bază′= S.B+I.C.+S.M.=10 000 000+2 500 000+1 500 000
= 14 000 000lei
Spor Vechime=20%*14 000 000 (S.B′)=2 800 000 lei
52
BÂRLAD
Spor Încordare psihică=15%*10 000 000 (S.B.)=1 500 000 lei

Spor ef. Gărzii=595250 lei ( tarif orar-59524, ore suplimentare-zile
lucrătoare-40%*59524=23810lei, ore suplimentare-25)
Contribuţia pentru asigurări de sănătate

- fond salariu brut = 600.000.000 lei
- angajatorul trebuie să plătească 23,33% *600.000.000 lei =139980000 lei
- fondul de sănătate =600.000.000 lei *7% =42000000 lei
- fondul de şomaj =(600.000.000 lei – 2.022.309 ) *5 % = 599898884,55 lei
Cheltuielile materiale şi serviciile(cod 20)
Cheltuielile pentru hrană oameni-22.01
Alocaţia zilnică de hrană se determină în funcţie de cuantumul valoric cu caracter

de plafon maxim stabilit prin H.G., indexat trimestrial în funcţie de cota de inflaţie în care
trebuie să se încadreze cheltuielile cu alimentele. Alocaţia zilnică de hrană este
momentan de 18000 lei pe zi.
Documentele ce cuprind cheltuielile pentru hrană sunt:
 lista zilnică de alimente întocmită de sistenta dieteticiană;
 bon de consum colectiv;
 situaţia bolnavilor la masă ce cuprinde situaţia pe secţii (Ortopedie, Chirurgie,
ATI, CCPRA) şi pe regimuri de alimentaţie.
Cuantumul cheltuielilor pentru hrană este calculat ca numărul mediu de zile
spitalizare înmulţit cu alocaţia zilnică de hrană în anul de bază, modificat cu cota de
inflaţie şi cu indicele de utilizare al paturilor.
22.01 Cheltuieli hrană = Alocaţie medie × Număr mediu zile × Indice de utilizare × (1+i)
bolvnav bolnav/zi de spitalizare al paturilor
53
BÂRLAD
Cheltuieli pentru medicamente şi materiale sanitare(cod 23)
Consumul total de medicamente în anul de bază se obţine prin centralizarea unor

documente primare, cum ar fi:
 condici de prescripţii medicale;
 condici de barem.
Acestea sunt întocmite zilnic de medicii şefi de secţie. Ele se întocmesc pe fiecare
secţie în parte şi cuprind: nume şi prenume bolnav; foaia de observaţie a bolnavului;
cantitatea de medicamente; valoarea.
Cuantumul cheltuielilor pentru medicamente şi materiale sanitare se calculează
după formula :
23 Cheltuieli medicamente = Număr pacienţi×Cheltuiala medie×12 luni × (1+i)
şi materiale sanitare an. bază
Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie
Aceste cheltuieli sunt formate din:

 cheltuieli pentru încălzit-24.01 (furnizor ROMGAZ);depind de: suprafaţa
totală a spitalului, consumul de gaz metan,
24.1 Cheltuieli încălzire = Cantitate consumată × tarif/ m³ × 12 × (1+i)

în m³
 cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică (furnizor RENEL);
24.2 Cheltuieli iluminat şi = Consum energie × tarif/kw × 12 × (1+i)

forţă motrică electrică
 cheltuieli pentru apă, canal, salubritate (furnizor RAGCL);cuantumul

cheltuielilor pentru apă este egal cu consumul de apă mediu lunar (m 3 )
înmulţit cu tariful mediu anual pe m3 de apă şi cu numărul de luni;
24.03 Apă, = Consum apă × tarif/m³ + tarif + tarif × 12 × (1+i)

Canal şi salubritate canal salub.
54
BÂRLAD
 cheltuieli pentru poştă, telefon, telex, radio, televizor (furnizor

ROMTELECOM, PTTR Bârlad)- 24.04
Cheltuieli telefon = Nr. Abonamente + nr. impulsuri × tarif ab. × 12 ×

Cheltuieli corespondenţă = Nr. plicuri trimise × tarif/plic × 12 ×
Cheltuieli ab. Radio-tv = Nr. aparate × tariff × 12
 cheltuieli pentru furnituri de birou ;
24.05 Furnituri de birou = Cantităţi estimate în × tarif unitar×12 × (1+i)

an bază ( buc.)
 cheltuieli pentru materiale pentru curăţenie; acestea cuprind cheltuieli pentru

detergenţi pentru spălat, dezinfectat, albit rufe, grup sanitar, saloane etc.;
necesarul e calculat în funcţie de suprafaţa spitalului şi numarul bolnavilor.
24.06 Cheltuieli materiale = Cantităţi estimate în × tarif unitar×12 × (1+i)

curăţenie an bază
 cheltuieli pentru alte materiale şi prestări de servicii.
Cheltuielile cu obiecte de inventar de mică valoare
Cuantumul acestor cheltuieli se stabileşte în funcţie de gradul de uzură al

obiectelor de inventar aflate în dotare. Pentru stabilirea acestor cheltuieli trebuie să se ţină
seama de:
- cantităţile maxime de obiecte de inventar cuvenite pe un indicator fizic stabilit
în funcţie de profilul secţiilor cu paturi şi compartimentelor de lucru din structura lor
(laborator, spălătorie, bucătărie);
- numărul de indicatori fizici anuali (ex.:paturi din săli de operaţii, din saloane
bolnavi) prin ponderea acestora cu baremul maximal de dotare.
55
BÂRLAD
Cheltuielile cu reparaţii curente
Aceste cheltuieli cuprind costul materialelor procurate pentru lucrări de

intervenţie şi reparaţii executate în regie proprie sau executate de terţi.
Conform prevederilor art.55 din lege, ordonatorii de credite au obligaţia ca, în
cadrul prevederilor bugetare aprobate, să asigure cu prioritate plata facturilor
reprezentând consumurile de energie electrică, termică şi de gaze naturale de la titlul
„Cheltuieli materiale şi servicii”.
2.3. FUNDAMENTAREA VENITURILOR
La baza întocmirii părţii de venituri a bugetului de venituri şi cheltuieli stau

următoarele criterii:
a) baza legală a veniturilor - veniturile nu se înscriu în bugetul de venituri şi
cheltuieli şi nu se încasează decât dacă sunt reglementate expres printr-un act normativ şi
se cuvin unităţii respective;
b) execuţia preliminară pentru anul de bază reprezintă execuţia certă pe o anumită
perioadă de timp şi execuţia probabilă până la sfârşitul anului, corectată cu eventualele
influenţe;
c) analiza şi studierea comparativă a veniturilor realizate pe total, pe structură şi în
dinamică. Se realizează analiza şi studiul privind evoluţia veniturilor pe intervale mai
mari de timp;
d) evoluţia volumului în funcţie de factorii producători de venituri - se fac calcule
analitice pentru fiecare sursă de venit sau se utilizează o serie de indicatori privitori la
veniturile medii realizate sau preliminate, corectaţi cu influenţele ce vor apare în anul de
plan.
Ca metodă de fundamentare a creditelor bugetare, respectiv a veniturilor
instituţiilor publice, se mai pot menţiona metode statistico-matematice, cum ar fi metoda
celor mai mici pătrate. Funcţia evoluţiei seriilor statistice cu privire la creditele bugetare
se poate obţine cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate prin mai multe etape de calcul,
şi anume:
56
BÂRLAD
- trasarea graficului datelor privind evoluţia creditelor bugetare pe o perioadă

anterioară. Astfel, dacă evoluţia are o tendinţă liniară, funcţia va fi cea corespunzătoare
(y=a+bt); dacă, însă, apar evoluţii de o altă configuraţie se pot folosi funcţii adecvate
(parabolice, hiperbolice, etc.);
- alegerea ajustărilor corespunzătoare tendinţei fenomenului constatat în prima
etapă (liniară, parabolică etc.) obţinându-se parametrii funcţiei de ajustare (astfel încât
suma pătratelor acestor erori să fie minimă);
- rezolvarea sistemului derivatelor parţiale pentru determinarea valorilor
parametrilor care minimalizează erorile (prin metode ca: formulele lui Kramer, matricea
inversă, eliminarea completă - regula pivotului);
- sistematizarea datelor prin întocmirea unui tabel cu coloanele sumelor necesare
în calcularea parametrilor ajustării;
- extrapolarea valorii funcţiei pentru unul din anii situaţi în afara perioaodei
analizate pe baza funcţiei de ajustare obţinute. În această etapă se calculează
variabila redusă pentru anul extrapolat, aflându-se valoarea funcţiei de
ajustare.
Aplicarea în practică a metodei prezentate presupune luarea în considerare a unei
perioade de timp de cel puţin 5 ani şi având ca exprimare cifrică date cu privire la
mărimea articolelor bugetare pentru fiecare din ani.
Capitolul venituri cuprinde: venituri proprii şi transferuri de la bugetul de stat.
Veniturile proprii din activităţile unităţilor sanitare prevăzute în lege cuprind:
 consultaţii, tratamente, investigaţii;

 prestaţii medico-sanitare pentru regii autonome, socetăţi comerciale, instituţii
publice ori alte persoane juridice sau fizice, potrivit reglementărilor în
vigoare;
 examene medicale şi psihologice pentru obţinerea de certificate medicale, cu
excepţia certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă şi a celor
solicitate de categorii de persoane scutite de la plata acestor examene;
 taxele pentru examene şi concursuri organizate de unitatea sanitară;
57
BÂRLAD
 taxele pentru examene medico-legale;

 eliberarea de autorizaţii, avize şi alte acte oficiale, conform legii, pentru
persoane fizice şi juridice.
Sumele realizate din încasările proprii, conform legii, rămân la dispoziţia

instituţiilor de medicină legală, în raport cu competenţa lor teritorială, urmând să fie
utilizate conform prevederilor legale, pe destinaţiile aprobate prin legea bugetului de stat,
pentru Fondul special pentru sănătate publică.
Potrivit Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 416/2000, cheltuielile materiale
finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii reprezentând alocaţii din bugetul de stat
pentru activitatea de învăţământ şi cercetare din cadrul spitalelor cu secţii clinice, de la
titlul „Transferuri” alineatul „Transferuri pentru acţiuni de sănătate” sunt următoarele:
 materiale şi servicii cu caracter funcţional pentru acţiunile desfăşurate în

activitatea de cercetare;
 materiale şi servicii pentru Institutul de balneologie – activitatea de cercetare.
Spitalul incheie contracte cu Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate contra
serviciilor medicale pe care le oferă, primind fonduri. Spitalul mai primeşte fonduri şi de
la bugetul de stat, precum şi fonduri din venituri extrabugetare. Fondurile primite servesc
pentru fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli. Acesta se prezintă spre aprobare
Ordonatorului de credite ierarhic superior, respectiv Direcţiei de Sănătate publică.
Astfel veniturile realizate de Spitalul de Adulţi Bârlad la data de 30.06 2004 din:
- încasarea veniturilor de la C.J.A.S. au fost în cuantum de 8 993 470 000 lei;
- încasarea de venituri din alte surse – dobânzi în cont curent: 94 552 641 lei
- restituirea de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi-30 254 331
- alte sume 85 742 120 lei
Conform execuţiei de casă a bugetului , totalul veniturilor realizate este de 34 457
895 000 lei cu 19 610 099 lei mai mult decât prevederea bugetară a semestrului I
a anului 2004.
58
BÂRLAD
spital
sectii Foi de pontaj

