ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Referat la managementul serviciilor

Managementul serviciilor de sanantate

1. Politica serviciilor sociale de sntate

Punctul de vedere tradiionalist

Evoluia dezvoltrii poate fi n mare msur pozitiv. Conform acestei teorii, sectorul de stat
s-a extins, viaa economic i social a devenit mai complex, iar democraia se afl din ce n
ce mai mult calea pe care trebuie s o urmeze orice societate, anumite aspecte din activitatea
economic, social i politic pot funciona sub egida autoritilor publice.

Punct de vedere neoliberalistul este diametral opus i enun ideea conform creia
angajamentul colectiv ar mpiedica libertatea personal i ar frna creterea economic.

ntreprinderile care ncearc s vad mai departe i s menin condiii de munc decente
sunt dezavantajate pe termen scurt, iar rile lumii industrializate tind s se deprteze de
ortodoxia monetarist, aplicnd msuri expansioniste sau generoase n materie de asisten,
ele riscnd s fie readuse la ordine prin lipsa de ncredere manifestat vis-a-vis de alte
msuri pe care acestea mizeaz pe pieele monetare mondiale.

2.Programul mondial de servicii sociale i de sntate elaborat de Internaionala

Serviciilor Publice

ISP-ul este una din cele mai vechi organizaii sindicale de lucru creat n l907 pentru
dezvoltarea legturilor de solidaritate ntre lucrtorii din serviciile publice din ntreaga lume.
La ora actual, ISP-ul numr 20.000.000 de membri.

Comitetul serviciilor sociale i de sntate al ISP a lansat un program mondial care

urmrete dou teme majore:

A) integrarea serviciilor sociale i de sntate

Integrarea serviciilor sociale i de sntate este una din condiiile prealabile,

indispensabile elaborrii unui sistem ce va putea s rspund nevoilor efective ale lumii a treia i
s corecteze greelile rilor industrializate.
Serviciile sociale i de sntate trebuie s contribuie la aprarea sntii publice pentru
a pune capt mizeriei i altor handicapuri sociale i s colaboreze cu serviciile administrative din
alte sectoare.

B) funcionalitatea i calitatea serviciilor sociale i de sntate depind intr-o mare masura

de calificarea salariatilor si de conditiile de munca.

Colaborarea ntre diversele servicii i ajutorul acordat persoanelor particulare sau anumitor
grupuri de persoane nu poate s fie fructuoas dect dac se are n vedere, n egal msur, nu
 numai tratare simptomelor, ci i cercetarea i eliminarea cauzelor rului.

Sistemul de asigurare a strii de sntate a populaiei

Sistemul de asigurare a strii de sntate a populaiei este format din ansamblul furnizorilor
de servicii medicale, indiferent dac sunt persoane fizice sau persoane juridice: medicii i
personalul sanitar (asistentele medicale care, potrivit legii pot presta servicii de sntate n
spitale, policlinici, cabinete medicale i independent la domiciliul asiguratului bolnav);

Sistemul de asigurare a snti a suferit schimbri eseniale n toat lumea ncepnd cu

anii 90 ca urmare a nemulumirilor aprute att n masa contribuabililor i a utilizatorilor de
servicii medicale, a medicilor i instituiilor sanitare, ct i n rndul autoritilor politice i
administrative. Insatisfaciile au fost generate de creterea cheltuielilor pentru sntate ntr-un
ritm greu de suportat, fr ameliorarea substanial a strii de sntate, insuficienta acoperire a
populaiei cu servicii medicale, absena unor mecanisme eficiente de asigurare a calitii
actului medical, insuficiena elementelor de stimulare, ineficien managerial etc.

Modele de sisteme de ngrijire de sntate

Organizarea asigurrilor sociale de sntate se realizeaz potrivit art. 62 din Legea nr.
145/1997, de ctre casele de asigurri de sntate, care sunt instituii publice autonome,
nelucrative i care desfoar activiti n domeniul asigurrii sntii.
n afara acestor instituii, importante atribuii revin i altor organe. Statul definete politica
generala n materie de asigurri de sntate, legifereaz i exercit o supraveghere de ansamblu.
n acest cadru casele de asigurri de sntate au o mare autonomie.
n Europa opereaz trei modele de sisteme de ngrijire de sntate i anume:
- modelul serviciului naional de sntate - tip Beveridge;
- modelul sistemului de asigurri sociale de sntate - tip Bismark;
- modelul sistemului centralizat de stat - tip Semasko.
La acestea ar mai putea fi adugat modelul care funcioneaz n S.U.A. i care este n mod
practic bazat pe asigurri private. Fiecare dintre aceste sisteme are avantajele i dezavantajele sale.

