MANAGMENTULUI SERVICIILOR SOCIALE

DE SANATATE

BUCURETI

2014

Cuprins
I.Reforma sistemului sanitar
1.Introducere in sanatate
2.Necesitatea reformelor
3.Schimbari aduse de reforma

II.Medicina de familie-tipuri de management

Bibliografie

1
 MANAGEMENTUL SERCIILOR SOCIALE DE SANATATE

REFORMA SISTEMULUI SANITAR DIN ROMANIA SI

MANAGEMENTUL MEDICINEI DE FAMILIE

Sfritul secolului XX poate fi considerat, cu optimism sau pesimism, ca un sfr

it de secol marcat de o evident dezordine care va fi cu greu stopat. Motivul acestei neputine nu
rezid numai n profunzimea i complexitatea crizei mondiale,ci i n incapacitatea aparent a
programelor vechi sau noi de a gira i a ameliora problemele umane. Mai mult ca oricnd omul
este cauza, dar i soluia rezolvrii multor probleme. Pe plan internaional exist ansa de a
ameliora viaa locuitorilor Terrei, acum cnd rzboiul rece s-a terminat, iar pe viitor exist
posibilitatea de a reorienta energiile n vederea gsirii unor soluii pragmatice pentru problemele
presante (combaterea srciei n lume, mbuntirea poziiei femeii n societate).

2
 I. Reforma sistemului sanitar din Romnia
1.INTRODUCERE IN SANATATE
Necesitatea cunoaterii situaiei privind starea de sanatate a populatiei, a sectorului sanitar in
ansamblu si a reformei sanitare este o masura fireasca, o actiune obligatorie n aceste momente
de schimbare. Astzi mai mult ca oricnd se impune ca sistemul serviciilor sanitare sa fie ct mai
flexibil pentru a se putea adapta i pentru a putea face fa att schimbrilor din mediul intern,
ct i schimbrilor din mediul extern.

n prezent instituia care monitorizeazla nivel european schimbrile nregistrate n realizarea

reformei sistemului sanitar din Romnia este Biroul Regional al Organizaiei Mondiale a
Sntii (O.M.S.) pentru Europa.

1.1Scopurile i obiectivele reformei

-mbuntirea strii de sntate a populaiei;
-creterea eficienei n folosirea resurselor;
-schimbarea relaiei medic pacient;
-creterea nivelului satisfaciei a populaiei i a furnizorilor de servicii medicale.

1.2Principiile politicii sanitare

-asigurarea accesului echitabil la serviciile de sanatate;
-acoperirea intregii populatii cu aceste servicii;
-solidaritatea in finantarea serviciilor medicale;
-stimularea furnizarii de servicii eficace si eficiente;
-acordarea serviciilor in functie de nevoile de sanatate;
-libertatea pacientului de a-si alege medicul;
-autonomia profesionistilorin domeniul medical;
-colaborarea serviciilor de sanatate cu alte sectoare care influenteaza starea de sanatate

1.3Obiectivele strategice
-reconstruirea unitara a cadrului
legislativ si organizatoric;
-introducerea Asigurarilor Sociale de Sanatate;
-diversificarea mecanismelor de generare a resurselor financiare;
-plata serviciilor bazata pe eficienta i calitatea actului medical;
-asigurarea unei mai bune accesibilitati a populatiei la servicii de sanatate;
-trecerea centrului de greutate al serviciilor de sanatate catre asistenta ambulatorie;
-cresterea calitatii serviciilor medicale;
-stimularea privatizarii sub diverse forme, introducerea competitiei intre furnizori;
-descentralizarea sistemului de sanatate, prin cresterea rolului autoritatilor locale, asociatiilor
profesionale, institutiilor finantatoare, a comunitilor.

2.NECESITATEA REFORMEI SANITARE DIN 2012

3
 Starea de sanatate a populatiei este determinata de accesul la sanatate, pe de o parte, si de
accesul la servicii de sanatate, pe de alta parte. Accesul la ingrijiri de sanatate este influentat
aproape in totalitate de organizarea sistemului sanitar.Dupa cum bine stiti, sistemul public de
sanatate din Romania prezinta o serie de disfunctionalitati ce pot fi corectate numai prin
implementarea unor structuri noi, flexibile si eficiente de finantare a serviciilor medicale.
Sistemul de stat nu va mai putea asigura mult timp acoperirea serviciilor medicale, tinand cont de
numarul de beneficiari in crestere si de numarul de contributori in scadere.Reforma sistemului
public de sanatate reprezinta una din prioritatile majore ale Romaniei pentru integrarea in
structurile Uniunii Europene. Deoarece presiunea financiara asupra bugetului de sanatate s-a
accentuat, unitati de sanatate sunt in imposibilitatea de a-si finanta activitatile curente, la nivelul
multor spitale nu exista un management corespunzator in curand casele judetene de asigurari de
sanatate vor fi desfiintate, iar pe piata vor intra asiguratorii privati iar spitalele se vor transforma,
cel mai probabil, in fundatii.

