UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA”DIN SIBIU

MASTER: MANAGEMENT SANITAR

Referat la disciplina:

Sisteme de sanatate. Asigurari de sanitate

SEM I 2021

Coordonator:

Conf. Univ. Dr. ADELA COJAN

Masterand:

BOTA IOANA-ROXANA

Avantajele şi dezavantajele introducerii asigurărilor private de sănătate în

România

Asigurarile private de sanatate din Romania sunt strans legate de aparitia spitalelor si
clinicilor private care ne ofera servicii de calitate, la standarte mai inalte decat cele din sistemul
public. Asigurarile private de sanatate au aparut din cauza neajunsurilor din sistemul de stat.

Spitalele si clinicile private vin cu o serie de avantaje, comparativ cu cele din sistemul
public, cum ar fi: accesibilitate mai mare la medici specialisti si aparatura de inalta calitate,
durata mai mica de asteptare.

1
 Clinicile private ofera doua posibilitati de plata:

- abonamente, care acopera consultatii si tratamente in functie de tipul de abonament ales;

- asigurari private de sanatate, prin colaborarea cu socientati de asigurare, , astfel asiguratul va

avea acces nu la una ci la o reţea de clinici si spitale private din întreaga ţară si uneori chiar din
străinătate. Aceste poliţe vor acoperi o gamă mai largă de servicii şi acest plan funcţionează ca o
asigurare obisnuită, în urma plătii primelor, asiguratorul va despăgubi cheltuielile efectuate în
urma riscurilor înscrise în poliţă.

Asigurarea de sănătate este mai avantajoasa deoarece asiguratul are acces la servicii

medicale nu doar in oraşul de reşedinţă ci si in alte zone ale ţării, iar in ceea ce priveşte
tratamente de specialitate acestea se pot efectua şi în străinătate daca este cazul.

Un dezavantaj al asigurarilor private de sanitate poate fi considerat faptul că acestea nu

acoperă tratamentele la afecţiuni existente anterior încheierii contractului. Asiguratorul cere o
consultaţie medicală completă a persoanei asigurate in urma careia se vor stabili ca exceptii boli
cronice existente. Aceste consultaţii precedând semnarii contractului sunt decontate de societatea
de asigurări.

Suma asigurată poate fi sub forma unei sume fixe (reprezentand o indemnizatie pe zi de

spitalizare sau o suma fixa in cazul interventiilor chirurgicale) sau sub forma unor indemnizaţii
pentru servicii de spitalizare private si tratament medical sau chirurgical.
Prima de asigurare va depinde in mare măsură de sexul asiguratului, ocupaţia acestuia
(avănd în vedere riscurile profesionale) şi starea sănătăţii asiguratului la încheierea poliţei.
Costuri acoperite de asigurarea de sănătate:

 spitalizarea
 tratamentul la domiciliu dupa externare
 indemnizatia pentru maternitate
 consultatii la medic generalist
 consultatii, diagnosticare si alte taxe platite la medici specialisti (inclusiv taxe platite
pentru analize medicale, radiografii, ecografii,etc...)
 interventii chirurgicale
 servicii de ambulanta
 decesul ca urmare a unor boli sau accidente asigurate

Sistemul sanitar din România este subfinanţat, iar cu trecerea fiecărui an, investiţiile
restante necesare cresc vertiginos. Lipsa de mobilizare a clasei politice în reformarea sistemului

2
sanitar, aşteptată încă din anii ‘90, precum şi remunerarea inadecvată a cadrelor medicale sunt
doar câteva dintre motivele pentru care tot mai mulţi medici şi asistente pleacă in strainatate sau
acceptă locuri de munca mai bine plătite. În aceste condiţii nu ne surprinde faptul că românii
apelează la asigurările private de sănătate pentru a acoperi chiar nevoi medicale de bază.
Un studiu relizat de EURO Health Consumer Index în anul 2009 arată că sistemul sanitar
din România este cel mai slab în comparaţie cu cele ale altor 33 de ţări din Europa. Potrivit
statisticilor, România este depăşită în acest clasament chiar şi de Bulgaria, Albania şi
Muntenegru. În contextul crizei economice, deficienţele unui sistem sanitar muribund devin din
ce în ce mai evidente. Peste 20 de milioane de oameni apelează la serviciile medicale asigurate
de stat, însă doar 4,3 milioane de români contribuie pentru aceste servicii. În ultimii 20 de ani s-a
discutat prea mult despre reformarea sistemului sanitar, însă aceasta nu poate avea loc fără
implicarea asigurătorilor, clinicilor şi spitalelor private şi de stat, precum şi a reprezentanţilor
Ministerelor Sănătăţii şi Finanţelor. 

Deficienţele sistemului sanitar, precum lipsa medicamentelor şi a aparaturii medicale

performante, condiţiile precare din spitale sau timpul foarte mare de aşteptare pentru tratamente,
programări şi intervenţii la care sunt supuşi pacienţii îi determină pe tot mai mulţi români să
încheie poliţe private de sănătate. 

Se pare că trecem destul de repede peste importanţa sănătăţii şi a prevenţiei, două dintre
principiile de bază ale asigurărilor de sănătate sau abonamentelor medicale.

Realizând nevoia unor astfel de servicii, avem de ales între asigurare şi abonament, fiecare
având propriile trăsături. Indiferent de argumentele aduse de cei care vor să ne vândă astfel de
produse, decizia trebuie să ne aparţină şi să se bazeze pe o serie de argumente clare, în funcţie de
nevoile fiecăruia.

3
Bibliografie

1. Dreptul Asigurărilor. Reglementarea activităţii de asigurare. Teoria generală a

contractelor de asigurare, Radu Nicolae Cătană, Decembrie 2008.
2. http://www.asigurari-sanatate.ro