Foi de
calcul
State de
plata
fluturase
personal
se semneaza de:
Serviciul financiar
-şef personal
contabil
contabil şef
directorul unităţii
Centralizator de
salarii
trezorerie
casierie
Contractul de furnizare a serviciilor medicale
 Structura contractului:
 părţile contractuale;
 obiectul contractului;
 serviciile medicale;
 durata contractului;
 obligaţiile părţilor;
 modalităţi de plată;
 răspunderea contractuală;
 încetarea contractului;
 corespondenţa dintre părţi;
 modificarea contractului;
soluţionarea litigiilor.
59
BÂRLAD
Se calculează următorii indicatori:
 Suma pentru servicii medicale = număr cazuri de spitalizare * durata optimă de

spitalizare * tarif pe zi de spitalizare;
 suma pentru servicii medicale = număr cazuri externate * indice case-mix pentru
2001 (anexă) * tarif pe caz ponderat pentru 2002 (6.310.885 lei);
 suma pentru medici şi alt personal sanitar = drepturi salariale prevăzute de lege +
contribuţii ce revin obligaţiilor de plată ale spitalului;
 suma pentru instalarea aparaturii de înaltă performanţă;
 suma pentru medicamente şi materiale sanitare;
 suma pentru dializă = nr. contractat de şedinţe * tarif;
 suma pentru servicii medicale efectuate în cabinete = drepturi salariale prevăzute de
lege + contribuţia spitalului;
 suma reprezentând cheltuieli de întreţinere şi funcţionare reprezintă o cotă parte din
totalul cheltuielilor spitalului actualizat cu inflaţia.
60
Consiliul de Director Director
administraţie General Economic
Trezorerie Compartiment Financiar

- Contabil
C.J.A.S. centralizată
Centru Informatică
situaţie indicatori
Departament Resurse Umane
Secţii
Se decontează pe:
 tarif pe zi de spitalizare
 tarif pe zi de rezolvat
 tarif pe serviciu medical.
CAP. III - FINANŢAREA
3.1. SURSE DE FINANŢARE A INSTITUŢIILOR PUBLICE
Finanţarea cheltuielilor de funcţionare şi de investiţii ale instituţiilor publice se

asigură astfel:
a) integral de la resursele alocate de la bugetul de stat sau bugetele locale în
funcţie de gradul de subordonare al instituţiei;
b) venituri extrabugetare asociate cu subvenţii acordate de la bugetul de stat sau
de la bugetele locale;
c) numai venituri extrabugetare;
d) din venituri extrabugetare cu destinaţie specială pentru anumite cheltuieli
stabilite de lege a se finanţa din aceste venituri;
e) venituri obţinute din donaţii sau sponsorizări, în condiţiile reglementărilor
legale în vigoare;
f) finanţare externă.
Instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat varsă veniturile realizate
la bugetul de stat sau bugetele locale, în funcţie de gradul de subordonare.
Finanţarea bugetară
Cea mai importantă sursă de finanţare o reprezintă bugetul de stat, aceasta fiind
singura sursă sau cea care asigură finanţarea de bază.
Finanţele moderne sunt tot mai mult către diversificarea resurselor de finanţare şi
utilizarea unor criterii noi de dimensionare a resurselor, bazate pe eficienţă şi calitate.
În general, o instituţie primeşte resurse bugetare de la bugetul de stat şi bugetele
locale, în funcţie de subordonarea acesteia.
În utilizarea resurselor provenite de la bugetul de stat, în general, se respectă
principiul destinaţiei aprobată prin legea bugetară. Finanţarea vizează : cheltuielile
curente (finanţarea funcţionării); cheltuielile de capital (finanţarea de dezvoltare).
Venituri extrabugetare
Veniturile extrabugetare provin din taxe, chirii, manifestări culturale, valorificări
de produse din activităţi proprii sau anexe, concusuri artistice, publicaţii, impresariat,
exploatarea firmelor, prestaţii editoriale, consultaţii şi servicii medicale, studii, proiecte,
prestări servicii, lucrări, exploatări ale unor bunuri pe care le au în administrare şi altele,
stabilite prin legile de organizare a instituţiilor sau de către Guvern.
Veniturile extrabugetare se încasează, administrează şi contabilizează de
instituţiile în cauză potrivit normelor pentru finanţele publice, fără a se efectua
vărsăminte din acestea la bugetul de stat sau bugetul local, dacă legea nu prevede altfel.
Rezultatele obţinute la sfârşitul exerciţiului financiar, respectiv soldurile anuale
obţinute din execuţia bugetului acţiunilor finanţate din venituri extrabugetare se preiau ca
venituri în anul următor.
Bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare se prezintă
distinct ca anexă la bugetul centralizat al ordonatorilor principali de credite bugetare.
Finanţarea externă
Împrumuturile acordate pentru finanţarea reformelor în cadrul domeniilor definite.
Acestea se contractează de către Guvern în numele ministerelor beneficiare, care preiau şi
obligaţiile de gestionare a împrumuturilor, inclusiv de rambursare şi plată a dobânzilor şi
a comisioanelor.
Finanţare nerambursabilă a unor programe internaţionale, din cadrul unor
organisme multistatale.
3.2. FINANTAREA BUGETARǍ
3.2.1. FINANŢAREA DIN BUGETELE STATULUI

Finanţarea din bugetul de stat a unităţilor sanitare se efectuează astfel:
1) Pentru unităţile finanţate integral de la bugetul de stat şi, după caz, din fondul
special pentru sănătate publică:
- cheltuieli de personal pentru personalul încadrat, în condiţiile legii;
-cheltuieli materiale pentru funcţionarea unităţilor sanitare şi pentru programe
naţionale de sănătate, conform Legii nr.100/1998 şi Legii 145/1997 actualizată în 2005
privind asistenţa de sănătate publică şi Legea nr.511 din 22 noiembrie 2004 bugetului de
stat pe anul 2005
-cheltuieli de capital.
Pentru unităţile finanţate din venituri extrabugetare şi, după caz, alocaţii de la
bugetul de stat, transferuri de la bugetul de stat pentru:
 programe naţionale de sănătate;
 aparatură de înaltă performanţă;
 acţiuni de sănătate.
Din bugetul fondului special pentru sănătate publică se finanţează:
- cheltuieli de personal, materiale şi de capital, precum şi programe naţionale de
sănătate, pentru unităţile finanţate integral de la bugetul de stat;
- cheltuieli de capital pentru unităţile sanitare publice.
Din mijloacele bugetului fondului de asigurări sociale de sănătate care este
administrat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de casele de asigurări de
sănătate judeţene, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei
Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor,
după caz, se finanţează, în baza art.12 din Legea nr.145/1997 actualizată în 2005,
cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii care privesc:
 servicii de asistenţă medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii, inclusiv
pentru depistarea precoce a bolilor;
 servicii medicale ambulatorii;
 servicii medicale spitaliceşti;
 servicii medicale de urgenţă;
 servicii medicale complementare pentru reabilitare;
 asistenţă medicală pre-intra şi post natală;
 medicamente, materiale sanitare, proteze şi orteze.
Finanţarea cheltuielilor din bugetul Fondului de asigurări de sănătate se asigură pe
bază de contracte încheiate de către furnizorii de servicii medicale (Spitalul de Adulţi
Bârlad) şi casele de asigurări de sănătate judeţene, Casa Asigurărilor de Sănătate a
Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa
Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor, după caz.
Spitalele, în calitate de furnizori de servicii medicale, urmăresc ca prin contractele
încheiate cu casele de asigurări de sănătate, ca beneficiari ai serviciilor medicale în
numele asiguraţilor, să-şi acopere cheltuielile necesare acordării asistenţei medicale din
veniturile încasate.
Conducerea spitalelor are obligaţia să elaboreze, anual, în faza de proiect şi în
faza definitivă, bugetul de venituri şi cheltuieli în care se cuprind venituri proprii din
prestarea de servicii medicale pe bază de contract, venituri obţinute de la persoane fizice
şi juridice, în condiţiile legii, venituri din asociaţii investiţionale în profil medical sau
medico-social, precum şi din sume alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale, în
condiţiile legii, donaţii şi sponsorizări.
În limita tipului de surse de venituri prevăzute în buget se stabilesc şi cheltuielile,
pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, asigurându-se funcţionarea fiecărui spital, în
exerciţiul financiar respectiv.
Indicatorii din buget se stabilesc pe bază de calcule de fundamentare analitice, pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare din care să rezulte cheltuielile necesare pentru
realizarea veniturilor, acordarea drepturilor persoanelor asigurate, funcţionarea în bune
condiţii a unităţii.
Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte în condiţii de echilibru financiar şi
asigură funcţionarea spitalului pe principiul autonomiei financiare.
Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului se aprobă înainte de începerea
exerciţiului bugetar de către Direcţia de Sănătate Publică şi reprezintă baza, în limita
căreia se desfăşoară activitatea financiară. Un exemplar, în copie, se prezintă unităţii
trezoreriei statului, la care spitalul are conturile deschise.
Directorul spitalului îndeplineşte, în domeniul întocmirii şi executării bugetului de
venituri şi cheltuieli, respectiv al gestiunii financiare, atribuţiile ordonatorului terţiar de
credite, prevăzute în Legea finanţelor publice nr.500/2002. Angajarea cheltuielilor de
către directorul spitalului se efectuează pe baza documentelor legale, vizate pentru
controlul financiar-preventiv exercitat conform reglementărilor în vigoare, în limita
prevederilor de cheltuieli aprobate în buget.
Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, din bugetul Ministerului Sănătăţii se
asigură:
- cheltuielie proprii, cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale spitalului;