Obiectivele reformelor in sistemul ngrijirilor de sntate din Europa

Echilibrarea alocrii resurselor financiare (teritorial si intre categorii de servicii) si controlul
costurilor.
Reducerea inechitilor in oferta si accesul la servicii
mbuntirea gradului de satisfacie a furnizorilor si utilizatorilor de ngrijiri
Ameliorarea eficacitii si impactului sistemului de ngrijiri de sntate asupra strii de sntate
Reducerea utilizrii inadecvate a tehnologiilor moderne
Corectarea stimulrii inadecvate a consumului medical
 Introducerea competiiei controlate (intre furnizori publici si privai, organizaiile de asigurri,
etc.)
Separarea furnizorilor de servicii (medici, spitale) de cumprtorii de servicii
Plata medicilor si a instituiilor pe baza unor criterii de performanta
Introducerea metodelor manageriale moderne in conducerea serviciilor de sntate
Descentralizarea sistemului ngrijirilor de sntate prin deconcentrare, devolutie si delegarea
autoritii.
Prioriti in reformarea sistemelor ngrijirilor de sntate in tarile Europei Centrale si
de Rsrit
1. descentralizarea sistemului de ngrijiri de sntate
2. modificarea metodelor de planificare si gestionare
3. meninerea unei largi accesibiliti
4. dezvoltarea serviciilor de sntate comunitare
5. dezvoltarea serviciilor preventive bazate pe factori de risc prevaleni
6. mbuntirea sisemului de formare a personalului de sntate

Asigurrile sociale de sntzate i plata serviciilor medicale

Finantarea unitatilor din asistenta primara si ambulatorul de specialitate privatizate, se
realizeaza prin contracte individuale sau prin bugete "globale" cu Casa de Asigurari de Sanatate.
Rambursarea cheltuielilor pentru serviciile prestate asiguratilor se face conform prevederilor
Contractului Cadru", care se aproba anual prin Hotarare de Guvern, conform prevederilor Legii
145/1997.
Finantarea spitalelor se face intr-o proportie de peste 90% prin contracte de servicii
incheiate intre conducerile spitalelor si casele judetene de asigurari de sanatate. Bugetele istorice
ale spitalelor nici nu recunosc si nici nu recompenseaza imbunatatirea calitatii si a eficientei in
furnizarea serviciilor spitalicesti. in prezent este in derulare proiectul de finantare a spitalelor
bazata pe caz (grupuri de diagnostice - DRG) si care va permite cumpararea serviciilor de la
spitale pe baza rezultatelor acestora, monitorizarea calitatii ingrijirilor acordate pacientilor si
cresterea eficientei la nivelul asistentei spitaliceti.
Pentru a se reglementa finantarea unitatilor spitalicesti, se mai propun urmtoarele:
1) investitiile pentru constructii si dotarea cu aparatura de performanta sa fie asigurate din
bugetul statului, iar serviciile sa fie finantate din fondurile de asigurari sociale de sntate;
2) trebuie sa fie delimitata finantarea programelor nationale, intre contributia bugetului de
stat si a fondului de asigurari de sanatate. In prezent multe din programe nu se pot derula
deoarece fiecare parte ce trebuie sa asigure finantarea (Ministerul Sanatatii si Familiei si
 CNAS), isi sustine parerea proprie in detrimentul celeilalte, desi contribuabilii (populatia)
platesc atat impozite si taxe catre stat, cat si contributii pentru asigurarile sociale de sntate.

mbuntirea accesului la serviciile de sntate

Creterea ponderii asistentei ambulatorii a nlesnit creterea accesibilitii populaiei la
asistenta medicala prin posibilitatea de a-si alege atat medicul de familie, cat si medicul specialist.
Totusi, in zonele izolate, accesibilitatea a scazut. in cazul acestora, masurile initiate de Ministerul
Sanatatii si Familiei au fost insuficiente si ineficiente, deoarece nu mai exista sistemul
repartizarilor directe pentru medici. Nici casele de asigurari de sanatate nu au folosit toate
mijloacele de motivare care le stau la dispoziie.
Accesibilitatea la serviciile de sanatate a fost inegala. Se stie ca accesibilitatea depinde de
mai multi factori, ntre care:
interesul manifestat de autoritatile locale pentru a crea facilitati speciale pentru atragerea
medicilor si a personalului medical in localitatile si zonele defavotizate;
sistemul birocratic de aprobari necesare deschiderii unui cabinet medical;
infrastructura zonala si baza materiala existenta in localitatile deficitare;
motivatia medicului si a celorlalte cadre medicale de a lucra in aceste zone;
motivatia administratiilor locale de a oferi facilitati pentru medicii din zonele respective.

Creterea calitii serviciilor medicale

Calitatea asistenei medicale este apreciat prin rezultatul evalurii complexe al
unor servicii medicale diversificate, n baza unor standarde naionale sau internaionale.
Ministerul Sntii i Familiei, ca autoritate de stat, aprob sistemele naionale
meneite s controleze calitatea serviciilor medicale i de ingrijiri n spital i procedeele de
diagnostic i tratament n sistemul de asisten medical ambulatorie.
Pentru asigurarea cresterii calitatii actelor medicale si pentru o mai buna
accesibilitate, Ministerul Sanatatii si Familiei a derulat actiuni de imbunatatire a
infrastructurii spitalelor, a unor centre de sanatate, dotarea prioritara cu aparatura de
performanta a unor institutii si centre clinice pentru a deveni unitati de referinta.
Echipamentele s-au achizitionat atat din bugetul alocat ministerului, cat si prin credite
oferite de Banca Mondial.