Avand in vedere tendinta de incetinire a dezvoltarii sistemului de sanatate in ultima decada, au

fost stabilite prioritatile fundamentale ale reformei ingrijirii sanatatii in Romania, realizand ca o
imbunatatire profunda a starii de sanatate a populatiei va necesita un efort de lunga durata si pe
mai multe luni de actiune. In acest sens, obiectivul primordial este acela de a aduce speranta de
viata in modul gradual la nivelul celei din statele member ale Uniunii Europene.
In ultima decada, analiza datelor statistice relevante prezinta o evolutie defavorabila a celor trei
componente majore ale dinamicii populatiei-natalitatea, mortalitatea si migratia externa, cu
deteriorarea intregii constructii demografice si tendinte de intrare intr-un iminent derapaj
demografic. Etiologia acestui process este complexa si multifunctionala, fiind produsul direct ori
indirect al intregului context politic, economic si social al tranzitiei.
Natalitatea este in scadere drastica, de la 16 nascuti vii la 1000 locuitori in anul 1989, la
10.5% in anul 2000 si 9.8% in anul 2003.
Fertilitatea feminina per total este in scadere de la 40.3 nascuti-vii la 1000 locuitori in
anul 2000, la 37.8 nascuti-vii la 1000 locuitori in 2003.
Mortalitatea generala a inregistrat o crestere semnificativa in perioada 1990-1996, de la
10.6 decese la 1000 locuitori in 1990, la 12.7% decese in 1996, dupa care rata mortalitatii a
inceput sa scada progresiv pana la 11.4 decese la 1000 locuitori in anul 2000, iar in anul 2003,
acest indicator s-a situat la nivelul de 12.3%.
Speranta de viata la nastere a urmat o tendinta constant ascendenta de la 42 de ani in
1932 si pana la 68 ani in anii de dupa 1980. Din acea perioada si pana in prezent speranta de
viata in Romania s-a mentinut.
Speranta de viata ani sanatosi (HALE) conform datelor prezentate, in Romania se
pierd aproximativ 8 a ni prin deces inainte de varsta de 65 ani, dublu fata de media UE-15.
Probabilitatea de deces inainte de varsta de 5 ani in Romania, desi in usoara scadere, prezinta
valori de aprozimativ 4 ori mai mari decat media UE-15 si de aproximativ 2 ori mai ridicate
decat media NSM-10.
Mortalitatea specifica pe cauze de deces in Romania plaseaza tara noastra in randul
tarilor in tranzitie, caracterizate prin valori care, desi in usoara scadere, raman la nivele de cel
putin doua ori mai ridicate decat media UE.
Mortalitatea prin boli cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces in Romania.
Comparativ cu tendinta descrescatoare din Europa, in Romania, dupa o crestere semnificativa in
primii ani ai ultimului deceniu, rata scade lent ajungand la valoarea anului 1990.

4
 Mortalitatea prin tuberculoza reprezinta o situatie deosebita in Romania. Aceasta a
avut o evolutie descrescatoare pana in anii 80, dupa care a inceput sa creasca progresiv, cu un
maxim in 1997. Cele mai mari valori de mortalitate se inregistreaza la grupe de populatie in
varsta de munca (35-44 de ani si 55-64 de ani). Sunt afectati mai ales barbatii. Media europeana
UE-15 are tendinta descrescatoare lenta si are valori de aproximativ 15 ori mai mici decat media
mortalitatii prin TBC in Romania. In rural, tuberculoza are o rata de deces este de 10 ori mai
mare decat in urban.
Mortalitatea infantila, chiar daca a prezentat o evolutie descendenta pen parcursul
ultimelor trei decenii, curba descrescatoare a ultimului deceniu a fost destul de aplatizata.
Conform unui raport al specialistilor in asistenta materno-infantila, sistemul sanitar este
raspunzator pentru aproximativ 10-15% din cauzele care conduc la valori ridicate ale acestui
indicator, restul fiind factori economici si sociali.
Mortalitatea prin boli cauzate de consumul de tutun este in crestere in Romania
comparativ cu media NSM-10 si media UE-15.
Mortalitatea prin cancer reprezinta a doua cauza de deces in Romania si a avut o
evolutie constant ascendenta in ultimii 30 de ani. Romania se situeaza la acest indicator sub
media europeana UE-15 si media NSM-10, cu exceptia ratei de mortalitate standardizata pentru
cancerul de col uterin care in Romania are valori de doua ori mai ridicate decat media NSM-10 si
de pana la sase ori mai ridicate decat media UE-15.
Mortalitatea prin boli infectioase si parazitare, desi a prezentat o tendinta
descrescatoare pe parcusrul ultimului deceniu, se situeaza la valori duble fata de media
europeana UE-15 si valori triple fata de media NSM. Valorile nepermis de mari ale mortalitatii
prin boli infectioase respiratorii si respective boli diareice la copii intre 0-5 ani se aplica prin
prezenta in aceasta categorie a unui numar mare de copii institutionalizati, copii proveniti din
familii dezorganizate sau care traiesc sub pragul minim de saracie si a copiilor cu internari
multiple in spital.