- finanţarea programelor naţionale de sănătate, în limita sumelor aprobate anual
prin legea bugetului de stat;
- investiţiile privind construirea unor unităţi sanitare, inclusiv proiectarea,
expertizarea, precum şi consolidarea clădirilor aflate în administrarea
Ministerului Sănătăţii;
- achiziţionarea de aparatură medicală de mare performanţă;
- finanţarea activităţii de diagnostic, curativă şi de reabilitate de importanţă
naţională pentru recuperarea capacităţii de muncă;
- acţiuni de sănătate:
- finanţarea suplimentară a activităţii de învăţământ şi de cercetare din cadrul
spitalelor cu secţii clinice care sunt finanţate prin sistemul de asigurări sociale
de sănătate;
- unele reparaţii capitale;
- alte activităţi prevăzute în dispoziţiile legale în vigoare.
Pentru fiecare instituţie direct subordonată, Ministerul Sănătăţii aprobă anual,
bugetul de venituri şi cheltuieli cu repartizarea pe trimestre, în care sunt cuprinse
creditele bugetare necesare finanţării acţiunilor aferente exerciţiului bugetar respectiv.
Potrivit prevederilor Legii finanţelor publice nr.500/2002, cheltuielile bugetului
de stat se finanţează şi execută prin ordonatorii de credite, astfel:
 la nivelul Ministerul Sănătăţii, ministrul sănătăţii este ordonator principal de
credite;
 la nivelul direcţiilor de sănătate publică, directorii direcţiilor de sănătate
publică sunt ordonatori secundari de credite;
 la nivelul instituţiilor direct subordonate, conducătorul instituţiei este
ordonator terţiar de credite.
Fiecare din ordonatorii de credite din subordine prezintă Ministerului Sănătăţii
lunar, până la 20 ale lunii în curs, cererea fundamentată privind necesarul de credite
bugetare pentru luna următoare. Repartizarea creditelor bugetare se efectuează de către
Ministerul Sănătăţii prin sistemul trezoreriei centrale din cadrul Ministerului Finanţelor şi
se derulează după următorul flux:
 dispoziţiile bugetare de repartizare a creditelor bugetare sunt prezentate
Direcţiei Generale a Trezoreriei şi Contabilităţii Publice din Ministerul
Finanţelor, care le transmite prin poşta specială unităţilor de trezorerie
teritoriale la care ordonatorii de credite au conturile deschise;
 unităţile trezoreriei statului, la primirea dispoziţiilor bugetare, înregistrează în
contul 01 „Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi din
bugetul de stat”, care se desfăşoară în conturi analitice pe capitol şi titluri ale
clasificaţiei bugetare, deschise pe seama unităţilor respective.
În acelaşi timp, Ministerul Sănătăţii transmite fiecărui ordonator de credite un
exemplar din dispoziţia bugetară, care reprezintă comunicarea finanţării bugetare pentru
luna respectivă.
Repartizarea creditelor se efectuează pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi
anume: capitole şi titluri.
Ordonatorii de credite angajează cheltuielile în limita creditelor bugetare deschise
pe subdiviziunile menţionate mai sus, precum şi pe celelalte subdiviziuni aprobate în
bugetul propriu şi anume: articole şi alineate.
În toate documentele de cheltuieli se vor înscrie, distinct, cu ocazia vizei de
control financiar preventiv, subdiviziunea clasificaţiei bugetare la care se încadrează
cheltuielile respective, precum şi disponibulul de credite bugetare la subdiviziunea
respectivă, la data angajării.
Plăţile se efectuează pe bază de ordin de plată tip trezoreria statului, având ca
temei documentele justificative aprobate şi vizate de persoanele în drept.
În cazul în care programele naţionale de sănătate şi celelalte acţiuni de sănătate se
derulează prin institute medicale sau unităţi sanitare desemnate de către Ministerul
Sănătăţii, sau în structura cărora funcţionează unităţile respective, finanţarea se asigură
din creditele bugetare aprobate în bugetul Ministerului Sănătăţii, la capitolul 58
„Sănătate”, titlul 38 „Transferuri”, art.40 alin.44 „Programe pentru sănătate”, art.40
alin.60 „Transferuri pentru acţiuni de sănătate”, art.40 alin.79 „Transferuri pentru
aparatură medicală de mare performanţă”. În acest scop, finanţarea se derulează astfel:
Ministerul Sănătăţii repartizează creditele bugetare pe seama direcţiilor de
sănătate publică, pe capitole şi titluri.
Pe baza cererilor de fonduri prezentate de către spitale sau celelalte unităţi prin
care se realizează programe naţională de sănătate sau acţiuni de sănătate, direcţiile de
sănătate publică virează, cu ordin de plată, alocaţiile bugetare din contul de cheltuieli al
bugetului de stat în contul 50.47 „Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială”
deschis pe seama spitalului prin care se derulează programul. Spitalele au obligaţia de a
utiliza fondurile primite numai pentru cheltuielile cuprinse în programele naţionale de
sănătate, precum şi pentru celelalte acţiuni, asigurând evidenţa distinctă a plăţilor de casă
şi a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare funcţionale şi
economice.
Ministerul Sănătăţii virează cu ordin de plată, institutelor medicale sau unităţilor
desemnate să coordoneze şi să finanţeze programe naţionale de sănătate, sumele în contul
50.47 pe baza cererilor fundamentate prezentate de către acestea.
Sumele primite de la bugetul de stat se regularizează cu acest buget la încheierea
exerciţiului financiar, la termenul stabilit prin norme metodologice ale Ministerului
Finanţelor, astfel:
 pe baza execuţiei de la finele anului, spitalele stabilesc diferenţa între sumele
primite şi plăţile de casă la acţiunile respective;
 spitalele virează cu ordin de plată disponibilul de alocaţii bugetare în contul
direcţiei de sănătate la care s-au primit sumele respective.
Deschideri de credite din bugetul de stat
Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare ca limite maxime pentru
cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, pe acţiuni: social-culturale (învăţământ, sănătate,
cultură şi artă, asistenţă socială), apărare naţională, ordine publică, organele puterii de
stat, acţiuni economice, precum şi alte acţiuni.
În cadrul fiecărui capitol, prin lege sunt prevăzute şi aprobate următoarele
categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli curente împărţite astfel:
- cheltuieli de personal;
- cheltuieli materiale;
- subvenţii şi transferuri;
b) cheltuieli de capital.
Creditele acordate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate
pentru finanţarea cheltuielilor altui exerciţiu bugetar.
Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuează pe baza
creditelor bugetare deschise de Ministerul Finanţelor, la cererea ordonatorilor principali
de credite.
Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se poate aproba de către ordonatorii de
credite şi se efectuează numai dacă a fost în prealabil avizată de conducătorul serviciului
financiar-contabil.
Pentru deschiderea de credite bugetare, ordonatorii principali de credite
procedează astfel:
Întocmesc o cerere de deschidere a creditelor bugetare pentru fiecare capitol de
cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli.
Creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru. Cererea se
prezintă până în ziua de 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o notă de
fundamentare Direcţiei Generale a Trezoreriei.
Direcţia Generală a Trezoreriei, după analiza şi verificarea cererii aprobă
deschiderea creditelor, după care procedează astfel:
- exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică
deschiderea creditelor solicitate de ordonatorii principali de credite;
- exemplarul 2 rămâne la Direcţia Generală a Trezorerie;
- exemplarul 3 se restituie ordonatorilor principali de credite, prin care se
confirmă deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.
Odată cu cererile pentru deschiderile de credite, ordonatorii principali de credite
prezintă Ministerului Finanţelor o notă justificativă precum şi Dispoziţiile bugetare
pentru repartizarea creditelor pentru următoarele tipuri de cheltuieli:
- cheltuieli proprii;
- cheltuieli ale ordonatorilor secundari din subordine;
- cheltuielile instituţiilor publice direct subordonate ai căror conducători
îndeplinesc atributele ordonatorilor terţiari de credite.
În acest scop, ordonatorii principali de credite întocmesc Dispoziţia bugetară
pentru repartizarea creditelor, atât pentru cheltuieli proprii, cât şi pentru cheltuielile
instituţiilor din subordine.
După primirea şi verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei
înregistrează în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara bilanţului
creditele repartizate de către ordonatorii principali de credite, pe seama instituţiilor din
subordine aflate în judeţe şi în municipiul Bucureşti.
După înregistrarea în contabilitatea proprie, aceasta expediază la Direcţia de
Trezorerie Judeţeană şi a municipiului Bucureşti, exemplarul numărul 2 din Dispoziţia
bugetară pentru repartizarea creditelor, prin care se comunică repartizarea creditelor
bugetare pe seama instituţiilor din subordinea ministerului.
Documentele se transmit cu un borderou în dublu exemplar, din care exemplarul
numărul 2 se restituie Trezoreriei Centrale pentru confirmarea primirii documentelor.
La primirea Dispoziţiilor bugetare, Direcţia de Trezorerie Judeţeană a
municipiului Bucureşti verifică existenţa acestor documente cu cele înscrise în borderou.
În cazul în care se constată nereguli între documente şi borderou se va sesiza Trezoreria
Centrală pentru clarificarea situaţiei.
Direcţia Judeţeană de Trezorerie procedează astfel:
- grupează dispoziţiile bugetare pe localităţile în care îşi au sediul instituţiile
respective: judeţ, municipiu, oraş, comune din raza percepţiilor-trezorerii;
- întocmeşte un borderou în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente
fiecărei localităţi din judeţ;
- expediază trezoreriilor municipale, orăşeneşti şi percepţiilor-trezorerii,
dispoziţiile bugetare împreună cu borderoul pentru instituţiile care au deschise la acestea
conturi;
- pentru instituţiile publice care au conturi deschise la Direcţiile Judeţene de
Trezorerie, se reţin dispoziţiile bugetare.
Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţiile-trezorerii verifică dacă datele din
dispoziţiile bugetare corespund cu datele din borderou după care exemplarul numărul 2 se
restituie Direcţiei Judeţene a Trezoreriei, pentru confirmarea primirii dispoziţiilor
bugetare, iar borderoul se păstrează împreună cu exemplarul numărul 1.
Când se repartizează de către ministere creditele bugetare ordonatorilor secundari
de credite, trezoreriile au obligaţia ca în termen de 2 zile să prezinte dispoziţiile bugetare
pentru repartizarea creditelor la instituţiile din subordine.
Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea trezoreriei la toate nivelurile
pe baza cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare, în contul din afara
bilanvelurile pe baza cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare, în
contul din afara bilanţului 01 - “Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de
credite finanţaţi de la bugetul de stat”.
În cazul în care în cursul execuţiei apar situaţii în care creditele deschise trebuie
retrase în parte sau în totalitate, această operaţiune se efectuează din iniţiativa
ordonatorilor principali de credite, a celor secundari, sau terţiari, după caz.
În aceste situaţii, ordonatorii principali întocmesc Dispoziţia bugetară pentru
retragerea creditelor deschise, pe care o prezintă Trezoreriei Centrale.
După ce a fost transmisă Dispoziţia bugetară pentru retragerea creditelor deschise,
prin fluxul arătat mai sus, trezoreria la care instituţia are cont deschis verifică existenţa
disponibilităţilor de credite şi se înregistrează reducerea creditelor deschise cu suma
înscrisă în document.
În vederea stabilirii sumei care urmează a fi retrasă din creditele deschise,
ordonatorul principal de credite va comunica din timp unităţilor din subordine suma care
se blochează din creditele deschise până la transmiterea Dispoziţiei bugetare de retragere.
3.2.2. FINANŢAREA DIN BUGETELE LOCALE

Potrivit dispoziţiilor legale, fiecare comună, oraş, municipiu, judaţ şi municipiul
Bucureşti, întocmesc bugete proprii în condiţii de autonomie.
Administraţia bugetelor locale se asigură de către Consiliile locale. Funcţie de
ordonator principal de credite în cazul bugetelor locale este îndeplinită de către primari
sau, după caz, de preşedintele Consiliului judeţean.
Cheltuielile din bugetul local se efectuează în limitele prevederilor legale, cu
repartizarea acestor cheltuieli pe trimestre. Sursele de acoperire a cheltuielilor sunt
venituri proprii sau transferurile din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului local
respectiv.
Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se efectuează prin Trezorerie, numai după
deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.
Ordonatorii principali de credite trebuie să stabilească lunar cheltuielile ce
urmează a se efectua din bugetul propriu. Pentru aceasta trebuie să ţină cont de
cheltuielile aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli, venituri proprii şi
transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acoperă plăţile respective.
Ordonatorii principali de credite determină volumul creditelor bugetare în limita
cărora urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie, atât pentru activitatea proprie, cât şi
pentru instituţiile publice din subordine.
Pentru a stabili necesarul creditelor care urmează a se deschide pentru luna
respectivă, fiecare ordonator principal întocmeşte o Comunicare de deschidere a
creditelor.
Acest document se întocmeşte în două exemplare, la nivelul fiecărui capitol de
cheltuieli aprobat în bugetul local şi se prezintă până în ziua de 20 din fiecare lună, pentru
creditele aferente lunii viitoare.
Documentele se prezintă compartimentului de coordonare a bugetului local din
cadrul trezoreriei, care verifică şi analizează:
- încadrarea creditelor bugetare deschise în prevederile bugetelor locale, cu
repartizarea pe trimestre. Se verifică şi dacă aceste credite au acoperire din venituri
proprii şi subvenţiile ce urmează a fi alocate de la bugetul de stat în completarea
veniturilor proprii pentru luna respectivă;
- creditele bugetare deschise se încadrează în prevederile aprobate prin bugetul
local.
După analiză şi verificare, aceste credite se înregistrează în conturi din afara
bilanţului 02 - “Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi din
bugetul local”.
Din creditele bugetare deschise, ordonatorii principali repartizează creditele
bugetare instituţiilor publice subordonate ai căror conducători îndeplinesc atributele de
ordonatori secundari sau terţiari de credite.
FLUX INFORMAŢIONAL PRIVIND FINANŢAREA DIN BUGETELE
LOCALE
(1) Solicitare de fonduri (2) Compartiment de specialitate

OPC în gestiunea bugetului local
Comunicare de deschidere (3) CONT BUGET
T
de credite …………………………………...... LOCAL R
 (5)
Trezorerie (4) E
Z
CONT ORDONATOR O
PRINCIPAL
(6) (9)
R
Informare asupra desch. Crdt. bugetar E
(7) R
Dispoziţii bugetare de repartizare
CONT ORDONATOR I
TERŢIAR
E
(8) (10)
OTC Informare
(11)
1) Manifestarea iniţiativei OPC în finanţarea din bugetele

locale;
2) Întocmirea documentaţiei necesare finanţării din bugetul
local;
3) Adresarea acestei documentaţii către compartimentul de
specialitate din cadrul unităţii administrativ-teritoriale;
4) Analiza documentelor şi întocmirea documentaţiei de virare
a mijloacelor băneşti din contul bugetului local deschis la
Trezorerie în contul OPC;
5) Reflectarea în evidenţa Trezoreriei a trecerii sumelor de bani
din contul begetului local în contul OPC;
6) Alimentarea contului de disponobil al OPC deschis la
Trezorerie;
7) Informarea de către Trezorerie a OPC cu privire la
alimentarea contului de disponibil;
8) Dispoziţii date de OPC către Trezorerie privind alimentarea
conturilor de disponibil ale ordonatorilor subordonaţi;
9) Înregistrarea la primărie a trecerii sumelor de bani din contul
OPC în contul ordonatorilor subordonaţi;
10) Alimentarea conturilor de disponibil de la Trezorerie privind
OTC;
11) Informarea OTC de către Trezorerie privind alimentarea
conturilor de disponibil.
3.2.3. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE

BUGETARE DESCHISE ŞI REPARTIZATE
Ordonatorii de credite pot dispune plăţi din creditele bugetare sau repartizate
astfel:
 în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu
de venituri şi cheltuieli, cheltuieli materiale şi prestări de servicii;
 în conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.
Plăţile din creditele bugetare deschise se efectuează din iniţiative ordonatorilor de
credite care poartă răspunderea asupra utilizării mijloacelor bugetare.
Plăţile pot fi dispuse:

 în numerar, prin casieria instituţiilor;
 prin decontarea din cont, în favoarea agenţilor economici care au livrat
mărfuri, alimente, materiale, combustibil, au prestat servicii sau executat lucrări.
În vederea efectuării plăţilor prin Trezorerie se folosesc următoarele forme:
 cecul pentru eliberarea numerarului;

 ordinul e plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din
conturile sale în favoarea agenţilor economici, bugetului de stat, bugetelor
locale;
 factura cu dispoziţie de încasare întocmită de furnizori pentru o instituţie
publică, ca urmare a livrării mărfurilor, combustibilului, energiei electrice,
prestări de servicii şi executări de lucrări.
Instituţiile publice pot beneficia de garanţia trezoreriei în favoarea unităţilor
furnizoare care dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor.
Plăţile se dispun pe destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi
repartizate, prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei
bugetare.
Documentele de plăţi prin trezorerie se întocmesc şi se înregistrează în conturile
deschise ale instituţiilor publice pe capitole de cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de
cheltuieli aprobate. La documentele de plăţi, ordonatorii de credite au obligaţia de a
prezenta şi documente cu privire la necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse.
Organele de trezorerie execută controlul financiar preventiv asupra efectuării
plăţilor de către ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate, urmărind:
Încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate pe capitole
şi categorii de cheltuieli. În acest scop, se stabileşte disponibilul de credite la fiecare
document de plată, pe baza contului Credite deschise din bugetul de stat, din care se scad
plăţile înregistrate în contul Cheltuieli din bugetul de stat, rezultatul fiind comparat cu
documentele de plăţi prezentate. Dacă unele bugete nu au acoperire în disponibilul de
credite bugetare deschise sau repartizate, documentele respective se restituie
ordonatorului de credite. Respectarea utilizării creditelor bugetare prin plăţi potrivit
destinaţiei clasificaţiei bugetare. În acest scop, se examinează natura şi conţinutul
subdiviziunilor clasificaţiei bugetare de la care se suportă plăţile respective.
Respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează reefectuarea cheltuielilor.
FLUX INFORMAŢIONAL GENERAT DE FINANŢARE
Deschideri de credite
Trezorerie centrală Înreg. în contab.
Cer. aprobată (ex 1)

Confirm MF Înreg în contab
desch. cred. Cer aprobată (ex 2)
Cer aprobată (ex 3)
OPC
(MF)
Dispoz bug de repartizare
Trez centrală Înreg în contab
Alim. Bug OPC DA Unit subordon are ct NU

la ac unit a trez
OSC Unit terit

OTC a Trez
Alim OTC OSC

ct OSC (OTC)
Alim Alim OTC
ct OTC ct OSC
Alim
ct OTC
Alimentarea conturilor
OPC Înreg în contab

Adresă de solicitare
de fonduri
Informarea DGFS CFS Dispoz de

De alim ct. repartiz (plată)
Dispoz de plată
Trezorerie
Alim ct OTC
OPC
Alim ct
OTC
Pentru determinarea disponibilului de credite bugetare, considerăm că la

ordonatorul de credite „ Spitalul de Adulţi Bârlad” sunt evidenţiate următoarele elemente:
a) credite deschise în cursul anului = 200 000 000 lei

b) retrageri de credite în timpul anului = 40 000 000 lei
c) plăţi de casă din contul de finanţare bugetară = 156 000 000 lei
d) restituiri de sume în cont = 10 000 000 lei
e) plăţi nete de casă efectuate în anul curent (c-d) = 146 000 000 lei
Dcb = Scb – (P-R)
Dcb-disponibilul de credite bugetare

Scb-soldul contului 940 „ Credite bugetare aprobate”la finele
anului, care se determină ca diferenţă dintre creditele deschise şi
cele retrase;
P- plăţi de casă efectuate din contul deschis la bancă;
R- restituiri de sume în contul de finanţare bugetară
Dcb = 160 000 000-146 000 000 = 14 000 000 lei

În categoria plăţilor efectuate din bugetul de stat se includ: salarizarea personalului,
medicamentele şi materialele sanitare pentru programele de sănatate.
Plăţile se pot face numai după deschiderea creditelor de către ordonatorul
secundar de credite, ”Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Vaslui”, printr-un ordin de
plată care ajunge la ordonatorul terţiar de credite, Spitalul de Adulţi Bârald, prin
Trezoreria Municipiului Bârlad, unde are deschise conturile, de o persoană desemnată
(casier) care o ridică de la Trezorerie şi o aduce spre înştiinţare contabilului şef. Din acest
moment contabilul şef poate efectua plăţi în limita creditelor deschise din conturile
respective prin respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
1. Contul pentru evidenţa plăţilor din bugetul de stat este 192 “Disponobil
din fonduri bugetare »
În debitul acestui cont se evidenţiază sumele reprezentând finanţările
primite,în baza filei de buget aprobate, prin bugetul de venituri si cheltuieli, în
corespondenţă cu contul 592 « Venituri din alocaţii bugetare «
În credit – se creditează prin debitarea următoarelor conturi:
a) Contul 231 – Creditori cu plata ratelor, popririlor,
chiriilor, cotizaţiilor sindicale;
b) Contul 119.01 - Alte fonduri cu plata garanţiilor oprite
gestionarilor;
c) Contul 233 - Decontări privind asigurările sociale la
finele lunii cu soldul contribuţiei de asigurări sociale rămas nefolosit după efectuarea
plăţilor de ajutoare, suma contribuţiei pentru plata pensiei suplimentare reţinută de la
personalul unităţii, virate în contul bugetului asigurărilor sociale, precum şi cu suma
contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate, virată în contul Trezoreriei Municipiului
Bârlad;
d) Contul 235 - Ajutor şomaj - la finele lunii cu soldul
contribuţiei la ajutorul de şomaj, virată la “Direcţia de Protecţie a Muncii şi Ocrotirii
Sociale Bârld”;
e) Contul 232 - Decontări cu bugetul statului la finele
lunii cu plata impozitului aferent fondului de salarii, virat la “Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Vaslui”;
f) Contul 013.02 - Casa-salarii cu achitarea chenzinei a II-
a pe luna februarie (exemple în nota contabilă nr.1).
Soldul – nu prezintă sold la sfârşitul anului
Subcapitolele sunt:
Spitale 03 - 01 Spitalul de Adulţi Bârlad ;
NOTĂ DE CONTABILITATE NR. 1
Nr. Explicaţii Înregistrat în Simbol cont Suma

crt. fişa
Debit Credit Debitor Creditor
1. Plăţi Trezorerie Municipiu 192 1.519.411.420
2. Plăţi, rate, chirii 231 17.868.477
3. Plăţi garanţii 119.01 960.000
4. Plată CAS şi asigurări sociale 233 410.806.661
5. Plată şomaj 235 72.480.100
6. Plată impozit 232 156.211.293
7. Plată CEC 13 861.084889
TOTAL 1.519.411.420
Emitent, Verificat,
.................... ..........................
(şef contabil)
Nr. Explicaţii Înregistrat în fişa Simbol cont Suma

crt. Debit Credit Debitoare Creditoare
1. Virat în cont salarii n 98 192 230 459.800
necuvenite
TOTAL 459.800

crt. Debit Credit Debitoare Creditoar
e
1. Închidere buget de 492 14.715.128.688
stat
2. Închidere plăţi 192 14.125.560.789
3. Diferenţa dintre 592 589.567.899
cheltuieli şi plăţi
TOTAL 14.715.128.688

e
1. Plăţi medicamente 234 192 102.354.805
prin T.M.
TOTAL 102.354.805
2. Din bugetul fondului de asigurări de sănătate
În categoria plăţilor efectuate din bugetul fondului de asigurări de sănătate se includ:

salarizarea personalului, medicamentele şi materialele sanitare , cheltuieli materiale.
Plăţile se pot face numai după aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli de
către ordonatorul secundar de credite, ”Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului
Vaslui”,printr-un ordin de plată emis de CAS care ajunge la ordonatorul terţiar de
credite, Spitalul de Adulţi Bârlad, prin Trezoreria Municipiului Vaslui, unde are deschise
conturile, de o persoană desemnată (casier) care o ridică de la Trezorerie şi o aduce spre
înştiinţare contabilului şef. Din acest moment contabilul şef poate efectua plăţi în limita
creditelor deschise din conturile respective prin respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
3. Contul pentru evidenţa plăţilor din bugetul de stat este 127“Disponobil din
activitatea sanitară »
În debitul acestui cont se evidenţiază sumele reprezentând finanţările
primite, în baza filei de buget aprobate, prin bugetul de venituri si cheltuieli, în
corespondenţă cu contul 527 » Venituri din activitatea sanitară »
În credit – se creditează prin debitarea următoarelor conturi:
g) Contul 231 – Creditori cu plata ratelor, popririlor,
chiriilor, cotizaţiilor sindicale;
h) Contul 119.01 - Alte fonduri cu plata garanţiilor oprite
gestionarilor;
i) Contul 233 - Decontări privind asigurările sociale la
finele lunii cu soldul contribuţiei de asigurări sociale rămas nefolosit după efectuarea
plăţilor de ajutoare, suma contribuţiei pentru plata pensiei suplimentare reţinută de la
personalul unităţii, virate în contul bugetului asigurărilor sociale, precum şi cu suma
contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate, virată în contul Trezoreriei Municipiului
Bârlad;
j) Contul 235 - Ajutor şomaj - la finele lunii cu soldul
contribuţiei la ajutorul de şomaj, virată la “Direcţia de Protecţie a Muncii şi Ocrotirii
Sociale Bârlad”;
k) Contul 232 - Decontări cu bugetul statului la finele
lunii cu plata impozitului aferent fondului de salarii, virat la “Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Vaslui”;
l) Contul 013.02 - Casa-salarii cu achitarea chenzinei a II-
a pe luna februarie (exemple în nota contabilă nr.1).
Soldul – nu prezintă sold la sfârşitul anului
Subcapitolele sunt:
Spitale 03 - 01 Spitalul de Adulţi Bârlad
Nr. Explicaţii Înregistrat în Simbol cont Suma