3.SCHIMBARI ADUSE DE REFORMA

OUG nr. 2/2014 conine dispoziii cu impact semnificativ asupra sntii publice, industriei
farmaceutice sau sistemului de asigurri sociale de sntate, dintre care sintetizm urmtoarele:
Prin introducerea Titlului V1 al Legii nr. 96/2006, este reglementat asistena medical
ambulatorie de specialitate, asigurat prin servicii medicale clinice, paraclinice i de medicin
dentar.
Aceste servicii vor fi oferite de ctre medicii de specialitate i personalul specializat autorizat, n
cadrul cabinetelor medicale de specialitate, unitilor medicale ambulatorii de specialitate
(independente sau integrate n structura spitalelor e.g., centre de diagnostic i tratament,
policlinici, etc.), cabinete medicale ambulatorii din cadrul spitalelor, neintegrate ambulatoriului
de specialitate al acestora, furnizori autorizai pentru ngrijiri de specialitate la domiciliu i
uniti medicale ale universitilor de profil. Structurile amintite vor desfura, ntre altele,

5
intervenii de prim necesitate n urgenele medico-chirurgicale, activiti preventive sau
curative, activiti de investigaii i diagnostic sau activiti conexe actului medical.
Furnizorii de servicii medicale de specialitate vor putea fi sprijinii financiar, material i
administrativ de ctre autoritile publice locale, iar veniturile furnizorilor vor putea proveni din
mai multe surse, incluznd contractele ncheiate cu casele de asigurri de sntate (CAS),
asigurtorii privai sau autoritile publice locale ori tarifele achitate direct de pacieni.
Asigurrile sociale de sntate
Potrivit art. 211 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 n forma edictat prin OUG nr. 2/2014, asiguraii
vor avea dreptul la pachetul de servicii baz nc de la momentul nceperii plii contribuiei
pentru asigurri sociale de sntate la Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate
(FNUASS), eventualele debite restante i accesorii fiind urmrite i recuperate ulterior de
Agenia Naional de Administrare Fiscal (ANAF).
Astfel, se ncearc eliminarea unei situaii care a generat reale conflicte pn n prezent, n care
accesul persoanelor la sistemul de asigurri sociale de sntate era condiionat de achitarea
integral, prealabil, a eventualelor debite fiscale ctre fondul amintit.
n privina contribuiilor pentru asigurri sociale de sntate, OUG nr. 2/2014 modific art. 256
alin. (2) din Legea nr. 95/2006 i consacr eliminarea atribuiilor CAS de colectare a
contribuiilor datorate de persoanele fizice asigurate, acordnd n acest sens competene
exclusive organelor ANAF, care vor urmri colectarea contribuiilor datorate att de ctre
angajatori, ct i de persoanele fizice obligate s se asigure.
Regimul juridic al medicamentelor
OUG nr. 2/2014 instituie o serie de restricii i obligaii importante ce incumb n principal
deintorilor de autorizaii de punere pe pia (DAPP), printre care extinderea semnificativ a
termenelor de notificare a Ageniei Naional a Medicamentului i Dispozitivelor Medicale
(ANMDM) cu privire la retragerea de pe pia a unor medicamente, peste limitele prevzute n
reglementrile europene. Astfel, n cazul n care un medicament nceteaz s fie pus pe piaa din
Romnia, DAPP va trebui s notifice ANMDM cu cel puin 6 luni nainte de ntreruperea punerii
pe pia a medicamentului (termenul minim prevzut de Directiva 2012/26/UE fiind de doar 2
luni), termenul minim de notificare crescnd la 12 luni dac ntreruperea este ntemeiat pe
motive comerciale.
Fr ca o astfel de restricie s fie prevzut prin normele europene, se instituie obligaia tuturor
DAPP sau reprezentanilor locali ai acestora, distribuitorilor de medicamente, dispozitive
medicale sau materiale sanitare de a declara Ministerului Sntii i ANMDM toate activitile
de sponsorizare, precum i orice alte cheltuieli suportate pentru medici, asisteni medicali,
organizaii profesionale, organizaii de pacieni i orice alte organizaii din domeniul sntii;
aceeai obligaie declarativ le revine i beneficiarilor menionai. Formularele de declarare a
informaiilor precizate urmeaz a fi aprobate prin legislaia secundar, iar informaiile vor fi
publicate pe website-urile autoritilor notificate, precum i ale sponsorilor i beneficiarilor.
Asistena medical transfrontalier
n fine, n cuprinsul Legii nr. 95/2006 se introduce Titlul XVII Asistena medical
transfrontalier, menit a transpune drepturile pacienilor instituite prin Directiva nr. 2011/24/UE.
Reinem definirea termenilor i noiunilor de baz n sistemul de asisten medical
transfrontalier, nfiinarea Punctului naional de contact (PNC) organism n cadrul CNAS cu
responsabiliti legate de acordarea i monitorizarea asistenei medicale transfrontaliere, precum
i reglementarea principiilor privind funcionarea acestui tip de asisten medical, toate aceste