crt. fişa
Debit Credit Debitor Creditor
1. Plăţi Trezorerie Municipiu 127 1.519.411.420
2. Plăţi, rate, chirii 231 17.868.477
3. Plăţi garanţii 119.01 960.000
4. Plată CAS şi asigurări sociale 233 410.806.661
5. Plată şomaj 235 72.480.100
6. Plată impozit 232 156.211.293
7. Plată CEC 13 861.084889
TOTAL 1.519.411.420
Emitent, Verificat,
.................... ..........................
(şef contabil)

crt. Debit Credit Debitoare Creditoare
1. Virat în cont salarii n 98 127 230 459.800
necuvenite
TOTAL 459.800

e
1. Închidere buget de 427 14.715.128.688
stat
2. Închidere plăţi 127 14.125.560.789
3. Diferenţa dintre 527 589.567.899
cheltuieli şi plăţi
TOTAL 14.715.128.688

e
1. Plăţi medicamente 234 127 102.354.805
prin T.M.
TOTAL 102.354.805
3.3. PARTICULARITĂŢI ÎN FINANŢAREA SPITALULUI DE ADULŢI
BÂRLAD
Instituţiile sanitare sunt finanţate, în parte, de bugetul statului. Aceasta se

realizează pe baza bugetelor de venituri şi de cheltuieli întocmite de ele şi aprobate de
organele ierarhic superioare, în limitele indicatorilor financiari aprobaţi prin bugetul de
stat.
Bugetul de venituri şi cheltuieli constituie instrumentul cu ajutorul căruie se
stabileşte volumul creditelor bugetare. El reflectă în mod detaliat toate veniturile şi toate
cheltuielile instituţiei medico-sanitare (cu personalitate juridică), grupate pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
În unităţile sanitare, veniturile se realizează din taxe de spitalizare, consultaţii,
operaţii, analize, proteze, etc. (încasate de la bolnavii cu regim de plată), sume provenite
din imputaţii şi despăgubiri, venitul creşelor, sume provenite din valorificarea unor
bunuri ale statului, medicamente produse în laboratorul propriu, lucrări de cercetare
ştiinţifică, alte venituri - conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Cheltuielile cu ocrotire a sănătăţii cuprind cheltuielile pentru retribuire a muncii,
pentru medicamente şi hrană, pentru întreţinerea curentă şi reparaţii şi sunt calculate în
funcţie de anumiţi indicatori: numărul populaţiei, număr de paturi, număr de bolnavi
internaţi, număr de zile de spitalizare, durata medie de utilizare a unui pat pe om, etc.
Finanţarea instituţiei se realizează prin credite bugetare primite de la bugetul de
stat şi bugetul local şi din venituri proprii.
Finanţarea spitalului se realizează prin:
 credite bugetare primite de la bugetul de stat şi bugetul local;
 finanţare din 2% (unităţile economice participă la bugetul de stat cu o cotă de 2% din
fondurile de salarii brute - fondul de sănătate);
 venituri proprii din:
 ÎNCHIRIERI DE SPAŢII;
 prestaţii medicale;
 eliberări documente medicale;
 valorificare deşeuri;
 contribuţia părinţilor pentru creşă.
 programe cu finanţare externa;
 sponsorizări în lei şi materiale.
Veniturile rămân în totalitate la dispoziţia instituţiei, se varsă la buget doar sumele
ce privesc anul/anii precedenţi.
Prin noua lege a asigurărilor sociale de sănătate, finanţarea totală a sistemului
sanitar se face din:
- fondurile de asigurare;
- bugetul de stat;
- plăţile pacienţilor.
Bugetul de stat va finanţa în principal investiţiile în spitale (construcţii,
echipamente sofisticate) şi unele îngrijiri de reabilitare; fondurile asigurărilor de sănătate
vor finanţa diferite tipuri de îngrijiri (primară, ambulatorie, spitalicească, de urgenţă,
stomatologică, reabilitare, lista produselor farmaceutice).
Fondurile asigurărilor de sănătate se colectează la nivel local de Casa Judeţeană
de Asigurări. Cea mai mare parte a acelor fonduri (93%) va rămâne în judeţ pentru
finanţarea furnizorilor de servicii medicale, în timp ce 7% vor fi transferate la nivel
naţional (Casa Judeţeană de Asigurări); acestea vor constitui fondul de redistribuire care
va fi alocat mai târziu de autorităţile naţionale către judeţe cu dezechilibre între nevoi şi
resurse.
Conform legii, aproape toată populaţia şi patronatul contribuie la finanţarea
fondului de asigurare, proporţional cu veniturile lor. Rata contribuţiei este fixată la 7%
din venitul brut pentru persoanele fizice şi 7% din fondul de salarii pentru angajatori.
Prin Legea nr. 146/1998, modificată de OUG nr.68 din 30 august 2001 privind
organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor, spitalele publice şi private funcţionează
pe principiul autonomiei financiare, elaborează şi execută buget propriu de venituri şi
cheltuieli.
Finanţarea se asigură din veniturile realizate în raport cu serviciile medicale
furnizate pe baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate, de al bugetul
de stat, bugetele locale, din asocieri investiţionale în profil medical sau medico-social, din
donaţii şi sponsorizări, precum şi din veniturile obţinute de la persoanele fizice şi juridice,
în condiţiile legii.
De la bugetul de stat se asigură finanţarea unor programe naţionale de sănătate,
realizarea de construcţii noi, efectuarea unor reparaţii capitale, precum şi dotarea cu
echipamente medicale de înaltă performanţă.
Serviciile medicale furnizate de spital se stabilesc prin contractele care se încheie
între spital şi Casa de Asigurări de Sănătate sau alţi contractanţi.
Personalul încadrat în unităţile sanitare va fi plătit după cum urmează:
- valoarea corespunzătoare salariului minim pe economie, din bugetul de stat;
- la salariul minim se adaugă veniturile realizate din contractele încheiate cu
Casa Asigurărilor de Sănătate.
Pentru mobilizarea întregii activităţi a spitalului au fost mobilizate surse

financiare de următoarea provenienţă:
- lei -
Surse de finantare Sume % faţă de 2001
Alocatii din bugetul de stat 22 564.000.000 214
Alocatii din bugetul local 2.321.000.481 236
Surse speciale 1.172.400.256 164
Venituri proprii 252.132.310 564 Alocatii din bugetul de
Structura surselor de finantare stat
Program OMS (combat. TBC) 23.691.269 -
Sponsorizari 57.500.000 - Alocatii din bugetul
TOTAL 26 390 724 316 314 local
Surse speciale
Venituri proprii
Program OMS
(combat. TBC)
Sponsorizari
Se observă că ponderea cea mai mare în cadrul surselor de finanţare au avut-o

alocaţiile din bugetul de stat, urmate de alocaţiile din bugetul local.
În ceea ce priveşte comparaţia cu anul precedent, se observă o creştere a mărimii
tuturor surselor de finanţare, ca urmare a necesităţilor sporite de credite bugetare.
CAP. IV - ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA EVIDENŢEI
PRIVIND GESTIUNEA FINANCIARĂ A
În fiecare unitate sanitară, ordonatorul de credite este directorul unităţii.

Activitatea financiar-contabilă respectiv directorul economic şi de aprovizionare este
organizată de către contabilul şef (financiar contabil sau şef serviciu financiar contabil).
Contabilitatea este organizată în partidă simplă, evidenţa este ţinută cu tehnice
moderne de calcul, iar în ceea ce priveşte evidenţa conturilor acestea se ţin sintetic şi
analitic de gradul I, II şi III.
Balanţa sintetică şi analitică se întocmeşte lunar având la bază situaţiile din fişele
sintetice şi analitice.
Plăţile nete de casă şi cheltuielile efective sunt defalcate pe articole bugetare
(naturi de cheltuieli).
Contul de execuţie se întocmeşte lunar, cumulat.
Anual sau ori de cîte ori este nevoie se organizează inventarierea patrimoniului
spitalului (mijloace fixe, inventar moale, protecţie, uz gospodăresc, instrumentar).
Rezultatele inventarierii se înregistrează în contabilitate. Contabilitatea materialelor are la
bază înregistrarea mărfurilor intrate pe bază de factură şi recepţie şi a mărfurilor ieşite
care au la bază bonuri de consum, condici prescripţii medicale, lista zilnică de alimente.
Lunar sau ori de câte ori este nevoie se face punctajul stocului cantitativ existent în
magazie (fişă de magazie) cu situaţia înregistrată în contabilitate.
Persoana care prezintă viză de control financiar preventiv în unitate răspunde de
legalitatea, necesitatea şi oportunitatea actelor pe care le semnează.
4.1. FORMELE EVIDENŢEI ECONOMICE
4.1.1. EVIDENŢA TEHNICO-OPERATIVA
Furnizează informaţiile primare ce stau la baza înregistrării în contabilitate şi

statistică a unităţilor . Este o formă a evidenţei economice, prin care se înregistrează, se
urmăresc şi se controlează fenomenele economice în momentul şi la locul producerii lor.
Evidenţa operativă foloseşte pentru consemnarea fenomenelor economice documente
care sunt acte scrise specifice cum sunt:
 condica de prezenţă;
 bonul de consum al materialelor;
Evidenţa tehnico-operativă culege şi generalizează felurite informaţii cum sunt:
 aprovizionarea cu materiale pe grupe de materiale şi furnizori;
 consumaţiile cantitative pe locuri de consum, care se constituie pe baza unor
calcule ulterioare în contabilitate şi statistică.
4.1.2. STATISTICA
Este o formă a evidenţei economice prin care se studiază latura cantitativă a

fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social-economice în condiţiile
concrete de loc şi de timp, în expresia lor numerică. Este o formă deosebit de importantă
a evidenţei pentru fenomenelor vieţii sociale, culturale şi politice ale societăţii. Statistica
înregistrează şi prelucrează fenomenele social-economice de masă. Datele necesare pot fi
proprii evidenţei statistice şi sunt culese din documentele primare prin procedee ca:
observarea, anchetarea de opinii, etc., după care datele se prelucrează sub formă de indici
şi indicatori statistici, sau sub formă grafică: tabele, diagrame, etc.. Contabilitatea
interferează cu statistica social-economică în special, în toate unităţile patrimoniale dat
fiind domeniul lor de întrepătrundere şi interdependenţă reciprocă.
Contabilitatea este acea formă a evidenţei economice care reflectă acele aspecte
ale procesului producţiei sociale ce pot fi exprimate valoric (în bani). Contabilitatea în
forma ei primară se organizează în întreprinderi instituţii ale administraţiei publice,
organizaţii economice etc.
Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa lor, asigură controlul
asupra modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele în procesele economice. Fiind
una din formele sistemului unitar al evidenţei, contabilitatea poate oglindi întregul proces
al producţiei sociale în toate aspectele sale. O particularitate a contabilităţii este că, ea, se
ţine în etalon bănesc, dar utilizează şi etaloane naturale. Deci în obiectul ei se circumscrie
numai ceea ce poate fi exprimat în bani. Contabilitatea trebuie privită sub două aspecte, şi
anume unul primar, prin care se reflectă în expresie bănească mişcările de valori în
unitatea de învăţământ şi unul centralizator prin care se exprimă sintetic existenţele,
mişcările, transformările mijloacelor economice şi a surselor de constituire a acestora.
Totodată, contabilitatea centralizatoare angajează sintetic şi rezultatele finale
raportate la o perioadă de gestiune dată (luna, semestrul, an de gestiune).
Contabilitate foloseşte procedee şi mijloace de lucru precum şi norme
metodologice şi reguli precise stabilite de Ministerul Finanţelor. Cele trei forme ale
evidenţei economice constituie un tot unitar, o sursă importantă de informare asupra
activităţii ce se desfăşoară în conformitate cu direcţiile stabilite. Evidenţei economice îi
revin sarcinile:
 să înregistreze activitatea desfăşurată, dând posibilitatea comparării activităţii
curente ce se desfăşoară cu perioada de gestiune anterioară;
 să asigure cunoaşterea situaţiei economice aflate în proprietatea unităţii ;
 să permită stabilirea rezultatelor executării bugetelor;
 să urmărească felul în care se respectă legislaţia economică şi alte norme de
drept.
4.2.ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITǍŢII ÎN INSTITUŢIILE
PUBLICE
Potrivit reglementărilor legale, toate unităţile lucrative, indiferent de forma

juridică de organizare, care gestionează valori materiale şi băneşti sunt obligate să
organizeze şi să desfăşoare întreaga activitate prin conturi, adică să ţină contabilitatea
proprie.
Înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document
cu document, sau a unui document centralizator în care se înscriu mai multe documente
justificative, al căror conţinut se referă la aceleaşi operaţiuni economice şi care privesc
aceeaşi perioadă. Înregistrările în contabilitate se pot face pe bază de note contabile, de
regulă în cazul acelor operaţiuni economice pentru care nu se întocmesc documente
justificative. Conform prevederilor legale, unităţile patrimoniale, au obligaţia să asigure,
în condiţiile legii:
 întocmirea documentelor justificative pentru orice operaţiune care afectează
patrimoniul unităţii;
 înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale;
 inventarierea patrimoniului unităţii;
 întocmirea bilanţului contabil;
 controlul asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate;
 furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia
patrimoniului şi rezultatele obţinute de unitate;
Potrivit legii, documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în
contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat, aprobat ori
înregistrat în contabilitate, după caz. Înregistrarea operaţiunilor patrimoniale în
contabilitate se face cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative,
după data de întocmire sau de intrare în unitate şi sistematic, în conturi sintetice şi
analitice, cu ajutorul registrului-jurnal şi al cărţii mari, potrivit planurilor de conturi şi
normelor emise în condiţiile prevederilor art. 4 din lege. Inventarierea trebuie să cuprindă
toate elementele de activ şi de pasiv din patrimoniul unităţii care se înscriu în registrul
inventar. Sunt supuse, de asemenea, inventarierii, bunurile aflate temporar în păstrare,
custodie sau pentru alte scopuri în unitatea patrimonială, aparţinând altor persoane fizice
sau juridice.
Registrul - jurnal, registrul – inventar şi cartea mare împreună cu documentele
justificative, precum şi bilanţul contabil, întocmite potrivit normelor stabilite, constituie
documente oficiale pentru exercitarea controlului asupra operaţiunilor patrimoniale
efectuate şi pot fi admise ca probă în justiţie. Controlul asupra operaţiunilor patrimoniale
înregistrate în contabilitate se efectuează de către persoanele care conduc contabilitatea,
care efectuează controlul financiar preventiv şi controlul financiar de gestiune , auditori
financiari sau alte persoane împuternicite de unitatea patrimonială, după caz. De
asemenea, controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se
efectuează de către organele de control financiar şi fiscal ale statului şi alte organe cu
atribuţii de control.
Informaţiile necesare stabilirii patrimoniului naţional, execuţiei bugetului de stat,
precum şi întocmirii balanţelor financiare (balanţa financiară generală a economiei;
balanţa de plăţi externe; balanţa de venituri şi cheltuieli băneşti ale populaţiei şi masei
monetare; balanţa creanţelor şi angajamentelor externe pe ţări; balanţa formării
capitalurilor pe economie; balanţa financiară a resurselor şi cheltuielilor de investiţii ) şi a
bilanţului pe ansamblul economiei naţionale, precum şi pentru Sistemul Conturilor
Naţionale sunt furnizate de către unităţile patrimoniale prin bilanţul contabil şi dările de
seamă statistice, în condiţiile legii. Documentele contabile oficiale, respectiv bilanţul
contabil, cartea mare registrul –jurnal şi registrul inventar, potrivit legii se ţin în limba
română şi în moneda naţională.
În temeiul prevederilor art. 4 din lege, Ministerul Finanţelor emite: planul de
conturi general şi normele metodologice privind utilizarea acestuia; modelele registrelor
contabile, formularele comune privind activitatea financiară şi contabilă precum şi
normele metodologice privind utilizarea acestora; modelele bilanţurilor contabile şi
normele metodologice privind întocmirea acestora;
Planul de conturi general, precum şi normele de utilizare a acestuia sunt destinate
tuturor unităţilor patrimoniale care desfăşoară activităţi economice şi conţin conturile
necesare înregistrării în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale, conţinutul şi funcţia
fiecărui cont, precum şi monografia contabilă a principalelor operaţiuni. Planul de conturi
general conţine nouă clase de conturi simbolizate cu o cifră, grupe de conturi simbolizate
cu două cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de
gradul II simbolizate cu patru cifre. Conturile din clasele 1- 7 sunt obligatorii, iar cele din
clasele 8 şi 9, precum şi dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice vor fi adaptate şi
completate de fiecare unitate patrimonială în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile
proprii.
Modelele registrelor contabile şi ale formularelor comune privind activitatea
financiară şi contabilă se utilizează de către toate unităţile patrimoniale; modelele
bilanţurilor contabile se stabilesc de Ministerul Finanţelor. Normele metodologice privind
utilizarea acestora cuprind:
 reguli privind întocmirea bilanţurilor contabile;
 corelaţiile ce trebuiesc asigurate între indicatorii prevăzuţi în conţinutul
acestora;
 verificarea şi depunerea acestora la organele în drept;
 modul de centralizare a bilanţurilor contabile pe ramuri de activitate, în profil
teritorial şi departamental, precum şi pe ansamblul economiei naţionale.
În cazul utilizării echipamentelor informatice pentru întocmirea documentelor
justificative şi pentru prelucrarea şi înregistrarea datelor în contabilitate, registrele
contabile şi formularele privind activitatea financiară şi contabilă pot fi adaptate în
funcţie de necesităţile proprii de utilizare, în condiţiile respectării conţinutului de
informaţii al modelelor prevăzute în nomenclatorul menţionat la alineatul precedent.
În afară de formularele prevăzute în acest nomenclator, unităţile patrimoniale pot
folosi în activitatea financiar – contabilă şi formulare specifice elaborate de ministere,
departamente, unităţi de grup, asociaţii profesionale sau de unitatea patrimonială, în
funcţie de necesităţi.
Metodele de evaluare adoptate de unitatea patrimonială trebuie să fie aceleaşi în
tot cursul exerciţiului financiar, precum şi de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri
justificate şi în condiţiile prevăzute de lege, unitatea patrimonială poate schimba
metodele de evaluare, făcând în acest sens menţiuni la anexa la bilanţ, prezentând
influenţele asupra situaţiei patrimoniale şi financiare, precum şi asupra rezultatului
exerciţiului financiar.
Documentul oficial de gestiune al unităţii patrimoniale îl constituie bilanţul
contabil, care trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei
financiare şi a rezultatelor obţinute.
Pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor
obţinute trebuie respectate, cu bună credinţă, regulile privind evaluarea patrimoniului şi
celelalte norme şi principii contabile, cum sunt:
 principiul prudenţei, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor

de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a
cheltuielilor, ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile
generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului financiar curent sau anterior;
 principiul permanenţei metodelor, care conduce la continuitate aplicării
normelor şi regulilor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi
prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor asigurând
comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile;
 principiul continuităţii activităţii, potrivit căruia se presupune că unitatea
patrimonială îşi continuă în mod normal funcţionarea într–un viitor previzibil,
fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii;
 principiul independenţei exerciţiului financiar, care presupune delimitarea în
timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe
măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului financiar la
care se referă;
 principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu financiar
care trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar
precedent;
 principiul necompensării, potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv
trebuiesc evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă
compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului , precum şi
între veniturile şi cheltuielile din contul de rezultate
4.2.1. ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI DE CONTABILITATE