6
aspecte urmnd a fi detaliate prin legislaia secundar emis de Guvern, respectiv de ctre
Ministerul Sntii i CNAS.
Este important de subliniat principiul reglementat prin art. 872 alin. (5) din Legea nr. 96/2006,
potrivit cruia persoanele asigurate beneficiaz de rambursarea contravalorii asistenei medicale
transfrontaliere, indiferent de locul de pe teritoriul UE al acordrii asistenei medicale respective.
Pe de alt parte, n concordan cu regulile i constrngerile financiare ale sistemului de asigurri
sociale din Romnia, rambursarea efectiv a costurilor asistenei medicale transfrontaliere,
suportate iniial de ctre persoana asigurat n Romnia i care beneficiaz de asisten medical
transfrontalier n alt stat membru UE, se va supune unor condiii restrictive.
Astfel, CAS la care este luat n eviden persoana asigurat va rambursa contravaloarea
costurilor asistenei medicale transfrontaliere n msura n care serviciile medicale,
medicamentele i dispozitivele medicale se regsesc printre prestaiile decontate din FNUASS la
care are dreptul persoana asigurat, conform legii romne, iar plafonul maxim va fi determinat la
nivelul preurilor i tarifelor care s-ar stabili n sistemul de asigurri sociale de sntate din
Romnia, dac asistena medical ar fi fost acordat pe plan local.

II. Medicina de familie-tipuri de management

O problema esentiala a cabinetelor de medicina de familie este managementul calitatii adica

acel ansamblu de activitati care are ca scop realizarea obiectivelor propuse prin utilizarea optima
a resurselor si imbunatatirea continua a serviciilor.
Problemele cu care se confrunta medicul de familie sunt urmatoarele: prezentarea dezordonata la
consultatii a pacientilor; dotarea standard a cabinetului de medicina de familie este foarte saraca
si ca urmare posibilitatile de diagnostic si investigatii sunt limitate; in conditiile sistemului actual
de asigurari de sanatate si in conformitate cu noile reglementari privind eliberarea
medicamentelor in regim compensat si gratuit pacientii sunt plimbati intre medicul de familie si
medicii specialisti de alte specialitati; numarul mare de raportari lunare, trimestriale si anuale pe
care medicul de familie trebuie sa le intocmeasca si sa le raporteze necesita foarte mult timp;
preluarea de catre Casa de Asigurari de Sanatate a situatiilor intocmite lunar de catre medicul de
familie necesita un timp mare de asteptare; accesul dificil la toate comunicarile si reglementarile
pe care le face Casa de Asigurari de Sanatate in legatura cu asistenta medicala primara; multe
dintre cabinetele de medicina de familie indeplinesc conditiile standard obligatorii de functionare
dar nu asigura confortul fizic si psihic minim necesar al pacientilor.
Solutiile propuse pentru rezolvarea acestei problemei sunt: programarea telefonica sau la
cabinet a pacientior in vederea consultatiei; preluarea fiecarui pacient in parte de catre
receptionera si distribuirea bonurilor de ordine in ordinea programarilor facute; introducerea
pacientilor in cabinetul de medicina de familie numai pe baza bonului de ordine; deservirea
pacientilor neprogramati in pauzele dintre programari sau in situatia in care un pacient programat
nu s-a prezentat la consultatie.
Iar monitorizarea eficientei solutiilor propuse se poate face prin: chestionarea pacientilor in
legatura cu timpul de asteptare in conditiile consultatiilor programate precum si in legatura cu
gradul si proportia de satisfacere a problemelor care-l aduc pe pacient la medic; aprecierea de
catre medicul de familie a utilizarii timpului destinat consultatiei per pacient.

7
Bibliografie
1.www.capital.ro
2.Managementul serviciilor publice, Prof.univ.dr. Ion PLUMB (coordonator), Conf.univ.dr.
Armenia ANDRONICEANU, Prep.univ.drd. Oana ABALUTA
3.www.reforma-sanatate.ro