Contabilitatea de gestiune se organizează de către unitatea patrimonială, ţinându–
se cont de următoarele:
 calcularea costurilor;
 stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor, lucrărilor şi serviciilor
executate;
 întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi, urmărirea
şi controlul executării acestora în scopul cunoaşterii rezultatelor şi furnizării
datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea unităţii
patrimoniale şi altele.
Contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie
trebuie să aibă studii economice superioare. Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea
contabilităţii revine ordonatorului de credite care are obligaţia gestionării patrimoniului.
În acest scop, persoanele menţionate în paragraful anterior trebuie să asigure, potrivit
legii, condiţiile necesare pentru:
 întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale;
 organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;
 organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea
rezultatelor acesteia;
 respectarea regulilor de întocmire a bilanţului contabil, publicarea acestuia în
Monitorul Oficial al României şi depunerea la termen la organele în drept;
 păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi bilanţurilor contabile;
 organizarea contabilităţii de gestiune adaptată la specificul unităţii.
Atribuţiile contabilului şef sau ale altei persoane împuternicite să îndeplinească
această funcţie, precum şi ale personalului din subordinea acestora, în domeniul
contabilităţii, se stabilesc de către ordonatorul de credite care are obligaţia gestionării
patrimoniului potrivit legii. Contabilitatea plăţilor efectuate din creditele deschise sau
repartizate se conduce pe capitole sau subcapitole iar in cadrul acestora pe categorii de
cheltuieli. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor fondurilor cu destinaţie specială
(fondul constituit pentru acoperirea unor cheltuieli cu caracter economic, fondul pentru
pensia suplimentară, fondul pentru plata ajutorului de şomaj) se conduce cu ajutorul
conturilor sintetice de gradul I şi II, iar în cadrul acestora pe conturi sintetice de gradul III
distinct pentru venituri şi distinct pentru cheltuieli. Ministerele şi celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de
credite, precum şi instituţiile publice cu personalitate juridică din subordinea acestora,
organizează şi conduc contabilitatea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate
potrivit bugetului aprobat, a mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie
specială. Veniturile încasate de instituţiile publice rămîn la dispoziţia lor.
Contabilitatea veniturilor fondurilor speciale constituite potrivit legii se
organizează şi se conduce pe surse de venituri potrivit bugetului special aprobat.
Contabilitatea cheltuielilor finanţate din buget şi din venituri extrabugetare asigură,
potrivit legii, atât evidenţa plăţilor de casă, cât şi a cheltuielilor efective, pe structura
clasificaţiei funcţionale şi economice. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară
sau din contul de disponibil pentru procurarea de materiale, alimente, medicamente
aprovizionate de la furnizori, lucrările executate şi serviciile prestate, procurarea de
cecuri cu limită de sumă şi a altor valori reprezintă plăţi de casă. În această categorie se
cuprind şi plăţile efectuate prin casierie, direct din încasări, în conformitate cu
reglementările legale în vigoare.
Contabilitatea sintetică şi analitică a plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se
organizează distinct pe structura clasificaţiei economice, potrivit bugetului aprobat.
Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea instituţiilor publice indiferent de sursa din care
au fost efectuate, se face pe baza documentelor justificative, vizate de controlul financiar
preventiv şi aprobate de ordonatorul de credite.
Instituţiile finanţate din bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor
sociale de stat organizează şi conduc contabilitatea creditelor bugetare, a plăţilor de casă
şi a cheltuielilor efective pe capitole şi subcapitole de cheltuieli şi, în cadrul acestora pe
articole şi alineate.
Instituţiile finanţate integral sau parţial din venituri extrabugetare organizează şi
conduc distinct evidenţa plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective pe domenii de activitate
şi categorii de unităţi şi în cadrul acestora pe articole şi alineate prevăzute în clasificaţia
economică şi funcţională, potrivit bugetului aprobat.
Contabilitatea creditelor bugetare, respectiv a prevederilor din buget în cazul
veniturilor extrabugetare plăţilor de casă şi cheltuielilor efective se asigură cu ajutorul
“Fişei pentru operaţiuni bugetare”. Contabilitatea cheltuielilor finanţate din fonduri
speciale se organizează şi se conduce pentru fiecare fond special pe capitolele şi
subcapitolele clasificaţiei cheltuielilor, potrivit bugetului fondului respectiv.
Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a prezenta trimestrial şi anual
bilanţuri şi conturi de execuţie privind bugetul de venituri şi cheltuieli în structura şi la
termenele prevăzute în instrucţiunile Ministerului Finanţelor. Aceeaşi obligaţie au şi toate
instituţiile publice de a întocmi şi prezenta organelor ierarhice superioare bilanţuri şi
conturi de execuţie.
Datele înregistrate in documente justificative sunt înregistrate si grupate în ordine
cronologică în registrele contabile. Registrele de contabilitate se prezintă sub forma unor
caiete, fise sau listări informatice ale căror conţinut şi formă corespund scopului pentru
care se ţin. Legea contabilităţii si Regulamentul privind aplicarea acestei legi prevăd:
”principalele registre ce se folosesc sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Registrul
Cartea-mare”.
Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu, folosit pentru înregistrarea
operaţiunilor economico-financiare în ordinea efectuării lor în timp. Importanţa lor constă
în cunoaşterea rulajului valorii, al operaţiilor pentru o anumită perioadă de timp şi
justificarea cheltuielilor în contabilitatea sistematică.
Registrul-inventar este un registru contabil obligatoriu, folosit pentru evidenţa
situaţiei reale a patrimoniului. Prin conţinutul său reprezintă o recapitulaţie a datelor
privind elemente patrimoniale prelucrate din listele de inventariere, grupate în funcţie de
natura lor pe structurile patrimoniale de activ şi datorii, conform posturilor din bilanţul
contabil. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Se arhivează de către
unitatea care este obligată să-l păstreze împreună cu documentele justificative care au stat
la baza întocmirii lui.
Registrul Cartea-Mare este folosit pentru înregistrarea si gruparea operaţiilor
economice şi financiare în raport de natura lor, iar în cadrul fiecărei grupări în ordinea
efectuării lor în timp. Serveşte la:
 stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe conturi sintetice;
 verificarea înregistrărilor efectuate;
 furnizarea de date pentru efectuarea analizei activităţii economice şi financiare
a unităţii;
 întocmirea balanţei de verificare.
Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Se arhivează la departamentul
financiar-contabil.
4.2.2.PARTICULARITATI PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITǍŢII LA

INSTITUŢIA PUBLICǍ
Instituţiile bugetare au unele particularităţi ce definesc şi modul diferit de organizare

şi conducere a contabilităţii, faţă de agenţii economici, astfel:
1) nu-şi acoperă cheltuielile din venituri proprii, cu excepţia celor autofinanţate
2) instituţiile nu sunt dotate cu mijloace circulante.
3) nu calculează şi nu varsă amortizarea asupra fondurilor fixe excepţia instituţiilor
publice care se finanţează integral din venituri extrabugetare, care au obligaţia să
calculeze amortizarea mijloace fixe de care dispun conform dispoziţiilor legale
aplicabile agenţilor economici. Valoarea de înregistrare în contabilitate a mijloacelor
fixe nu se modifică cu partea de uzură în bilanţul contabil, până la scoaterea din uz a
acestora.
4) instituţiile bugetare, inclusiv cele parţial sau total autofinanţate prin venituri proprii,
îndeplinesc, de regulă, anumite funcţii social publice reprezentând statul în anumite
domenii de activitate, cum sunt: administraţia de stat, învăţământul, sănătatea, cultura,
arta, apărarea naţională etc., sau unele activităţi cu caracter economic de interes
public, cum ar fi: întreţinerea străzilor, parcurilor şi spaţiilor verzi domeniile publice,
precum şi unele acţiuni agrozooveterinare coordonate de unităţile de profil din
subordinea ministerelor şi a direcţiilor judeţene de specialitate.
Datorită acestor particularităţi caracteristice, instituţiile bugetare utilizează un
plan de conturi specific şi o evidenţă contabilă adoptată la particularităţile impuse de
natura obiectului de activitate.
Legea contabilităţii stabileşte obligativitatea conducerii evidenţei contabile în
baza normelor elaborate de Ministerul Finanţelor către toate instituţiile publice care au
calitatea de ordonatori de credite.
Contabilitatea veniturilor instituţiilor publice se conduce cu ajutorul conturilor din
clasa 5 "Venituri” din planul de conturi, care cuprinde conturile de gradul I:
• 51 "Veniturile instituţiilor”, din care face parte contul operaţional de gradul II
510
" Veniturile instituţiilor”;
• 52 "Venituri extrabugetare din care fac parte conturile operaţionale de gradul II
520 "Venituri extrabugetare ale instituţiei publice”;
520.01 „Venituri proprii”;
520.02 „Alocaţii de la buget”;
525 "Veniturile instituţiilor de învăţământ, conform
527 „Venituri din activitatea sanitară”;
528 "Venituri din anii precedenţi şi alte surse”;
• 53 "Venituri anticipate şi de realizat”, din care fac parte conturile operaţionale
de gradul II:
530 "Venituri anticipate”
531 "Venituri de realizat”, care se desfăşoară pe conturi analitice după sursele de
realizare, aşa cum sunt cuprinse în planul de conturi.
Cu ajutorul conturilor din această clasă se tine evidenţa veniturilor realizate de
instituţiile publice pentru acoperirea cheltuielilor acestora, aşa cum sunt prevăzute prin
lege, a veniturilor obţinute din mijloace extrabugetare, precum şi a veniturilor ce urmează
a se încasa.
Contabilitatea instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare şi în
continuare din alocaţii acordate din bugetul de stat sau bugetele locale, după caz, precum
şi cele fără scop lucrativ utilizează planul de conturi - anexa nr. 6.
O grupă de conturi din anexa nr. 5 o constituie conturile specifice activităţii
extrabugetare, cum sunt:
120 "Disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri extrabugetare”;
427 "Cheltuielile instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare”;
520 "Venituri extrabugetare ale instituţiei publice”.
4.3. BILANŢUL CONTABIL, CONTUL DE EXECUŢIE BUGETARǍ ŞI

ANEXELE LA BILANŢ
Instituţiile publice şi celelalte persoane juridice ai căror conducători au calitatea

de ordonatori de credite depun un exemplar din bilanţul contabil trimestrial şi anual la
organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.
Ministerele, departamentele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale,
prefecturile, consiliile locale, consiliile judeţene şi al municipiului Bucureşti, ai căror
conducători au calitatea de ordonatori de credite, depun la Ministerul Finanţelor un
exemplar din bilanţul contabil trimestrial şi anual, potrivit normelor şi la termenele
stabilite de acestea.
Lucrări contabile premergătoare întocmirii bilanţului:
 înregistrarea în conturi a tuturor operaţiunilor economice şi financiare ale întregii
activităţi;
 închiderea conturilor se referă la faptul că exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi
se încheie la 31 decembrie (cu excepţia primului an de activitate). La închiderea
exerciţiului trebuie efectuate toate operaţiile de stabilire a totalului rulajelor şi
soldurilor conturilor pe ansamblul exerciţiului financiar încheiat, precum şi repunerea
soldurilor în exerciţiul financiar următor, în condiţiile respectării principiului
intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui nou exerciţiu financiar care trebuie să
corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar precedent;
 verificarea exactităţii sumelor înregistrate în contabilitatea sintetică şi analitică şi
punerea de acord a evaluării sintetice cu cea analitice se realizează prin balanţa de
verificare a conturilor sintetice şi analitice;
 inventarierea patrimoniului administrat, precum şi a surselor de provenienţă a
patrimoniului, a drepturilor de creanţă şi a obligaţiilor de plată, precum şi a
înregistrării rezultatelor se face prin „Inventar”;
 stabilirea rezultatului execuţiei bugetului instituţiei publice şi punerea de acord cu
celelalte lucrări contabile specifice;
 verificarea din nou a datelor contabile în scopul asigurării exactităţii înregistrărilor în
contabilitate a tuturor operaţiunilor economice, inclusiv a celor intervenite în urma
operaţiei de inventariere a patrimoniului prin elaborarea de noi balanţe de verificare
sintetice şi analitice.
Pe baza informaţiilor înregistrate în aceste lucrări premergătoare se procedează la
întocmirea propriu-zisă a Bilanţului contabil prin completarea formularului tipizat de
bilanţ, pentru toate grupele, capitolele şi posturile cuprinse în formular, atât în activ cât şi
la pasiv, precum şi completarea conform metodologiei Ministerului Finanţelor a anexelor
bilanţului şi a raportului de gestiune. Formularele de raportare a indicatorilor financiari pe
trimestre şi anual sunt editate de către Ministerul Finanţelor sub formă de carnete şi foi
volante ce poartă denumirea de "Dare de seamă contabilă la data de..." şi cuprinde:
- Bilanţul;
- Anexa 10 - Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice;
- Anexa 14 - Detalierea cheltuielilor;
- Anexa 15 - Disponibil din fonduri cu destinaţie specială;
- Anexa 16 - Finanţarea bugetară - filă volantă – anual;
- Anexa 18 - Situaţia obligaţiilor de plată restante la finele trimestrului;
- Raportul de analiză pe bază de bilanţ;
- Indicatori de calcul şi fundamentare – anual.
Pentru ca darea de seamă contabilă, respectiv bilanţul contabil şi anexele la bilanţ
să reflecte o imagine fidelă a modului în care au fost finanţate unităţile şi activităţile la
care aceasta se referă, se impun, în prealabil, câteva operaţiuni obligatorii şi anume:
 verificarea respectării tuturor normelor şi regulilor contabile de înregistrare a
documentelor primare în conturile contabile;
 realitatea şi exactitatea soldurilor contabile din balanţa de verificare contabilă,
corespondenţa acestora cu balanţele analitice şi cu rezultatul inventarierii
patrimoniale a tuturor conturilor de activ şi pasiv;
 dacă inventarierea patrimoniului s-a făcut faptic în conformitate cu normele
legale, dacă au fost valorificate rezultatele inventarierii prin înregistrarea
plusurilor şi minusurilor de inventar, dacă au fost efectuate casările şi
declasările de bunuri şi dacă evaluarea de inventar s-a făcut cu respectarea
prevederilor legale.
Dările de seamă contabile trimestriale şi anuale se întocmesc de către ordonatorii
principali, secundari şi terţiari de credite pe formularele editate de M.F. arătate mai sus pe
baza balanţei de verificare.
Formularul dării de seamă contabile a instituţiilor publice, respectiv Bilanţul cu
toate corelaţiile lui cuprinde şi contul de execuţie a bugetului instituţiei publice (anexa
10, detalierea cheltuielilor (anexa 14), disponibilul din fonduri cu destinaţie specială
(anexa 15) şi situaţia obligaţiilor de plată la finele trimestrului (anexa 18), formulare
stabilite pentru anul 2000. Anual, Ministerul Finanţelor emite "Precizări metodologice
privind închiderea conturilor, întocmirea şi centralizarea dărilor de seamă contabile
privind execuţia bugetară” care constituie un îndrumar al ordonatorilor de credite şi
organelor de specialitate ale acestora în vederea întocmirii corecte a bilanţului contabil şi
a situaţiilor anexe.
Din punctul de vedere al circuitului economic al mijloacelor şi surselor economice
aflate în administrarea instituţiei publice, operaţiile economice înregistrate în contabilitate
sunt :
 operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor fixe :
 punerea în funcţiune de noi mijloace fixe (intrări de mijloace fixe cumpărate,
primite prin transfer, donaţie);
 scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe (ieşiri de mijloace fixe pentru
casare, transferare).
 operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor
băneşti :
 alimentarea conturilor de deisponibil al instituţiei din sume bugetare
(ordonatori de credite) ;
 alimentarea plafonului de casierie cu numerar şi alte valori ;
 operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a decontărilor :
 decontări interne (decontări între instituţia superioară şi instituţiile
subordonate, decontări privind gestionarea creditelor etc. ) ;
 decontări cu terţii debitori (decontări cu debitorii, decontări cu clienţii, etc.);
 decontări cu terţii creditori (decontări cu salariaţii, creditorii, bugetul statului,
decontările privind asigurările sociale).
 operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a fondurilor
instituţiei: fondul mijloacelor fixe, fondul obiectelor de inventar, fonduri cu
destinaţie specială, alte fonduri;
 operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor
instituţiei pentru bugetul statului, pentru investiţii, pentru autofinanţare şi
activitate curentă, vărsăminte la buget, etc.;
 operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a veniturilor
instituţiei: proprii, pentru alte activităţi (de autofinanţare, alocaţii de la buget);
venituri anticipate şi de realizat etc.;
 operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a materialelor şi
obiectelor de inventar:
 materiale (medicamente şi materiale sanitare, materiale de întreţinere şi
gospodărire, materiale cu caracter funcţional etc.) ;
 obiecte de inventar (obiecte de inventar în magazie, obiecte de inventar în
folosinţă, baracamente şi cazarmament) ;
 produse (produse finite obţinute şi depozitate).
 operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a finanţărilor ;
 finanţarea de la buget privind anul curent, privind anii precedenţi şi alte surse
etc.;
 operaţiuni economice ce se înregistrează în afara bilanţului (de ordine şi de
evidenţă) ;
 mijloace fixe şi materiale (valori materiale primite în custodie, ambalaje de
restituit, materiale primite gratuit, donaţii de materiale etc.) ;
 decontări (debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare) ;
 credite bugetare (credite bugetare aprobate, credite repartizate din bugetul
statului, credite bugetare pentru investiţii la instituţii de stat, etc.);
 alte operaţiuni economice .
Sistemul de înregistrare contabilă practicat îl reprezintă contabilitatea în partidă
dublă. Mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale de activ şi pasiv în instituţia
publică se urmăresc prin dubla înregistrare, care constă în înregistrarea simultană a
creşterilor şi micşorărilor ce se produc în structura activelor şi pasivelor. În sistemul
dublei înregistrări, elementele patrimoniale evaluate în expresie bănească în timpul
mişcării şi transformării lor sunt privite, analizate şi înregistrate sub dublul aspect : al
componenţei materiale şi modului lor de participare în procesele economice, pe de o
parte, şi a modului de procurare, dobândire, formare (provenienţa acestora), pe de altă
parte. Prin înregistrarea în partidă dublă a tuturor operaţiunilor economice care privesc
mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale se stabileşte permanent un echilibru
(o egalitate) între cele două părţi ale patrimoniului instituţiei publice, elemente de activ şi
de pasiv. Dintre formele (metodele) de tehnică contabilă, pot fi remarcate:
 forma de înregistrare contabilă pe jurnale ;
 forma de înregistrare contabilă şah.
Instituţia analizată, Spitalul de Adulţi Bârlad foloseşte forma de înregistrare
contabilă şah. Înregistrarea operaţiunilor economice în jurnalul şi fişele sintetice şah se
face, în principiu, direct pe baza documentelor de evidenţă în care au fost consemnate,
folosindu-se în acest scop fie documentele primare, fie documentele cumulative, în care
s-au centralizat operaţiunile economice de acelaşi fel, ce au avut loc într-o perioadă de
timp (lună, trimestru, an de gestiune). La sfârşitul lunii, jurnalul de înregistrare se
totalizează, fără ca totalul obţinut să se raporteze la luna următoare. Acest total trebuie să
fie egal cu totalul rulajelor debitoare şi creditoare din balanţa sintetică întocmită pentru
luna respectivă.
Fişele sintetice şah cu conturi corespondente se întocmesc de regulă lunar,
utilizându-se aceleaşi metode atât pentru debitul cât şi pentru creditul fiecărui cont
sintetic. Orice operaţiune economică se înregistrează în două fişe distincte şi anume în
fişa aferentă contului debitor în corespondenţă cu contul creditor şi în fişa aferentă
contului creditor în corespondenţă cu contul debitor. De exemplu : operaţiunea
economică privind depunerea numerarului încasat la bancă în contul « Disponibil la
bancă » al instituţiei se înregistrează în fişa pentru debitul contului « Disponibil la bancă
în lei » al instituţiei, prin creditul contului « Casa în lei », şi în fişa pentru creditul
contului « Casa în lei », prin debitul contului « Disponibil la bancă în lei » al instituţiei.
Fişele sintetice şah cu conturi corespondente se folosesc la sfârşitul lunii ca mijloc pentru
întocmirea balanţei de verificare.
Fazele de lucru prin care se realizează înregistrările balanţei de verificar sunt :
 întocmirea purtătorilor de date (documente primare, documente cumulative, note de
contabilitate) ;
 înregistrarea documentelor de evidenţă în jurnalul de înregistrare şi atribuirea
numerelor de ordine pe documentele respective ;
 înregistrarea documentelor de evidenţă în fişele sintetice şah cu conturi corespondente
şi în fişele pentru evidenţa analitică ;

Gestiunea Financiara La Spitalul Barlad (1) .

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gestiunea Financiara La Spitalul Barlad (1) .

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea “Al. I.

CAPITOLUL I -ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD......4

4.2.1. ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI DE CONTABILITATE.............................................91

CAPITOLUL I -ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SPITALULUI

1.1. DESCRIEREA SPITALULUI DE ADULŢI BÂRLAD

Spitalul de Adulţi Bârlad este o instituţie publică autonomă de interes local, cu

sarcinilor spitaliceşti proprii, atribuţii în învăţământul medical postliceal, de cercetare

1.2. ORGANIZAREA INTERNǍ A

1.2.1. COMPARTIMENTE DE LUCRU FUNCŢIONALE ŞI ORGANIZATORICE -

Spitalul de Adulţi Bârlad este organizat după cum urmează :

Spitalul de Adulţi Bârlad are următoarele compartimente:

intervenţii chirurgicale ambulatorii, sala de dezinfecţie, baua şi magazia pentru efectele

Spitalul de Adulţi Bârlad primeşte deasemenea, în limita paturilor vacante, bolnavi

În fiecare unitate unde se gestionează valori materiale şi băneşti este obligatorie

Conducătorul compartimentului financiar-contabil este subordonat ierarhic

baza unor planuri de conturi şi a unor instrucţiuni de aplicare a planului de conturi

elaborate de Ministerul Finanţelor.

La realizarea gestiunii financiare în cadrul instituţiilor publice un rol important îl

Atribuţii ale compartimentului financiar contabil

 organizează şi conduce contabilitatea instituţiei în baza prevederilor art. 33, alin. 1

 subvenţiile, veniturile proprii, plăţile de casă şi cheltuielile efective se structurează pe

În cadrul compartimentului financiar-contabil se întocmesc:

 întocmeşte şi înaintează în termen statul de funcţii nominal, darea de seamă contabilă;

Compartimentul resurse umane

 ţine evidenţa necesarului de personal pe specialişti, meserii sau funcţii, conform

 elaborează materiale de analiză şi sinteză cu privire la activitatea de personal;

1.2.2. RELAŢIILE CU PERSONALUL

În acordarea asistenţei medicale, personalul medico-sanitar are datoria de a se

- bază de calcul pentru salariile de bază corespunzătoare grilelor de salarizare

Situaţia realizării fondului de salarii pe elemente de structură la 31.03.2004

Salarii de bază 1.355.210.101

Fişa postului ASISTENŢĂ SOCIALĂ CU STUDII SUPERIOARE

 evaluarea cazurilor sociale

1. reporteri (TV, ziare, etc. )

DIAGRAMA DE RELAŢII PRIVIND ÎNCADRAREA ÎN MUNCĂ

Director adjunct economic

Serviciul res umane

Contabil şef Comp de lucru cu postulvacant

1.2.3. CADRUL NORMATIV DE FUNCŢIONARE A SPITALULUI DE ADULŢI

- Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 736/ 2 noiembrie 1999 privind asistenţa

1.3. RELAŢIILE CU EXTERIORUL

Spitalul de Adulţi Bârlad colaborează cu toţi furnizorii de materiale,

Deasemenea, spitalul de Adulţi Bârlad colaborează cu o bancă, în acest moment

1.3.1. RELAŢIILE CU INSTITUŢIILE IERARHIC SUPERIOARE ŞI INFERIOARE

secundari de credite şi conducătorilor diferitelor direcţii, inspectorate sau servicii

Evidenţa centralizatoare Evidenţa centralizatoarepriv. execuţia bugetelor

Administraţii financiare Ordonatori principali Ministerul Muncii

Ord principali Circums. Ord. secundari Dir. pt prob de

Ord terţiari Ord princ. Ord terţiari

Relaţia cu Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Vaslui

 Este ordonator secundar de credite, care centralizează necesarul de fonduri

 Având în vedere planificarea concediilor de odihnă şi frecventele indexări

 Întocmeşte un memoriu justificativ pentru situaţia cheltuielilor ţi veniturilor

 Emite ordine de plată, reprezentand repartizarea creditelor bugetare.

 Plăţile se pot face numai după depunerea bugetului de venituri si cheltuieli

Relatia cu Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Bârlad

Primesc o variantă a bugetului de venituri si cheltuieli .

1.3.2 RELAŢII CU TREZORERIA BÂRLAD

Pentru fiecare tip de sursă financiară şi tip de cheltuială în Trezoreria Bârlad

Contul pentru cheltuieli de la bugetul de stat –« transferuri » , respectiv cheltuieli

- depunerea în conturile Trezoreriei, către instituţii publice a sumelor ridicate din

Organizarea casei de încasări

Casele de încasări ale trezoreriei primesc în timpul programului de lucru,